CURS DE CAIIFICARE, I RECALIFIC

IN MESERTA DE
,,MA$I|{IST LA
MA$INI
PENTRU TERASAMEI{TE"

SUPORT DE CURS PENTRU DISCPL

TEH|VOLOGIA MESEMEI
 Lucririle de terasamente reprezintdtotalitatea opera{iiior ce se efectueazd
asupraunuiteren, manual saumecanizat, pentru a asiguraprofilul gi configuralia
necesari executS.rii unei construc{ii (sapdturi, excarratii, umpluturi, nivel[ri,
sprijinire malwi).
Principalul criteriu de clasificare a iucrlrilor de terasamente este obiectir.ul
urm[rit. Din acest punct de vedere, Iucririle de terasamente se impart in:
. lucrf,ri de pregStire a terenului
. lucriri de sistematrzare
. lucrlri debazd
Executarea iucrS.rilor de terasamente se realizeazd cu ajutorul utilajelor a
ciror alegere este conditionat[ de o serie de factori, dintre care importanli
sunt: categoria terenului, r,olumele de lucriri ce trebuie executate gi perioada
de realizare, condiliile de calitate ce trebuie oblinute (gradui de compa ctare,
abaterile dimensionale), natura lucrdrilor (pregitirea terenului, slpbturii,
umpluturii etc) gi eficienla economicd.
Maginistul la magini pentru terasamente este desen,entul care
exploateazd 9i asiguri intrefinerea utilajelor (scarificatoare, excavatoare,
buldozere, gredere gi autogredere, screpere gi autoscrepere, inc5rc[toare
frontale cu o cupf,) in vederea executirii lucririlor de terasamente.
Maqinistul la magini pentru terasamente va urmari continuu funclionarea
in bune condilii a motorului, presiunea uleiuiui in sistemul de ungere qi
indicaliile aparatelor de bord.
Maqinistul la ma;ini pentru terasamente asigurd funclionarea in
condilii de sigurantd a utilajelor pentru terasamente gi este preocupat de buna
funclionare a acestora du si de reaiizarea lucrarilor conform documentaliilor
tehnice si mrsurrtorilor puse Ia dispozilie de citre constructor.
Maginistul la magini pentru terasamente igi orgalrzeazd locul de munci
9i se ingrijegte ca mijlocul de munc5 - utilajul sI fie alimentat cu carburantul
si lubrifianlii necesari func{ionarii gi a echipamentului de lucru corespunzdtor
lucrlrilor ce le are de executat.
l\'Iaqinistul la magini pentru terasamente trebuie sa aib5 capacitate a de a
iucra in echipl cu ceilalli muncitori constructori si sa utrltzeze corect limbajul
de specialitate.
Maginistul la magini pentru terasamente urm6regte in permanenti
consumuriie specifice de carburant si lubrifianli reahzate de utiiaj si
completeaz[ intocmai gi la toate rubricile raporful de lucru.
l\{aqinistul la magini pentru terasamente se preocup[ de oblinerea
la sfdrgitul zilei de lucru a conflrmdrilor de cdhe beneficiar a timpilor de
Telznologia meseriei - 7
 Iucru prestati cu utilajul gi a cantitalilor fizice executate. Dupa obtinerea
confirmdrilor se ingrijegte sI predea raporlul de lucru ztLnic la geful punctului
de lucru.
Nlaqinistul la magini pentru terasamente are competen\a calatenninarea
lucrSrilor ce le avea de executat s5 solicite gefului de gantier sI fie repartrzatla
alte lucr[ri astfel ca utilajul sf, nu srafioneze.
h{aginistul Ia magini pentru terasarnente congtienti zeazd propria
activitate identificAnd oportunitltile pentru dob6ndirea si asimilarea de loi
cunogtinte si deprinderi. Dovedegte competenle sociale si civice in sensul
participdrii in mod eficace si constructiv la viala sociald gi profesional5.

FOLOSITE

1 CLASI FICAREA UTILAJELOR:

2.
Utilajele pentru constructii se pot clasifica astfel:
- utilaje gi echipamente pentru sdpat gi tncdrcat:
. excavatoare cu o cupf,:
. excavatoare cu cupd dreapti
. excavatoare cu cupd invers5
. excavatoare draglinl (cupi trasl)
. excavatoare cu graifer
. incdrcitoarefrontale
. buidoexcavatoare
- utilaje gi echipamente pentru afdnat, tmprdEtiat si nittelat terenul:
. buldozere
. scarificatoare
. screpere
. gredere
- utilaje pentru compactat (pdnfint, balast, asfalt etc):
' compactoare la care compactarea se realizeazd,prtnpresare (rulare)
' compactoare la care compactwea se reaiizeazdprrnvibrare
. compactoare la care compactarea se realizeazd,pnnbatere
. compactoare la care rribrarea se realizeazd mtxt

CAP. IU. UTILAJE PENTRU SAPAT $I TNCARCAT

3.1. EXCAVATOARE.. '

Excavatoarele (denumirea lor provine de la cuvintele latineqti "ex": din
:
qi "cavus" scobit, gol) sunt prin definilie utilaje de s[pat. Elej sunt dotate cu

2 - Telttologia meseriei
 mecanisme de propulsie 9i au o multiplS folosire Ia
lucr[riie de consrructii.
putdnd executa o gami variatS. de operatii dintre care cele
mai fie*rente sunt
iucrrrile terasiere. Excavatoarele sunt utilizate la saplfuri (canale,
corect6ri
de albii' fundalii, consoliddri de maluri etc.) la construclii
de p[m6nt sau de
anrocamente (diguri, baraje, batardouri etc.), la preg[tirea
teienului peltru
construcfii fulatforme, c6i de comunicafie), la extragerea, depo zitarea
gr
incircarea in mijloace de transport a agregatelor gi materialelor de
constructii
(in cariere, balastiere).
Excavatoarele sunt magini autopropulsate, echipate cu motoare
cu ardere
internd sau motoare electrice, av6nd o fllare *obilitut. gi autonomie
de
acliune' Ele se pot deplasa pe terenuri cu profil variat gi nu necesit5
drumuri
special amenajate, putdndu-gi crea singure platforme de circulalie punctele
la
de lucru.
Excavatoarele de tip universal pot fi folosite cu d.iferite echipamente
de
sipat gi de incarcat (cup6 dreapt6, cup6 inversr, draglinr, d.raifer etc) sau
cu
alte dispozitive de lucru (macarale sonete, maiuri, vibrosunete
etc).
Dupa o clasificare generald, lindnd seama de criterii constructive
gi funcfionale, aceste utilaje pot imp[rfite in dou6 grupe principale:
fi
excat'atoare cu o cupi gi excavatoare cu mai multe cupe. Excavatoarele
cu
o singuri cup6 au o acfiune discontinuS in timpul lucrului, iar excavatoarele
cu
mai multe cupe au o acfiune continud.

3.1.1. Excavatosrele cu o cupd.:

A. Clasificare. Construclie.

Sunt utilaje universale din grupa utilajelor de terasamente pentru siparea

pdmAntului cu ajutorul unei singure cupe.
clasificarea excavatoarelor cu o cupi se poate face dupd mai multe
criterii:
a) Dupa sistemul de antrenare:
excavatoare cu motoare Diesel
excavatoare cu motoare electrice
excavatoare cu actionare mixt6 Diesel electricd
-
electricl sau Diesel - hidraulicE (electrohidraulici)

b) Dupi numirul motoarelor de antrenare:

excavator cu un inotor
excavator cu mai multe motoare de antrenare

Tehnologia meseriei - 3
 c) Dup[ sistemul de acfionare a echipamentului de lucru:
- cu actionare hidraulicd
- cu aclionare mecanici (prin cabluri)

d) Dupa gradul de universalitate:

- excarratoareunilrersale
- excavatoaresemiunirrersale
- excavatoare cu destinalie speciald

e) Dupi sistemul de deplasare:

- pe roli cu pneuri
- pe genile
- pe gine de cale feratl
- plqitoare
- plutitoare

0 DupE construclia echipamentului de lucru (de sapare)

- cupl dreaptd
- cupi intoarsd
- draglina
- graiflr
- cupi cu bra! telescopic

Excavatorul cu o cup[ se compune din urmltoarele organe principale:

- Un gasiu rigid alcatuit din grrnzi metalice profilate, pe care este
fixatd o platformi metalici, deasupra cS.reia sunt montate: motorul de
antrenare, mecanismele (troliile) de manevrare a organelor de lucru
gi rnecanismele de rotire a platformei. Sub platform[ sunt asamblate
mecanismele de deplasare, inclusiv cS.rucioarele cu genile. La partea
fiontal5 a platformei este montatl s[geata (bra{ul), pentru susfinerea
organului de lucru; s6geata are cap6tul inferior fixat prin articulalii
rezistente la grinda frontal[ a gasiului, astfel incdt capdtul ei superior
sd se poatb migca in plan rrertical.
- organul de lucru (cupa), este prins prin urechi cu bolluri la caprtul
unei grinzi metalice chesonate (minerul cupei), ce trece printr-un
ghidaj fixat pe s5geatS.
- Cu ajutorul unui sistem de scripeli gi de cabluri de olel (cabiul de
ridicare a cupei, de tragere a cupei, de ridicare a s5gelii gi de tragere
gi impingere a m6nerului cupei, se pot obline manevre simultane sau
succesive de migcare a cupei prin: ridicarea sau coborArea sdgelii,
irnpingerea sau tragerea mdnerului cupei, ridicarea sau cobordrea
cupei.

4 - Telutologia nteseriei
 B. Schente constructive, schem.e de acyiortare
Si procesnl de lucru al
excat,atoarelor cu o cupd:

B.]. Excayatoare hidrozrlice cu echipatnent urtificar (lingm-d dreaptd

Si
tntoarsd) pentru di/brite lucrdri de sdpat:
S5parea se executl in principal prin bascularea mdnerului
2 cu ajutorul
cilmdruiui 5 fa![ de articulalia de prindere a acestuia la braful 1.
Dupd inc[rcarea cupei cu pimdnt, intregul echipament de lucru este
ridicat cu ajutorul ciiindrilor 4 la inallimea necesard descircirii. in acelagi
timp are loc rotirea platfomrei superioare impreuni cu echipamentul de lucru
pdnd in momentul in care acesta ajunge deasupra punctului de descdrcare.
in
continuare se descarci cupa prin bascularea ei cu ajutorul cilindrului 6. Se
readuce intregul echipament de lucru in pozilia inilial5 gi ciclul
se repeti.

I
- ';
r!
.,c
'rt
ri- ,, "
r\,,
vr?Fil
iJ
,3

li1r.yt.a d1'gyta fe seniTe; t) brat; 21ininer; 3)' cipa; a)

cilindru hidraulic cu actionqre a bratului; S)'cttiidru 2e
nxaneyrare a minerului: 6) ciclindru de basculare a cupei,.
7) platforma;uperioara rotatita; 8) cadru inferior; 9j roti
cupneuri; l0) senile.

La aceste excavatoare echipa-

menful de bazd este cel cu iingur6
intoarsd, echipamentul cu lingur5
dreapt6 fiind utilizat de obicei pentru
iucr[ri de inc[rcare.
Aceste excavatoare fac parte
Excqt,ator hidt"aulic pe pneuri
din categoria ma;inilor universale,
deoarece sunt prev6z'fie de reguld cu
mai multe echipamente de schimb.

Tehnologia meseriei - 5
 B. 2. Excava{oore hidraulice cu echiparuent de cupd dt'eaptd penn'u lucrdri
in condiyii grele de carierd

Fig. 2 Excattator mecanic penfi"u lucrdri

cu niner alcdtuil din doud gritui:
I ) platfornta superioara rotativa,'
2) senile;
3) brat;
4) rniner;
5) ghidaj articttlat;
6) cupa;
7) palan de ridicarea cupei;
8) palan de sustinere a bratttlui;
9) cadru inferior

Specific acestor excavatoare este faptul cI cilindrii 4 de aclionarea

mdneruiui(cilindrii de sSpare) sunt fixali spre exfremitatea inferioar6 a braEului,
aproape de articulalia de prindere a acestuia la platform[, ceea ce deterrnini
solicitAri mai reduse in bra! in timpul lucrului.
Ciclul de lucru este similar cu cel al excavatoarelor cu linguri intoarsi.
Desc[lcarea cupei se face prin bascularea peretelui inferior al acestuia cu
ajutorul a doi cilindri hidraulici fixali pe peretele ei posterior.

8.3. Excavatoarele cu bral telescopic:

Spre deosebire de excavatoarele

obignuite cu o singur[ cup6, excavatoarele
cu bra! telescopic au lungime a brafului
variabili, posibilitatea de a-l roti in jurul
axei lui longitudinale gi de a-l inclina atAt
Fig. 3 Excavatontl cu brat
in sus c6t gi in jos. Aceste excavatoare telescopic S-12017, produs de
-
sunt dotate cu 18 20 echipamente de LU.G. - Progresul Braila.
lucru destinate diferitelor lucr6ri.
Braful excavatorului, de regulE de secliune triunghiular5, este previzut cu
un tronson debazd in care gltseazd un tronson de vdrf. Glisarea tronsonului
de vArf din interiorul celui de bazd se face pe role, cu ajutorul unui cilindru
hidraulic ai a unui palan. Lungimea de telescopare variaz6, de la un model Ia
altul, intre 2,0 gi 5,0. Cupa de s[pat sau incSrcat, ca;i dintele de scarificator
sunt montate articulat la extremitatea exterioar6 a konsonului de v6rf,
putAnd fi basculate cu un cilindru hidraulic. Tronsonul debazd al brafului se
sprijini, prin intermediul unor role montate in plan perpendicuiar pe axa lui
longitudinal5., pe un suport aqezat pe platfonna rotativ6 a excavatorului.

6 - Telutologia tneseriei
 Aceast[ sprijinire permite rotirea blatului in jurul axei sale longirudinale.
Rotirea se poate face, fie cu un cilindru hidraulic, fie cu un motor hidraulic
si
o kansmisie cu roti dintate.
in primul caz"se asigur6 o rotire a bralului la ungiriuri de + 45 grade, iar
in cazul a1 doilea de +90 grade. Suportul bralului poate fi basculat in plan
veftical cu ajutorul a doi cilindn hidraulici, ceea ce per-mite reayzareas[plrii
la diferite niveluri - atlfi sub nivelui de sprijin a maginii, cAt gi deasupra acestui
nivel - 9i descircarea materialelor sdpate direct in vehicule de transport. La
unele dintre modeie ad6.ncimea de slpare ajunge la 7,3 m, iar in[l1imea de
descdrcare de 9,4 m.
Rotirea platformei superioare a excavatorului se face fie cu nul sau doui
motoare hidraulice rotative, fie cu doi cilindri hidraulici orizontali. platforma
superioard este montatd pe cadrul inferior, care se sprijinl, la r6ndul lui pe roli
cu pneuri sau pe doul genile.
In funcfie de echipamentul de lucru, aceste excavatoare pot fi utilizate la
lucriri de sdpare a ganfurilor sau gropilor la taluzdri, la niveldri, la operalii de
desc6rcare - inclrcare.
caracteristici tehnice principale ale unor excsvatosre cu o capd cu
ac{ionare hidrostaticd pe roti cu oneuri;

Capacitatea cupei (mc) Sistem hidrostatrc

Puterea
Marca N4asa
maginii motorului Lingurl maginii
Lingur5 Drag- Presiune Debil
(CP) Graifdr (to)
intoarsl dleaptE Iine (daN/crn:) (Vmin)
o
\')JJ
i{-
P-801 80 4,70 16,2
0,35
P -801 -A 80 0,80 15,1
o ?5-
K- 4064 54 0,40 4,4 0,32 AA 2x100 8.Bs
USD I14 a
(cu bral
06-
telescopic)
120 0,8 )o')
E - 2514 40 4.25 0,25 130 2x1 60 8.9
Poklain
TY-30 30 0.19 0.25 4,2 300 30 75)
TY-45 45 0.30 0,50 0,5 250 40 io
Liebhen
A-900 51 4,46 0.8 280 10,7-11,3
A-902 67 0,9 1.0 280 12.6-16,1
A-9t2 88 r.t5 1,0 280 17-18
A-922 106 1,30 2,0 280 19,8-27,2
Hy -Mac-610 86,5 0,5 0,573

Telmologia meseriei - 7
Caracteristici tehnice principale ale unor excava.toare cu o capd cu
sctionare hidrostaticd pe senile:

Capacitatea cupei (m3) Sistem hidrostatic

Puterea Masa
N,Iarca
motorului maqinii
ma;iuii (CP) Lingurd Lingurd Drag- Presiune Debit
GraifEr (to)
rntoarsa dreaptd lrna (daN/cm2) (l/min)

0,34
s -501 55 280 2x9A 12,8
0,56

0,35
s-801 80 280 2xl 50 17,4
0.70

0.3s
sM -801 80 280 2x150 18,9
0,70

DH - 801 80 0,5 - 0,6 280 2x150

s 120 1T o?<
(cu bral 120 280 23,5
0q
telescopic)

0.8
s -r202 i05 280 2x175 25
1,0

DH -120r i05 0,8-1,2 280 2x17 5 ?gq

s- 3602 2xl 80 1,35 3,3 280 4x167 60

? R5-
sc - 3602 2x180
3,212
280 4x167 75

0,8-
DH - 3602 2x1 80 )5 280 4x167 32,5

sc - 7001 2x380 5-8 280 140

E - 2513 4A 0,25 0.25 130 2x100 8,0

0.25- q5
K -408 54 0.25 0,6 120 2x100
0,32

0g-
K-606 110 ),55 0,77 1',)
I;L
0,55 2x150 i5.3

I,DS -110 P
(cu bral 125 0.6-0.8 16.4
telescopic)

DH-4ll 180 0.8 - 2.0 27

8 - Tehnologia meseriei
 C. l[ecanisntele de oc{ionare ale excat,atoarelor hidraulice cu o cupd;

Ercavatoareie hidraulice cu lingurd dreaptl sau lntoarsl sunt prev6zute cu

unrr[toarele rrecanisme :
a. Mecanismul de aclionare a m6nerului, alcifuit dintr-un motor hidraulic
rectiliniu (cilindru hidraulic) ;
b. Mecanisrnul de aclionare a bratului, alc[tuit din unul sau dou6 motoare
rectilinii;
c. Mecanismul de rotire a platfonnei superioare, alcltuit din unul sau
dour motoare hidrauiice rotative gi transmisie cu roli dinfate;
d- Mecanismul de deplasare, alcifuit din unul sau doud motoare hidraulice
rotative gi transmisii cu roli dinlate;
Excavatoarele cu lingurS dreapti destinate lucririlor in carieri sunt
prev[zute suplimentar cu un mecanism de aclionare a peretelui inferior al
cupei alc6tuit din doul motoare hidrauiice rectilinii.
Excavatoarele hidraulice cu bra! telescopic sunt dotate cu urnatoarele
mecanisme de aclionare a echipamentului de lucru:
a. Mecanismul de telescopare a brafului, alcdtuit dintr-un motor hidraulic
rectiliniu qi un palan;
b. Mecanismul de basculare a cupei, alcdtuit dintr-un motor hidraulic
rectiliniu;
c. Mecanismul de manevrare a brafului in plan vertical, alcdtuit d.in unul
sau dou[ motoare hidraulice rectilinii;
d. Mecanismul de rotire a bratului in jurul axei sale iongitudinale, alcatuit
fie dintr-un motor hidraulic rectiliniu, fie dintr-un motor hidraulic
rotativ gi o transmisie cu roli dinlate

3.1.2. Excavutoare tnecanice pentru lucrdri tn condilii grele de carierd:

A. Construc{i.e Si func{ionare :

Aceste excavatoare se executd in mai multe variante constructive dintre

care menfion[m urmitoarele :
- excavatoare cu bra! alcituit dintr-o singurl grinda gi mdner din doul
grrr.zi (vezi fig.7.8)
- excavatoare cu miner dintr-o singuri grindd gi bra! din doui tronsoane
prinse intre ele articulat (vezi fig.5 gi 6)
- excavatoare cu m6ner dintr-o singurl grind6 gi bral auxiliar oscilant de
impingere a m6nerului
Principalele parli componente ale excarratoarelor mecanice sunt aceleasi
ca la excavatoarele hidraulice

Telznologia nteseriei - 9
distanfei dintle cupe cu 20 .25%; mirirea productivit5tii excavatoruiui cu S4o/o
..

la aceiagi diametru al rotorului; permite executarea cadruiui echiparnenfului

de lucrude secliune transversald mai redusr gi de greutate mai micd.
Excavatoarele modeme cu rotor cu sEpare radia16, au unlatoarele
caracteristici tehnice principaie :
. :
diarnetrul rotoruiui 1,6...16.5rn
. r11'. de descirc[ri pe minut :
30. . . 130
. capacitatea unei cupe = 16...24A01
. :
productivitate teoreticS. 80...8000m3/h
. greutatea maximS: 3000 to
. :
inillimea de s[pare 5...70m

C. 2. Mecanisme ale excavatoarelor cu sdpare radiald;

Excavatoarele cu rotor cu s6pare radiald fac parte din categoria celor mai
cornplexe magini de s[pat cu acliune continui. Distanlele mari dintre diferitele
p54i componente ale maginii, care trebuie aclionate in timpul lucrului
gi consumul rnare de energie, irnpun adoptarea unei scherne cinernatice
cu motoare electrice individuale pentru fiecare mecanism gi amplasarea
acestora cdt mai aploape de pattea pe care o antreneazi. Astfel mecanismul
-
de actionare a rotorului port cupe,compus dintr-un motor eleckic ai un
reductor, se afl5 montat la cap5tul exterior al cadrului echipamentului de
lucru. in aceeaqi porliune se aflE gi mecanismul de actionare a1 transportorului
auxiliar alimentator. Mecanisrrul de antrenare a transportorului de preluare
este montat pe cadrul platformei superioare rotative a excarratorului, iar
nrecanisrnul de actionare a transportorului de descircare - la cap[tul exterior
al cadrului acestuia. Mecanismul de rotire a platformei superioare, de rotire
a transportorului de descircare, de ridicare a echipamentului de lucru gi de
ridicare a transportorului de descS.rcare sunt montate pe platforma superioart
rotativb a excavatorului. Pe cadrul inferior al excavatorului sunt montate
mecanismele de aclionare individuald a fiecdrei genile.

s.z. fycinciroann SRzNTALE cu o cup,{

3.2.1. Donteniul de utilizare:

Domeniul de utlhzare a inc5rcEtoarelor frontale este foarte diversificat
funcfle de categoriile de lucriri gi tehnologia de mecanizare (in care este
introdus).
inc[rc[toarele frontale cu o cupl sunt destinate lucr[rilor de inclrcare -
descdrcare a p[mdntului. materialelor granuiare gi pulverulente, minereurilor
gi produselor carbonifere. De asemenea, aceste magini mai sunt utilizate gi
penfiu unele lucriri de sdpare la suprafalI pe o addncime de maxim l5cm.
Tehnologia meseriei - 23
Dintre cele mai rrariate categor-ii de lucrari unde se folosesc inclrcitoareie se
specificd utmdtoarele: constructii de locuinte gi social-culturale, constructii
industriale, consttuctii hidrotehnice, hidroenergetice, miniere. canale
navigabile, cariere gi balastiere.

3. 3.2. Caracteristici constr u.ctive :

Particularitblile constructive ale incirchtoarelor frontale incadreazd aceste
utilaje in solulii tehnice din cele mai diferite. AvAnd in vedere posibilita{ile de
grupare a soluliilor constructive se deosebesc urmitoarele
- sistemul de deplasare cu organeie de deplasare diferite(rofi cu pneuri
sau genile)
amplasarea motorului de aclionare
reabzarca direcliei de deplasare a maginii
realtzarea fracliunii prin organele de rulare

Fig. 20 Sistemul de deplasare la

un inc arc ato r -fron tal :
a) senile; b) roti cu pneuri

E-:./ TA
*ffii
.6fr t+lJ...'-

j"\,....
l.,ld\Jj-$4'
d
Fig. 2l Amplasarea ntotorului: a) inJata; b) in spate

EL.J

f ,-). {cl
Fig. 22 Reali=area directiei; a) cu rotilefata; b) cu rotile spate; c) cu toate rotile,
d) cu sasiu articulat; e) prin derapare pe pneuri: fl pr"in derapare pe senile;
g) independetfi pe.fiecare senila
24 - kltnologia meseriei
 q;::;z
Fig. 23 Realizat.ea fi"actiunii prin roti
motoare: a) roti motoare infata,. b) roti
rnotoare in spate; c) toate rolile motoare

3. C aracteristici fanc{iotxsle
3. 2.

Prin caracteristici funclionale se inlelege totalitatea performanlelor

mecanice ale utilajului care asigurS atingerea paramefiilor tehnologici. in
consecinli, realizarea parametrilor funclionali la nivelul de performanti cemt,
intr-un anumit interval de timp, evidenfiazd, capacitatea utilajului de a fi apt
pentru oblinerea parametrilor teinologici in fi'ontul de lucru. Astfel pararnehii
funclionali caracteristici sunt:
- tura{ia de regim gi puterea motorului de acfionare
- viteza de basculare(rotire) a cupei infaza de incdrcare-descircare
vrteza de rotire a bralului intre pozilii extreme
vtteza de deplasare a utilajului intre punctele de iucru
forta maximi de tracliune in aliniarnent gi viraj pe plan orizontal la
lirnita de aderen!6. Realizarea gi rnenlinerea acestui parametru in timpul
exploat[rii constituie un indicator in asupra modului de funcfionare a
sistemului de acfionare gi deplasare a utiiajului
- presiunea, debitul gi temperafura uleiului hidraulic pentru diverse
puncte ale sistemului de aclionare
3.2.4. Caracteristici tehnologice Si de exploatare
Prin caracteristici tehnoiogice se infelege totalitatea parametrilor
funclionali gi constructivi care determin[ in mod direct parametni in frontul
de lucru. Aceqtia sunt:
. l5.timea cupei
. capacitatea cupei standard
. durata ciciului
a
productivrtatea tehnica gi de expioatare
o
consumul de combustibili gi lubrifianli

Tehnologio neseriei - 25
 3.2.5. Eclripamentul de luuu:
Echipamentul de iuctu al incf,rcS.toarelor frontale cu o cupi se compune in
principal din:
. cupi
. bra|
sistem de basculare a cupei

*r5 i
qi,!
l;p!

l-""__.*$,"

Fig. 24 Parametrii constructivi pentru un incarcatorfrontal pe pneuri

Cupa este o construclie rnetalicS compusd dint-un perete inferior plair cu

muchie tlietoare, cu un perete posterior curb gi doi pereli laterali prev6zuli cu
muchii tiietoare in partea anterioard la contactul cu frontul de lucru. in mod
obignuit, cupele de incf,rcbtor sunt prevdzu{i gi cu din}i de infigere in material
amplasali la peretele inferior al cupei, iar la extremitatea superioari a peretelui
posterior curb este prer,Szut, in prelungire un element de proteclie numit
cozoroc, in scopul impiedicdrii deversf,rii materialului incircat spre spate.
Brayul incdrcltorului frontal este o constructie metalici compusd din doul
bare profilate,de secliune simpid sau compusd,agezate sirnetric fa\d de planul
median al utilajului. Ele sunt solidartzate printr-o bard transversalf, de legltur[.
Braful este articulat Ia un cap6t de gasiul utilajului, iar la celalalt cap6t are
prevdzutd cupa. Pe bra! este montat mecanismul de basculare a cupei gi tijele
cilindrilor hidraulici de acfionare. Avdnd in vedere intregul ciclu de lucru al
utilajului.in procesul de incdrcare - desc[rcare, braful trebuie sI asigure, prin
forma gi dimensiunile sale urmS.toarele condilii:
a) sI aibi rezisten!5 gi stabilitate corespunzdtoare;
b) sd asigure reahzareaparametrilor tehnologici ;i funclionaii in operaliile
de incSrcare - descS.rcare;
c) sd permit[ reabzarea unei construclii compacte qi rigide
Sistenntl de basculare a cupei este alcituit din bare de transmitere a
migcirii, balansier qi element de aclionare (care de reguld este un cilindru
hidraulic).Se reaiizeazS in mod uzual in doub variante constructive de
mecanism paralelogram gi antiparalelograrn.
Functiunile pe care trebuie sd ie indeplineascl sistemul de bascuiare a
cuper sunt:

26 - Tbhnologia meseriei
 asigurarea transmiterii corespunzdtoare a migcarii pentru bascularea
cupei in price pozigre a bralului gi Ia para*retrii tehlologici impugi;
asigurarea transmiterii eforturilor necesare cupei i:r etapeie
de
incdrcare, desclrcare, s5pare;
realizarcaparametrilor cinematici astfel inc6t cupa srprstreze o pozilie
dat5 de la inceputul gi pani la sfdrgitul cursei de ridicare a bragului.

,
€-;*4::it 35
*
='1i i i;
.^. I

tt
1l
ltIJ
*/ 6
{:-:\
r!\
tl.. i!
. _*.rs*"%
q r4 - .*l
J

-l
I
\\
,5

r
1*
l
I

,l

fs
Flg 25 Sisteme constructive de alcatuire a echiparuentului de incarcator; l ) cupa,. 2) lama;
3) cozot"oc: 4) brqt; 5) c.ilind'u hidt'aulic^penni_ridicare brat; 6) cilindu tt;d,iuiicpi,ri,
7) tija bascylare cupa;-8) ttja de legatura; 9) sasiu ausciliar de p,-i,iie,ii a
,bo:r:rl?r?^r,uya,:
bratului; l0) balansier; ll) din.tecupa,'l2) c:utitdeiaza) 13) cutitlateral; 14) ai"ticulatiede
prindere a cupei la brat; I5) aniculatie de prindere a bratului la sasiu

BULDOEXCAVATOR
Domeniul de utilizare:
Buldoexcavatorui a fost proiectat gi construit pentru a fi utilizat in principal
penhu urmitoarele func{ii :
- inc[rcare
- excavare
- nivelare
Prin instalarea unor atagamente suplimentare utilajul poate fi folosit
penhualte operalii:
- manevrarea materialelor (cu ajutorul cupei 4IN1)
- dezdpezire
- demoliri
- pentru siparea sau curifarea ganfurilor.
Tehtologia meseriei - 27
 Caracteristici;
- operare simpla gi usoar5.
- servodirecfie asistat[ prer,dzutd. cu supapa de prioritate.
- cutie de viteze in patru trepte si transmisie cu conveftizor hidrauiic ;
shimbarea sensului de deplasarereabzandu-se cu ajutorul unei manete
aflate sub volan.
- comenzlle incbrcitorului se realizeazd cu ajutorul unei servo manete
.
care asigurd gi miqcdri combinate care pot fi reaTrzate proporlional gi
continuu.
- comenzile excavatorului prin intermediul unei manete mecanice
care asigura si migcEri combinate care pot fi realizate proporlional gi
continuu. La cerere excavatorul poate fi controiat cu ajutorul a doua
servo manete.
- instrumente vizibile din cele doua pozitii de operare (incarcator sau
excarrator).
- frdnare controlata.
- mentenanla usoarS cu intervale simplificate.
Date tehnice:
. dimensiuni standard

Dimensiuni standard - bra! telescopic:

28 - Teltnologia meseriei
 Caracter"istici tehnice ale b uldoexcot,atorutcri wB 9 3 R-5 ;
Greutate totali:
. Greutate minirn[ = 7300 kg
. Greutate maximi : 8350
Cupe standard:
. capacitate cup5. frontala :
1,03 mc
. capacitate cupS excavator 0,19 rrrc:
N{otor:
. Motor Diesei Komatsu tip S4D104E-3
. Puterea maximh (220 rotlmin EEC8011269) 74KW
. Moment maxim motor (1500 rot/min EEC801/1269) 398 Nrn
Sistemul electric:
. Alternator T2Y
. Putere electrici maxim consumat5 95A
. impdmAntarea minus
. Bateria 160.{ -12V
. Demarorul 3,0 Kw
. Yiteza maximi corespunz[toare treptei de vitezd
Treapta de vitezd I 2a J' +/! R1 R2 R3 R4
Krn4r 6 10 z) 4A 6 10 -J +U

ixcn{ncr{ronut

AIGHT
th

FOr$trAtp
Pi(ile componente: 5. Rezervorul de ulei hidraulic
6. Axa spate
1. Ctpa incarcatorului 7. Rezenor motorina
2. Cilindru r'otire cupa 8 Cilindru ridicare
-1, Brat ridicare cupa 9. Axa.fata
4. Cabina 10. Cllin&'u cupa excdrator

legendd: right: dreapta, fonvard: inainte; left = stAnga

Tehtologia meseriei - 29
CURS DE CALTFICARE / RECALIFICARE
IN MESERTA DE
.,MA$II{IST LA MA$II{I
PEI{TRU TERASAMEI{TE"

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLII\A

siwiTATEA $r IECURTTATEA MUNCrr,
PROTECTIA MEDIULUI, SITLIATII DE
uRGEtYyi,
S I GTIRAIV TA CIRCULATIE I
 cAp. I. pREiNrinrprueREA pEzucoLELoR
nrAsum DE SECURITATE $r SAxATATE N nruxcA

A. INTRODI]CERE :

Menirea securitllii gi s[natafii in muncl este s[ apere r.iala gi sbn6tatea

oamenilor impotriva riscurilor profesionale inerente oriclrei activitdti umane.
Pentru realizarca acestui deziderat este necesar sE fie formulate un
ansamblu de reguli de tehnici a secru'it51ii gi de igienl a rnuncii, av6nd drept
scop asigurarea celor mai bune condilii de munc[, reducerea eforfului fizic qi
prevenirea accidenteior qi imboln[virilor profesionale.
Aceste reguli sunt obligatorii la executarea lucrdrilor de conshuclii gi
a instalatiilor aferente 1or, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea
utilajelor pentru construcfii, precum gi la lucrlri de reparalii gi consolidiri de
consffuclii atdt in sectorul de stat c6t gi in cel particular.
Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potenlial ridicat al
riscurilor de accidentare gi de aceea este necesar ca fiecare om care practic[
aceastd meserie sa-gi insugeascd foarte bine regulile de SSM gi sa fac5 efornrl
necesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenirea
accidentelor de muncS qi a imbolnavirilor profesionale.
Obligaliile gi rdspunderile privind securitatea rnuncii, vor fi cuprinse in
Regulanrentul de Organizare gi Funclionare al agenlilor economici qi in mod
obligatoriu in figa postului.
in cazul apari{iei unor categorii noi de lucriri, sau a1 unor procese
tehnologice ce au procedee noi de iucru, este obligatoriu s[ fle elaborate
instructiuni noi, corespunzdtoare, de SSM, astfei ca pericolul de accidentare a
muncitorilor sI fie evitat.
MSsurile de securitatea muncii sunt asigurate prin respectarea principiiior
generale referitoare la prevenirea ris curilor pro fesionale, eliminarea factorilor
de risc Ai accidentare. informarea, collsultarea, participarea echiiibrati potrivit
legii, instruirea lucritorilor gi a rcprezentanlilor lor .

B. REGLEMENTARI LEGALE DE SECURITATE $I SANATETT

tx muxcA. mscuRILE PRoFESIoNALE tx cot''lsrRUCfII:
Reglement[rile legale privind m[suriie de securitate gi sindtate in munci
sunt:
- LEGEASE,CURITATII SI SANATA|II N ML]NCAL_319 II4.O7.2A06
- CERINTE MINIIUE DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU
SA}{TIERE TEMPORARE SAU MOBILE H.G. 300/2006 (PAG -
e0)
SAndtatea ,si securitatea nunc'ii, proteclia mediztlui, situatii de wgenld, sigtronla c'irculayiei - 745
 - HOTARIRE PRI\TND CERNTELE MNIME PENTRU SEMNAII-
ZARE DE SECUzuTA|E SI/SAU SANATA|E LA LOCUL DE
MLINICA _HG NR.971/2006 (PAC. 156)
- HOTARIRE PRWIND CERINTELE MNIN{E DE SECURITA|E SI
SANATA|E PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A
ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI
DE MTNCA -HG 1048D0a6 eAG.244)
- HOTARIRE PzuVIND CERINTELE MINIME DE SECUzuTATE SI
SANATAIE PENTRU MANIPULAREA MANULA A MASELOR
CARE PREZINTA zuSCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL
DE AFECTILII{I DORSOLOMBARE -HG 1051 DOA6, (PAG. 347)
. HOTARIRE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE Si
SANATA|E PENTRU LOCUzu DE MLNCA_HG rcgL/2006 (PAG.
37s)
- HOTARIRE PzuVIND CERINTELE MINIME DE SECURITA|E
SI SANATA|E PENTRU UTILIZAREA IN MLINCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MTNCA -HG 1146 12A06
(PAG s42).
Reglementdrile legale cuprind principalele mrsuri de preyenire a
accidentelor de munc6 gi bolilor profesionale general vaiabile pentru orice
activitate. M[surile de prevenire au ca scop eliminarea sau dirninuarea
factorilor de risc de accidentare/sau imbolniviri profesionale existenfi in
sistemul de munc5.
Toate locur-ile de munci, de asemenea toate meseriile, prin natura 1or
impiic[ un anumit risc de accidentare sau imboln[r,iri profesionale din cavza
intervenliiior sau riscante ale oamenilor.
Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de muncitori cu conducitorii
proceselor de munc6, la fel cum trebuie cunoscute gi mijloaceie de cornbatere
a 1or.
Riscwile profesionale vor fi evidentiate pe faze de lucru in proiectele
tehnologice, care vor contine mijloacele de prevenire a lor cum ar fi:
Dispozitive de protec{ie
Metode de lucru
Instmire
RecomandSri speciale
Fabricanlii de utilaje de instalalii qi de inateriale trebuie si faci cunoscut
prin cartea tehnica sau prin instrucliuni de utilizare, factorii de risc pe care ii
implic[ folosirea produsului 1or, precurn gi mijloacele de combatere a acestor
riscuri.
146 - Sdndtateo Si seao'itatea mutcii, pt"oteclia mediului, situalii de urgentd, sigLu.an{a
circalatiei
 Riscurile in carul executlrii lucrSrilor de terasamente gi riscuri asociate
utilajelor de constructii :

CAP. II. INSTRUIREA LUCRATORTLOR :

Pregltirea gi instruirea in domeniul SSM gi in domeniui situaliilor de

urgenld este parte componentd a pregatirii profesionale gi are ca scop insugirea
gi aplicarea legislafiei de securitatea rnuncii, formarea deprinderilor de
securitate a personalului privind proteclia muncii, siguranla circulaliei gi in
domeniul situaliilor de urgen!6.
Instructajul este rnetoda prin care toli participan{ii la procesul de munc[
sunt informali despre activitalile specifice locului de rnunc5 gi principalele
mdsuri de securitate, ce trebuie iuate gi respectate in timpul lucrului in
conformitate cu legislalia in vigoare.
Instruirea este obligatorie gi trebuie sd aibS caracter pelmanent atdt la locul
de munc[,cAt gi in toate fotmele de gcolarizare gi invl!6m0nt.
Muncitorir carelucreaziin construclii tr-ebuie sd fle instiuili gi sd cunoasci
specificul lucririlor care se execut[ pe gantiere, regulile generale de securitate
qi slnState a muncii care rezvLtS din tehnologiile de execulie precum gi cele
specifi.ce locului de muncl unde igi executi meseria.
Este strict interzis ca un muncitor sd fie admis Ia lucru fErd s[ fie instruit,
indiferent cd este angajat pernanent, temporar sau sezonier;de asemenea, vor
fl instmili shrdenlii, elevii sau ucenicii care fac practic[ in unitafi de construclii
gi persoanele neinsolite care fac vizite in gantiere.
Consiliile de administralie ale unitililor de construclii sunt obligate sd
asigure condiliile organtzatorice pentru efectuarea unei instruiri eficace a
tuturor angajalilor gi in rnod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau
procese tehnologice.

Sanatatea Si sec'uritatea nrunt'ii, prote('tid meditilui, situalii de wgen{.d, siguranla circulatiei - 747
 Instruirea specifica in domeniul securitS{ii qi sandtetii in muncd trebuie
5 fie un proces continuu gi se va reahzain etape egalonate in timp, in scopui
brmlrii reflexelor de securitate fald de nscurile profesionale.
instruirea cuprinde trei faze :

Consentnarea instruiriior se face pe "Fiqe de instruire individuala

privind securitatea gi s[ndtatea in muncd,, .
Pentru vizitatorii in grup se intocmesc Fi;e de instruire colectivb privind
ecuritatea gi s[nitatea in muncd.
Pentru personalul tehnico-ingineresc din institulii gi institute de cerceare
i proiectare, precum gi pentru delegalii str5.ine, este obiigatorie prezerLta
rnui insolitor din unitate, lard a se intocmi Fige de instruire colectivl privi'd
ec -itatea gi s[n[tatea in muncil
rn afara celor trei tipuri de instruire privind securitatea gi slnltatea in
nuncd se fac Ai urmitoarele instruiri:
.:. Instruirea personalului pentru acordare de prim-ajutor
* Instruirea personaiului privind evenimentele (accidente, incidente
periculoase) produse in cadrul societifii,
* Instruirea privind cunoa$terea gi aplicarea documentelor sistemuiui
managernentului SSM, a declaraliei de politic[ a obiectivelor de SSM
* Instruirea privind salvarea minierS: in cadrul staliei de salvare minier6 a
societSlii flecare sucursalS care are lucr[ri miniere subterane va asigura
un minim de 3 salvatori operativi autortzatt. acegtia vor participa la
instruiri gi exercitii practice de salvare, sub conducerea gi indrumarea
gefului staliei de salvare, in concordanld cu programul de instruire
lunarr a salr.,atorilor 9i cu prevederile legale in vigoare aplicabile.
" 1. Instruirea introductiv generali se efectuaeazdincadrul Serv'iciului
rtc,,r de prevenire qi protecfie urmItoareleo categorii de personal: :
. Lucritorilor ia angajare,
Lucr5torilor detagali detaqali,
. Lucritorilor'delegafi de la alt6 societate;
' Persoanelor angaj ate ca sezonieri, temporari sau zilieri (lucratorului pus
la dispozitie de catre un agent de munca temporar);
' Persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii;
' Elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru
practica profesionaia
' Lucratorilor care isi desfasoara activitatea pe baza de contract de
prestari sen,icii
. Vzitatorilor
Instruirea introductiv generald are ca scop informarea asupra :

{8 - Sdndtatea Si secto"itatea nruncii, proteclia ntediului. situalii de urgetfid, sigtu.anla circ:ulaliei

 . Legislafia de securitate gi sS.n5tate in muncf,,
' Consecinlele posibile a1e necunoagterii ;i nerespectarii legislaliei de
securitate gi sin6tate hr munc6;
' Riscurile de accidentare ;i Principalii factori de risc de accidentare in
muncd gi imbolnavire profesionaid specifici societalii / sucursalei;
' Mdsuri generale de prevenire a accidentelor de muncS gi imbolnivirilor
profesionale (notiuni de electrosecuritate, r,entila1ie, combaterea
zgornotuiui gi vibra{iilor; igiena muncii, protectia individual[, etc.);
' -
Contracful colectiv de muncl capitolele referito are la securitatea gi
sS.nitatea in munc6;
' MS"suri la nivelul societ5fii privind acordarea primuiui ajutor, stingerea
incendiilor $i evacuarea lucr5torilor
' Durata instruirii introductiv generale depinde de specificul activitdlii,
complexitatea proceselor tehnologice gi va fi stabilit6 prin instrucliuni
proprii nefiind mai micd de 8 orclzi. DesfEgurarea gi verificarea insugirii
cunogtinlelor se poate face individual sau colectiv, prin expunere oral6
sau vizuald a materialului sau seminare.
Prezentarea informatiilor specifice Instruirii intr-oductiv generale se va
face in baza trnui rnaterial scds.
Verificarea persollalului instnrit se va face pe baza de test, rezultatul
veriflc[rii fiind consemnat in figa de instruire.
Nu vor putea fi angajali cei care nu gi-au insugit cunoqtinlele prezentate in
instruirea introductiv general6.
2.2.Instruirea Ia Iocul de muncl: se face de c[tre conducitorul locului de
muncf, intregului personal prevdzut la Instruirea introductiv generald.la locul
de muncl unde urrneazd, si igi desfrgoare activitatea astfei:
1. Noilor lucratori la angajare;
2. Lucratorilor detasati
3. Lucratoriior delegati de ia alta societate;
4. Persoaneior angalate ca sezonieri, temporari sau zilieri (lucrdtorului pus
la dispozifie de c6tre un agent de muncd temporar);
5. Persoanelor aflate in unitate in perioada de probi in vederea angaldm;
Are ca scop prezentarea:
. riscurilor de accidentare gi imbolnivire profesionali specifice locului
de muncd gilsau postului de lucru;
. Instrucliunile proprii de securitatea gi sdndtatea muncii (IPSSM)
elaborate pentru locul de munca gi/sau postul de lucru:
. Tehnologiile de iucru gi instrucliunile de iucru;
. Misuri de prerrenire a accidentelor de rnunci specifice locului de munc[
. N{6suri la nivelul locului de munc5 gi/sau postului de lucru privind
acordarea primului ajutor" stingerea incendiilor gi evacuarea lucritorilor.
. Prevederi ale regiement[rilor de securitate gi s6n[tate in munc[ privind
Sandtatea Si securitatea ntunc'ii, pt'oteclia nteditrlui, situa{ii de urgenld, siguranla c'irculayiei - 149
 activitlti specifice ale locului de munci.
Demonstrafii practice pr-ivind activitatea care urmeazd a se desfEsura
a

I Exercitii practice privind uttbzarea Eip, a mijloacelor de alarmare.

intenzentie, evacuare gi de prim ajutor.
Durata de desfbgurare depinde de complexitatea utilajului sau a locului de
munci la care se va lucra gi nu va fi mai mic6 de 8 ore repartrzate pe durata
perioadei de proba.
Instruirea se poate desf5qura individuai sau col ectiv expunerea
materialului gi demonstralii practice. rir
Veriflcarea insugirii materialului prezentat, se face oral cu consemnarea
in fi$a individuald de instruire, de qeful ierarhic superior celui care a frcut
instructajul.
eriodicr: se face de citre conducf,torul locului de muncl
tufuror salariafilor gi are drept scop prezentarea gi insugirea :
Aceasta tematica va fi aprobata de Conducere - Director Directie / Sef
Subunikte (Santier, Sectie)
. Instructiunile proprii de securitatea gi sf,nrtatea muncii (IPSSM)
specifice locului de munci;
' Prevederi ale reglementarilor de SSM privind activitdli specifice ale
locului de muncd
' Dernonstralii practice privind activitatea care urrne azd, a se desfbqura gi
privind utilizarea EIP
' Riscuriie de accidentare gi imbolnavire profesional5 specifice locului de
rnuncS gi/sau postului de lucru;
' Misuti de prevenire a accidentelor de muncd gi imbolnlvirilor
profesionale specifice locului de rnuncd;
. Misuri de prirn ajutor in caz de accidentare
. Modif,cirile apdrute in legislalie;
' Prelucrarea accidentelor apfuute, ia acelagi tip de activitdli, in cadrul
societalii;
' Diverse probleme iegate de activitatea de SSM apfuute de la ultima
instruire
' Tematica programatl pt. efectuarea instruirii periodice se intocmeqte pe
formularul cod SSM 841200112 de citre lucrdtorul desemnat - Inspector
SSM sau Responsabil SSM;
' Tematica va fl pf,stratd de citre persoana care efectueazi instruirea;
Instruirea se poate desfrqura individual sau colectil, prin expunere orala
sau vizualI a materiaiului. Verificarea insugrii materialului prezentat se face
oral de c[tre gefui ierarhic superior celui care a efectuat instructajul, intr-
un proces -r'erbal de instruire. Figa individual[ de instruire se sermreazl de
cel instruit, de cel care a efectuat gi verificat instruirea, confirmdnd astfel ci
150 - Sdndtateq Si securitatea rnuncii, pt'oleclia ntediului, situalii de urgenya, sigtu.anpa citculaliei
materialul a fost insuqit.
Inten,alul intre dou6 instructaje periodice pentru lucritori va f, stabilit prin
instrucliuni proprii in funclie de condiliile iocului de munc[ dar nu va fi mai
mare de 6luni.
s e efecfu e azd de cltre conducdtorul

locului de rnuncd tutwor saiaria{ilor gi are drept scop prezentarea gi insugirea :

. Instnrc{iuniie proprii de securitatea ;i
sdndtatea muncii (IPSSM)
specifice locului de muncd / postului de iucru;
. Prel,ederi a1e reglementSrilor de SSM privind activit6li specifice ale
locuiui de munc6
. Demonstratii practice privind activitatea care urneazd a se desfigura gi
privind utilizarea EIP
Riscurile de accidentare gi imbolnivire profesionalI specifice locului de
muncS qilsau postului de lucru;
Mdsuri de prevenire a accidentelor de muncd gi imbolndvirilor
profesionale specifice locuiui de munc6;
a
Masuri de prim ajutor in caz de accidentare
o Modificirile aparute in legislalie;
a
Prelucrarea accidentelor apirute, la acelagi tip de activitili, in cadrul
societf,lii;
. Diverse probleme legate de activitatea de SSM apirute de la ultima
inshuire
Instruirea se poate desfEgura individual sau colectiv prin expunere oral5
sau vizuali a materiaiului. Verificarea insugirii materialului prezentat se face
oral de cdtre geful ierarhic superior celui care a efectuat instructajul, intr-un
proces -verbal de instruire.

Reinstruire) efectueazdde cltre conducdtorul locului de muncd impreunl

: se
cu inspectortul SSM sau alt lucritor desemnat in urmdtoarele cazln

specifice ale locuiui de munci qilsau postr-rlui de lucru

riscurilor sau apariliei de noi riscuri in unitate

echipamentului existent

introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru

Se vor prezenta:
. lnsfiuctiunile proprii de securitatea gi sdnitatea rnuncii (IPSSM)
Sanatatea Si sec,uritatea nrunc'ii, pr"oteclia ntediului, situa|ii de urgettyd, siguranla citcilayiei - 151
 specifice locului de munc6;
Prevederi ale reglementrrilor de SSM privind activit[ti specifice a1e
Iocului de munc[;
' Demonstrafii practice privind activitatea care urrne azd. a se desfbgura gi
privind utiiizarea EIP
' Riscurile de accidentare gi imbolnavire profesionall specifice locului de
muncl gi/sau postului de lucru;
Misuri de prevenire a accidentelor de munc[ gi irnbolnrvirilor
profesionale specifice locului de munc6;
M[suri de prim ajutor in caz de accidentare
Modificdrile apIrute in legislafie;
Prelucrarea accidentelor apirute, la acelagi tip de activiteti, in cadrul
societSlii;
'
Diverse probleme legate de activitatea de SSM aparute de la ultima
instruire
Tematica progmmat[ pt. efectuarea instruirii periodice suplimentare se
intocmeqte pe formularul cod SSM 84l2oTll2 de c6tre 1ucr6toru1 desemnat
-
Inspector SSM sau Responsabil SSM.Tematica rra fi p[stratd de c5tre persoana
care efecfueazd instruirea;
Aceasta tematica va fi aprobata de Conducere - Director Directie Sef /
Subunitate (Santier, Sectie)
2.5.La exploatarea, intrefinerea gi reparareamaginilor gi utiiajelor pentru a
evita producerea de accidente trebuie respectate cu strictele misurile generale
de SSM:
r atat in inciperile unde funclioneazi utilajele cat qi la punctele de
lucru,l'or fi afigate instrucliuni de protecfie a Muncii specifice locului
de munc6.
' La deservirea utilajelor de constmclii sunt admigi numai lucr6tori
calificali care au dep[git v6rsta de 18 ani
r Este interzisi folosire utilajelor defecte sau folosirea utilajelor la alte
lucrlri dec6t cele penhu care au fost construite
' Toate utilajele aclionate electric vor fi legate la pnze de pim6nt.
' Este interzisb deplasarea utilajelor de construclii pe terenuri care nu le
asi gur'i stabiiitatea.
r Este interzisd exploatarea utilajelor de constructii care nu au montate
toate apirS.toarele, dispozitivele , aparatele de mdsuri qi control in bun6
stare,
' Este interzisi orice fel de reparalie,cur5fire sau ungere manuali in
timpul funclionarii utilaj ului
' Se interzice 1ucrul pe timp de noapte. dac1 la locul de lucr-u 1u este
asigurat6 o ilurninare care sE permiti o bun6 vizibilitate in zona de
lucru

152 - Sdndtatea ;i securitatea ruuncii, pr"oteclio medittlui, situalii de utgenpd, sigtu.anla circulati.ei
 . Este interzisa urcarea pe utiiaje a persoanelor str6ine. cu exceptia
personaiului tehnic care verifici functionarea gi exploatarea lor
. Sunt interzise trecerea gi stalionarea in raza de actiune a echipamentului
de lucru al utilajului in timpul funclion[rii acestuia
r Este interzis kansporlul angajafilor pe utilajele de construcfii, cAnd
utiiajul nu este prevdzat prin construclie in acest scop
. Sunt interzise pornirea gi conducerea utilajuiui de cf,tre alte persoane
decit mecanicul care Ie deservegte
. Este interzis lucrul in timpul noplii cu instalalia de iluminat defect[
. Este interzis5 pirf,sirea utilajului in timpul funclionarii lui
. Repararea utilajelor pentru constructii se va efectua numai cu personal
califlcat
. in timpul reparafiei, se vor lua m[suri pentru ca utilajele sA nu se pun[
accidental in migcare
. Este interzisi lisarea utilajelor de conshuclii in tirnpul noplii pe
drumurile publice fIr[ semn alizare.
. Este interzisl trecerea cu utilaje peste conducte gi peste cabluri.
. Este interzis mecanicului sa lucreze pe utilaj sub influenfa b[uturilor
alcoolice, bolnav sau nedonnit
. in caz depericol de accidentare, serrnalul de oprire al utilajului se poate
da citre orice angajat
. Este interzisd pdstrarea oricSrui fel de obiect in cutiile tablourilor
electrice a1e utilaj eior
r Este interzis sd se pun5 gi sd se scoati cu mAna pe gi de pe roli, curelele
de transmisie in timpul func{ionarii
. Este inteizis[ curilirea utilajelor cu benzina. Curalirea se face cu petrol
sau detergenli
r Este interzisd depozitarea materialelor inflamabile in incdperile
utilajelor, in cabini sau pe pewaz;J gi platformele acestora satl in alte
locuri decdt cele stabilite in acest scop.
. inainte de pornirea utilajelor mecanicul este obligat :

* S[ verifice buna stare a tuturor ansambiurilor gi mecanismelor

utilajului
{. SE efectueze operaliile de reglare
* S[ transmitd un semnal acustic de avertizare ( conform codului
stabilit), pentru a preveni pe muncitori si evacueze zona de lucru a
utilajului
* Sa aiba grrjd ca, dupa alimentarea cu combustibil rezervoarele sI fie
$terse pdnd la uscare
* Sf, obsen e ca toate conductele de combustibil sau ulei precum qi
organele de imbinare respective sf, fie etange pentru ca s[ nu existe
scapari de combustibil sau de lubriflanli, care pot provoca incendii
Shuitatea Si securitatea ntunc:ii, protec{ia ntediului, situayii de wgenyd, siguran'la circulayiei - 753
 sau accidente.
inainte de pir[sirea rnaginii se vor pune toate comenzile pe pozilia
zero, se vor cupla toate fi6nele, se \,'a intrerupe curentul, se vor inchide
robinetele la rezervaare gi se va asigura ma;ina impotriva oriclrei
posibilitSli de r6sturnare, de alunecare sau de pornire accidentala in
tirnpul repausului prin calarc gi se vor incuia ugile, astfel incat sr nu fie
posibilS pornirea de cltre alt[ persoani
Este interzisd alirnentarea utilajelor gi a mijloacelor de transport in
timpul fuirclion6rii acestora. Alirnentarea se va face numai cu rnotorul
oprit gi pe cdt posibil ziua.
orice magin[ gi orice utilaj de construclii aclionate de un motor cu
ardere interna trebuie sd fie prev[rut, in mod obligatoriu, cu o instalafie
sau un dispozitiv penhu iridepirtarea gazelor arse la o distanld gi la o
in5llime suficientd de la locul de muncE pentru a nu provoca intoxicarea
muncitorilor.

CAP. III. ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Orice echipament destinat a fi purtat sau minuit de un lucr[tor pentru

a-I proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sI ii pun[ in
pericol securitatea ;i s5.n[tatea la locul de muncd, precum gi orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a indepiini acest obiectiv.

s. l .f lmnic,qwvrn,q DE pRorEClIE:
Masurile de proteclie colectivl luate la locurile de munci vor fi completate
cu echipamente gi materiale de protectie individuald, care sunt prev5.zute in
nonnative.
Eciriparnentele individuale sunt destinate sd asigure proteclia muncitorilor
in condilii de muncd sau mediu care trebuie aduse la cunogtin![ gi aplicate cu
strictefe.
Conducdtorii locurilor de muncf, qi gefli de echipl nu vorpennite executarea
lucririlor inainte dea verifica dacdfiecare muncitor este dotat cu echipamentul
de proteclie gi materialele de proteclie necesare, precum gi dacd muncitorii
cunosc modul de utilizare corecti a acestora.
Agenlii economici sunt obligali sa1
inlocuiascf, imediat echipamentul d!
sau care nu mai
',::lli'J:.:'Si",Ti
Muncitorii sunt obligali ,Ul
F=^
verif,ce inainte de inceperea lucruiui 6Hl
echipamentul de protectie gi sa ceara]
inlocuirea celui degradat, de asemenea] €4
154 - Sdndtatea Si securitatea ntwtcii, proteclia mediului, situayii de urget(d, sigur.anla circulafiei
 :ste obligatodu sd fie ctutate solutii tehnice pentru reducerea acestora. in
>an)lin care ru se pot realtzamSsuri satisfEcatoare de reducere a zgornotului,
lersonalul expus rra fi dotat obligatoriu cu dispozitive de protectie a auzuiui
)um ar fi: dopuri de rrat[ parafinat[, antifoane interne , crgti antifoane.
3.5.Protec{ia mdinilor Si a bralelor:
CAnd se aieg mSnugi pentru lucru este necesar sI se {in5 seama de pericolele
a care estre expus muncitorul care le poart5., precum gi de necesitatea de
nigcare liber6 a degetelor.
Nu se vor folosi mdnugi pentru lucru la magini gi aparate la care m6inile ar
lutea fi apucate de piesele in migcare.
3. 6. Proteclia p icioarelor :
Jambierele de proteclie trebuie sd fie astfel confec{ionate incAt s6 poatd fi
icoase in caz de necesitate.
Echipamenful pentru proteclia picioarelor( crzme, bocanci) va fl ales in
u- 'ie de condiliile de lucru gi de natura operaliiior executate.
rantalonii de protec[ie gi cizmele de protectie vor fi astfel confeclionate,
ncdt si permit5 purtarea pantalonilor peste cizmd, spre a nu permite
ritrunderea materialelor iritante sau toxice in cizme.
3.7. Mater"iale igienico-sanitare si alintentalia de protecli.e:
Materialele igienico-sanitare, constituie mijloace de igien5 individuald (
;dpun, unguente, perii de unghii, past6 gi periu!6 pentru dinli, prosoanpe etc)
fithzate penhu prev enire a imbo ln[r,irii pro fe s i onale.
Materialeie igienico-sanitare se distribuie gratuit salarialilor in scopul
nigur[rii igienei gi protectiei personale, in cornpletarea misurilor gerierale
rentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.
Salarialii sunt obligali s[ utilizeze materialele igienico-sanitare prirnite in
:onformitate cu indicafiile personalului sanitar.
Materialele igienico sanitare care se acordd gratuit salariafiior, cantitllile
es- ^ctive qi periodicitatea acord[rii acestora, se stabilesc prin contractul
:olv-tiv de munci, Ia recomandarea medicului de intreprindere gi in baza
:riteriilor locului de munc[. Astfel :
- in canilproceselor de muncS ce se desfrgoarl in condilii de praf, care
produc murd5rirea mainilor qi acorpului, se acord6 s[pun, perie de
unghii;
- In canil proceselor de muncd ce au loc in condilii de contact direct cu
unele substanle iritante asupra pielii, se acordd slpun, preparate pentru
proteclia pielii, perie ;i pasta pentru dinti;
' La locurile cu zgomot care poate afecta auzul se acordi clgti antizgomot
sau antifoane;
- La locurile de muncl in care sunt prezentate noxe chimice sau pulberi
care pot p6trunde in organism pe cale respiratorie, se acordi m6gti
adecvate protecliei clilor respiratorii.

56 - Sdndtatea ;i securitatea ntuncii, proteclia nrcdiului, siuayii de urgenla, siguranla cir"culayi.ei

 Alimentalia de proteclie se acordd in rnod obligatoriu gi gratuit de catre
angajatori persoanelor care lucreazb in condilii de muncd ce impun acest iucru
gi se stabilegte prin conilactul colectiv de munc5 .

CAP. IV. TNSTRUCTIUNI PROPRTI DE SSM SPECIFICE

-,
LUCRARTLOR DE TERASAMENTE
( EXCAVATII DE SUPRAFATA)'

Au drept scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare giisau

imboln6vire profesionaia gi asigurarea celor mai brure conditii in desfEgurarea
procesului de lucru.
4. i.Reguli generale :
Executarea excavatiilor se va efectua numai sub directa indrumare a unui
gef de lucrare numit prin dispozilie de gantier, care va rlspunde de execulia
calitativi a lucririlor, conform tehnologiei stabiiite, de impunerea respectirii
misurilor de securitate gi sdndtate in munc[, in scopul evitlrii accidentelor gi a
mentinerii stdrii de securitate a locului de munci gi a lucrdrii.
. Este interzisl inceperea lucrfuilor fErd oblinerea avizelor gi autorizafiilor
legale.
. Executarea lucrdriior se va face numai cu respectarea prevederilor
cuprinse in instrucliunile gi procedwile tehnice de executie.
. $eful de lot (gef punct lucru) impreuni cu lucrdtorul deseryent de EM
este obiigat si facl un control de cunoagtere al terenului pentru a gti
dacd exista situalii deosebite, gropi, pericol de surpare, rdstumare,
luindu-se mSswile ce se impun, pentru eliminarea acestor riscuri.
. Personalul iucr5tor trebuie s[ fie instruit, apt medical gi autorizat
(artificieri, lucrdtori, desen enli de EM) pentru astfel de lucriri, in
conformitate cu legislalia in vigoare.
. Personalul trebuie instmit periodic Ai s5 cunoasc[ modul de acliurie in
caz de ayarte, prevederile cuprinse in instrucliunile de exploatare a EM
gi in tehnologiile de execufie.
EM utilizatela executarea excarratiilor trebuie sd corespundd din punct
de vedere tehnic gi al securttefii li sanitdlii muncii.
. Pentru deservirea sculelor, utilajelor, instalafiilor, dispozitivelor,
ma;inilor, etc. utilizate la executarea excavaliilor se vor respecta
prevederile cuprinse in IPSSM-ur-ile aferente acestora.
. Cdile de acces ia lucrare gi punctele de lucru trebuie sI fie marcate qi
semnalizate asupra riscurilor de accidentare gi ilurninate corespunzitor
(in cazul efectu[rii de lucrlri pe tirnp de noapte sau timp nevaforabil).
. Personalul lucrltor trebuie sI poarte pernanent EIP, conform riscurilor
la care sunt expugi.

Shtdtatea Si securitatea ntuncii, proteclia ntediului, si.tuayii de ttrgentd., siguranla circLl.atiei - 757
 4. 2. Lucrdri pregdtitoare
* iriainte de inceperea lucr6rilor de excavatii trebuie s6 se faca cercetdri
geologice 9i hidrogeologice, pentru a avea indicalii asupra naturii gi
pozrgli strafuiilor, precum gi asupra existenlei apelor iubterane, ?n
vederea impiedicirii unor eventuale pericole de aluneclri ale straturilor.
* in cazul cdnd pe terenul unde se executl lucrari de excavalii se gasesc
arbori, inainte de inceperea lucr[rilor se va face defrigarea terenului.
* Defrigarea terenului se va face dup[ ce s-a frcut pregltirea prealabill
a locului de muncS: dobordrea crengilor agafate, cur5"tirea terenului
de crengile cdzute, pietre, etc., care ar putea ingreuna deplasarea f6rd
riscuri a lucritorilor.
'l' Aceste lucrdri se vor executa respectAndu-se mdsurile de securitate gi
sin6tate prev6zute in IPSSM 09-001 ,,Pentru efecfuarea lucrarilor de
defri g area terenurilor".
* inaintea de inceperea iucr[rilor de excavalii este necesar sd se
stabileasc6 precis existenla instalatiilor subterane, natura lor gi felul
cum sunt amplasate sub p6mAnt.
* in cazul cdnd existd asemenea instalalii subterane, iucrdrile de
excavatii trebuie s5 execute luAndu-se toate mf,surile de precaulie, sub
o supraveghere tehnic[ pennanenti, fbc6ndu-se o instruire special6
lucritorilor care executh aceste lucriri .
* inceperea execut[rii lucr6rilor de excavatii este pennisd numai pebaza
unui acord scris incheiat cu unitatea care are instalalii subterane, pe
teritoriul unde urmeazd sd se execute asemenea lucriri.
* in cazul in timpul lucrului se descoperd construciii gi instalafii subterane,
care nu s-au cunoscut dinainte, iucrS"rile trebuie imediat intrerupte gi
personalul lucritor evacuat, p6n[ la identificarea instalaliilor descoperite
qi stabilirea eventualelor pericoie ce s-ar putea ivi in caz de continuare
a lucririlor. Numai dupa luarea rnbsurilor de securitate, Iucrlrile pot
continua.
* in apropierea conductelor de ape cu mare presiune gi a conductelor
cu gaz trebuie sE se lucreze cu multd g-lije, sub supravegherea
;efului
punctului de lucru. in cazul c6nd se executi sapaturi 1n apropierea
cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune, lucrdrile se vor
executa numai dup5 ce acestea s-au scos de sub tensiune.
* in cazuri deosebite cAnd intreruperea curentului electric nu se poate face,
lucrdrile se vor executa nunai lu6nd mS.suri care si asigure securitatea
lucrdtorilor. in acest e cazvr:t materialul de 16nga instalalie se va sipa cu
ajutorul cazmalelor din lenur. frrd a executa lovituri bruqte. gi numai
sub supravegherea gefului punctului de lucru.
* in acest caz este obligatoriu a se purta EIp electroizolant.
158 - Sdndtatea ;i securitatea mrmcii, proteclia ntediului, situolii de urgenld, sigLu.anto circ:ulaliei
 Dacd este posibild o eventuald emanalie de gaze toxice, inflamabile,
lucrltorii trebuie prevenili asupra pericoluiui, instn:iti asupra mf,surilor
de securitate gi dotali cu detectoare de gaze;i maqti de proteclie.
CAnd se constatS sau se bdnuiegte ci pe anumite terenuri ar putea exista
a

inunilie neexplodatd (material de razboi) toate lucrdrile de excavalii se

rzor executa respectAnd urmltoareie :
- se va si.sta imediat orice lucrare qi se va indepdrta din zon6 tot
personalul lucritor;
- se va anunla I.S.U. gi organele de polilie, pe raza cdruia se afl6
punctul de lucru;
- Se vor executa lucr[ri numai in por{iunile de teren care au fost
cercetate, detectate gi asanate de eventualele munilii neexplodate
gi numai inbaza unui proces verbal incheiat cu echipa pirotehnic[
in care s5 se menlioneze in mod expres c6 "Se pot executa lucrf,ri de
sdpituri" ;
- tot personalul lucr6tor care va iucra in astfel de zone va lua parte in
mod obligatoriu la instruirile pentru situalii de urgenla reabzate de
echipa pirotehnicd qi va sernna de luare la cunogtin!5.
* Echipa pilotehnicd de asanare gi determinare va preda conducerii $an-
tieruiui pebazd de proces verbal sub semndturi fiecare parcelI de teren
asanat dup[ care lucr[rile de excavalii vor continua respectandu-se:
indep[rtarea pf,m6ntului se va face in straturi succesive cu grosimi
limitate;
dupa indepirtarea fiecltui strat de p 6mAnt se \ra cerceta in mod
obligatoriu de citre pirotehnigti unnf,torul strat .
* La executarea lucr6rilor de excavalii pe locuri de utilitate public[. in
zonele de lucru cu circulalie mare trebuie sI se ia mdsuri de ingradire a
acestor locuri cu parapete cu in[lfimea de ce1 pulin i m. Semnabzarca
rutierd Se va executata inbaza,,Proiectului de management de trafic,,
aprobat de instituliile abilitate.
oia in centre locuite, pe timpul noplii, se interzice ldsarea ganfurilor fbr6
ingradiri. Acestea trebuie iluminate pentru a se evita eventualele
accidente.
* Lucrdrile de cm.rrhzare subterand care se execut[ in zone carosabile se
vor desf[gura in doud etape, adic6 fiecare datl pe cite o jumitate de
stradS.

Trasarea tn teren
Trasarea in teren a operaliilor de terasamente pentru fundalii se face astfel
inc6t imprejmuirea cu panouri s[ permit6 desfbgurarea nestAnjenita a 1ucr6rilor.
4.3.Executares excovatiilor Si spriiinelor :
.l Dacd exca\/area fundaliilor se face cu pereli mai inclinali fala de
Shilitatea Si securifatua nrunc'ii, pt'oteclia ntediului, situalii d.e urgenyd, sigurdnla circulatiei - 159
 orizontal5, dec6t unghiul taluzului natural gi in special cu pereli verlicaii
trebuie sr se execute spnjinirea pere!ilor pentru ca terenul si nu se
surpe.
* Sistemul de sprijinlre a pereqilor sipaturii in func1ie de umiditatea
terenului gi ad6.ncimea s6pirurii se execut[ astfel :

AdAncimea sdpSturii
Natura terenului
PAnd Ia 3 m Dela3la5m Peste 5 m

Terenuri obignuite cu Spriiinire orizontalS Sprijinire orizontalS

umiditate normalS
Terenuri infoiate sau
terenuri cu umiditate
mare
Toate terenuriie cu
afluen15 mare de ape
subterdne
cu interspaiii de o continul (fbra Sprijinire pebazd e
proiecte calculate
scAndurt interspa[ii)
Sprrjinire orizontalS sau vefiicali continua Sprijiriire pebazd e
proiecte calculate
Sprijinire cu paiplange (diniari) care trebuie
bitute la o adAncime de cel pufin 0,75 m de ia Sprijinile pebazd e
fundul sipiturii proiecte calcuiate

* iri cazul cdnd nu se dispune de piese de consolidare de inventar pentru

sprijinirea perelilor excavali la gopile de fundalii cu adAncimi de p6n6
ia5mestenecesar:
- si se foloseascddulapi de sprijin cu grosime de cel pulin 5 cm gi cu
lalime de 2A-25.* iipitl de peretele sapaturii gi presali la fiecare
1,5-2 m cu sprijiniri aSezate in aceeagi secliune fa!6, perpendicular
cit gi orizontal ;
- scindurile verticale ale sprijiniriior trebuie si iasi din groapa
de fundalie cu cel pulin 15 cm pentru a forma un parapet care sE
previnS. c5derea materialelor sau a lucritorilor de ia suprafap.
* Sprijinirea la excavalii in spalii largi trebuie sE se execute pe baza unui
proiect special.
* Sprginirile cu palplange in terenuri umede care alunecf, sau in terenuri
fbrd consistent (nisipuri) trebuie sd formeze un perete continuu gi etang,
palplangele se bat cu cel p,rilo 0,75 cm mai jos Jecat fundul srpiturii .
' * Executarea excavaliilor in terenuri saturate cu ape trebuie fEcute
conform proiectelor speciai calculate in care se vor prevedea metode de
consolidare a perelilor, cobordrea artificiald, apirueifreatice astfel inc6t
lucrlrile s[ se poati efectua in condilii de securitate.
* in cazul in care in timpuf iernii se scot sprijinirile din excavatii, ele vor
trebui montate din nou prirnivara. Daci iama se continud excavafiile
cu aplicarea unui sistern de incilzre a pimAutului, sprijinirile trebuie
mentinute.
* Demontarea gi indepirtarea sprijinirilor din gropile de fundatie la
terminarea lucrdrilor trebuie sd se facS de jos in sus pe misura astuparii

160 - Shdtqtea si securitatea ntuncii, pt'oteclia ntedittlui, situalii de uryenta, sigtu.anga citrulali.ei
 acestora cu plmint .

* Stalionarea lucrltorilor in ganluri sau gtopi este interzisi.

* Pentru cobor6rea lucr6torilor in s[plturile pentm funda{ii, gropi sau
ganfuri trebuie amenajate rampe de acces (sc6ri) cu o litime de cel
pulin 0,75 m, cu baiustradd., tar pentru coborArea iucrdtorilor in ganluri
inguste, sciri lezemate.
* Se tnterzice coborArea pe gpraiguri sau pe consoliddrile perelilor
saplturii.
* $efu1 punctului de lucru va supraveghea permanent starea terenului in
cantl cind sunt posibile surplri sau alunec[ri ale maselor de pdrndnt.
Nu se va incepe lucrul fdrd o veriflcare prealabilS a terenului. Dac[
se constatd cr6pituri longitudinale, paralele cu marginea sip[turii, se
evactreazdlucrdtorii gi EM, se consoiideazdterenul gi numai dup6 aceea
se reia lucrul.
* Distantele minime admise intre lucrdtori:
- la separea manuai6: 2 m;
- la utilizarea de tdrn[coape, pene, ciocane, ringi: 3m.
* Stalionarea lucrStorilor in ganfuri, in gropi, sub mal sau pe marginea
gropii este interzisa fiind pericol de surpare .
* Pdmfiltgl provenit din excavare trebuie agezatla o distan!6 de cei pufin
0.5 m de la marginea perelilor sapdtwii. La sSp6turile cu perelii in
taluz cu un unghi mai mare decAt unghrul natural al taluzului, distanla
maximf, dinh'e locul de agezare a p6mintului aruncat 9i marginea
slp[turii trebuie stabilita in prealabil prin calcul, insd ea trebuie s[ fie
de cel pulin 0.5 rn.
* Este interzisd aqezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus
a gropii sau a ganluiui ia o distanla mai mici de 0,75 m de la margine.

4.4. Excavafii tn teren cu perelii tn taluz

t Penuu executarea excavaliilor nesprijinite trebuie s[ se cunoasci
un-ehiul taluzului natural excavat.
.:. tnchnarea excavirii perelilor de fundalie gi a ganflrilor neconsolidate
cu addncimi mari, executate in terenuri cu umiditate naturali, $i tn cani
care nu existd ape subterane se face in funclie de natura terenului 9i de
addncimeala care se excaveaz6.
* inclinarea taluzuiui excavaliilor pentru fundalii gi ganfuri fErI sprijiniri
in terenurile argilo-nisipoase, supraumidificate cu ap[ provenitS din
ploi, topirea zdpezli etc., kebuie redusl 9i stabiliffi de Ia caz la caz,
corespultzltor unghiului taluzuiui de 450.
* Se interzice excavarea terenurilor supraumidificate. nisipoase, argilo-
nisipoase gi a celor constituite din loess, fbra sprijiniri.
* Continuarea iucr[rilor de excavalii pentru fundatii, ganfuri, gropi, care
se executd cu peretii intaluz, dar care au fost supuse umidiflcarii dupd

Sdndtatea qi securitatea nrunc'ii, pt'oteclia mediului, situalii de urgenyd, sigtranla circulaliei - 161
 * [/erificarea rezervorului de carburanli:
- in timpul lucririlor la instalalia, de carburanli este interzis focul
deschis gi fumatul;
- este interzisa alimentarea cu carburanli in spatii inchise pentru a nu
se inhala vapori de carburant.
* I/erificarea niveluhti uleiului ltidraulic:
- in canil in care se constata o sc6dere a nivelului uleiului hidraulic se
va verifica la etangare toate conductele, furtunurile si agregatele.
* Tlerificarea nivelului lichidului de rdcire:
- lichidul de rdcire se completeazd numai atunci cAnd motorul este
rece;
- verificarea nivelului de rdcire se va face numai cdnd capacul de la
$tuful de alimentare s-a rScit suficient;
- a se evita contactul cu lichidul de rScire, respectiv elementele
conducStoare de lichid de rdcire, in vederea evit[rii arsurilor.
* Schimbarea uleiului de m.otor si a cartuSelorfiltrartte pentru ulei:
- a se evita contactul pielii cu uleiul flerbinte la degurubarea filtrului
pentru ulei de motor, existAnd pericolul de arsuri;
- degurubarea cartugului filtr-ant se face nurnai cu o cheie adecvata
acestei operalii.
* inloatirea cartuSutui filtra.nt pentru carburant
- in timpul lucr[rilor la instalalia pentru carburant este intezis focul
deschis si fumatul;
- a se avea grija sa nu se verse carburant;
- in cantl in care se revarsi carburant, acesta va fl captat, nef,ind l[sat
sa se scurgd pe pdm6nt;
- a nu se inhala vapori de carburant.
* inn"efinet'ea bateriei de qcuntulatori;
- in timpul lucrului la baterie este interzis orice foc deschis gi fumatul.
pentru evitarea pericoluiui de explozie;
- a se evita contactul pielii si imbricdmintei cu electrolitul bateriei;
- se va purta EIP corespunzitor ;
- se mterzice lisarea de scule pe baterie.
* inlocuirea cartuSului prefiltrant pen.fi'u carburant;
- se interzice focul deschis si firmatul-pericol de explozie si incendiu;
- a se evita scurgenle de carburant, carburantul revirsat se va capta,
nu se va l5.sa sa curgi pe p6m6nt;
* l/erificarea curelei trapezoidale de la conxpresorul de rdcire si a cur"el.ei
fi" ap ezo i dale d inla t e, inlo cu irea ac es tor a.

- toate lucr6rile la curelele trapezoidale se vor executa numai cu

rnotorul oprit.
* inn'efinerea instalaliei de alintentare:
184 - Sdndtatea Si securitatea ntuncii, pt'oleclia ntediului, siruayii de utgenya, sigru'anla circ:ulaliei
 - ititerzice cw5lirea instalaliei cu jet de apa fierbinte. Prin inc[lzire
se
se produce o puternica suprapresiune care poate duce la deteriorarea
sau explozia instalaliei.
* Schimbarea uleiului la ctsia rnotoare, La butucul rotii;
- uleiul se evacueazd" numai in stare calda de functionare, ludndu-se
misuri pentru prevenirea atingerilor accidentaie qi a arsurilor.
* Curdyit'eafiln'ulut de aer de la baia de ulei:
- se rcabzeazd prin scufuirdarea repetata a impietiturii de filtrare ln
carburant Diesel.
* Schimbarea uleiului lildraulic si afiltr"ului de aerisire.
- a se evita contactul pielii cu uleiul fierbinte;
- se va reduce presiunea hidraulica de fiecare data c0nd se interv'ine ln
instaialia hidraulica;
- se interzice efectuarea cdutirii scurgerilor de ulei hidraulic pri.n
verificare cu mdinile goale (se vor purta mlnugi de protecfie);
- Ia temperatura de funclionare uleiul hidlaulic este fierbinte si se afla
sub presiune, de aceea schimbarea lui se va face cu motorul l6sat sa
se riceasca timp de minim 30 miriute.

cAP. Vm. INSTRUCTIUNT DE SSM PRwII,{D EXPLOATAREA

$r INTRETINERE,I ixcAncAroanrloR:

8. 1. Exp lo ut or ea tncdrcdto ar e lor

* incf,rcitorui este un utilaj autopropulsat, care executd saplturi in tere,n
mediu de consistenta, de pdm6nt sau transportd gi incarc[ materiahrl
din sap[turile executate cu buldozerul. Desen irea utiiajelor se va fac;e
numai de mecanicul deservent calificat si instruit in acest sens.
{. Utilajul va fi uttbzat numai in scopul pentru care este destina.t,
interzicAndu-se folosirea lui in alte scopuri (suslinere, platform6 de
lucru, impingerea sau tdrdrea de rnateriale, alte utilaje, etc.).
* Transportul materialului se face pe o distanli de max. 30m ?nh'e locul de
inc6rcare gi desc[rcare.
* Zrlnic, inainte de inceperea lucrului, deserventul va verifica:
- starea tehnic[ a utilajului, care trebuie si fie perfectS, pentru
activitatea care se va desfEgura (sistern direclie, frdnare, hidraulic)
- starea general5 de curitenie, indepirtindu-se orice urmb de material
sau lubrifiant din locurile unde prin natura sa, instalalia electric6
poate produce flam5 sau scurtcircuit electric;
- existenla gi funclionarea dispozitivelor gi sistemelor de protectie, a
sistemului de iluminare individuaiS din dotarea utilajului;
- bolgurile qi siguranlelor acestora de la articulalia bra{elor gi cupei
utilajului;
Sdndtatea ,si securitatea ntunc:ii, prctec{ia mediului, situatii de ttrgenyd, siguranl.a c'ircilayiei - lfl5
 - avertrzoarele sonore gi optice.
* Este interzisi punerea utilajului tn exploatare:
- cu defecliuni la sistemul de directie sau 1a sistemul de fi-8nare
(inclusiv frAna de mAnI);
- cu defectiuni ia conducteie sau flntunurile sistemului hidr aulic sau
pneumatic de actionare.
cu sistemele de protectie sau avettizare defecte;
dacd nu are efectuate la telmen reviziile tehnice gi lucrf,rile de
inkelinere periodice.
* In cazul apariliei unor defecliuni in timpul lucrului cu utilajul,
deserventuleste obiigat s5 intrerupS lucrul gi sdprocedezelaremedierea
acestora.
Remedierea deficienlelor se va executa de deseryent impreund
cu echipa de mecanici, numai dupd oprirea motorului gi fr6narea
utilajului. Este interzisb a se face curSfirea, ungerea sau odce fel de
reparalii la elernentele in migcare ale utilajului in timpul funclionarii
acestuia (inten enlia se executl cAnd utilajul este scos din functiune, iar
comenzile sunt blocate gi prer,5.zute cu plicute avertrzoare de interzicere
a punerii in func!iun.). Lu executarea intervenliilor, repara,tiilor se
respecta prevederile cuprinse in IPSSM-uI pentru lucriri de reparalii la
utilaj ele pentru construclii.
ala
a Este interzis[ pornirea motorului prin impingere sau remorcare, prin
cobordre libera pe panti sau prin alte metode improvizate.
,.
a in caz de avarie, remorcarea utilajului defect se face numai cu ajutorul
unei bare de remorcare, conform prevederilor din < Regulamentul de
circulafie pe drumurile publice >.
* Se interzice intrarea sub utilaj sau sub echipamentui acestuia fErI s5 se
asigure suspendarea corectd a acestuia pe cale si semnalizarea zonei de
lucru pentru prevenirea intrerii in zona a altor autoutilaje.
Parcarea utiiajului se face pe platfoime amenajate gi destinate acesfui
scop. in aceste locuri este interzisd alimentarea cu carburanli sau
lubrifianfi. Nu se admite stalionarea utilajului in apropierea focurilor
deschise, a materialelor qi gazelor inflamabile.
ala
Alimentarea cu combustibil se face numai in locuri special arnenajate,
cu motorul oprit. evit6ndu-se emanafiiie de vapori caLzi, care pot
produce incendii.
* Se interzice pomirea ;i
folosirea utilajului de alte persoane decAt
deserventuI utilajului.
* Se interzice desen,entului sE lase utilajul fEr[ supraveghere sau sd
permit6 manipuiarea comenzilor de cltre alte persoane. La pir[sirea
utilajului, deserventul trebuie sf, pund cupa sprijinita de plmint, s5
opreascd motonrl, sb scoatd cheile din contact gi s[ inchida cabina.

186 - Sdndtatea;i secttritarea nruncii, protecyia mediului, situalii de uryenla, siguranpa circulaliei
 * La oprirea utilajului, chiar pentru pulin timp, deserventul trebuie s[ leLse
cupa in jos, sprijinind-o lin (fbra izbituri) de pfunAnt.
* La coborArea pantelor, deserventul nu h-ebuie si opreasci motorul
(cobor6rea se va face in treapta de vitezl cu care s-a urcat panta). La
oprirea in pantd a utilajuiui se opreqte motoruI, se actioneazd. frlina de
serviciu, iar rofile se blocheazd cu pene.
* La lucrul in schimburi, deserventul rra lua in primire de ia schimbul
anterior utilajul gi i se va aduce la cunogtinld datele tehnice privind
comportarea EM in schimbul respectir,.
* La terminarea schimbului, desen entul va parca autoutilajul ur lor:ul
special prevEzut, va pune toate comenzile utilajului pezero, se vor cupla
fr6ne1e gi se vor lua toate m5.surile impotriva deplasdrii accidentale, a
alunecSrii sau a risturnlrii utilajului gi va cur61i utilajul.
* in timpul lucruiui, deserventui kebuie si fie atent la manevrarea
propriului utilaj gi la cele inrrecinate.
* Zona de lucru a utilajului va fl delimitatd prin panouri sau bandd
avetlrizoare vizibile aldt ziua cit gi noaptea unde se interzice accesul
persoanelor sau a altor autoutilaje frri sarcini de sen,iciu.
* Circula{ia utilajului in interiorul punctului de lucru este perrnis[ numai
pe c[i de circulalie gi acces amenajate acestui scop. Yileza de circulalie
este de lrax. 5 knvolb, astfel incAt sd fie asigur-ate securitatea circulatiei
a celorlalte utilaje gi a lucr[torilor.
* Este interzisd apropierea utilajului de marginea taluzurilor Ia mai pufin
de distanla de siguran![. stabilit[ in funclie de gabaritul utilajului,
de proprietalile fizico-chimice ale rocilor. Distanta de siguranta va. fi
materraltzatd prin seulne averlizoare, depSgirea acesteia fiind interzis;a.
* Este interzisi trecerea utiiajului peste cabluri / conducte neprotejrlte
mecanic. Pentru a se evita deteriorarea cablurilor, canalelor, conductelor
precum gi a altor instaialii subterane in timpul acliunii utilajului, Iocurile
unde se afl6 acestea trebuie sE fie marcate.
* Deservenful va executa manevre Cu inclrcitorui numai dupd
sernnalizarea acusticd gi opticl a acestora gi retragerea futu:ror
persoaneior din raza de acliune a utilajului. Se interzice aglornerarea de
materiale sau a altor utilaje in zona de acliune a incirc6torului, in afllra
celor strict necesare.
* Pe timp nefavorabil (irituneric, cea\d, ninsoare) locurile de munci unde
actioneaza utilaje de inclrcare-descdrcare vor fi iluminate cu reflectoare
alirnentate din instaialii elechice sau cu reflectoare montate pe utilaj,a.
* La executarea manerrrei de mers inapoi, deserventul trebuie sd
semnalizeze acusti.c.
* Este interzis transpofful lucrltorilor pe caroseria, in cupa sau in cabiLna
utilajului, ridicarea iucritorilor in cup[. efectuat'ea lucr[rilor din cupa
Sdnitatea ;i securitatea nrunc'ii, protec{ia mediului, situalii de w'genyd, sig}ran{a cil'alatiei - 187
 * La opera{iile de inclrcare - transport - descircare cu utilajul este
interzisS:
- stationarea lucr[torilor in fala cupelor sau in raza de actiune a
utilajului;
- manipularea de la sol a pirghiilor de actionare;
- manevrarea sarcinii, atunci cind motorui este oprit;
- p[risirea utilajului de cltre deservent c6nd cupa este incs.rcat6 gi
ridicatd de la sol;
- aclionarea btuscl sau forlatb a comenzilorutilajului (manete, pedale,
etc.);
- manevrarea cupei concomitent cu frdnareabruscd a utilajului.
{. Utilajui se va actiona incet, atAtLaumplerea gi golirea cupei, c6t gi pe par-
cursul deplasdrii, menlinAnd cupa la o inallime de max. 0,5 m fap de sol.
* La incdrcarea mijloacelor de transport cu materiale, deserventul
utilajului, impreun6 cu goferul mijlocului de ffansport, va avea grijl
sE repartizeze uniform materialul in mijlocul de transporl. Descf,rcarea
materialului se va face numai dupl oprirea inc6rcdtorului gi numai de
la o iniltime de max. 0,5m fal6 de platforma mijlocului de transporl.
In tot acest timp mijlocul de transport va fi asigurat confla deplaslrii
accidentale
* Este interzisl deplasarea utilajului cu cupa inc6rcatdpe pante mai mari
de7% sau cu denivelari mai mari de 10 crn.
* iri spalii inguste sau iipsite de vizibilitate rnanevrarea utilajului va fi
dirijatl de o persoand aflatdin afara utilajului Siinraza de vizibilitate a
deserventului dar in afara razeT de acliune a echipamentului de munca.
in aceste condilii utilajul se va depiasa cu vitez[ redusi.
* Cabina utilajului trebuie sd asigure protec{ia deserventului in sezonul
rece sau in timpul intemperiilor, dar trebuie sI asigure gi cerinlele
de vizibilitate gi siguranld in circulalie. in acest sens, este iirterzis
deserventului sd modifice condiliile de vizibilitate din cabin6 prin
lipirea de afige, inlocuirea geamurilor transparente cu altele care nu
asiguri o bun5 vizibilitate, etc.
* Umflarea pneurilor pAna la presiunea prescr-isd se face numai dup[
fixarea dispozitivuiui de proteclie (pentru evitarea desprinderii
cercului). In timpul umfl[rii trebuie ca cercul de siguranla s[ fie bine
fixat in locagul sdu pe toat[ circumfedn[a. DacI presiunea in pneu a
scizut mai mult de 50a/o, este obiigatone demontarea rofii de pe utilaj.
Nu se va scoate pneul de pe jantd inainte de a se scoate aerul din el.
* Deplasarea pe drumurile publice se va face cu respectarea reglementirilor
in vi goare privind c irculalia autoveh i cuielor.
* Deserventul trebuie sd fie atent la coborArea gi urcarea pe $i de pe
utilaj, in vederea evitSrii pericolului de accidentare produs prin c[dere,
impiedicare, prlbuqire in gol, alunecare, etc.

788 - Shfitatea Si sectu'itatea ruuncii, pt'otec:lia mediului, situalii de urgenya, siguranga cittulaliei
 8. 2. intr erea inc dr cdto ar elor
eyi n
.t La efectuarea operaliilor de inh'elinere se vor respecta unlitoarele
reguli:
- rnotorul sa fie oprit;
- echipamentul de lucru sa lie cobor6t pe sol, iar manetele de comanda
sa fie in pozilie neutra;
- incircitorul se va asigura cu fr0na de mana, iar la roli se vor rnonta
cale de asigurare;
- terenul pe care stalioneaz6 trebuie sa f,e plat;
- ridicareainc5rciltorului cu instalatii de ridicat, se va face numai cu
mijioace adecvate si folosindu-se punctele de prindere destinate
acestui scop.
* Verificarea nh,elului uleiului de motor:
- la toate lucrdrile de ?ntrelinere si de reparafie se sprijina capota
compartimentului motorului prin intermediul instalatiei de sustinere
pentru a se evita prinderea (accidentarea) deserventului sau
personalului de intrelinere.
* Verificarea rezetryorului de carburanfi:
- in timpul lucririlor la instalalia de carburanti este interzis focul
deschis gi fumatul;
- este interzisa alimentarea cu carburanli in spatii inchise pentru a nu
se inhala vapori de carburant.
* l/erificarea nivelului uleiului hidraulic:
- in cantl in care se constata o scidere a niveluiui uleiului hidraulic se
va veriflca ia etangare toate conductele, furtunurile si agregatele.
* Verificarea nit,elului lichidului de rdcire:
- lichidul de r6cire se completeaza numai atunci cAnd motorul este
rece;
- verificarea nivelului de rdcire se va face numai cAnd capacul de ia
;tu$l de alimentare s-a ricit suficient;
- a se evita contactul cu lichidul de ricire, respectiv elementele
conducStoare de lichid de rf,cire, in vederea evitarii arsurilor.
* Schimbarea uleiului de ntotor si a cartuselorfiln"ante penfiu ulei:
- a se evita contactul pielii cu uleiul fierbinte la degurubarea filtrului
pentru ulei de motol existAnd pericoiul de arsuri;
- degurubarea cartuqului filtrant se face numai cu o cheie adecvata
acestei operalii.
* inlocuirea cartu;uluifiltrant pentru carburant
- in timpul lucrlrilor la instalalia pentru carburant este interzis focul
deschis si fumatul;
- a se avea gnja sa nu se verse carburant;
- in canil in care se revarsi carburant, acesta va fi captat, nefiind ldsat
sa se scurg[ pe Pdm6nt;
- a nu se inhala vapori de carburant.
Sdndtatea Si sec'urilatea nrunc'ii, pt'olecfia medittlui, situayii de urgen{a, siguranla circulatiei - 189
 * intrelinerea bqteriei de acuntulatori;
- in tirnpul lucrului la baterie este interzis orice foc deschis qi fumatul,
pentru evitarea pericolului de explozie;
- a se evita contactul pielii si imbr[cdmintei cu eiectrolitul bateriei;
- se va purta EIP corespurzdtor ;
- se tnterzice lisarea de scule pe baterie.
* inlocuirea cartuSului prefiltrant petctru carburant;
- se interzice focul deschis si fumatui-pericoi de explozie si incendiu;
- a se evita scurgerile de carburant, carburantul rev[rsat se va capta,
nu se va lf,sa sa curgS pe p[m6nt;
* Verifi.carea curelei trapezoi.dale de la cotnpresorul de rdcire si a curelei
fi^ apezoidale dinlate, in locuirea ace stora.

- toate lucr[rile la curelele trapezoidale se vor executa numai cu

motorul oprit.
* intrelit'terea instala{iei de alintentare:
- se interzice cur6lirea instalatiei cu jet de apa fierbinte. Prin inc6lzire
se produce o putemica suprapresiune care poate duce la deteriorarea
sau explozia instalatiei.
* Schimbarea uleiului la osia motoare, la butucul ratii:
- uleiui se evacueazd.numai in stare calda de funclionare, luindu-se
misuri pentru prevenirea atingerilor accidentale gi a arsudlor.
* Curdyireafiln"ului de aer de la baia de ulei:
- se reaLrzeazd prin scufundarea repetata a impletiturii de filtrare in
carburant Diesel.
.:. Schimbarea uleiului hidraulic si aJiltrului de aerisire.
- a se evita contactul pielii cu uleiul fierbinte;
- se va reduce presiunea hidraulica de fiecare data cAnd se intervine in
instalalia hidrauiica;
- se interzice efectuarea ciutlrii scurgerilor de ulei hidraulic prin
verificare cu mAiniie goale (se rror purta m[nuqi de protecfie);
- la temperatura de fuirclionare uleiul hidrauiic este fierbinte si se afla
sub presiune, de aceea schirnbarea lui se va face cu motorul lf,sat sa
se r6ceasc[ timp de minim 30 minute.

CAP. IX. ACCIDENTELE DE MUNCA:

Definiyii:
9.1.
Accidentul de munci reprezinld rr5.tlinarea violentd a organismului
precum gi intoxicalra acutd profesionald care au loc in timpul procesului
de muncd sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu. gi care provoac[
incapacitate de muncd cei pulin 3 zlle, invaliditate sau deces.
190 - Sandtatea qi sean'itatea mLutcii, proteclia nrcdiului, situalii de urgenld, sigu'anta cirr:ulaliei
 Accident de munc[ de circulatie - accident sun,enit in timpul circulaliei
pe drumurile publice sau generat de traficulrutier, dac[ persoana r,6timat[ se
afld in indepiinirea indatonrilor de seruiciu.
Accident de muncl de traseu:
a. accident sun,enit in timpui gi pe traseul normal al deplasirrii de la locui
de muncS la domiciliu gi invers gi care a antrenat v5t[marea sau decesul;
b. accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas6 in iocuri
organtzate de an,eajator, pe traseul normal aI deplaslrii de la locul de
muncd la locul unde ia masa gi invers, gi care a antrenat vltdmarea sau
decesul;
c. accident survenit pe traseul normal al deplasarii de Ia locul de muncl
la locul unde iqi incaseazd salariul gi invers qi care a antrenat vdtlmarea
sau decesui;
Accidentul de circulafie re;prezintd orice eveniment dSunf,tor auto-
vehiculelor gi activitAlii de transport, ce a avut loc in timpul circulaliei pe
drumurile publice, pe gantiere, pe drumurile forestiere sau in odce alt loc
de muncd unde pot circula autovehicule, datorate nerespect[rii regulilor de
circulalie sau a unei stiri tehnice necorespullzdtoare a autovehiculelor, avAnd
drept consecinle victime omenegti sau pagube materiale.
Pentru a fi calificat drept accident de rnunc6, accidentul trebuie s[ se
producd intr-un moment gi intr-un loc in care activrtatea persoanei incadrate
in mnnce sd se incadreze in exercitarea atributelor prev[zute in Contractul
individual de munc6.
Persoana accidentat[ trebuie s[ execute o sarcin[ de munc[, reprezent0nd
fle obligalia principala, fie actirritlti secundare referitoare la curdlarea utilajelor
gi a iocului de munci.
De asemenea se consideri accidente de muncd gi accidentele produse in
urmlto arele imprej ur6ri :

practicii profesionale,

pubiic.inclusiv in ca<lrul unor activit[1i cuiturale, sportive, in timpul 9i

din cauza indeplinirii acestor sarcini
Accidentul suferit de orice persoanS ca urnare a unei acliuni din proprie
inifiativa pentru prevenirea sau inlSturarea unui pericoi ce arneninlb
ar,utul public sau pentru salvarea de vieti omeneqti
Accidentul suferit de persoane incadrate in munc[ in timpul 9i pe traseul
normal de la 1ocul de munc[ 9i invers,
Accidentul cauzat de activitali care nu au leglturi cu procesul rnuncii,
dac6 se produc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei frzice,
ori la alt loc de muncd otgantzat de acestea in timpul progfamului de
munce.

Sdndtatea Si securitatea nruncii, proteclia mediului, sitaayii de wgenld, siguranla circilayiei

- 191
 t. Accidentele cure produc incapacitate tentporurd de nutncd(ITM) =
determini intreruperea activitltii iucrltorului pe o anurnit6 perioadE, cu
o durat[ de ce1 pulin 3 ztle calendaristice consecutive, conf,nnatd prin
certificat medical ca flind unnare a accidentului produs;
2. Accidentele csre produc invuliditute (Il{V) : determin5 pierderea
total[ sau parfiald" a capacitdlii de munc6, confirmatl prin decizie de
incadrare intru-un grad de irrvaliditate, emisl de organele medicale in
drept,
3. Accident mortal: presupune decesul accidentatului imediat sau dup6
un intervai de timp, dac[ acesta este confonnat inbazaunui act medico-
legal, ca fi.ind ulmare a accidentului suferit,
4. Accident col.ectiv: accidentul in care au fost accidentate cel pulin
3 persoane, in acelaqi timp gi din aceleagi ca:uze, in cadrul aceluiagi
eveniment
Elementele accidentului de muncd sunt:
o V[tlmarea organismului trebuie sI aib[ a cauzd exterioard, sf, fie
violenti gi involuntari.
Dupi natura factorilor care Ie prclvoac[ vdtSrnfuile pot fi: rnecanice, termice,
electrice, chimice prin iradiere sau combinate.

fracturi, inlepaturi qi sunt cauzate de diferite corpuri in migcare, de

suprafele alunecoase la deplasare, de obicei asculite sau tiioase, de
animale;

de contactul r,ictimei cu flacdra deschisd, cu obiecte calde, de radialii

calorice sau de temperatura ridicati a aerului din spaliul de lucm;

electric de o anumitS tensiune gi intensitate gi se concretizeazdin arsuri

qi electrocut[ri;

provocate de substanlele toxice sau a arsurilor chimice provocate de

substanlele caustice;

diferita. Exemplu : la o explozie vit5marea organismului se produce

atAt sub efectul gocului mecanic, cdt gi al celui termic;

9.2.Acordarea prirualui aiutor tn csz de acciderut :

Prirnul ajutor in caz de accidentare trebuie s6 fie acordat 1a locul unde s-a
produs accidentui, de citre orice persoand care este preg[titi pentru aceasta
(salvator).
in conformitate cu legislalia actuald de securitate gi slnltate in munc6 (Legea
3191t4.07.20A6),,,obligalia de a asigura securitatea gi sinitatea angajafilor.
192 - Sdndtatea Si securitatea mwtcii, proteclia ntediului, situalii de urgenla, sigLu'attya circ:ulatiei
in toate aspectele referitoare la tnunc[. revine angajatorului. Obligaliile
salarialilor in domeniui securitelii qi sanatdtii in muncf, nu vor afecta principiul
responsabilitdlii conducdtoruiui unitafli. in contextul responsabilit6lii sale,
conduc[torul unitSlii va lua m[surile tehnice gi organizatorice necesare pentru
asigurarea securit[1ii gi slnatilii angajafilor, implicit pentru organizarea gi
dotarea punctelor de prim ajutor in cadnrl uniti1ii.
La organizarea gi acordarea primului ajutor participb :
Din interiorui unitdlii :
o Martorul accidentului sau prima persoanf, anun!a6;
r Salvatorul(salvatorii);
. Medicul de intreprindere;
o Asistente medicale;
. Serviciul de proteclia Muncii;
. Pompierii unit6lii;
. Conducerea unitalii;
. Comitetul de securities gi s6n[tate in munc6;
o Deta$amentul de intervenlie in caz de dezastre.
Din afara unitdlii :

. Pompieri,
o Sen icii de ambulanti
. Medici
. Spitale, centre medicale specializate
. Politie - jandarmerie
o Securitatea civilS.
Mijloace disponibile :
. Oprire de urgen!6, tntrerupere curent electric. seclionare, indepdrtare;
o Telefon;
'o Apel verbal;
Radio, semnal de alarm6;
r Dispensar, cabinet rnedical;
. Ambulanll, elicopter, avion;
o Vehiculeie unit5lii; materialele specific : trusi de prim ajutor, targ6, fiqe
de intervenfie;
o Mijloace de identificare a salvatorilor;
r Spitale, clinici. cabinete medicale.
Conduita salvatorului in cazul producerii unui accident :
in caniproducerii unui accident, inten enlia imediatd a salar4oruiui are in
rredere:

Shfitatea Si securitatea nruncii, pt'otecliq mediului, situatii de urgenld, siguran,ta circula;iei - 193
 specialitate:
Prima obiigalie a fiecdrui salvator este aceea de a asigura securitatea
victimei (evitarea unei explozii, electrocutare, strivire), de a elimina orice
cauzdimediatl care ar putea actiona in defavoarea ei;
Victima va fi deplasatd de la locul accidentului numai dac6 pericoiul de
accidentare continud sE existe gi ii agraveazd. starea;
Salvatorul trebuie sd indepSrteze persoanele care prin agitatia pe care
a creeazd, prin acliuni sau sfaturi nepotrivite, dduneaza salvirii victimei,
instituind un,, baraj de securities" marcat vizibil in jurul victimei (rzictimelor).
Pe cit posibil, salvatorul igi alege 1-3 ajutoare gi, print-o persoand potriviti,
anun![ accidentui gi cere ajutor in interiorul unitalii gi in afara ei.
Avdnd grijd sE nu-gi pericliteze propria s[ndtate ( sE nu devind din salavator,
victiml) salvatorul trebuie :
- Se cunoascd regulile de aplicare a primului ajutor;
- S[-gi pS"streze ca1mul;
- S[ ac]ioneze energetic, eficace gi rapid in luarea unor m6suri.

Apelul de prim -ajutor trebuie s[ confinl urmltoarele informalii :

* Unde este locul accidentului ( cdt mai precis posibil) localitatea, unitatea,
atelierul, sec{ia, starda. nurn[rul, intret6iere a, pratra kilometric[.
* Ce s-a intdmplat? - scurld descriere a producerii accidentului, de
exemplu: accidente de munc6, accident de circulatie, incendiu,
electrocutare.
t Ranilii sunt blocali (pringi) ?
* Drumul este accesibil?
* CAte victime sunt? Num6ru1 rdnililo la locul accidentului dintre care
cAli in stare grav6.
* Ce tipuri de leziuni s-au produs?- descrierea in special a leziunilor grave
care risci sd produc[ deces.
* Cine face apelul : numele gi numErul de telefon de la care sund.

Acliunile salvatorului depind de starea victimei. astfei:

a) Dac6- victima nu vorbegte( este incongtienta) dar respird gi ii bate inirna
(are puls) sunt necesare:
o Agezarea in pozilie de siguran![
o Acoperirea victimei, alarmS;
o Supravegherea circulatieie, a strii de congtien!1, arespiraliei, p6n6 la
sosirea cadrelor rnedicale

b) DacE victima nu rdspunde, nu respir5, dar ii bate inima sunt necesare:

194 ' Sdnatatea Si securitateo ntuncii, prctecyia ntediului, situalii de wEen{d, sigtu-anta ciTulaliei
 o degajarea ( eliberarea) cdiior respiratorii
o manevrarea Heimiich
o respiralie ,, gura la gur5" sau ,,gur6 la nas"

c) DacE victima s6ngereazd abundent se aplicd :

o compresie manual5 1oca15;

o pansament compresiv;
o compresie manualIla distan!5 (in zona subciaviculard sau inghinala).

d) Dacdvictima prezintd arsuri provocate de :

ofoc sau cbldurS, se face spSlare pentru a evita ca arsura s6 progreseze
gi pentru r6corire;
osubstanle chimice, se face spSlare abundenti cu api (nu se incearc6
neutralizarea acidului de bazl gi invers)
Dacdvictima rrorbe$te dar nu poate efectua anumie migcari :

e) Dacd victima vorbegte dar nu poate efectua anumite migcdri :

o Oricare ar fi semnele, va acliona ca gi cum victima ar ayeao fi'actur5,
evitind sa o deplaseze gi respectind toate eventualele deformlri la
nivelul membruiui superior, membrului inferiol coloanei vertebrale;

0 Victirna poate sb prezinte:

o Plagi grave '. agezarea victirnei intr-o pozilie adcvatf,, ingrijirea
segmentului amputat, cornpresie pentru oprirea sAngerdrii etc;

g) Victirna poate s6 prezinte :

o Plagi grave: agezarca victimei intr-o pozilie adeoiati, ingrijirea

segmentuiui arnputat, compresie pentru oprirea s6ngerdrii etc;
o Plegi simple : cur[lirea gi pansarea pl[gii;

CAP. X. M[suri de prevenire qi stingere a incendiului :

Incendiul = proces de combustie complex, cu evolulie aleatorie, definit de

urm[toarele eiemente :
a. Existenla materialului combustibil gi acpiunea unei surse de aprindere
(de iniliere a incendiului);
b. Initierea gi dezvoltarea in spaliu gi in timp a unei arderi gi scdparea ei de
sub control;
c, Producerea de pierderi materiale gi/sau umane in urma arderii;
d. Necesitatea intervenliei print-o acliune de stingerii cu scopul intreruperii
qi lichidarii procesului de ardere.
Sdndtatea Si securitatea nrunc'ii, pt'otecyia mediului, situatii de urgenyd, sigyranla circul.otiei - 195