Suport Curs Masinist Terasamente

ASOCIATIA CENTRUL DE CALIFICARE SI
PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU
SUPORT CURS
MASINIST LA MASINI PENTRU

TERASAMENTE
1
NOTIUNI PRIVIND LUCRARILE DE TERASAMENTE

Terenul pe care urmeaza sa se execute lucrari de constructii (civile, industriale sau cai de
comunicatii) trebuie supus initial unor lucrari pregatitoare, care constau in indepartarea arborilor
si arbustilor , defrisarea tufisurilor, indepartarea vegetatiei erbacee, scoaterea radacinilor si
afanarea straturilor taride la suprafata solului (scarificarea). In faza urmatoare a executiei
lucrarilor de constructii este necesara dislocarea unor cantitati de pamant, operatie care se
executa prin lucrari de sapare.
1. Notiuni generale asupra pamanturilor
Executia fundatiei cladirilor, precum si a drumurilor si a cailor ferate necesita in principal
executia a doua categorii de lucrari:
 terasamente, care comporta lucrari de sapare si deplasare a unor mase de pamant
efectuate in terenul afectat constructiei sau in zonele apropiate;
 lucrari de arta , pentru evacuarea apelor in surplus, sprijinirea maselor de pamant si in
special la cosntructia drumurilor si a cailor ferate - la traversarea vailor, a apelor si a
crestelor;
La aceste lucrari se adauga, atunci cand este necesar, consolidarea terenului. Pamanturile sunt
roci sedimentare alcatuite din particule solide, formate prin dezagregarea si alterarea altor roci
stancoase sau rovenind din materii de origine organica. Spre deosebire de rocile din care provin,
pamaturile au coeziune slaba si variabila in functie de starea de umiditate. Pamanturile sunt
clasificate in coezive – alcatuite din particule solide fine – si necoezive – alcatuitre din particule
solide moi.
Aprecierea calitativa a pamanturilor sub aspectul folosirii ca material de constructie se
efectueaza prin analiza caracteristicilor lor fizice, mecanisme si chimice din care cele mai
importante sunt: compozitia granulometrica, comportarea in raport cu apa si rezistentele
mecanice.
Compozitia granulometrica este indicata de proportia dimensionala in care particulele solide
constituente intra in compozitia unor categorii de pamanturi. Principalele fractiuni de particule
solide minerale care intra in alcatuirea pamanturilor sunt: argila, (particule cu dimensiuni sub
0,005 mm) si nisipul (particule cu marimea 0,05 – 2,0mm).
Comportarea pamanturilor in raport cu apa este influentata de porozitate (existenta golurilor,
porilor dintre particulele solide si care pot fi ocupate de aer sau apa). Cantitatea de apa care
ocupa golurile dintre particulele solide ale pamanturilor determina umiditatea acestora. Cresterea
umiditatii pamanturilor reduce rezistenta la saparea lor, dar face sa sporeasca dificultatea la
operatiile de incarcare descarcare. Rezistentele mecanica ale pamanturilor sunt compresibilitatea
rezistenta la taiere si rezistenta la sapare. Rezistenta la sapare este caracteristica pamanturilor de
a se opune patrunderii in masa lor a sculelor taietoare folosite la sapat. Sub acest aspect,
pamanturile sunt clasificate in urmatoarele categorii (din ordine crescatoare a rezistentei la
sapare):
 pamanturi mijlocii (cat. aIIa) argile nisipoase, balast maruntit, nisipuri cu pietris;
 pamanturi tari (cat aIIIa) argile grase moi, marne moi;
 pamanturi foarte tari (catIV) argile grase compacte, balast compact, pamanturi
inghetate;
www.calificare-evaluare.ro
2
 stanci mijlocii (cat aVa) calcare, gresii, marmura;

 stanci tari (cat. aVIa) granit bazalt;
2. Clasificarea lucrarilor de terasamente
Lucrarile de terasamente reprezinta totalitatea operatiilor ce se efectueaza asupra unui teren
pentru a asigura profilul si configuratii. Principalul criteriu de clasificarea a lucrarilor de
terasamente este obiectivul urmarit. Din acest punct de vedere lucrarile de terasamente se impart
in:
 lucrari de pregatire a terenului;
 lucrari de sistematizare;
 lucrari de baza;
Lucrarile de pregatire a terenului cuprind lucrarile de defrisare, de curatare si de extragere a
pamantului vegetal, de scarificare si amenajare a treptelor de infratire. Lucrarile de defrisare
urmaresc taierea si scoaterea cioatelor, a tufisurilor si a arborilor. Pentru doborarea arborilor sau
scoaterea cioatelor se utilizeaza buldozerele sau tractoarele prevazute cu echipamente speciale.
Lucrarile de curatire si extragere a pamanutului vegetal sunt necesare pentru a asigura un teren
corespunzator construiri, prin indepartarea stratului de pamant, in grosime de 20 – 30 cm ce
contine radacini vegetale. Saparea stratului vegetal si transportul in depozitele intermediare se
pot realiza in buldozerele cu screperele si autoscreperele. Pamanatul vegetal este incarcat din
depozitul intermediar in mijlocul de transport cu ajutorul incarcatoarelor pe pneuri sau pe senile.
Lucrarile de scarificare urmaresc afanarea terenurilor tari pentru a mari productivitatea utilajelor
de sapare. Aceste lucrari se realizeaza cu echipamente speciale montate pe tractoare sau pe
autogredere.
Lucrarile de sistematizare urmaresc aducerea terenului la cotele prevazute in proiect prin sapre
(debleu) sau umplere (rembleu). Pamantul rezultat din zonele de debleu se utilizeaza pentru
realizarea rambleelor (umpluturilor). Tehnologiile de executie a lucrarilor de sistematizare sunt
numeroase si se aleg in functie de teren.
Lucrarile de baza sunt constituite din miscarile de pamanturi necesare executarii obiectivelor de
constructii ca: executarea fundatiilor, a santurilor pentru montarea retelelor electrice, de apa sau
de canalizare, executarea digurilor de aparare, a rambleelor de drumuri sau cai ferate.
3. Clasificarea utilajelor si masinilor pentru terasamente
Din punctul de vedere al lucrarilor pe care le executa utilajele pot fi:
 utilaje pentru lucrari pregatitoare: scarificatoare echipate pentru scoaterea radacinilor;
 utilaje pentru lucrari de sapare: excavatoare, buldozere;
 utilaje pentru transportul pamantului in depozite intermediare: buldozere, screpere;
 utilaje pentru incarcare: incarcatoare;
Din punct de vedere al actionarii utilajele pot fi:
 utilaje actionate cu motor cu ardere interna;
 utilaje actionate electric;
 utilaje actionate hidraulic;
Dupa sistemul de deplasare pot fi:
3
 utilaje pe senil;
 utilaje pe pneuri;
UTILAJE PENTRU TERASAMENTE

A. UTILAJE PENTRU LUCRARI PREGATITOARE
a) Echipamente de scarificare
Scarificatoarele sunt echipamente de lucru pentru pregatirea terenurilor, montate pe tractoare,
buldozere si pe autogredere. Echipamnetul de scarificare montat pe un tractor S – 1500 LS se
compune din doua suporturi: 1 fixate pe tractor, doua paralelograme articulate 2 ce fac legatura
intre suporturi si grinda transversala 3, ce sustine suporturile dintilor de scarificare 4 si dintii 5.
Scarificatorul este actionat prin doi cilindri hidraulici 6, articulati la suporturile verticale 1 si la
grinda transversala 3, care primesc uleiul sub presiune de la instalatia hidraulica a tractorului.
Scarificatorul este prevazut cu trei dinti.
Fig. 1. Echipament de scarificat montat pe tractorul S – 1500 LS
Echipamentul de scarificare instalat la partea din fata a autogrederului este asemanator ca

principiu, actionarea putand fi mecanica la tipurile mai vechi si hidraulica la ultimile tipuri.
Dintii descarificator sunt confectionati din otel, avand muchiile taietoare formate din talpi de otel
marganos, fixate cu corpul dintelui cu suruburi.
b) Echipamente pentru scoaterea radacinilor
Aceste echipamente se monteaza pe tractoare S – 1500 LS si constau din doi dinti montati pe un
cadru la partea din fata a tractorului. Prin impingere si ridicare sunt extrase cioatele arborilor
taiati anterior.
B. EXCAVAREA CU O CUPA
Excavatoarele cu o cupa sunt utilaje universale din grupa utilajelor de terasamente

pentru sapare. Ele se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
 dupa sistemul de antrenare - excavatoarele cu motoare Diesel, cu motoare
electrice sau cu actioanre mixta Diesel – electrica sau Diesel – hidraulica;
 dupa numarul motoarelor de antrenare – excavatoare cu un motor si cu mai
multe motoare de antrenare;
4
 dupa sistemul de deplasare – exacavatoarele pe senile, pe pneuri, pasitoare si

plutitoare;
 dupa sistemul de actionare a echipamentului de lucru – excavatoare cu
actionare mecanica (prin cabluri) si hidraulic;
 dupa echipamentul de lucru – exacavatoare cu cupa inversa, cu cupa dreapta,
cu cupa de draglina, cu graifar si cu echipamente speciale (macara, maiuri,
sonete);
Excavatoarele pe pneuri – aceste excavatoare fabricate de Intreprinderea de
Utilaj Greu “Progresul” Braila sunt de tip P – 401, P – 601, P – 603 si P – 604,
toate actionate hidraulic.
Exacavatoarele hidraulic pe pneuri P – 603 au capacitatea cupei de 0,6 m si sunt
antrenat de un motor Diesel tip d – 110 avand puterea nominala de 44 kw.
Subansamblurile componente principale (fig. 2) sunt: platforma fixa 7, sistemul de
deplasare pe pneuri, platforma rotitoare 2, compartimentul mecanismelor care
protejeaza motorul Diesel si de antrenare 1, mecanismele si instalatiile pneumatice,
hidraulice si electrice, cabina de comanda 27 si bratul 10 al echipamentului de
lucru.
Platforma fixa este o constructie metalica, sudata din tabla de otel. La partea
superioara se gaseste dispozitivul de racordare rotitor 8 si pivotul central pe care
este ghidata platforma mobila si coroana de rotire 6, formata dintr-un rulment axial
cu doaua randuri de bile si cu o coroana cu dantura interioara. Platforma fixa
reazama pe pneuri prin intermediul puntii spate 16 si puntii fata 17. Directia se
asigura de rotile puntii fata prin actionarea paralelogramului 22 de catre cilindru
hidraulic 23
Fig. 2. Excavator hidraulic pe pneuri P 603
Sistemul de deplasare este format din motorul hidraulic 18, cuplat la schimbatorul
de viteze 19, transmisiile cardanice formate din arborii 20; crucile cardanice 21 si
arborii planetari de antrenare a rotilor pe pneuri. Pentru cresterea stabilitatii in
timpul lucrului, pe sasiu sunt montate doau stabilizatoare laterale 24 comandate
hidraulic prin tijele 25. La ultimele modele deplasarea excavatoarelor pe pneuri se
5
realizeaza cu ajutorul a patru motoare hidrostate care actioneaza direct rotile cu

pneuri ale utilajului.
Platforma rotitoare este formata din platforma propriu–zisa 2, o constructie
metalica sudata din tabla de otel, pe care sunt montate principalele mecanisme ale
excavatorului si anume, motorul termic de actionare 1, ambreiajul, pompa
hidraulica dubla 3 ce asigura uleiul sub presiune necesar cilindrilor de lucru si
motorului hidrostatic 4 de actionare a mecanismelor de rotire, compresorul de aer
si pupitrul de comanda.
Mecanismul de rotire este format dintr-un motor hidrostatic rotativ 4, cu pistoane
axiale, un reductor planetar si pinionul de atac 5 ce angreneaza cu coroana de
rotire 6 montata pe platforma fixa a exacvatorului. La partea din fata, pe
platforma rotitoare sunt sudate articulatii 9 si 11. In articulatiile 9 si 13 se
monteaza bratul 10, iar in articulatia 11, cilidrul 12 de ridicare a bratului. Tija 14
a cilindrului de ridicare este montata de brat in articulatia 15. In timpul lucrului
platforma rotitoare se fixeaza pe sasiu prin cilindrii hidraulici de blocaj 26.
Echipamentele de lucru ale excavatoruluic P 603 pot fi cupa dreapta (fig. 3. a)
sau inversa (fig. 3. b), cupa de incarcator (fig. 3. c) sau cupa de graitar (fig. 3. d).
Fig. 3. Echipamentele de lucru ale excavatorului P. 603
Instalatia hidraulica a excavatorului P – 603 (fig. 4) este alimentata de doua pompe

1 si 2 cu pistoane axiale si cu reglare automata a puterii insumate. Pompa 1
alimenteaza circuitele sistemului de rotire, prin intermediul distribuitorului12,
precum si cilindrul balansierului, prin distribuitorul 11. Pompa 2 alimenteaza
circuitele cilindrului de forta al cupei, prin intermediul distribuitorului 13, iar al
6
cilindrului bratului, prin distribuitorul 14. Distribuitorul 16 dirijeaza lichidul

debitat de pompa 1 si 2 la motorul hidrostatic de deplasare 23, iar distribuitorul 15
comanda scoaterea si retragerea colajelor.
In cazurile in care motoarele hidrostatice ale excavatorului nu trebuie sa actioneze,
uleiul debitat de pompe este dirijat de catre distribuitoarele respective inapoi in
rezervorul 3, circuit de retur in care uleiul este obligat sa traverseze filtrul grosier
magnetic 20 si cel fin 21 (cu cartus de hartie), precum si radiatorul de racire 4.
Supapele de siguranta 17 protejeaza pompele, sectoarele si circuitele lichidului sub
presiune contra suprapresinunilor care ar putea interveni (mai mari de 280).
Fig. 4 Schema de principiu a instalatiei hidraulice a excavatorului P – 603
Turbina hidraulica 5 - se antreneaza ventilatorul pentru racirea instalatiei, pompa

hidraulica 6 cu debit constant alimenteaza sistemul de directie, droselul 8
actioneaza ca divizor de debit al circuitului sistemului de directie, distribuitorul
suplimentar 10 se utilizeaza atunci cand se foloseste cu graifar (pentru rotire
cupei), iar distribuitorul rotativ 9, de tip ‘’Orbitral” comanda orientarea rotilor de
directie prin cilindrul 22. Trecerea lichidului de la platforma rotitoare a
excavatorului la platforma fixa (sasiul se realizeaza cu ajutorul prizei rotative 19).
Droselul 7 in actiune combinata cu supapa sa unidirectionala, asigura coborarea
7
franta a bratului exavatorului, iar robinetul 18 permite ca acest brat sa fie blocat
intr-o pozitie necesara, in timpul deplasarii excavatorului.
Actionarea suprapusa a celor doi cilindri de forta si deci realizarea simultana – prin
suprapunere a doua manevre complementare a echipamnetului de lucru, se poate
obtine manevrand concomitent distribuitoarele 11 si 14 (bratul oscilant si
balansierul) sau 11 si 13 (bratul oscilant si cupa).
b. Excavatoare pe senile
Aceste excavatoare fabricate de intreprinderea de utilaj greu “ Progresul ” Braila

sunt actionate hidraulic si se produc in diferite tipuri S - 604 si S – 603 care au
capacitatea cupei de 0,6 m, S – 801 de 0,8 m, S1201 d 1,2 m, S 2401 de 2,4 m si S
3002 de 3m.
Exacavatoarele hidraulice pe senile au aceeasi constructie, in principiu, ca si
excavatoarele hidraulice pe pneuri, cu diferenta sistemului de deplasare.
Excavatorul hidraulic pe senile S – 603 este compus din urmatoarele
subansambluri principale sistemul de deplasare pe senile, platforma rotitoare,
compartimentul mecanismelor, cabina de comanda si bratul echipamnetului de
lucru.
Sistemul de deplasare a excavatorului hidrauluic pe senile S – 603 este format din
cadrul 1 care formeaza sasiul caruciorului pe care sunt montati la partea superioara
pivotul 2, ce are rolul de a ghida platform rotitoare, si rulmentul de reazem si rotire
prevazut cu coroana cu dantura interioara 3. Pe cadrul 1 sunt montate rolele de
reazaem cu guler 4, rolele superioare de sustinere, rotile de ghidare 6, dispozitivele
de intindere 7, rotile motoare (sprochetii) 8, antrenate de motoare hidrostatice cu
pistoane axiale, lanturile senilelor 5 si papucii 9, montati prin suruburi.
Virarea excavatorului de face prin actionarea numai a unei singure senile (roti
motoare); daca este actioanta roata motoare din drepata, excavatorul vireaza spre
stanga si invers.
Excavatoarele cu o cupa actionate prin cabluri sunt echipate cu draglina sau
macara. Echipamentul de draglina se utilizeaza pentru saparea terenului sub nivelul
de stationare a excavatorului, asigurandu-se un taluz la un unghi necesar sau pentru
saparea sub panza de apa. Echipamnetul de draglina este compus din cupa 1 (fig.
6), cablul de ridicare a cupei 2, sageta 5 (o constructie metalica sudata, executata
din otel, cornier), montata articulat la platforma excavatorului 6, cablu 4, de tragere
a cupei, cablul 6 de sustinere a sagetii, rolele 3 de ghidare a cablului din varful
sagetii si rolele 7 de pe bipiedul exacavatorului.
8
Fig. 5 Caruciorul de deplasare a escavatorului S 603
Fig. 6 Excavator mecanic cu echipament de draglina
Operatia se sapare se realizeaza prin infigerea dintilor cupei, in teren, ca urmare a

caderii libere a acesteia datorita greutatii proprii si incarcarea ei atunci cand este
trasa de cablul 4, iar cablul 2 este lasat liber. Dupa incarcare se trage cablul 2,
cablul 4 fiind mentinut intins pana cand cupa ajunge aproape de varful bratului. In
acelasi timp se executa si rotirea excavatorului, iar pe locul unde se face
descarcarea, se lasa liber cablul 4, se ridica cupa cu ajutorul calului 2.
Lama de buldozer poate fi ridicata sau coborata pe un arc de cerc limitat la un
unghi de circa 35 grade, iar pe plan orizontal poate fi orientata spre dreapta sau
spre stanga la un unghi de 65 grade fata de axa longitudinala a tractorului in functie
de pozitia de montaj a tendoanelor 3 si 4 in suporturile 8 de pe cadrul 2; in aceasta
situatie, la inaintarea buldoexcavatorului se realizeaza atat saparea terenului cat si
deplasarea laterala a pamantului desprins in scopul indepartarii lui din fata lamei.
La partea din spate, pentru echilibrare este montat echipamentul de scarificare.
9
Fig. 7. Buldozerul pe senile S – 1500 LS
D. SCREPERE SI AUTOSCREPERE
Screperele fac parte din grupa utilajelor de sapat si transportat destinate in special
executarii lucrarilor de terasamente care necesita sapaturi pe adancime mica si
transportatul pamantului la distante relativ reduse (de la 100 la 2500 m).
Screperele prezinta avantajul ca nu necesita amenajarea de drumuri de acces, dar
utilizarea lor este influentata de conditiile meteorologice. Screpetele se clasifica
din punctul de vedere al modului de deplasare in:
 screpete tractate (remorcate);
 screpete autopropulsate (autoscrepere);
Screpere tractate - au capacitatea lazii intre 3 si 10 m si sunt remorcate de tractoare
cu senile S 651, S – 1500 sau S – 1800 in functie de capacitatea lazii. In principiu,
aceste screpere sunt formate dint-o cupa (lada) de capacitate diferita in functie de
tip, fixata pe un cadru metalic care poate fi montata pe doua, patru sau mai multe
roti cu pneuri. Actionarea lazii de screper pentru executarea sapatului sau a
descarcarii se poate face fie mecanic prin cabluri, cu un troliu montata in spatele
tractorului de remorcare, fie hidraulic.
Screperul tractat ST – 8 DE 8 m3 se compune din osia fata 1 (fig.8) in mijlocul
careia este amplasata articulatia sferica 4 in care se reazama cadrul oscilant 5 ce
face legatura osiei din fata cu lada screperrului 3. Lada este o constructie sudata
din tabla care se inchide cu oblonul 8 fixat prin bratele laterle 11, iar la partea din
spate este prevazuta cu peretele mobil 9 ce poate culisa prin intermediul unor role,
ghidate pe fundul lazii si pe pereti laterali, realizand astfel decarcarea lazii de
pamant. Lada reazema prin intermediul a doua semiaxe pe rotile din spate 7, iar
pentru usurarea taierii pamantului pe peretele inferior si pe peretii verticali, in zone
de taiere sunt montate prin suruburi, cutite 10. Cuplarea screperului la tractorul S-
1500 se realizeaza prin protapul 2 fixat articulat de osia din fata si prevazut cu
ochiul de imperechere 6.
10
Fig. 8 Screperul tractat ST 8
Ridicarea oblonului 8 si culisarea peretelui mobil se realizeaza prin cablurile

actionate de troliul montat pe tractor. Pentru a realiza saparea, se coboara lada sub
actiunea greutatii proprii, se ridica oblonul 8 si prin tragerea screperului de catre
tractor, cutitele 10 sapa terenul, brazdele de pamant deplasanduse spre peretele
mobil, umpland lada. Dupa umplerea lazii se coboara oblonul 8, se ridica lada si se
incepe deplasarea spre locul de depozitare. Pentru descarcare se ridica oblonul, iar
peretele 9 se deplaseaza in fata, impingand astfel pamantul si realizand astfel
golirea lazii.
Screperul hidraulic tractat este asemanator screperului ST 8 cu diferenta ca in locul
actionarii prin cablu a subansamblurilor mobile, acestea sunt actionate cu ajutorul
cilindrilor hidraulici ce primesc uleiul sub presiune de la pompa montata pe
tractorul S1500 cu care este cuplat screperul.
Autoscreperul este un utilaj de constructii care executa saparea pamantului pe
adancimi pana la 410 mm si transporta pe distante de la 500 la 2500 m, cu viteze
de deplasare mari (30 – 50km/h). Este format din cadru de rezistenta 1 (fig. 9), ce
sustine lada 2, inchisa la partea din fata de oblonul 3, iar la partea din spate pe
peretele mobil 5, cilindrii hidraulicide actionare 4, furca 6, protapul de legatura 7
dintre lada si tractorul 9 si tamponul 8 necesar in unele cazuri pentru impingerea
autoscreperului.
Fig. 9 Autoscreper
E. AUTOGREDERE
Autogrederele se clasifica dupa puterea motorului de antrenare in:

 autogredere usoare (pana la 75 kw);
 autogredere mijlocii (75 135 kw);
11
 autogredere grele (peste 135 kw);

Dupa sistemul de actionare a organului de lucru:
 autogredere actionate mecanic;
 autogredere actionate hidraulic;
Autogrederul AG – 180(fig.10) este actionat de un motor diesel de 133 kw si este
format din sasiul 1 pe care se afla montat motorul Diesel de 133 kw si transmisia
(protejate de capota 2) formata dintr-un corvertizor de cuplu hidraulic, cutia de
viteze, un reductor de angrenaj conic, doua reductoare finale laterale si patru roti
motoare pe pneuri 3, cadrul principal 4, pe care se afla montati cilindrii hidraulici 5
de actionare a placii rotitoare 6 pe care se afla fixata lama autogrederului 7. Rotile
de deplasare din fata 8 sunt actionate hidraulic pentru virarea utilajului de la
volanul montat in cabina 9. Inclinarea lamei este realizata tot prin actionarea unui
cilindru hidraulic.
Fig. 10 Autogrederul hidraulic
Principalele caracteristici ale autogrederului AG – 180 sunt: latimea lamei 3690

mm, adancimea maxima de sapare 290mm, viteza maxima de lucru 15 km/h si de
deplasare 44km/h, masa totala 14.410 kg.
F. UTILAJE PENTRU COMPACTAREA TERENURILOR
In stare naturala, pamantul poate prezenta un grad mai mic sau mai mare de
afanare, respectiv de deformare sub actiunea unei sarcini. Pentru a se mari
rezistenta terenului, in special umpluturi, este necesar ca la executarea diverselor
lucrarii sa se efectueze mai intai compactarea acesteia. Prin compactare se intelege
procesul de consolidare de suprafata prin care terenul isi imbunatateste calitatea de
a rezista greutatii obiectivelor ansamblate pe el. In cursul acestui proces,
particulele componente solide ale terenului se apropie intre ele prin patrunderea lor
in golurile (porii) existente si prin eliminarea aerului si a apei in surplus , ca
urmare a aplicarii unor forte exterioare, realizandu-se astfel o reducere a
porozotatii pamantului. Compactarea unui teren se poate prin mai multe procedee
si anume:
12
 prin presiune statica, respectiv prin trecerea peste terenul care trebuie
compactat a unor tavalugi, ce pot avea suprafata exterioara neteda sau cu
proeminente (compactarea prin cilindrare);
 prin actiuni dinamice, realizate prin impact (lovire), cu ajutorul unor placi
grele sau a unor masini care sar;
 prin vibratii, cu frecventa apropiata de cea a oscilitatilor de rezonanta ale
materialului de compactat, vibratii realizate cu masini specializate;
 prin actiuni combinate, respectiv vibratii si presiune statica sau lovire si
presiune statica;
Unul dintre aceste procedee de compactare se alege in functie de categoria de
teren, de gradul de compactare necesar si de frontul de lucru existent.
a) Compactoare statice
Din acesta categorie de compactoare fac parte compactoarele statice tractate, de
tipul compactoarelor cu cilindri netezi, compactoarelor picior de oaie
,compactoarelo rremorcate pe pneuri si compactoarelor autopropulsate cu cilindri
netezi sau pe pneuri.
Compactoarele tractate statice se utilizeaza in special pentru compactarea
pamanturilor afanate si se caracterizeaza prin doi parametri – greutate proprie si
forta activa specifica exercita asupra solului. Acesta reprezinta greutatea
repartizata pe un centimetru liniar din latimea ruloului sau pe un centimetru patrat
al amprentei proeminentelor sau pneurilor. Dintre compactoarele tractate statice,
pe santiere se utilizeaza in special compactorul picior de oaie.
Compactorul picior de oaie (fig. 11) se compune din cilindrul 1, trunat din fonta,
pe care sunt montate blindajele 2 pe care se fixeaza proeminentele 39 (roltii). Pe
cadrul metalic 5 sunt montate si lagarele de sustinerea axului 4. Cilindrul este
prevazut cu fereastra 6 ce are posibilitatea de obturare dupa ce s-a incarcat
balastrul. Deplasarea compactorului se face prin tractare, utilizandu-se tractoare pe
senile sau pe pneuri, iar cuplarea acestora se realizeaza prin ochiuri de imperechere
8 fixate pe placi de trectare 7. Pentru utilizarea economica a tractoarelor este
indicat ca in functie de puterea acestora si de terenul liber sa se cupleze doua pana
la 5 compactoare.
13
Fig. 11 Compactor picior de oaie
Compactorul picior de oaie se folosete in special la compactarea umpluturilor

necesare executarii digurilor de protectie, terasamentelor de cale ferata si drumuri,
la care prin realizarea a 6 - 10 treceri asigura compactarea corespunzatoare a unui
strat de 20 – 30 cm, ca urmare a faptului ca presiunea activa depaseste 45 dan/ cm2.
Compactoarele statice autopropulsate cu cilindri netezi se utilizeaza pentru
cilindrarea terenurilor pentru fondatii in straturi de 20 – 30 cm. Aceste
compactoare sunt folosite cu randament sporit daca in prealabil s-a executat o
trecere cu compactorul tractat. Acest lucru se explica prin faptul ca terenul
compact cu ruloul motor al compactorului autopropulsat se deplaseaza in sens opus
miscarii utilajului deci pamantul compactat nu mai face valuri ci are tendinta de
deplasre inapoi. In acelasi timp compactorul trebuie sa adere la teren pentru a putea
inainta, deci in pamanturile afanate deplasarea se face greu.
Ruloul compactor R 8 -14 este un compactor static greu, cu trei osii din care doua
motoare, coaxiale in spate are greutatea proprie nelestat de 80 kn si lestat de
140kn. Sasiul 1 (fig.12) este executat in forma de cheson cu pereti dubli, pentru a
se asigura rezervoarele de combustibil, de apa si spatiile de lestare iar la partea din
spate sustine motorul termic de antrenare protejat de capota2. La partea din fata in
sasiu este fixat lagarul privat care sustine cadrul 5 in care este montata osia
tamburului 6, iar la partea din spate, osiile coaxiale ale celor doua rulouri motoare
4. Schimbatorul de viteze protejat de carcasa 3 asigura ruloului compactor patru
viteze de deplasare inainte si inapoi de la 1,42 km/h la 9,3 km/h. Cilindrii de lucru
sunt curatati de pamantul ce adera cu ajutorul cutitelor (razurilor) 7 si sunt
prevazute cu capacele 12 de inchidere a gurilor de lestare.
Fig. 12 Compactorul R 8- 14
Directia de inaintare se asigura prin orientarea corespunzatoare a ruloului din fata 6
actionat de un mecanism de directie ce cuprinde un servomecanism cu cilindru
hidraulic de forta, ce roteste cadrul 5 in pivot. Servomecanismul este comandat de
un distribuitor actionat de la volanul existent in cabine 10. Ca echipamente
suplimetare, ruloul compactor poate avea scarificator format din dintii 9 si cilindrii
de actionare 8, sau lama de buldozer, actionata de asemenea prin cilindri
hidraulici.
14
Pentru asigurarea umiditatii necesare de compactare si pentru a impiedica lipirea

materialelor de tamburare, ruloul compactor este prevazut cu instalatia de stropire
11 compusa dintr-un rezervor de apa, conducta de presurizare, un rezervor de aer,
conducta de legatura si stropitoarele tamburelor.
Compactorul pe pneuri CP -16 este destinat executarii lucrarilor de compactare a
pamantului de umplutura, a terasamentelor de cale ferata si drumuri si a
imbracamintilor de drumuri. Ruloul din fata este format din trei roti pe pneuri,
articulate la o furca, articulatie ce asigura oscilarea transversala a grupului pe
penuri in functie de denivelarile terenului. In spate rulourile de compactare sunt
formate din doua grupuri de cate doua roti pe pneuri a caror urma de compactare
depaseste urma lasat de rotile din fata. Ambele grupe de roti din spate sunt
motoare.
b) Compactoare vibratoare
Utilajele pentru compactare prin vibrare se clasifica dupa modul de deplasare in

utilaje tractate si autopropulsate. Din prima grupa fac parte compactoarele
vibratoare cu cilindri netezi cu proeminente, iar la grupa utilajelor autopropulsate
fac parte compactoarele cu cilindri netezi, compactoarele mixate si placile
vibratoare. Structura terenului de compactat fiind eterogena in timpul vibrarii,
diversele particule componente ale materialului compact se compacteaza diferit in
functie de masa. Astfel, sub actiunea fortelor perturbatoare se nasc forte de inertie
proportionale cu masa particulelor, aparand astfel tensiuni in punctele de contact
dintre particule. Cand marimea acestora depaseste fortele de coeziune si de frecare
interioara, particulele sunt deplasate una fata de alta. Marimea deplasarii este
direct proportionala cu masa particulei si invers proportionala cu forta de
coeziune, de aceea compactarea prin vibrare este eficienta in cazul materialelor
necoezive (nisip,balast).
15
TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU

EXCAVATOARE CU O CUPA
1. INDICATII GENERALE
Cu excavatoarele cu o cupa se efectueaza urmatoarele lucrari:
 executarea rambleelor si digurilor;
 saparea debleelor si terasamentelor in profunzime;
 saparea gropilor de fundatie;
 exploatrea zacamintelor de carbune, pietris, piatra si nisip;
 alte lucrari;
Dimensiunile si forma excavatiilor, sensul de miscare a excavatoarelor si a mijloacelor de
transport se stabilesc in proiectul de organizare a lucrarilor. Executarea lucrarilor cu ajutorul
exacvatorului trebuie sa fie precedata de pregatirea locului de lucru, care consta in trasarea
axelor pentru cursele exacvatorului si amenajarea drumurilor pentru transportul exavatiilor. Daca
inaltimea frontului de excavatie este mai mare decat cea necesara pentru umplerea cupei, iar
pamantul se poate surpa in cazul saparii de jos atunci la inceput se sapa numai talpa frontului.
Daca inaltimea frontului de lucru depaseste cu pana la 40 – 50% inaltimea necesara pentru
umplerea cupei, atunci este recomandabil sa se micsoreze grosimea stratului de pamant taiat si sa
sa efectueze saparea pe intreaga inaltime a frontului. Daca inaltimea frontului depasete de doua
ori inaltimea necesara pentru umplerea cupei, iar pamantul nu se surpa prin saparea lui de jos la
inceput se sapa partea superioara a frontului pe o grosime de 2...3 straturi, apoi partea inferioara,
din nou partea superioara. In cazul incarcarii pamantului in mijloace de transport se sapa partea
cea mai apropiata a frontului de excavatie, pentru a se micsora unghiul de rotire a excavatorului.
Excavatorul trebuie asezat cat mai orizontal, cu o incliatie maxima de 2 – 30 in sesul incarcarii.
In limitele excavatiei drumurile de transport trebuie sa fie orizontale sau sa aiba o inclinare in
sensul evacuarii pamantului. Rotirea platformei exacavatorului nu trebuie inceputa inainate de
terminarea saparii pentru a nu se supune organele de lucru la eforturi prea mari. In cazul
incarcarii panamtului in autocamioane basculante a carora capacitate este de numnai 2 – 3 ori
mai mare decat capacitatea cupei, decarcarea se face numai dupa incetarea rotirii bratului
exacavatorului.
Cand capacitatea vehiculului de transport este de 6 – 8 ori mai mare decat capacitatea cupei,
descarcarea pamantului se poate face aproape instantaneu la sfarsitul franarii de la o inaltine de 1
– 1,5m. Astfel se obtine combinarea descarcarii cupei cu rotirea platformei exacavatorului si se
scurteaza ciclul de lucru.
Intre partea de jos a fundului cupei in pozitie deschisa si obloanele autocamionului basculant,
trebuie sa ramana, in cazul pamanturilor usoare, un spatiu liber de 0,5 m care exclude lovirea
fundului cupei de oblon, reducand in acelasi timp socul de descarcare. La descarcarea
pamanturilor grele, cupa trebuie coborata cat mai aproape de podeaua platformei pentru a se
evita deteriorarea caroseriei autocamionului. Pentru a se micsora aderenta pamantului umed la
cupa, frontul de lucru se sapa in straturi de grosime mica. Cresterea productivitatii excavatorului
se poate realiza prin reducerea timpului de sapare si umplere a cupei cu pamant prin miscorarea
timpului de rotire si a duratei de descarcare a cupei precum si prin executarea concomitenta a
unor operatii cum sunt: ridicarea sau coborarea cupei si rotirea excavatorului pentru descarcare,
coborarea cupei in pozitie de sapare si rotirea spre frontul de lucru. Sporirea productivitatii
exacavatorului se poate obtine si prin folosirea unor cupe de capacitate mai mare in cazul saparii
16
pamanturilor usoare. Acest lucru este rational deoarece motorul si mecanismele excavatorului au
fost dimensionate pentru lucrul cupei normale in pamanturi grele.
2. TEHNOLOGIA LUCRARILOR CU EXACAVATORUL CU CUPA

(LINGURA) DREAPTA
a) Caracteristici principale
Caracteristicile functionale principale care caracterizeaza lucrul exacavatorului cu lingura
dreapta (fig. 1) sunt:
Fig. 1 Caracteristicile excavatorului cu lingura dreapta

 Capacitatea cupei in m3; unele tipuri de excavatoare au cupe de schimb de trei ori
capacitatea normala, marita (pentru lucrari in terenuri usoare) si redusa (pentru lucrari in
terenuri stancoase);
 raza de scapare (RS) este distanta pe orizontala de la axul de rotatie al excavatorului pana
la varful dintilor cupei, atunci cand manerul cupei este impins in pozitie extrema in afara.
Raza de sapare determina posiblitatea maxima de sapare a terenului dint-o singura pozitie
a excavatorului;
 inaltimea de sapare (HS) este distanta, pe verticala, de la baza excavatorului pana la dintii
cupei. Excavatoarele cu lingura drepata se pot folosi si pentru sapaturi la nivelul
excavatorului, la adanacimi de sapare A;
 raza de descarcare (RD) este distanta, pe orizontala, de la axul de rotire al excavatorului
pana la mijlocul cupei, cand manerul este impins in pozitie extrema in afara. Aceasta raza
determina pozitia axului drumului de acees pentru mijloacele de transport.
 Inaltimea de descarcare (HD) este distanta de la baza excavatorului pana la partea
inferioara a fundului cupei in pozitie deschisa;
17
b) Executarea lucrarilor
Saparea debleelor, cu ajutorul excavatorului cu lingura dreapta, se poate executa prin trei
procedee (fig. 2):
Fig.2 Scheme de executare a lucrarilor cu excavatorul cu lingura dreapta

 saparea prin curse longitudinale directe pe intreaga lungime a debleului, cu incarcarea
pamantului in vehicule de transport dispuse lateral paralel cu miscarea excavatorului (fig.
2. a). Drmurile de transport se executa in acest caz, parale cu directia de miscare a
excavatorului pe una din marginile viitorului debleu, distanta de la axul excavat la axul
drumului fiind egala cu raza de descarcare. Suprafata din profilul transversal, care nu a
fost sapata de excavator, nu trebuie sa depaseasca 8 – 10% din suprafata totala a
profilului. Pentru a nu se crea gropi (pungi) pentru apa, cursa urmatoare, trebuie sa se
efctueze din nou de cota zero a debleului. Cursele situate la acelasi nivel trebuie parcurse
in sens invers de la capatul curselor precedente. Daca pe profilul longitudinal al debleului
exista mici ridicaturi de teren, este avantajos ca acestea sa se taie prin transee inguste de
2,5m, prin care vor trece drumurile de transport. Transeele se executa la marginea si la
mijlocul debleului, lasandu-se o mica bancheta (de cirac 1m) care protejeaza transeea
impotriva surparii. La prima cursa a excavatorului, pamantul rezultat din transee se
incarca in vehicule de transport.
 saparea frontala pe intreaga latime a frontului de excavatie, vehiculele de transport venind
pe la spatele excavatorului (fig. 2.b). In acest caz excavatoarele sapa debleul dintr-o data
pana la cota de proiect. Saparea frontala se folosete, in cazul debleelor scurte cu taluze cu
pante mari, care permit executarea drumurilor pentru vehicule de transport.
18
 saparea combinata (fig. 2. c) la care se executa o sapare frontala cu curse longitudinale

directe. La executarea transeelor initiale se poate evita saparea frontala prin executarea
drumurilor pentru vehicule de transport la suprafata pamantului in cazul unei adancimi
mici a transeelor sau depunand pamantul in depozit la prima cursa a excavatorului, pentru
a-l evacua apoi la cursa urmatoare. Metoda combinata se foloseste in cazul in care din
cauza neregularitatii profilului longitudinal al debleului, nu se pot executa cu usurinta la
suprafata drumurile pentru vehicule de transport.
Fig. 4 Scheme de executare a lucrarilor cu excavatorul cu lingura inversa
3. TEHNOLOGIA EXECUTARII LUCRARILOR CU DRAGLINA

a) Caracteristici principale
Caracteristicile functionale ale draglinei (fig. 5) sunt urmatoarele:
 capacitatea cupei in m3;
 raza de descarcare RD care este distanta, pe orizontala, de la axul de rotatie al
excavatorului pana la axul cablului de ridicare, cupa fiind atarnata si rasturanta;
 inaltimea de descarcare HD care este distanta, pe verticala, de la baza excavatorului
pana la partea inferioara a cupei rasturnate, in pozitia cea mai inalta;
 raza de sapare RS este distanta pe orizontala de la axul de rotatie pana la dintii cupei.
Raza de sapare este mai mare decat raza de descarcare cu distanta K de aruncare a
cupei, distanta care depinde de modul si adancimea de sapare.
Adancimea maxima de sapare de la suprafata HS - in cazul saparii de la suprafata terenului,
conturul gropii sapate, format de taluzele 1 – 2 si 2 – 3, este triunghiular. Pe masura adancimii
sapaturii, cupa ocupa o pozitie din ce in ce mai apropiata de orizontala si, ajungand in pozitia
corespunzatoare adancimii maxime de sapare, nu se mai poate infunda in teren.
19
Fig. 5 Cracteristicile functionale ale dragline

Pentru adancirea sapaturii, excavatorul trebuie deplasat cu distanta 0, pentru ca saparea sa se
poata relua din punctul 2. In acest caz, adancimea finala de sapare HS depinde numai de
lungimea cablurilor de tractiune si de ridicare.
b) Executarea lucrarilor
Cu draglina se poate sapa lateral sau frontal.
La partea laterala (fig. 6. a) rezulta o latime a fasiei sapata mai mica decat raza de sapare, iar
adancimea este limitata la HS. Saparea laterala se foloseste la executarea umpluturilor de gropi de
imprumut, precum si la executarea sapaturilor cu descarcarea in depozite.
La partea frontala (fig. 6. b), latimea transeii poate sa ajunga pana la dublul razei de sapare, iar
adancimea acesteia pana la HS. Avantajul sapaturii frontale consta in posibilitatea executarii
transeii cu taluze abrupte, care nu se pot realiza la saparea laterla, din cauza pericolului surparii.
Pentru a se putea folosi avantajul executarii lucrarilor cu un unghi mic de rotire, transeele largi si
adanci se executa prin descarcare directa, prin mai multe treceri.
20
Fig. 6 Scheme de sapare cu draglina

In afara de saparea cu descarcare in depozite draglina se poate utiliza si la sapaturi cu
descarcarea in mijloacele de transport (fig. 6. C).
Draglinele isi gasesc un larg camp de folosire la excutarea canalelor unde materialul sapat se
depune direct in digurile longitudinale ale acestora, precum si la executarea rambleelor din gropi
de imprumut.
4. TEHNOLOGIA EXECUTARII LUCRARILOR CU GRAIFARUL

Caracteristicile functionale ale excavatoarelor echipate cu graifar sunt (fig. 7):
 capacitatea cupei in m3
 raza de sapare RS, care este distanta pe orizontala de la axul excavatorului pana la axul
graifarului
Raza de sapare la adancimea maxima RA
Adancimea de sapare A, care este distanta pe verticala de la baza excavtorului pana la dintii
cupei, cu cupa coborata in pozitie maxima.
Fig. 7 Caracteristicile functionale ale graifarului

Raza de descarcare RD este distanta, pe orizontala de la axul excavatorului si pana la axul cupei,
aflata la inaltime maxima de descarcare.
Inaltimea de descarcare HD este distanta pe verticala de la baza excavatorului si pana la dintii
cupei ridicata in pozitie maxima.
21
Spre deosebire de excavatoarele cu lingura dreapta, cu lingura inversa si cu draglina,

excavatoarele cu graifar lucreaza aproape sa se deplaseze. Acest echipament se folosete in
principiu pentru saparea pamantului din gropi adancite de fundatie si pentru lucrari de
inacarcare – descarcare.
MASINI PENTRU LUCRARI DE INCARCARE -

DESCARCARE
Incarcatorele sunt masini autopropulsate care incarca sau preiau sarcini in bucati, ambalate sau in
vrac, le transporta pe orizontala, pe o distanta mica, dupa care le descarca prin cadere sau prin
stivuire, folosind in acest scop ridicarea pe verticala.
1. INCARCATOARE CU O CUPA
a) Generalitati
Incarcatoarele frontale cu o cupa sunt masini destinate mecanizarii lucrarilor de incarcare –
descrcare a pamantului, a materialelor granulare si pulverulente, a minereurilor si a produselor
carbonifere. In ultimul timp, aceste masini se folosesc frecvent si la lucrari de sapare in terenuri
usoare sau in mijlocii, cu transport si descarcare in gramada sau in mijloace de transport. Aceste
masini pot fi dotate cu o gama foarte larga de echipamente devenind astfel masini
multifunctionale. Incarcatoarele cu o cupa pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
Dupa criteriul de deplasare incarcatoarele pot fi:
 pe senile (fig. 1. a);
 pe pneuri (fig. 2. b);
Fig. 1 Sisteme de deplasare la incarcatoare

Dupa modul de schimbare a directiei de deplasare incarcatoarele pot fi:
 cu directia pe rotile din fata (fig. 2. a);
 cu directia pe rotile din spate (fig. 2. b);
 cu directia pe toate rotile (fig. 2. c);
 cu sasiu articulat (fig. 2. d);
 prin derapare pe pneuri (fig. 2. e);
 prin derapare pe senile (fig. 2. f);
 independent de fiecare senila (fig. 2. g);
Dupa modul de realizare a tractiunii, incarcatoarele pot fi:
 cu roti motoare in fata;
 cu roti motoare in spate;
 cu toate rotile motoare;
22
Fig. 2 Sisteme de directie la incarcatoare
b) Constructia incarcatoarelor
Un incarcator cu o cupa, pe pneuri sau pe senile se compune din masina de baza si echipamentul
de lucru. Transmisia masinii de baza este in prezent fie hidromecanica, fie hidrostatica. O
transmisie hidromecanica (fig.3) se compune din convertizorul de cuplu, cutia de viteze cu
schimbare sub sarcina 2, transmisiile cardanice 3, diferentialul traditional 4 montat la puntea din
fata, diferentialul cu blocare 5 montat la puntea din spate si reductoarele planetare 6 montate pe
butucii rotilor.
Fig. 3 Transmisia hidromecanica a unui incarcator

Solutia optima care a rezolvat problema manevrabila a incarcatoarelor cu o cupa pe pneuri, este
cu sasiu articular central (fig.2. d). In aceasta solutie masina de baza are doua semisasiuri egale
asamblate cu o articulatie in plan, cu doi pivoti verticali, unul superior si unul inferior. Fiecare
semisasiu este sustinut de o singura axa, actionarea directiei realizandu-se cu doi cilindri
hidraulici. Acest sistem prezinta urmatoarele avantaje:
 elimina crucile cardanice duble din sistemul de transmisie;
 asigura o stabilitate mai mare in curbe, prin deplasarea centrului de greutate al masinii
spre rotile interioare curbei;
 imbunatateste tehnologia de lucru prin adaptarea semisasiului, care poarta cupa in
pozitiile optime pentru incarcarea din gramada si descarcarea in mijlocul de transport
reducand durata ciclului de lucru prin manevre intr-un spatiu mai restrans;
23
 permite cresterea capacitatii cupei pana la 7 – 8 m3 mentinand o buna manevrabilitate;

 semisasiul din fata poarta intotdeuna echipamentul de lucru, iar semisasiul din spate
motorul;
La unele incarcatoare cabina este ampalsata pe semisasiul din fata, pentru ca miscarea
conducatorului odata cu echipamentul sa ofere o mai mare mobilitate, in timp ce la alte
constructii este amplasata pe semisasiul din spate. Greutatea proprie a masini se distribuie in
mod egal pe cele doua semisasiuri. La incarcarea cupei, semisaiul din fata preia aproape 2/3 din
sarcina totala.
Solutia cu sasiu articulat mareste pretul masinii cu circa 15% dar prin marirea productivitatii
asigura un cost de exploatare pe metrul cub incarcat mai redus.
Echipamentul de lucru (fig. 4) este format din cupa cadrul de sustinere a cupei 2, cilindrii
hidraulici 3 de manevrare pe verticala a intregului echipament si cilindrii hidraulici 4 (unul sau
doi) de basculare a cupei. Bascularea cupei se poate realiza intr-o singura treapta (cu o singura
parghie) cum se prezinta in fig. 4. a, b, c sau in doua trepte (cu doua parghii) ca in fig. 4 d si e.
Sistemele in doua trepte sunt mai complicate dar asigura unghiuri mai mari de basculare a cupei,
la curse relativ mici ale cilindrilor hidraulici. In ambele variante constructive, cilindrii hidraulici
pot fi amplasati fie deasupra, fie sub echipamentul de lucru. Amplasarea cilindrilor hidraulici sub
cadrul echipamentului 9 (fig. 4 e si d) asigura bascularea inapoi a cupei prin actionarea presiunii
uleiului pe suprafata mare a pistonului, realizand astfel forte mai mari. Schema hidraulica de
actionare a unui incarcator cu o cupa se prezinta in fig.5.
Fig.4. Solutii constructive pentru echipamentele Fig. 5. Schema instalatiei hidraulice de de

incarcator frontal cu o cupa actionare a unui incarcator frontal cu o cupa
Procesul tehnologic de lucru al incarcatorului cuprinde urmatoarele operatii: deplasarea inainte a

masinii cu echipamentul coborat pentru saparea stratului de pamant sau pentru incarcarea cupei
din gramada; cu cilindrul 4 (fig. 4) se basculeaza cupa spre partea posterioara pentru a nu pierde
materialul de deplasare; cu cilindrii hidraulici 3 se ridica intregul echipament, perioada in care nu
se mai actioneaza cilindrii 4, pentru a permite sistemului de bare articulate dintre cupa, brat si
cilindrii 4 sa asigure cupei o pozitie aproximativ orizontala pe timpul ridicarii; se deplaseaza
24
masina spre locul de descarcare; se basculeaza cupa, cu cilindrul 4, spre partea anterioara si
materialul din aceasta cade liber in mijlocul de transport sau in gramada.
Masina multifunctionala de 45 cp pentru lucrari de terasamente de volum redus, si pentru
manipulari (fig. 6) este formata de asemenea dintr-o masina de baza la care se poate monta un
numar mare de echipamente.
Fig. 6 Masina multifunctionala pentru lucrari de terasamente si manipulari

Masina de baza este formata dintr-un semisasiu anterior 1 care poarta cabina 2, sistemul de
tractiune fata, format din motoare hidrostatice lente montate in rotile 3, sistemul de directie
hidrostatica 4 si bratul purtator 5, pentru cuplarea echipamentelor de lucru. Semisasiul posterior
6 poarta mentorul Diesel 7, rezervoarele hidraulice, articulatia in plan transversal 8 si sistemul de
tractiune spate, format din motoare hidrostatice lente inglobate in rotile 9. Mecanismul de
basculare a echipamentelor de tip antiparalelogram este format din cilindrul hidraului 10,
balansierul 12.
Echipamentele de lucru interschimbabile pot fi de excavator 13, de incarcator 14, de stivuitor 15,
de graifar 16, de rulou compactor vibrator 17 si de buldozer 18. Atat transmisia cat si actioanrea
echipamentelor este in totalitate hidrostatica. Incarcatoarele pot fi dotate cu o cupa normala sau
cu o cupa multifuntionalade tip ’’4 in 1’’ formata din doua semicupe articulate in partea
superioara, manevrate de doi cilindri hidraulici. In functie de pozitia relativa a celor doua
semicupe, echipamentul poate fi de incarcator (fig. 7 a), de graifar (fig.7 b), de screper (fig. 7 c)
sau de buldozer (fig. 7 d). Aceste cupe pot fi folosite in mare masura la saparea in terenuri usoare
si mijlocii de categoria I si II cu descarcare in mijloace de transport, la imprastierea pamantului
in starturi, la nivelarea terenului, la umplerea santurilor.
Fig.7 Cupa de incarcator multifuntionala „4 in 1”
2. TEHNILOGII DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU INCARCATOARE
25
a) Domenii de utilizare
Incarcatoarele frontale cu o cupa pe pneuri si pe senile se recomanda pentru executarea

urmatoarelor lucrari:
 incarcarea pamantului si a altor materiale in vrac in mijloace de transport;

 lucru in balastiera si cariera pentru incarcarea agregatelor din gramada in mijloace de
transport feroviar si rutier precum si pentru formarea depozitelor;
 saparea stratului vegetal in terenuri usoare si mijlocii si evacuarea acestuia pe distanta
pana la 200 m;
 executarea de ramblee si deblee in terenuri usoare, similar unui excavator cu lingura
dreapta;
 nivelari de platforme;
 transportul materialelor in vrac descarcate din vagoane pana la 200 m, pentru
formarea de depozite;
b) Scheme tehnologice de lucru
In functie de conditiile frontului de lucru si de capacitatea incarcatorului, se pot folosi

urmatoarele scheme tehnologice pentru incarcarea in mijloace de transport rutier:
Fig. 8 Scheme tehnologice de lucru cu incarcatoare

 schema pendulara (fig. 8. a) la care incarcatorul executa deplasari mici , compensate
prin manevrele mijlocului de transport la fiecare ciclu de incarcare. Schema se
recomanda pentru incarcatoarele pe senile mai putin manevrabile;
 schema in “V,,(fig. 8. b) asigura incarcatorului deplasari mai reduse, fiind
recomandata pentru incarcatoarele de mai mica capacitate, precum si pentru
incarcatoarele pe senile;
 Scema in ”X,, (fig. 8. c) optima pentru cazul in care gramda de material este orientata
perpendicular pe drumul de circulatie a mijloacelor de transport;
 Schema de sapare si de nivelare cu incarcare directa a mijloacelor de trasport (fig. 8.
d) se recomanda pentru cazul cand frontul de lucru permite circulatia mijloacelor de
transport pararlel cu acesta;
 Schema de sapare si de nivelare cu incarcare prin manevra in V (fig. 8. e) se
utilizeaza cand conditiile frontului de lucru o impun;
26
Pentru sapare si transport pana la 200 m, in vederea formarii unui depozit se recomanda schema
tehnologica din fig. 9.
Fig. 9 Schema tehnologica pentru transport si formarea unui depozit cu incarcatorul
c) Tehnologii de lucru
Tehnologiile de lucru cu incarcatoarele cu o cupa sunt in functie de modul cum se incarca
cupa (din mal sau din gramada) si de modul in care se descarca materialele (in gramada, in
autobasculnte, sau in vagoane). Incarcatoarele cu o cupa se recomanda in special pentru
urmatoarele lucrari:
 lucru in cariera sau in balastiera pentru incarcarea agregatelor in mijloace de transport
sau pentru formarea depozitelor;
 incarcarea agregatelor cu sapare directa in mal in autocamioane basculante (fig. 10);
 incarcarea pamantului din gramada sau prin sapare directa in terenuri usoare, in
autocamioane basculante (fig.11);
 incarcarea agregatelor din gramada in vagoane de cale ferata (fig. 12);
 depozitarea in gramada, la o distanta de circa 100m, a agregatelor descarcate din
vagoane de cale ferata (fig. 13);
 incarcarea pamantului prin sapare directa sau din gramada, transportat la o distanta de
cirac 200 m si depozitarea in gramada (fig.14);
27
Fig. 10 Tehnologia incarcarii agregatelor cu sapare de mal, in autocamioane basculante
28
Fig. 11 Tehnologia incarcarii pamantului sapat direct sau din gramada, in

autocamioane basculante
Fig. 12 Tehnologia incarcarii agregatelor din gramada in vagoane
29
Fig.13 Tehnologia de formare a depozitelor de agregare
Fig. 14 Tehnologia incarcarii pamantului prin sapare sau din gramada cu formare
de depozitare
30
EXECUTAREA LUCRARILOR CU BULDOZERE SI

SCARIFICATOARE
LUCRARI DE PREGATIRE A TERENULUI
Defrisarea terenului – buldozerele pot asigura defrisarea terenului folosind rama pentru taierea
radacinilor si pentru deplasarea tufisurilor. Pentru doborarea copacilor buldozerul se apropie de
triunghiul acestora cu lama ridicata si exercita o apasare lina fara soc din ce in ce mai puternica,
prin marirea turatiei motorului(fig.1). Cand arborele incepe sa se aplece buldozerul se retrage,
coboara lama si taia radacinile, buturugile cu diametrul de 10 – 22 cm cu radacinile la suprafata,
precum si buturugile putrede se defriseaza prin sapare, iar buturugile mai groase de 20 cm prin
impingere. Buturugile cu diametrul mai mare de 20 cm nu pot fi scoase totdeauna printr-o
singura operatie.
Fig.1
In acest caz, se coboara lama pana la pamant, exercitandu-se o forta de apasare asupra buturugii.
Apoi tractorul este retras cu 2-3 m inapoi, lama este adancita in pamant pana la 20 cm fiind
adusa sub radacina si apoi ridicata. Buturuga se rastoarna , iar stratul de pamant care se afla in
fata lamei cade in groapa formata. Buturugile mai mari se scot in cateva faze de sapare si taiere.
Buturugile mai mari pot fi scoase si cu ajutorul troliului buldozerului prin tractiune directa sau cu
ajutorul unor scripeti intermediari pentru marirea fortei. Scoaterea buturugilor si a radacinilor se
face obligatoriu la rambleele cu inaltime mai mica de 2 m, precum si la debleele pentru care se
prevede extragerea mecanizata a stratului vegetal si executia mecanizata a sapaturilor. Gropile
31
care raman in amplasamentul rambleelor dupa scoaterea buturugilor vor fi nivelate cu

buldozerul.
Curatirea si extragerea pamantului vegetal – pentru extragerea pamantului vegetal se recomanda

utilizarea buldozerelor grele. Buldozerele usoare pot fi folosite numai la pamanturi vegetale
nisipoase sau afanate. Curatirea ierbii si extragerea pamantului vegetal se executa prin coborarea
lamei astfel incat grosimea stratului indepartat la o trecere sa fie de 5 cm. Lucrarile se
organizeaza pe tronsoane de 20m lungime.
Scarificarea pamanturilor – masinile prevazute cu echipamente de scarificare se utilizeaza la

scarificarea pamanturilor grele, cu radacini, precum si a pamanturilor uscate si compacte.
Scarificarea prealabila asigura o productivitate sporita utilajelor folosite in continuare la executia
terasamentelor. Daca pamantul de scarificat este uscat, se recomanda sa fie udat o zi inaite de
scarificare. Adancimea de scarificare recomandata este de 20 - 30 cm. Lucrarile de scarificare se
organizeza pe tronsoane, deplasarea scarificatoarului executandu-se dupa o elipsa.
Amenajarea terenului de fundatie sub ramblee prin trepte de infratire – treptele de infratire
prevazute cu ramblee se executa cu buldozerul cand inclinare versantului nu depasete 40% (circa
1:2,5). In prealabil se curata suprafata terenului de fundatie, inlaturand blocurile de piatra si
bolovanii mari (peste 25 cm), buturii, radacinile si iarba. Buldozerul se deplaseaza de-a lungul
curbelor de nivel si muscand cu coltul lamei din terenul de fundatie deplasand pamantul sapand
catre aval.(fig. 2).
Fig. 2 Executarea treptelor de infratire cu buldozerul
Unghiul dintre lama buldozerului si directia de deplasare este de 55 – 60o. Pamantul rezultat prin
amenajarea treptelor se poate utiliza la executia rambleului. Cand contine mai mult de 50 %
pamant vegetal, el se poate utiliza numai la imbracarea talazurilor.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
Tehnologii de sapare cu buldozerul
Buldozerele pe senile si pe pneuri reprezinta ca numar cea mai mare pondere din familia
utilajelor pentru mecanizarea lucrarilor de sapare si transport pe distante scurte, la executarea
urmatoarelor lucrari:
 saparea de debleu cu adancime mica, cu transportul pamantului in depozite, pana la

maxim 100 m;
 executarea rembleelor cu inaltimea pana la 1,5 m, din gropi de imprumut laterale;
32
 saparea pamantului in profile mixte, cu impingere in zona de umplutura pentru

compensare;
 saparea si indepartarea stratului vegetal;
 decopertarea zacamintelor;
 amenajarea terenului de fundatie sub ramblee prin trepte de infratire, cand inclinarea
versantului nu depaseste 40 %;
Buldozerele pot fi utilizate si ca utilaje de completare pentru mecanizarea urmatoarelor lucrari:
 umplerea santurilor de canalizare, de retele electrice si a gropilor de fundatii;

 strangerea de gramezi a materialelor de constructii la centralele de beton, in balastiere, la
lucrari de drumuri;
 deplasarea pamantului din depozitele provizorii, executate cu alte utilaje in depozite
definitive;
 amenajarea cailor de acces, la intrarile pe ramblee si la iesirile din deblee pentru
mijloacele de transport;
Buldozerul sapa pamantul in straturi de 10-20 cm si il impinge in depozite provizorii cu latura de

40-50 m si inaltimea de 2,5 – 3m. Cele mai eficiente tehnologii de sapare cu buldozerul sunt:
 saparea in panta (fig. 3), care asigura cresterea productivitatii cu 5 - 10% pentru cresterea
pantei cu 1% datorita reducerii rezistentei la deplasare si cresterea grosimii stratului taiat
si a volumului din fata lamei;
Fig. 3 Saparea in panta cu buldozerul
 saparea in trepte (fig.4) la care pentru o lungime de taiere de 4....5m, lama buldozerului se
infige de trei ori consecutiv, la adancimi descrescande, adancimea de taiere 4, depinzand
de categoria terenului. Pentru reducerea pierderilor de pamant pe timpul deplasarii, se
recomanda tehnologia de deplasare in transee (fig. 5), la care prisma de pamant se
deplaseaza intre damburile de pamant 2, formate prin mai multe treceri succesive ale
buldozerului.
33
Fig. 4 Saparea in trepte cu buldozerul
Fig. 5 Deplasarea pamantului in transee
Principalele scheme tehnologice de sapare cu buldozerul sunt:
 schema de sapare directa care se foloseste la saparea transeelor si debleelor de latime

egala cu lama buldozerului, precum si la amenajarea cailor de acces la intrarile pe
ramblee si la iesirile din deblee. Buldozerul executa miscari in linie dreapta si alternative,
o cursa activa de sapare si o cursa in gol la mers inapoi cu spatele;
 schema de sapare zig zag(fig. 6.a) care se foloseste la executarea de ramblee, la
decopertari si la excutia de profile mixte prin compensare;
Fig.6 Scheme tehnologice de sapare cu buldozerul
Saparea cu deplasarea laterala (fig.6.b) se foloseste la saparea terenurilor usoare taiate in straturi
groase, la saparea in panta si la deplasarea pamantului din depozite existente D1 intr-un depozit
D2. Buldozerul executa o miscare in bucla inchisa, luand la cursa activa pamantul din depozitul
D1 si deplasandu-l in D2, dupa care se executa sursa in gol, deplasandu-se in flux continuu.
Tehnologii de umplere a santurilor
Schemele tehnologice de umplere a santurilor si a gropilor cu buldozerul depind nu atat de

dimensiunile acestora, cat si de tipul buldozerului. Astfel pentru santurile inguste, la care, de
regula, depozitul de pamant este in imediata apropiere, se recomanda:
 tehnologia fasiilor longitudinale (fig.7), care se utilizeaza numai in cazul buldozerelor

universale, la care se poate inclina lama (angledozer);
 tehnologia fasiilor transversale (fig. 8) pentru cazul general al buldozerelor cu lama
standard;
34
Fig.7 Scheme tehnologice de umplere Fig. 8 Scheme tehnologice de umplere
a santurilor inguste a santurilor largi
Pentru cazul santurilor largi, la care depozitul de pamant este mai mare si amplasat la o distanta
relativ mai mare fata de sant se recomanda:
 tehnologia fasiilor paralele (fig.8 a) la care buldozerul se deplaseaza in zig zag,

perpendicular pe sant la cursa activa.
 tehnologia fasiilor inclinate (fig.8.b) la care buldozerul se deplaseaza in doua faze,
cursele active fiind executate inclinat fata de sant;
 tehnologia fasiilor incrucisate (fig. 8c) la care buldoxerul se deplaseaza tot in doua faze,
dar in mod mix, cu o cursa activa perpendiculara pe sant, urmata de una inclinata fata de
sant;
Tehnologii de imprastiere cu buldozerul
Pentru executarea umpluturilor , pamantul transportat si descarcat in gramezi trebuie imprastat in

straturi de 20...100 cm grosime, in functie de utilaje ce se vor folosi la compactoare.
Fig. 9 Schema tehnologica circulara de imprastiere
Pentru imprastiere se folosesc scheme tehnologice circulare (fig. 9) la care buldozerul se

deplaseaza de la centrul sectorului de lucru catre margini sau scheme in zig zag.
Tehnologii de nivelare cu buldozerul
Pentru profilarea definitiva la cotele de proiect a terenurilor sportive, aeroporturilor, care nu

prezinta denivelari mai mari de 30% se poate excuta nivelarea cu buldozerul. Pentru nivelare
lama se coboara la nivelul suprafetei de rezemare a senilelor, respectiv a penurilor si prin
deplasarea inainte se taie damburile, deplasandu-se si pamantul rezultat in locurile mai joase.
Pentru marirea productivitatii, nivelarea se executa prin curse circulare succesive, conform
schemei tehnologice din fig. 10. Cursele se executa de la centru catre marginea sectorului, astfel
incat lama sa acopere vechea urma cu circa 30cm. Toate cursele se excuta cu deplasarea spre
inainte, in afara de cursa a cincea la care buldozerul se deplaseaza spre inapoi.
35
Fig. 10 Schema tehnologica de nivelare
TEHNOLOGII DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU

SCREPERE
Prin cumularea celor trei operatii tehnologice de sapare, transport, descarcare in straturi -
screperele se poate folosi cu eficienta la executarea mecanizata a urmatoarelor lucrari:
 executarea sapaturilor in deblee, cu transportul pamanturilor in ramblee sau depozite;

 executarea de ramblee, cu transportul pamanturilor din gropi de imprumut sau din
depozite;
 lucrari de compensari, prin saparea movilelor si umplerea gropilor si denivelarilor;
 executarea de platforme pentru aeroporturi, terenuri sportive, unitati industriale;
 lucrari de decopertare prin indepartarea stratului vegetal si a stratelor de steril, la
zacaminte de balastru, nisip, carbune;
 executarea de canale navigabile, de irigatii, de asanari si de alimentari de apa;
 saparea fundatiilor de mari dimensiuni la constructii industriale;
 executarea de terasamente pentru autostrazi, drumuri si cai ferate;
Utilizarea screperelor este eficienta in urmatoarele cazuri:
 volumul de sapaturi este mare;

 distanta de transport este relativ redusa, de pana la 500m pentru screperele tractate si de
respectiv 5000 m pentru autoscrepere;
 terenul permite saparea cu screpere, de categoria I- II sau de categoria III daca a fost
scarificat in prealabil si nu prezinta pante longitudinale mai mari de 20 % si pante
transversale mai mari de 15%;
 grosimea stratului taiat poate fi de 15... 20 cm , iar a stratului descarcat de 20...30cm;
SCHEME TEHNOLOGICE DE SAPARE
36
Se recomanda ca saparea pamantului cu screpere sa se execute numai in linie drepata, in vederea

obtinerii unei productivitati maxime. Saparea in panta, care poate fi creata si prin sapare,
sporeste productivitatea, panta optima fiind de 8 -10 %. Pentru respectarea primei legi a
screperelor, de umplere a cupei, pe o lungime de sapare L de maxim 33m, intr-un timp de sub un
minut, se recomanda, in functie de natura pamantului, saparea cu grosimea constanta pentru
terenuri usoare, saparea cu grosimea descrescatoare pentru terenuri mijlociii sau saparea in trepte
care asigura o reducere a rezistentelor de sapare si o mai buna umplere a cupei. Ordinea de
sapare a fasiilor prezinta, de asemenea o importanta din punct de vedere al performantei.
La saparea in sah (fig. 1) pamantul se taie in fasii egale cu latimea cutitului screperului l s,
distantate intre ele la ls/2 . In acest mod latimea stratului de pamant sapat pe jumatate din
lungimea cursei L se reduce de doua ori de la ls la ls/2, permitand in aceasta zona marirea grosimii
stratului taiat.
Fig. 1 Ordinul de sapare a fasiilor de screpere
Atunci cand lungimea de sapare este redusa si nu permite incarcarea completa a screperului,
precum si atunci cand rezistentele de sapare sunt mari, se recomanda utilizarea de buldozere sau
tractoare ajutatoare. Numarul de screperece pot fi deservite de un tractor ajutator depinde de
capacitatea screperului si distanta de transport (tabelul 1), aplicandu-se scheme tehnologice de
lucru in zig zag (fig.2a), la care tractorul impingator T impinge un singur screper S, si schema in
elipsa, la care tractorul impingator T poate deservi, succesiv, mai multe screpere S 1,S2,S3
etc,(fig.2b) traseul de deplasare al tractorului fiind trasat cu linie plina, iar al screperului cu linie
intrerupta.
37
Tabelul 1
Fig. 2 Scheme tehnologice de folosire a tractoarelor impingatoare
Folosirea tractoarelor ajutatoare asigura cresterea grosimii stratului de pamant taiat, permitand
reducerea timpului de umplere a cupei cu 40...50%, cu implicatii majore asupra cresterii
productivitatii screperelor.
SCHEME TEHNOLOGICE DE DEPLASARE
In functie de geometria frontului de lucru, de volumul lucrarii de executat, de distanta de

transport si de conditiile specifice de executare a lucrarilor, se pot adopta doua tipuri mari de
scheme tehnologice de baza: scheme eliptice si scheme de opt, fiecare cu mai multe variante.
Scheme de deplasare in elipsa (fig.3) se recomanda pentru executarea rambleelor cu inaltimi de

1,0...1,5m din gropi de imprumut, pentru saparea debleelor 1 cu descarcarea pamantului in
depozitele 2, pentru nivelarea terenurilor la executarea platformelor daca frontul de lucru nu
depaseste 100m, precum si pentru lucrari de decopertare. Saparea se poate executa fie
longitudinal (fig.3a) fie transversal (fig. 3b)saparea fiind simbolizata nehasurat.
Schema de deplasare in bucla (fig.4) se recomanda pentru executia platformelor industriale prin
sapturi si umpluturi de compensare si la sapaturi de canale cu descarcarea pamantului pe ambele
parti, cand distanta de transport depaseste200m.
38
Fig. 3 Scheme tehnologice de deplasare in elipsa
Fig. 4 Schema de deplasare in bucla
Schema de deplasare in spirala (fig.5) se recomanda pentru executarea de ramblee largi 1, cand
gropile de imprumut 2 se afla de ambele parti ale rambleului, cand diferenta de nivel dintre
gropile de imprumut si rambleu nu depasete 3m si cand lungimea parcusului de descarcare este
cel mult egala cu latimea rambleului. Fazele succesive de descarcare s-au simbolizat nehasurat,
iar cele de descarcare hasurat.
Fig. 5 Schema tehnologica de deplasare in spirala
Schema de deplasare in opt (fig.6) se recomanda la executarea rambleelor inalte 1 de peste 1,5 m
din gropi de imprumut laterale 2, la realizarea debleelor adanci cu depozitarea pamantului in
depozite la nivelul terenului, precum si la lucrari ce necesita transportul transversal al
pamantului. In cursul unui ciclu, screperul se incarca si se descarca de doua ori, executand doua
intoarceri: 1800 pierzand astfel mai putin timp decat in cazul schemei in spirala, unde pentru o
singura descarcare screperul trebuie sa efectueze doua intoarceri. In acest mod se mareste
distanta de transport, dar ramn nesapate unele portiuni ale gropilor de imprumut ce trebuie sapate
ulterior cu alte masini(buldozere).
39
Fig.6 Schema tehnologica de deplasare in opt
Schema de deplasare in zig zag (fig.7) este o varianta perfectioanata a schemei in 8, fiind
recomandata pentru executarea rambleelor mai inalte 1, atunci cand gropile de imprumut 2 sunt
situate de ambele parti ale rambleului la executarea de canale cu sectiune transversala redusa si
la lucrari de decopretari pentru toate cazurile cand volumul de pamant ce se deplaseaza este
mare, iar frontul de lucru are de asemenea lungime mare. Schema asigura o mare economie de
timp, prin reducerea numarului de intoarceri la 180 0, numai la capatul sectorului de lucru.
Inconvenientul schemei consta in necesitatea unui numar mare de drumuri de acces care necesita
intretinere continua.
Fig. 7 Schem,a tehnologica de deplasare in zig zag
TEHNOLOGII DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU

AUTOGREDERE
Autogrederele se folosesc pentru profilarea drumurilor de pamant, pentru executarea de santuri
cu adancime de pana la 0,70m, pentru executarea rambleelor din gropi de imprumut laterale cu
inaltimea de pana la 1m, pentru nivelarea terasamentelor, pentru repararea si intretinerea
dumurilor. In timpul iernii ele sunt utilizate pentru curatirea zapezii de pe drumuri. De obicei
40
taierea, deplasarea si nivelarea pamantului se executa prin treceri separate, a caror succesiune
este determinata de categoria terenului si de relief.
LUCRARI DE PROFILARE
La aceste lucrari, procesul tehnologic este alcatuit din cateva operatii successive: taierea,
rasturnarea brazdei si deplasarea pamantului. La taierea pamantului se recomanda un unghi de
taiere al lamei de 55…40%; la deplasarea pamantului un unghi de 35…40%, iar la nivelare de
40…60%. Inainte de prima trecere se executa operatia de transare. La executarea profilarilor pe
coaste de deal, profilul mixt necesita jalonarea prealabila a limitei de trecere din debleu in
rambleu. Daca terenul este nisipos, profilul mixt se poate executa cu autogrederul iar in celelalte
cazuri cu buldozerul sau cu excavatorul. Debleul poate fi executat de jos in sus prin metoda
taierii, in acest caz capatul lamei autogrederului sapa in coasta de deal la baza ei astfel incat,
stratul superior de pamant sa se surpe singur. Cadrul principal este scos in afara in sensul
capatului taietor al lamei.
O noua taiere se executa numai atunci cand intreaga cantitate de pamant provenita din taierea
anterioara este deplasat in rambleu.
EXECUTAREA RAMBLEELOR
Gropile de imprumut se pot sapa dupa urmatoarele scheme:
 in straturi de la marginea exterioara a gropii fara afanare prealabila, in pamanturi de

categoria I – II;
 in straturi de la marginea interioara a gropii de imprumut, cu afanare prealabila a
pamantului;
 in straturi inclinate, cu afanare, primul strat incepanad aproximativ de la mijlocul gropii
de imprumut.
Fig. 1 Tehnologii de deplasare a pamantului cu autogrederul
Dupa taiere pamantul este depus in rambleu prin deplasari successive ale fiecarui damb.
Pentru deplasarea pamantului se pot folosi cinci tehnologii:
 cu asezare alternanta partiala a damburilor (fig. 1a)
 cu alaturarea partiala a damburilor (fig. 1b)
 cu nivelarea partiala a catorva damburi asezate alternativ sau prin alaturare partiala (fig.
1c)
 cu deplasarea intregului damb din ce in ce mai mult in laturi si nivelat (fig. 1d)
 cu asezarea damburilor prin alaturare stransa (fig. 1e)
41
Primele doua metode se folosesc atunci cand rambleul urmeaza sa fie compactat imediat, iar
celelalte se folosesc atunci cand rambleul poate fi lasat pentru tasare naturala pana in anul viitor.
EXECUTAREA PATULUI DRUMULUI

Cu ajutorul autogrederului patul drumului se poate executa prin metoda acostamentelor cu
umpluturi sau cu semiumpluturi. Dupa prima metoda (fig. 2) lucrarile se efectueaza concomitent
cu executarea terasamentelor. Pamantul se taie prin santurile laterale si se deplaseaza la
marginile drumului, formand peretii patului caii.
Fig. 2. Executarea patului drumului cu autogrederul
Acostamentele prin semiumplutura se executa atunci cand intre executarea terasamentelor si

lucrarile pentru executarea imbracamintii drumului trece un lung interval de timp.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE NIVELARE

Pentru nivelare autogrederul poate efectua curse circulare (fig. 3 a si b), in zigzag (fig. 3 c si d)
sau circular perpendiculare (fig. 3 e) in care, in una sau in doua treceri succesive niveleaza
pamantul intr-un strat de grosimea necesara. Daca pamantul trebuie deplasat in directie
longitudinala, unghiul de atac al lamei poate fi marit de la 50% la 90% pentru schemele din fig. 3
a si b.
Fig. 3 Scheme pentru executarea nivelarii cu autogrederul
42
Lama este coborata astfel incat pamantul taiat sa umple toate neregularitatile din terasament.
Masina se deplaseaza in lungul rambleului nivelat, incepand de la margini catre ax si invers,
astfel ca urmele curselor sa se acopere succesiv pe minimum 30 cm.
La schema in zigzag din fig. 3 c, se executa o cursa activa la mers inainte si una in gol la mers
inapoi, in timp ce la schema din fig. 3 d, se efectueaza numai curse active la mers inainte si
inapoi cu lama rotita la 1800.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TALUZARE

Prin taluzare se realizeaza profilarea definitiva a debleelor la cotele si unghiurile din
documentatie. Tehnologia de taluzare cu autogrederul depinde de lungimea taluzului pe linia de
cea mai mare panta, de unghiul de inclinare al acestuia si de latimea fundului debleului sau a
coronamentului rambleului:
 la deblee pe dreapta (fig. 4a)

 la ramblee pe dreapta (fig. 4b)
 la ramblee suprainaltate de dreapta (fig. 4c)
TEHNOLOGII DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU MASINI

PENTRU COMPACTAREA PAMANTULUI
DOMENIU DE UTILIZARE
Se disting trei situatii tehnologice:
 compactarea umpluturilor si a rambleelor in straturi succesive;

 compactarea de finisare dupa nivelarea terenului;
 compactarea patului sapaturilor pentru asigurarea capacitatii portante;
Grosimea stratului compact depinde de tipodimensiunea utilajului de compactare precum si de

natura terenului.Tehnologia de lucru si tipodimensiunea optima a utilajului de compactat se
definitiveaza experimental, pe baza urmatoarelor recomandari: gradul de compactare ce poate fi
realizat si umiditatea optima pentru principalele tipodimensiuni de utilaje functie de natura
pamanturilor se prezinta in tabelul 1; utilajele de compactare recomandate, in functie de natura
pamantului cu precizarea numarului minim de treceri si a grosimii maxime a stratului se prezinta
in tabelul 2.
43
Tabelul 1
SCHEME TEHNOLOGICE DE COMPACTARE
Pentru compactarea prin rulare sau prin vibrarea executata cu copmactare statice, vibratoare sau
mixte, autopropulsate sau tractate, se folosesc doua scheme tehnologice de lucru: schema eliptica
sau schema in zig zag.
44
Tabelul 2
Schema eliptica (fig.1) se aplica la compactarea rambleelor largi care permit intoarcerea
utilajelor. Compacarea se excuta de la marginile rambleului catre centru.
Fig. 1 Schema tehnologica de compactare eliptica
Fig. 2 Schema tehnologica de compactare in zig zag
Schema in zig zag (fig. 2) se aplica la rambleele inguste, pe latimea carora nu se poate executa
intoarcerea utilajului. Si la aceasta schema tehnologica compactarea se executa de la margine
catre zona centrala a rambleului. Pe ambele scheme se recomanda o lungime a sectorului L de
100....500 m, pentru a se putea pastra umiditatea optima de compactare. Atat in perioada cu
precipitatii abundente cat si in cele foarte calduroase sectorul trebuie sa fie cat mai scurt, pentru
ca umiditatea pamantului sa nu permita abateri mai mari de 2% fata de umiditatea optima. La
compactoarele cu crampoane (,,picior de oaie,,) intoarcerile utilajului trebuie executate in afara
rambleului, pentru a nu se afecta gradul de compactare realizat.
Fig.3 Schema tehnologica de compactare cu maiuri mecanice

45
Pentru compactarea cu maiuri mecanice se recomanda schema tehnologica din fig. 3 in care s-a
notat cu d, diametrul circumscris al talpii utilajului. Pentru compactarea prin batere cu maiuri
grele lansate din macarale pe senilese utilizeaza schema din fig. 4. Compactarea se executa pana
la obtinerea refuzului de compactare, respectiv pana in momentul cand coborarea suprafetei
terenului dupa lovitura este constanta. Refuzul se obtine de obicei dupa un numar de 5...12
lovituri si este de regula de 0,5...20 cm care se citesc pe repere, dupa fiecare serie de 1,2 lovituri.
Fig. 4 Schema tehnologica de compactare cu mai greu
Greutatea maiului se alege astfel incat valoarea minima a presiunii statice pe pamant sa fie de
0,15 dan/cm2 pentru pamanturi nisipoase si de 0,20 dan/cm2 pentru pamanturi argiloase.
Inaltimea de lansare se determina experimental, in functie de natura terenului si de
caracteristicile maiului. Dupa compacarea cu maiul greu este necesara compactarea de finisare
prin rulare, cu un compactor pe pneuri. Pentru executarea lucrarilor de umplutura la un rambleu
la care compactarea se excuta cu mai greu, se prezinta schema de mecanizare complexa in fig. 5,
in care in secotrul I se excuta pregatirea stratului de baza (nivelarea si compactarea preliminara
prin rulare) in sectorul II transportul si descarcarea pamantului cu autobasculanta 1 si
imprastierea acestuia cu buldozerul 2, iar in sectorul III compactarea prin batere cu maiul greu 3
lansat de macaraua 4, a stratului de pamant imprastiat anterior 5.
46
Fig.5 Schema de mecanizare complexa la executarea unui rambleu prin batere cu mai greu
Pentru compactarea talazului la diguri si canale se pot prezenta doua situatii:
 compactarea cu un compactor 1 tras sau sustinut de un cablu 2 de un utilaj 3 (buldozer)

care se deplaseaza longitudinal pe coronamentul digului sau la baza acestuia, respectiv pe
fundul canalului sau la partea lui superioara (fig. 6)
 compactarea cu un compactor 1 ce se deplaseaza transversal pe taluz, prin ridicari si
coborari succesive, cu un utilaj de sustinere 2 ce se deplaseaza longitudinal, intre doua
pozitii succesive (fig. 7).
Fig. 6 Compactarea talazului cu un rulou Fig. 7 Compactarea talazului prin fasii
vibrator neted tractat prin cablu de un longitudinale cu un compactor sustinut
buldozer pe senile de un buldozer
ELEMENTE DE TEORIE A SECURITATII MUNCII

1. ELEMENTELE PROCESULUI DE MUNCA
Pentru ca un accident sau o boala sa fie definite ca profesionale, ele trebuie sa se produca in
timpul si din cauza unei sarcinii de munca. La realizarea oricarei activitati productive este
necesar sa existe si sa intre in relatie patru elemente:
 executantul: este omul implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de munca; prin definitie el
este victima potentiala a oricarui accident sau boala profesionala;
 sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze
executantul prin intermediul mijloacelor de productie, scopului sistemului de munca si a
conditiilor impuse se realizarea acestora;
 mijloacele de productie reprezeinta totalitatea mijloacelor de munca (unelte, utilaje,
mijloace de transport, depozite) si a obiectelor muncii ( materii prime si materiale) pe
care oamenii le fofolsesc in procesul de productie;
 mediul de munca reprezinta totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice
in care executantul isi desfasoara activitatea; cuprinde mediul fizic ambiant si mediul
social (ambianta sociala);
47
2. ACCIDENTUL DE MUNCA
Definitia accidentului de munca

Prin accident de munca se intelege vatamarea organismului, precum si intoxicatia acuta
profesioanala, care se produc in timpul porcesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau
deces.
Urmarile accidentului de munca:
 incapacitatea temporara de munca (incapacitatea de a-si desfasura activitatea ca urmare a
unei tulburari de stare functionala de cel putin trei zile calendaristice);
 invaliditatea consta intr-o infirmitatea permanenta care conduce la pierderea totala sau
partiala a capacitati de munca; constituie invaliditate, pierderea unui simt, a unui organ,
traumatisme, arsuri;
 decesul;
Clasificarea accidentelor de munca
Dupa numarul persoanelor afectate, accidentele pot fi:
 individuale;
 colective, cand sunt afectate cel putin trei persoane;
Dupa natura cauzelor directe care provoaca vatamarea existenta, accidentele pot fi:
 mecanice;
 electrice;
 chimice;
 termice;
 prin iradiere;
 complexe;
Dupa natura leziunilor provocate asupra organismului accidentele de munca se impart in:
 contuzii, plagi;
 intepaturi;
 taieturi;
 striviri;
 arsuri;
 entorse;
 fracturi;
 amputari;
 leziuni ale organelor interne;
 intoxicatii acute;
 asfixii;
 electrocutari;
Dupa locul leziunii accidentele pot fi:
 la cap;
 la trunchi;
48
 la membrele inferioare;
 la membrele superioare;
 cu localizari multiple;
Cauzele accidentelor de munca
Cauzele cele mai des intalnite sunt:
 nerespectarea disciplinei tehnologice, administrative si in domeniul securitatii muncii;
 ignorarea de catre executant a institutiilor de securitatea muncii la execuatrea lucrarilor
cu risc major de accidentare;
 neutilizarea echipamentului individual de protectie;
 pregatirea necorespunzatoare a activitatilor de interventii, reparatii, revizii;
Cauze tehnice:
 folosirea sculelor, uneltelor, dispozitivelor, respectiv exploatarea masinilor, utilajelor,
instalatiilor care prezinta defectiuni;
 folosirea echipamentelor electrice necorespunzatoare;
 utilizarea unor instalatii de ridicat sub presiune sau de transport defecte sau fara
dispozitive de protectie adecvate;
Cauze organizatorice:
 organizarea necorespunzatoare a activitatii;
 lipsa pregatirii profesionale specifica activitatilor incredintate;
 lipsa instruirii de securitatea muncii;
 oboseala datorita unui timp de lucru peste cel normal;
 neacordarea si neutilizarea sau utilizarea incorecta a echipamentului individual de
protectie;
 depozitarea necorespunzatoare a materialelor;
 manipularea necorespunzatoare a maselor;
 nerespectarea disciplinei tehnologice;
 neefectuarea controlului medical;
3. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE SI INBOLNAVIRE
PROFESIONALA
Factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala sunt factorii (insusiri, stari, procedee,
fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca, ce pot provoca in anumite
conditii, accidente de munca sau boli profesionale. Deoarece se regasesc la nivelul fiecarui
element al sistemului de munca, cel mai general criteriu de clasificare se imparte in:
 factorii de risc proprii executantului;
 factorii de risc proprii sarcinii de munca;
 factorii de risc proprii mijloacelor de productie;
 factorii de risc proprii mediului de munca;
Factorii de risc proprii executantului
Indiferent de repartitia sarcinilor de munca intre om si masina, activitatea de munca pe care o
desfasoara executantul implica receptionarea unor informatii, prelucrarea lor, elaborarea si
adopatarea unor decizii, executia acestora si corectarea deciziilor cand este cazul. Modul in care
49
muncitorul realizeaza aceste etape defineste comportamenul sau de munca. Din punct de vedere
comportamental se distinge un comportament normal, neriscant, care nu conduce la periclitarea
sanatatii sau integritatii anatomo functionale a executantului si un comportament inadecvat,
riscant, care poate favoriza sau declansa un accident sau o imbolnavire profesionala.
Comportamentul normal presupune doua comportamente:
 evitarea riscurilor, prin perspectiva prescriptiilor tehnice si reglementarilor de securitatea
muncii referitoare la modul in care trebuie indeplinite sarcinile de munca;
 neutralizarea situatiilor de risc create, ceea ce implica sesizarea rapida a acestora (chiar
anticiparea lor) prelucrarea rapida a informatiilor, decizia si executia ei promte si rapide;
 comportamentul riscant se manifesta prin conduite nesigure sau necorespunzatoare
conditiilor obisnuite sau neobisnuite de munca, constand intr-o omisiune sau actiune
gresita, respectiv intr-o eroare;
Factori de risc proprii sarcinii de munca
Exista doua forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de munca:
 continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca, in raport cu scopul
sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli,
procedee de lucru gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);
 sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului respectiv necorespunzatoare
posibilitatilor acestuia.
Factorii de risc proprii mijloacelor de productie
Dupa natura actiunilor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot manifesta sub
urmatoarele forme:
 factori de risc fizic : factori de risc mecanic
factori de risc termic
factori de risc electric
 factori de risc chimic;
 factori de risc biologic;
Factorii de risc proprii mediului de munca

Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub forma de depasiri ale nivelului sau
intensitatii functionale a parametrilor specifici precum si de aparitii ale unor conditii de munca
inadecvate.
Factorii de risc chimic (pulberi si gaze toxice, corozive, inflamabile prezente in atmosfera de la
locul de munca).
Factori de risc fizic (mecanici: zgomotul excesiv, ultrasunetele; termici: temperatura excesiv de
ridicata sau scazuta a aerului; electrici: incarcarea electrostatica necorespunzatoare a aerului).
Factorii de risc biologic (prezenta unor spori sau virusi in atmosfera locului de munca).
Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror efecte este
suprasolicitarea executantului si sunt generati de caracteristicile relatiilor interumane.
50
MASURI SPECIFICE DE SANATATE SI SECURITATE IN

MUNCA LA LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII
1. LUCRARI EFECTUATE PE SANTIER
In timpul efectuarii pe santier a intretinerii si repararii utilajelor de terasamente si consolidari de
terenuri se iau o serie de masuri menite sa asigure securitatea celor ce efectueaza aceste operatii,
astfel este interzis sa se execute operatii de intretinere sau reparati in timpul functionarii
motoarelor sau a manevrarii independente a masinilor sau echipamentelor. Fac exceptie
reglajele ce trebuie sa se efectueze cu mecanismele in functiune, in care caz se lucraza cu toata
atentia pentru inlaturarea pericolului de accidente. Intretinerea si repararea masinilor se executa
numai pe platforma orizontale stabilite, dupa oprirea motoarelor si blocarea comenzilor
sistemelor de franare si pornire si aducerea echipamentelor in stare de repaus pe sol sau pe
dispozitive de calare.
Locurile alese pentru astfel de operetii trebuie sa fie ferite de pericolul caderii de stanci, arbori
sau alte materiale. Intretinerea si repararea pe santier a utilajelor se efectueaza numai de
mecanicii de exploatare sau de mecanicii de reparare cunoscatori ai utilajului si cu calificare
corespunzatoare si instruiti pe linie de securitatea muncii pentru efectuarea acestor lucrari.
Lucratorii care efectueaza intretinerea si repararea utilajului pe santier trebuie sa poarte
echipament de protectie destinat in acest scop si sa folosesca numai scule si dispozitive in buna
stare si corespunzatoare lucrarilor ce se executa. Dupa efectuarea intretinerii, reparatiilor si
reglajelor, utilajele se supun controlului si probelor asupra eficientei operetiilor executate.
Daca funtionarea utilajului nu se desfasoara in conditii normale, masina trebuie oprita imediat si
remediata.Este interzisa alimentarea masinilor cu combustibil in timpul functionarii motoarelor,
cu exceptia acelora care alimenteaza prin pompe actionate de motorul masinii. La intretinerea
sau repararea echipamentelor de masini care necesita ridicarea deasupra terenului nu se
efectueaza lucrarile respective inainte de a se introduce sub echipament (lama de buldozer,
sageata de excavator) butuci sau capre de suspendare, pe care se vor sprijini perfect; dupa
sprijinire se blocheaza sistemele de coborare a echipamentelor in pozitia ocupata de acestea.
Urcarea pe sageata excavatorului pentru schimbarea cablului se efectueaza numai dupa
coborarea sagetii cu cupa pe teren si asigurarea muncitorului prin legare cu centuri de siguranta.
Manevrarea cu mana a cablurilor de otel indiferent de starea lor se executa numai folosindu-se
manusile de protectie.
2. LUCRARI DE REPARATIE
Incarcarea in mijloace de transport a utilajului trimis in reparatie, transportul si descarcarea
utilajului pe platforma atelierului se vor efectua de mecanicul utilajului si personalului ajutator,
sub supravegherea unui maistru sau tehnician cu experienta. In atelierele de reparatii trebuie
respectate urmatoarele masuri generale:
 atelierele trebuie sa fie prevazute cu sisteme si instalatii corespunzatoare pentru iluminare
incalzire si aerisire;
 instalatiile electrice si masinile cu actionare electrica trebuie prevazute cu sisteme si
dispozitive corespunzataore pentru evitarea pericolului de electrocutare;
 echipamentul de lucru si de protectie se va purta in mod obligatoriu in timpul activitatii;
 lucrarile grele si periculoase vor fi mecanizate prin folosirea macaralelor, podurilor
rulante, electrocarelor si a altor utilaje specifice.
51
 locurile de munca vor fi pastrate ordonat si curate, inlaturandu-se spanul, piesele defecte,
deseurile si marialele de curatenie;
 pardoseala trebuie sa fie neteda si bine intretinuta;
MASURI DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Incendiile sunt fenomene de ardere a unor bunuri materiale in urma carora se pot produce
insemnate pagube materiale sau pierderi de vieti omenesti. Materialele, in general de provenienta
organica prin a carui ardere in aer se dezvolta caldura se numeste material combustibil. Din
punct de vedere al combustibilitatii materialele se pot clasifica astfel:
 materialele incombustibile sunt materialele care nu ard (de exemplu: piatra, sticla,
betonul etc.);
 materialele semicombustibile (greu combustibile) sunt materiale care se aprind greu, ard
fara flacara sau numai se carbonizeaza in prezenta unei surse externe de caldura;
 materialele combustibile sunt materiale care se pot aprinde si continua sa arda cu sau fara
flacara, chiar daca sursa de caldura a fost indepartata (de exemplu: lemnul, cartonul,
materialele plastice);
Ca sa apara un proces de ardere este necesar sa se intalneasca in acelasi timp si in acelasi loc
urmatoarele elemente:
 substanta combustibila;
 substanta care intretine arderea (aer, oxigen, substante care cedeaza oxigen);
 sursa de caldura: surse interne (autoincalzire, autoaprindere) si surse externe (foc deschis,
radiatii termice);
Cauzele incendiilor
Incendiile intalnite la diferite locuri de munca pot avea una din cauzele:
 energia electrica (supraincalzirea conductoarelor scantei si arcuri electrice, sarcini
electrostatice mari datorita frecarii partilor nemetalice ale masinilor in miscare, traznete);
 focuri deschise (flacara deschisa, chibrituri aprinse, focuri in aer liber);
 actiuni metalice (frecarea, lovirea, izbirea);
 energia solara;
 corpuri incandescente (metale, lemne, carbuni, burlane);
 energia termica (corpuri metalice incalzite ce vin in contact cu materialele combustibile,
gaze incalzite);
Masuri de prevenire a incendiilor
Prevenirea incendiilor se bazeaza pe principiul inlaturarii cauzelor acestora. Deaoarece
substantele sunt greu de eliminat din productie, masurile cele mai eficiente revin inlaturarii
surselor de aprindere si ele pot fi grupate astfel:
Masuri tehnice care constau in:
 protectia instalatiilor electrice impotriva supraincalzirii, scanteilor, arcurilor electrice,
scurtcircuitelor;
 evitarea raspandirii corpurilor incandescente
 izolarea locurilor de trecere a burlanelor si cosurilor prin plansee sau pereti;
52
 combaterea tuturor posibilitatilor de autoaprindere prin realizarea unei aeratii bune a

diferitelor stive de materiale;
 marirea gradului de rezistenta la foc a diferitelor materiale de constructii prin folosirea
unor solutii chimice care maresc temperatura de aprindere (substante ignifuge);
Masuri organizatorice reprezentate de:
 avizarea, prin diferite panouri si afise asupra pericolului de incendiu;
 interzicerea fumatului in locurile cu pericol de incendiu;
 organizarea si instruirea formatiilor de pompieri voluntari;
 prelucrarea normelor si prescriptiilor referitoare la prevenirea incendiilor in diferite medii
periculoase;
 dotarea cu utilaje si matriale tehnice de combatere a incendiilor;
Masuri pentru prevenirea extinderii unui incendiu, cum sunt:
 compartimentarea cladirilor prin pereti despartitori sau plansee rezistente la foc;
 folosirea elementelor de constructie din materiale rezistente la foc;
 prevederea constructiilor cu perdele de apa care pot intra in functiune automat in
momentul declansarii unui incendiu;
Masuri de stingere a incediilor
Stingerea unui incediu se poate realiza prin patru feluri de actiuni:
 impiedicarea accesului oxigenului la locul arderii prin substante chimice stingatoare care
inabuse si izoleaza flacarile. In acest scop se folosesc: spuma chimica ce dagaja un gaz
inert (de obiceiCO2), spuma mecanica (obtinuta din amestecul unei substante generatoare
de spuma cu aer si tetraclorura de carbon si prafurile chimice; pentru stingerea
instalatiilor si motoarelor electrice, a motoarelor cu ardere interna si a unor substante
chimice usor inflamabile);
 micsorarea temperaturii materialelor care ard sub limita temperaturii de aprindere,
utilizand apa rece care absoarbe o parte din caldura materialelor cu care vine in contact.
Se pot folosi ca jet compact (pentru stingerea materialelor solide), sub forma de ploaie
(pentru singerea placilor fierbinti) sau sub forma pulverizanta (in cazul aprinderii
substantelor lichide);
 inabusirea flacarilor cu ajutorul nisipului si al pamanatului;
 utilizarae utilajelor pentru singerea incendiilor, care au rolul de a trimite substanta
stingatoare asupra focului, cum sunt apa, zapada respectiv spuma carbonica sau praful
(stingatoare cu zapada carbonica, cu spuma, cu praf);
INTRETINEREA MASINILOR PENTRU TERASAMENTE

Organizarea intretinerii tehnice a utilajelor este un deziderat de baza pentru asigurarea
continuitatii functionarii acestora prin prevenirea stagnarilor din cauze mecanice. Intretinerile
tehnice cuprind toate operatiile de curatire si ingrijire a utilajelor in vederea mentinerii acestora
in exploatare, in conditii optime de finctionare. Intretinerea se executa cu scopul de a preveni
uzurile premature si defectiunile ce pot aparea in timpul exploatarii. In acest scop, operatiile
obligatorii ce trebuie sa se execute in cadrul activitatii de intretinere tehnica a utilajelor au fost
esalonate si gradate in complexitate, in raport cu perioada de functionare a utilajului si gradul de
53
solicitare a diferitelor piese in planul de intretinere (tabelul 1). Lucrarile care se executa in cadrul
intretinerilor tehnice ale unui utilaj sunt: curatirea si spalarea utilajului, executarea lucrarilor de
ungere si gresare, controlul fixarii pieselor, inlocuirea pieselor de fixare uzate, reglajul diferitelor
mecanisme si organe de lucru, alimentare cu combustibil, lubrifianti, completarea lichidului de
racire si lichidului de frana etc.
Toate aceste a se executa in conformitate cu prevederile graficului de intretinere si a fiselor si
schemelor de ungere.
Timpul si locul unde se executa lucrarile de intretinere este stabilit de maistrul unitatii de utilaje
in colaborarae cu mecanicul sef al santierului. Pentru aceasta inca din perioada de organizare a
santierului se prevede locul de parcare si de intretinere a utilajelor de constructii. Acesta trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie deplasat pe un teren tare, fara denivelari, sa fie
amenajat cu o platforma betonata pentru a se putea executa operatiile de intretinere pe orice timp,
sa fie prevazut cu pante de scurgere, sa aiba sursa de apa, sa permita scugerea apei si evacuarea
pamantului (noroiului si a retului de materiale tehnologice curatate de pe utilaj), sa fie dotat cu
mijloace pentru lucru sub utilaj (mijloace de ridicat si de calare a utilajului) sa permita o usoara
aprovizionare cu carburanti si lubrifianti.
Tabelul 1
54
Programul de executare a intretinerii tehnice a utilajelor de fixeaza de santier in functie de

conditiile in care lucreaza utilajul. Pentru motor exista un plan de intretinere separat, intocmit de
uzina constructoare a acestuia. Acivitatea de intretinere si revizie tehnica ce se executa pe santier
contine: lucrari de intretinere formate din intretinerea zilnica, intretinerea periodica si revizii
tehnice. Intretinerile periodice (tabelul 2) se fac in conformitate cu prevederile cartilor tehnice
ale utilajelor, respectandu-se indicatiile fiselor si schemele de ungere.
55
Tabelul2
CONTROLUL SI INTRETINEREA ZILNICA(C.I.Z.)

Cuprinde lucrarie de pregatire si de verificare a utilajului in scopul prevenirii defectiunilor
tehnice si a uzurilor anormale, asigurandu-se in acest fel o funtionare normala. Aceste
lucrari se executa in timpul programului de lucru, atat la inceputul cat si la sfarsitul acestuia
de catre formatia de conducere a utilajului.
La inceputul programului de lucru se executa urmatoarele lucrari:
 la motorul termic: se verifica lichidul de racire din radiator si se completeaza nivelul
uleiului, se porneste si se urmareste functionarea motorului si a aparatelor de bord;
 la rezervorul de combustibil: se verifica nivelul combustibilului si se spala sita;
 la rezervorul hidraulic: se verifica nivelul uleiului hidraulic;
 la instalatia pneumatica se verifica presiunea si nivelul uleiului din instalatia de
ungere;
 la frane: se verifica functionarea comenzilor;
 la mecanisme: se verifica functionarea corecta;
 la echipmanetul electric se verifica nivelul electrolitului din bateria de acumulatori,
functionarea lampilor;
 la senile: se verifica intinderea senilelor;
 la pneuri: se verifica presiunea in pneuri;
La sfarsitul programului de lucru se executa urmatoarele lucrari:
 la motorul termic: se verifica functionarea aparatelor de bord, intinderea curelei
ventilatorului si compresorului, filtrul de aer si intensitatea instalatiei de racire, se goleste
apa din sistemul de racire (pe timp friguros);
 la instalatiile hidraulice, pneumatice si de frana se verifica intensitatea si racordurile;
 la instalatia de aer comprimat se purjeaza rezervorul;
 la organele de asamblare: se verifica strangerea si se inlocuiesc cele care lipsesc;
 la instalatia de ungere: se verifica ungataoarele, se inlocuiesc cele defecte si se executa
ungerea;
56
Pentru executarea lucrarilor de control si intretinere zilnica se folosesc „fisele tehnologice

C.I.Z”.
Spalarea utilajelor de terasament se executa la inceputul fiecarei revizii tehnice si de cate ori este
nevoie in cadrul lucrarilor de reparatii curente. Spalarea utilajelor pe pneuri, in vederea circulatie
– pe drumurile publice se executa in cadrul lucrarilor de intretinere zilnica.
REVIZIA TEHNICA DE GRADUL I
Revizia tehnica de gradul I (RT1) consta in verificare, reglarea, strangerea si ungerea
subansamblurilor utilajelor in scopul mentinerii starii lor tehnice corespunzatoare si
prevenirea defectiunilor tehnice in timpul exploatarii. Aceasta revizie se executa in incinta
santierului de catre o echipa de mucitori special instruiti pentru aceste lucrari la care participa
in mod obligatoriu mecanicul utilajului cu ajutorul sau.
RT1 se executa cu o periodicitate de 300h la toate utilajele grele de constructii in afara de
dragi si excavatoare cu cupa peste 2,5m.
Periodicitatea executarii RT2 este de 1200h pentru toate utilajele in afara de dragi si
excavatoare cu cupa peste2,5 m3 la care se executa 1600h.
Executarea RT2 la intervalele normale este obligatoriu, termenele scadente putand fi amanate
sau devansate cu cel mult 10% din intervalul aferent. RT2 cuprinde urmtoarele lucrari
principale:
 verificarea functionarii motorului, transmisiilor sistemelor de rulare, franare, directive
si functionare in gol a utilajului;
 verificarea jocurilor diferitelor ansambluri si mecanisme si a uzurii acestora;
 verificarea aparatelor de bord, a dispozitivelor de protectie si a acoperirilor de
protectie anticoroziva;
 controlul funtionarii utilajului in sarcina progresiva;
Daca la RT2 se constata defectiuni care necesita schimbari de piese sau subansambluri atunci se
va executa in continua reparatia curenta necesara.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

GENERALITATI
Prin masuri de prim ajutor de inteleg primele ingrijiri urgente care se dau unui accidentat, inainte
de a sosi organele sanitare ce urmeaza sa acorde asistenta medicala. Primul ajutor se va acorda la
locul unde se gaseste accidentul, actionandu-se rapid dupa urmatoarele reguli:
57
 examinarea exterioara completa a accidentatului avand grija de a nu agrava starea sa prin

actiuni bruste sau gresite;
 respectarea unei asepsii perfecte;
 acordarea primului ajutor in ordinea gravitatii, in cazul unui accident colectiv, daca sunt
suficiente persoane pentru a ajuta simultan accidentatii si anume:
- extrema urgenta: hemoragiile (la cap, gat, subsoara, coapsa),
hemoragiile interne, raniti in zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu multe rani grave;
- prima urgenta: ranitii care au pierderi de sange, ranitii cu membre
zdrobite;
- a doua urgenta: fracturile (de craniu, de coloana vertebrala, fracturile
deschise, ranile adanci);
- a treia urgenta: fracturile mici inchise, ranile putin adanci;
Unitatile economico – sociale trebuie sa fie dotate cu truse continand materiale sanitare,
substante adecvate luarii de masuri urgente, corespunzatoare unor accidente posibile in procesele
tehnologice respective dupa caz, chiar si aparate pentru respiratie artificiala, butelii de oxigen,
dispozitive cu masca tip Drager, daca pot aparea asfixieri, sincoape respiratorii, electrocutari;
MASURI DE PRIM AJUTOR
Primul ajutor in caz de raniri, hemoragii, fracturi, cursuri, degeraturi, intoxicatii, asfixieri,
sufocari, electrocutari se acorda dupa cum urmeaza:
Ranirile: se curata pielea in jurul ranii, prin spalare (de preferat cu apa fiarta si racita) si se
dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, apa oxigenata (la sangerare abundenta); se va
respecta directia dinspre marginea plagii in afara. Spalarea ranii propriu zise cu apa sau cu alte
substante, presararea prafurilor, ungerea cu alifii, ca si indepartarea cheagurilor de sange sunt
interzise. Se va da atentie deosebita ranilor murdare de pamant, a celor cauzate de materiale
metalice, ruginite, deoarece prezinta pericolul de imbolnavire de tetanos.
In cazul unor rani usoare se va face spalarea cu o substanta slab antiseptica (rivanol, apa
oxigenta) dupa care se procedeaza la aplicarea pansamentului (doua, trei comprese sterile peste
care se pune vata si se executa infasurarea cu tifon). Dupa pansarea, accidentatul va fi transportat
la cea mai apropiata unitate medicala.
Hemoragiile: dupa felul vasului sanguin care sangereaza pot fi: hemoragii externe, interne sau
exteriorizate (curgerea sangelui pe nas).
Hemoragia externa arteriala (sangele de culoare rosie deschis tasneste in ritmul batailor inimii) si
hemoragia externa venoasa (sangele de culoare rosie inchisa curge continuu ) se opresc prin
compresie digitala deasupra (la artere) sau sub rana (la vene), prin indoirea membrelor din
incheieturi si mai ales prin aplicarea garoului. In acest din urma caz, la o hemoragfie produsa la
un membru se va proceda astfel:
 garoul se aplica pe un tifon sau pe o bucata de panza, mai sus sau mai jos de plaga, dupa
cum hemoragia este arteriala sau venoasa;
58
 strangerea garoului se face pana cand pielea membrului respectiv devine palida, iar pulsul
arterial la nivelul lui nu se mai simte;
 pentru a nu se produce gangrenarea membrului, garoul se mentine 1,5 – 2 ore, apoi se
desface pentru putin timp si se leaga din nou;
 in apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a aplicat,
pentru a putea fi cunoscut de organele sanitare;
 fracturile si luxatiile: pot fi inchise (pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite
de rani), se interzice ranitului orice miscare a memebrului traumatizat, care va fi
imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa nu
apese pe fracturi ci numai sa impiedice progresarea ei; ele vor depasi cele doua articulatii
vecine fracturii, fixandu-se cu fasii de tifon sau panza. In cazul fracturii unui membru
indreptarea fracturii sau tragerea memebrului sunt interzise. In cazul unor fracturi
deschise, se va aplica imobilizarea cu atele, dupa ce s-au luat masurile de prim ajutor
indicate pentru rani sau hemoragii. In cazul fracturii coloanei vertebrale, accidentatul va
fi culcat pe spate pe o scandura dreapta si va fi transportat imediat la spital. Nu se va
folosi o targa din panza pentru a nu mentine accidentatul in pozitie curbata.
Arsurile: dupa gravitatea lor se impart in:
 arsuri de gradul I care se prezinta sub forma unor inrosiri a pielii, fara fictene (basici)
sau plagi;
 arsuri de gradul II, cand sunt afectate derma si epiderma, prezentandu-se sub forma
de fictene pline cu lichid si dureri mari;
 arsuri de gradul III, care se prezinta sub forma distrugerii tesuturilor din profunzime
(pielea, nervii, muschii,vasele). Din cauza distrugerii nervilor aceste arsuri sunt mai
putin dureroase decat cele de gradul I insa mai periculoase. Gravitatea accidentului
este in functie nu numai de gradul arsurii, ci si de suprafata afectata de arsura (daca
arsurile se intind pe 3% din suprafata pielii, ele pot fi mortale, precum si de durata de
actionare a agentului care a provocat arsura);
Primul ajutor in caz de arsuri consta in:
 scoaterea hainelor si a incaltamintei – preferabil prin taierea lor cu foarefcele – de pe

suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu material care s-a lipit,
acesta nu se jupoaie;
 aplicarea de comprese sterile fara a se sparge basicii sau, in cazul unor arsuri intinse,
infasurarea accidentatului in cearsafuri curate;
 se va da accidentatului ceai cald, dulce;
 transportarea de urgenta la spital;
Arsurile provocate de substante chimice se vor spala cu un jet puternic de apa, timp de 10-15
minute si apoi se vor trata, dupa caz, cele provocate de acizi cu o substanta bazica, iar cele
provocate de baze, cu o solutie slaba de acid basic sau otel, (acid acetic). In cazul cand arsura
este pe un membru , acesta se va cufunda intr-un recipient cu apa curata. Ungerea arsurilor cu
alifii, uleiuri, vaselini este contraindicata.
59
Degeraturile: acestea pot aparea din cauza lucrului pe timpul iernii la temperaturi foarte scazute,
sub 00 C, cu mainile neprotejate de manusi, cu extremitatile superioare sau inferioare umede,
daca se manipuleaza materialele metalice. Nu se recomanda masarea sau frectionarea zonei
degerate cu zapada, ci va fi protejata de traumatisme si infectii si de o expunere la o sursa de
caldura.
Primul ajutor recomandat este transportarea accidentatului intr-o camera, cufundarea membrului
degerat intr-un recipient cu apa avand temperatura camerei, la care se aduga cate putina apa mai
calda, pana se ajunge temperatura de 37o a corpului. Aceasta operatie se va face cu conditia ca
membru astfel incalzit sa nu fie expus in timpul transportului la spital - la un nou inghet, ca ar
avea rezultate foarte grave. Este de preferat ca accidentatul sa fie transportat imediat la spital fara
a i se va face in prealabil dezghetarea membrului degerat.
Lesinul (lipotimia) etse provocat de cauze diverse ca: temperaturi ridicate, degajari de gaze.
Primul ajutor consta in asezarea accidentului culcat cu capul mai jos decat trunchiul si eventual
cu picioarele putin ridicate spre a favoriza afluxul sangelui catre creier, se inlatura gulerul,
cravata, centura. Accidentul trebuie indepartat din zona in care actioneaza agenti nocivi; in jurul
lui se va cere un spatiu liber cat mai ventilat. Se procedeaza apoi la diverse operatii care pot
produce excitatia reflexa a centrilor respiratorii si circulatorii; se pleznesc fata si membrele cu
palmele sau cu un prosop ud; se frictioneaza energic tot corpul; se propie de nari amoniac, eter,
otet, iar daca incepe sa-si revina i se da pacientului ceai cald. Daca revenirea din starea de lesin
intarzie, se va face respiratia artificiala si se va apela la interventia medicala.
Intoxicatiile: primul ajutor in cazul intoxicatiilor prin ingerare de substante consta in a provoca
accidentatului vomitari prin introducerea unui deget in gat dupa ce i s-a dat sa bea apa calda in
care s-a dizovat sare sau mustar. In cazul de intoxicatii in industrie – daca se cunoaste natura
substantei toxice, se va proceda cum se indica in trusa sanitara- administrandu-se antidotul
respectiv. In cazul intoxicarii cu monixid de carbon, care au loc cand se folosesc in mod
imprudent sobe cu carbuni, aparate de incalzit cu gaze, primul ajutor consta scoaterea
accidentatului la aer curat, palmuirea fetei, frictiuni energice, aspiratie de amoniac, respiratie
artificiala, iar daca isi revine, pana la venirea asistentei medicale, i se da sa bea cafea fierbinte
sau ceai concentrat.
Asfixierea si sufocarea : unele substante toxice folosite sau produse in industrie pot provoca,
asfixia care este o stare de tulburare a organismului din lipsa oxigenului. Ea poate avea
urmatoarele cauze:
 proportia redusa de oxigen in atmosfeta mediului inconjurator;

 opturarea cailor respiratorii, inflamarea plamanilor, paralizia muschilor respiratorii;
Sufocarea se manifesta printr-o respiratie grabita. Daca substanta care a produs sufocarea este
iritata (clor, dioxid de sulf), accidentatul prezinta usturimi in piept, dureri,tuse puternica. In
prima faza (urgenta) se administreaza oxigen iar pentru potolirea tusei si durerilor se aplica
comprese calde pe piept si pe gat si se dau inghitituri mici de ceai fierbinte. Unui accidentat care
se sufoca si respira des si violent, nu i se face imediat respiratia arficiala, ci numai dupa ce
60
respiratia devine neregulata sau se opreste cu totul. In cazul unui asemenea accident, se va apela
la interventia medicala.
Electrocutarea – in toate cazurile, rapiditatea in interventie si in aplicarea primului ajutor este

hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare. S-a apreciat ca
sansele de salvare sunt de 95% daca primul ajutor se acorda in primul minut dupa intreruperea
respiratiei, de 50% in primele 4 minute, de 1% la peste 6 minute si nule peste 8 minute. In
consecinta in cazul electrocutarii nu trebuie asteptata sosirea personalului medical, ci trebuie
facuta imediat respiratia artificiala care poate fi salvatoare. In primul rand trebuie intrerupta
actiunea curentului electric asupra victimei, scotandu-se de sub tensiune partea de instalatie
electrica cu care se gaseste in contact. Cand aceasta manevra nu se poate face suficient de repede
se va proceda imediat la deconectarea fortata a instalatiei cu mijloace ce se pot improviza de la
caz la caz, insa cu precautiile necesare ca nu cumva insusi salvatorul sa devina la randul sau
victima electrocutarii. Astfel se taie conductoarele electrice sau se inlatura obiectul metalic sub
tensiune care vine in contact cu accidentatul, dar numai cu unelte cu manere izolate. Instalatiile
electrice aeriene cu conductoare neizolate se pot scoate fortat sub tensiune prin scurtcircuitarea si
punerea la pamant dupa care se va atinge cablul sau priza de pamant.
RESPIRATIA ARFICIALA
In cazul in care respiratia victimei s-a oprit se incepe imediat respiratia artificiala daca este
posibil chiar la locul accidentului cu urmatoarele pregatiri (dupa ce s-au luat toate masurile
pentru protejarea accidentatului impotriva agentului care au afectat-o):
 se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat, i se scoate haina, iar daca are rani
sau fracturi se taie hainele, se desface gulerul;
 i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce, i se elibereaza caile respitarorii
superioare de corpurile straine, se panseaza nasul;
 se inlatura persoanele de prisos din zona si se asigura o buna ventilatie in zona;
 daca este posibil, fara a produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul cu sticle cu
apa calda sau caramizi incalzite;
In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala se aseaza accidentati, dupa caz, cu
fata in sus sau cu fata in jos si se ridica membrele superioare sau in caz ca acestea sunt ranite, se
apasa toracele, intr-un anumit ritm, constituind timpul de inspiratie si de expiratie. Pentru
folosirea acestor metode sunt necesare instructaje speciale, astfel pot agrava starea victimei; cea
mai eficace si mai intrebuintata metoda este gura la gura sau gura la nas, care se invata si se
aplica usor. Metoda gura la gura sau gura la nas permite sa se insufle victimei aerul necesar
reanimarii sale directe in aparatul respirator. Pentru acestea i se da capul cat mai mult inapoi spre
ceafa. Peste gura accidentatului se aseaza o batista sau se foloseste o pipa speciala. Este indicat
sa se foloseasca batista salvatorului care este special confectionata din material plastic avand
forma dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5 cm, care se
introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se aseaza in genunchi lateral fata de victima,
trage mult aer in piept si se sufla in gura accidentatului, intr-un ritm de 16 – 18 ori pe minut,
61
tinandu-se narile comprimate intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura
accidentatului, lasand sa se produca expiratia.
In cazul incetarii batailor inimii (stop cardiac), simultan cu respiratia artificiala se efectueaza si
masajul extern al inimii cu ajutorul unei alte persoane. Acesta consta in comprimarea succesiva
a sternului cu palma comprimari care trebuie sa altereze cu insuflari. Indiferent de metoda
aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe nici in timpul transportului victimei la punctul
sanitar; ea trebuie continuata pana cand victima este in afara de pericol sau pana cand este
predata organelor sanitare. Aplicarea respiratiei artificiale poate dura uneori destul de mult (5- 6
ore, uneori pana la 8 ore) si nu se intrerupe decat cand accidentatul isi recapata respiratia
normala sau cand apar semnele caracteristice decesului care poate fi constata numai de medic.

Suport Curs Masinist Terasamente

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Masinist Terasamente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIATIA CENTRUL DE CALIFICARE SI

PREGATIRE PROFESIONALA BUZAU

MASINIST LA MASINI PENTRU

NOTIUNI PRIVIND LUCRARILE DE TERASAMENTE

 stanci mijlocii (cat aVa) calcare, gresii, marmura;

UTILAJE PENTRU TERASAMENTE

Fig. 1. Echipament de scarificat montat pe tractorul S – 1500 LS

Echipamentul de scarificare instalat la partea din fata a autogrederului este asemanator ca

Excavatoarele cu o cupa sunt utilaje universale din grupa utilajelor de terasamente

 dupa sistemul de deplasare – exacavatoarele pe senile, pe pneuri, pasitoare si

Fig. 2. Excavator hidraulic pe pneuri P 603

realizeaza cu ajutorul a patru motoare hidrostate care actioneaza direct rotile cu

Fig. 3. Echipamentele de lucru ale excavatorului P. 603

Instalatia hidraulica a excavatorului P – 603 (fig. 4) este alimentata de doua pompe

cilindrului bratului, prin distribuitorul 14. Distribuitorul 16 dirijeaza lichidul

Fig. 4 Schema de principiu a instalatiei hidraulice a excavatorului P – 603

Turbina hidraulica 5 - se antreneaza ventilatorul pentru racirea instalatiei, pompa

Aceste excavatoare fabricate de intreprinderea de utilaj greu “ Progresul ” Braila

Fig. 5 Caruciorul de deplasare a escavatorului S 603

Fig. 6 Excavator mecanic cu echipament de draglina

Operatia se sapare se realizeaza prin infigerea dintilor cupei, in teren, ca urmare a

Fig. 7. Buldozerul pe senile S – 1500 LS

Fig. 8 Screperul tractat ST 8

Ridicarea oblonului 8 si culisarea peretelui mobil se realizeaza prin cablurile

Autogrederele se clasifica dupa puterea motorului de antrenare in:

 autogredere grele (peste 135 kw);

Fig. 10 Autogrederul hidraulic

Principalele caracteristici ale autogrederului AG – 180 sunt: latimea lamei 3690

Fig. 11 Compactor picior de oaie

Compactorul picior de oaie se folosete in special la compactarea umpluturilor

Pentru asigurarea umiditatii necesare de compactare si pentru a impiedica lipirea

Utilajele pentru compactare prin vibrare se clasifica dupa modul de deplasare in

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU

2. TEHNOLOGIA LUCRARILOR CU EXACAVATORUL CU CUPA

Fig. 1 Caracteristicile excavatorului cu lingura dreapta

Fig.2 Scheme de executare a lucrarilor cu excavatorul cu lingura dreapta

 saparea combinata (fig. 2. c) la care se executa o sapare frontala cu curse longitudinale

Fig. 4 Scheme de executare a lucrarilor cu excavatorul cu lingura inversa

3. TEHNOLOGIA EXECUTARII LUCRARILOR CU DRAGLINA

Fig. 5 Cracteristicile functionale ale dragline

Fig. 6 Scheme de sapare cu draglina

4. TEHNOLOGIA EXECUTARII LUCRARILOR CU GRAIFARUL

Fig. 7 Caracteristicile functionale ale graifarului

Spre deosebire de excavatoarele cu lingura dreapta, cu lingura inversa si cu draglina,

MASINI PENTRU LUCRARI DE INCARCARE -

Fig. 1 Sisteme de deplasare la incarcatoare

Fig. 2 Sisteme de directie la incarcatoare

Fig. 3 Transmisia hidromecanica a unui incarcator

 permite cresterea capacitatii cupei pana la 7 – 8 m3 mentinand o buna manevrabilitate;

Fig.4. Solutii constructive pentru echipamentele Fig. 5. Schema instalatiei hidraulice de de

Procesul tehnologic de lucru al incarcatorului cuprinde urmatoarele operatii: deplasarea inainte a

Fig. 6 Masina multifunctionala pentru lucrari de terasamente si manipulari

Fig.7 Cupa de incarcator multifuntionala „4 in 1”

2. TEHNILOGII DE EXECUTARE A LUCRARILOR CU INCARCATOARE

Incarcatoarele frontale cu o cupa pe pneuri si pe senile se recomanda pentru executarea

 incarcarea pamantului si a altor materiale in vrac in mijloace de transport;

b) Scheme tehnologice de lucru

In functie de conditiile frontului de lucru si de capacitatea incarcatorului, se pot folosi

Fig. 8 Scheme tehnologice de lucru cu incarcatoare

Fig. 9 Schema tehnologica pentru transport si formarea unui depozit cu incarcatorul

Fig. 10 Tehnologia incarcarii agregatelor cu sapare de mal, in autocamioane basculante

Fig. 11 Tehnologia incarcarii pamantului sapat direct sau din gramada, in

Fig. 12 Tehnologia incarcarii agregatelor din gramada in vagoane

Fig.13 Tehnologia de formare a depozitelor de agregare