LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE

Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.

Laboratorul nr. 8

TRACTOARELE AGRICOLE

I) OBIECTIVELE LUCRĂRII
a. cunoașterea principalelor tipuri de tractoare si caracteristicile acestora;
b. cunoașterea tipurilor de transmisii folosite în construcția tractoarelor și a mașinilor
agricole;
c. formarea de competențe și abilități privind analiza critică a transmisiei tractoarelor.

Bibliografie recomandată:
1. Roșca R., Cazacu D., – Construcția tractoarelor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2020;
2. Cazacu D., Nori L., Vâlcu V., – Tractorul pe înțelesul tuturor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași, 2004;
3. Huțanu M., Cojocariu P., Suditu P., Roșca R., Frunză P., – Baza energetică pentru
agricultură, caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică și de Medicină
Veterinară Iași, 1997;
4. Vâlcu V., – Baza Energetică pentru agricultură, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2000;

1. Considerații generale
Tractorul agricol reprezintă principala sursă energetică, cu importanță deosebită în
mecanizarea proceselor de producție din agricultură.
Tractoarele, mașinile şi instalațiile agricole, încadrate în tehnologii optime de mecanizare
pentru fiecare sector productiv din agricultură, contribuie la industrializarea agriculturii, creșterea
productivității muncii și reducerea considerabilă a cheltuielilor.
Tractorul este format din următoarele subansamble principale : motorul (sursa de energie),
transmisia (legătura cinematică dintre motor și organele pentru deplasare), sistemul de rulare
(prin care tractorul se sprijină pe teren și se auto deplasează), mecanismul de direcție (permite
orientarea tractorului pe direcția dorită), sistemul de frânare (permite reducerea vitezei de
deplasare, oprirea și imobilizarea tractorului), instalația electrică (producerea și stocarea energiei
electrice, pornirea motorului termic și alimentarea consumatorilor de pe tractor), dispozitivele de
tracțiune, cuplare, acționare (permit cuplarea și acționarea mașinilor agricole) și corpul, cabina
cu postul de comandă al tractorului.
Mijloacele tehnice utilizate în procesul de mecanizarea agriculturii trebuie să răspundă
anumitor cerințe, corespunzător tendințelor pe plan mondial:
- creșterea puterii tractoarelor și a lățimilor de lucru ale mașinilor agricole pentru a putea
realiza mai multe operațiuni tehnologice la o singură trecere și prin aceasta protejarea structurii
solului;
- realizarea unui consum rațional de energie;
- extinderea surselor de energie regenerabile;
- creșterea gradului de confort pentru posturile de comandă ale tractoarelor agricole
(limitarea zgomotului, vibrațiilor, temperaturii, etc.);
- construcția modulată a utilajelor agricole pentru o mai bună adaptare la diverse condiții
de lucru;
- regimuri de lucru diverse și reglabile adecvate fiecărui proces de producție;

1
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
- accesibilitate crescută pentru o diagnosticare rapidă.

2. Clasificarea tractoarelor
Tractorul este o mașină de forță utilizată în agricultură pentru tractarea și acționarea
mașinilor agricole, în vederea executării diferitelor lucrări agricole, precum și pentru tractarea
remorcilor la lucrările de transport.
În agricultură este utilizată o gamă diversă de tractoare care se clasifică după mai multe
criterii și anume:
a) În funcție de destinație, tractoarele se clasifică în:
- Tractoare agricole (pentru lucrările agricole);
- tractoare de uz general care se utilizează la executarea principalelor lucrări
agricole (arat, discuit, pregătit terenul, etc.). Se caracterizează prin puteri și
forte de tracțiune mari, ecartament fix, pneuri late, gamă largă de viteze;
- tractoare universale, numai pe roți, utilizate la o gamă largă de lucrări agricole,
inclusiv semănat, întreținerea culturilor, transport și recoltat. Se caracterizează
prin mijlocie sau mare, ecartament reglabil, garda mare la sol, pneuri de lățime
mijlocie, număr mare de trepte de viteză, instalație de frânare și electrică
conform normelor de circulație;
- tractoare specializate, pe roți sau pe șenile, utilizate pentru executarea unor
lucrări speciale (tractoare viticole, pomicole, legumicole, încălecătoare, pentru
pante, specializate pentru alte culturi). Tractoarele viticole pe roți sau pe senile
se caracterizează prin putere mică sau mijlocie; dimensiuni de gabarit reduse,
gardă mică la sol, număr redus de trepte de viteză, ecartament mic reglabil în
limite mici. Tractoarele pomicole sunt asemănătoare cu tractoarele viticole, dar
au ecartamentul mai mare și pneuri sau șenile late. Tractoarele legumicole se
caracterizează prin gardă mare la sol, ecartament mare reglabil în limite largi,
pneuri înguste, gamă larga de viteze, inclusiv viteze lente;
- șasiuri autopropulsate sunt tractoare la care zona dintre cele două punți este
liberă, oferind posibilități de montare a unor mașini agricole sau echipamente
purtate sau semipurtate;
- Tractoare industriale (pentru lucrări industriale) - tractoare de uz general pentru
lucrări grele:
- tractoare de uz general pentru lucrări grele de terasamente, nivelare, defrișare,
etc.;
- tractoare speciale pentru executarea lucrărilor speciale (stivuit, încărcat, etc.);
- Tractoare rutiere utilizate pentru lucrările de transport a produselor
b) În funcție de sistemul de rulare, tractoarele se clasifică în:
- Tractoare pe roți:
- cu o punte, denumite motocultoare (tractoare de putere mică și foarte mică și cu
gabarit redus);
- cu două punți, (cu trei roți 3 x 2, din care cele două din spate sunt motoare; cu
patru roți 4 x 2, cele din spate fiind motoare; cu patru roți 4 x 4, toate roțile fiind
motoare).
- Tractoare pe șenile;
- Tractoare cu semi șenile.
c) În funcție de tipul motorului, tractoarele pot fi:

2
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
- echipate cu motoare termice;
- echipate cu motoare electrice.
d) În funcție de puterea motorului tractoarele se împart în:
- tractoare de foarte mică putere (2 – 7 KW);
- tractoare de mică putere (7 – 20 KW);
- tractoare de putere mijlocie (20 – 50 KW);
- tractoare de putere mare (50 – 100 KW);
- tractoare de putere foarte mare (> 100 KW).

3. Tipuri de transmisii folosite la tractoare

Transmisia reprezintă totalitatea subansamblelor prin intermediul cărora se realizează
transmiterea puterii de la motor la organele pentru deplasare. Ea are rolul de a adapta parametrii
puterii efective a motorului la condițiile reale ale organelor pentru deplasare.
După modul de transmitere a puterii, transmisiile se clasifică în:
a) transmisii mecanice;
b) transmisii hidraulice:
– hidrostatice;
– hidrodinamice.
c) transmisii electrice;
d) transmisii combinate:
– hidromecanice;
– electromecanice.
După modul de variație a vitezei, transmisiile pot fi:
a) transmisii în trepte;
b) transmisii fără trepte (continue).
După sistemul de deplasare, transmisiile se clasifică în:
a) transmisii pentru tractoare pe roți;
b) transmisii pentru tractoare pe șenile.

3.1. Transmisia mecanică în trepte

Aceste transmisii sunt cele mai răspândite având ca avantaje principale simplitatea
constructivă și siguranța în exploatare.

Figura 1 – Schema transmisiei mecanice pentru tractoarele pe roți

AP – ambreiajul principal; RP – reductorul planetar; CV – cutia de viteze; TC – transmisia
centrală; D – diferențial; TF – transmisia finală;
RM – roată motrică.

3
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
Transmisia mecanică pentru tractoarele pe roți, prezentată în figura 1 cuprinde
următoarele subansamble principale: ambreiajul principal, reductorul planetar, cutia de viteze,
transmisia centrală, diferențialul, transmisiile finale și roțile motoare.
Ambreiajul principal realizează o legătură intermitentă între motorul termic și celelalte
părți componente ale transmisiei.
Reductorul planetar are rolul de a dubla sau tripla numărul treptelor de viteză și este un
subansamblu specific tractoarelor agricole.
Cutia de viteze are rolul principal de a modifica vitezele de deplasare ale tractorului în
funcție de condițiile concrete de lucru.
Transmisia centrală realizează schimbarea planului mișcării cu 90 0 și demultiplicarea
turației.
Diferențialul are rolul de a transmite turații diferite la roțile motoare atunci când tractorul
se deplasează în viraje sau pe teren denivelat.
Transmisiile finale realizează ultima demultiplicare a turației și ele sunt specifice
tractoarelor care necesită forțe mari de tracțiune.
Transmisia mecanică a tractoarelor pe șenile, prezentată în figura 2, este alcătuită din
următoarele subansamble principale: ambreiaj principal, reductor planetar, cutie de viteze,
transmisie centrală, ambreiaje laterale și transmisii finale

Figura 2 – Schema transmisiei mecanice la tractoarele pe șenile

AP – ambreiaj principal; CV – cutie de viteze; RP – reductor planetar; TC – transmisie
centrală; AL – ambreiaje laterale; TF – transmisii finale; SM – steluța motoare.

Ambreiajele laterale îndeplinesc rolul diferențialului din transmisia tractoarelor pe roți

și totodată permit conducerea utilajelor pe șenile prin transmiterea de viteze diferite la cele două
șenile. Din aceste considerente ele se numesc și ambreiaje de direcție.

3.2. Transmisia hidraulică

Aceste transmisii cunosc în prezent o largă răspândire în construcția tractoarelor.
Transmisiile hidraulice realizează transmiterea mișcării de la motorul termic cu ardere
internă la organele pentru deplasare cu ajutorul unui flux de lichid, de regulă ulei hidraulic. Ele
fac parte din categoria transmisiilor fără trepte.
Transmisia hidraulică a tractoarelor pe roți (figura 3) cuprinde următoarele părți
componente principale: rezervor de ulei hidraulic, filtre hidraulice, pompă hidraulică, motor
hidraulic, conducte, transmisie centrală și diferențial.

4
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.

Figura 3 – Schema transmisiei

hidraulice pentru tractoarele pe roți

MT – motor termic; PH – pompă

hidraulică; MH – motor hidraulic; CH
– conducte hidraulice; TC – transmisie
centrală; D – diferențial; RM – roți
motoare.

Pompa hidraulică transformă energia mecanică primită de la motorul termic în energie

cinetică și potențială a lichidului de lucru (energie hidraulică).
Motorul hidraulic transformă energia hidraulică a lichidului în lucru mecanic care se
transmite la organele pentru deplasare.
Conductele hidraulice au rolul de a conduce lichidul hidraulic cu înaltă presiune între
părțile componente hidraulice ale transmisiei.
În figura 4 se prezintă schema transmisiei hidraulice pentru tractoarele pe șenile, unde
părțile mecanice au fost înlocuite de părți hidraulice, astfel această transmisie cuprinde două
pompe hidraulice și două motoare hidraulice. Prin modificarea debitului și presiunii lichidului
între pompa hidraulică și motorul hidraulic se pot obține turații diferite ale steluțelor motoare.

Figura 4 – Schema transmisiei

hidraulice a tractoarelor pe șenile

MT – motor termic; PH – pompă

hidraulică; MH – motor hidraulic;
CH – conducte hidraulice; SM –
steluța motoare a șenilei.

Transmisiile hidraulice prezintă următoarele avantaje:

– asigură obținerea unui mare număr de rapoarte de transmisie (50-60), ceea ce permite
adaptarea perfectă a tractorului la condițiile concrete de lucru;
– pompa hidraulică și motoarele hidraulice pot fi montate în orice loc pe tractor pentru că
legătura dintre acestea se face prin conducte, astfel tractorul devine mai compact;
– simplifică comenzile tractorului, acesta poate fi condus mult mai ușor în timpul lucrului;
– permit antrenarea în paralel cu energie hidraulică a organelor de lucru ale tractorului;
– asigură posibilități largi de automatizare a procesului de lucru al tractorului.
Dezavantajele principale ale transmisiilor hidraulice sunt următoarele:
– preț de cost mai mare datorat materialelor utilizate, preciziei și calității prelucrărilor,
deoarece se lucrează cu presiuni foarte mari;

5
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
– randament total al transmisiei mai scăzut, pentru că energia mecanică este transformată
într-o formă intermediară de energie și întotdeauna la transformarea energiei dintr-o
formă în alta randamentul scade;
– randamentul transmisiei scade odată cu creșterea temperaturii uleiului hidraulic pentru că
scade vâscozitatea acestuia;
– pe timp rece este necesară încălzirea uleiului hidraulic;
– în majoritatea cazurilor, greutatea specifică a tractorului este mai mare decât în cazul
transmisiei mecanice.
3.3. Transmisia electrică

Aceste transmisii se folosesc de regulă pentru tractoare de putere mare cu dublă tracțiune
sau pe șenile prevăzute cu acționări multiple ale echipamentului de lucru.
Transmisia electrică a unui tractor pe roți 4 x 4 (figura 5) este formată din: ambreiaj
principal, generator electric, 4 motoare electrice, transmisii finale și conductori electrici.

Figura 5 – Schema transmisiei electrice a unui tractor pe roți 4 x 4

MT – motor termic; AP – ambreiaj principal; GE – generator electric; ME – motor electric;
TF – transmisii finale; CE – conductori electrici; RM – roți motoare

Generatorul electric transformă energia mecanică primită de la motorul termic în energie

electrică.
Motorul electric transformă energia electrică primită de la generatorul electric prin
intermediul conductoarelor electrice în lucru mecanic ce se transmite organelor pentru deplasare.
În figura 6 se prezintă schema transmisiei electrice pentru un tractor pe șenile, unde se
constată că reducerea numărului motoarelor electrice a determinat utilizarea unor părți de
transmisie mecanică (transmisia centrală și ambreiajele laterale).
Transmisiile electrice prezintă în general aceleași avantaje cu transmisiile hidraulice și
anume:
– viteza de lucru variază continuu de la zero la valoarea maximă atât înainte cât și înapoi;
– ușurarea comenzilor pentru conducerea tractorului și mai ales pentru acționarea
echipamentului de lucru;
– permit acționarea în paralel a echipamentelor de lucru;
– generatorul și motoarele electrice pot fi amplasate în orice loc pe tractor, legătura între ele
se face cu ajutorul conductorilor electrici iar tractorul devine mai compact;

6
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023.
– asigură cele mai bune posibilități de automatizare a procesului de lucru al tractorului.
Principalele dezavantaje ale transmisiilor electrice sunt următoarele:
– preț de cost mai mare îndeosebi datorită materialelor deficitare utilizate în construcția
transmisiilor electrice;
– randament total mai scăzut pentru că energia mecanică este transformată într-o formă
intermediară de energie;
– greutate specifică mai mare, comparativ cu transmisia mecanică (cu 2-9 daN / KW) cât și
cu transmisia hidraulică (cu 1-4 daN / KW);
– în exploatare necesită forță de muncă temeinic calificată și disciplinată, pentru că
nerespectarea normelor de protecția muncii poate conduce la accidente prin electrocutare.

Figura 6 – Schema transmisiei electrice a unui tractor pe șenile

MT – motor termic; AP – ambreiaj principal; GE – generator electric; ME – motor electric;
TC – transmisie centrală; AL – ambreiaje laterale; TF – transmisii finale; SM – steluțe
motoare.

II Activitate practică

Având informațiile prezentate în materialul de mai sus, a videoclipurilor, precum și după

vizualizarea tractoarelor din cadrul parcului mecanic al USV Iași, studenții vor fi împărțiți în 4
grupe, iar fiecare grupă va identifica și indica principalele componentele ale transmisiilor pentru:

1) Tractorul Valtra T-190;

2) Tractorul U-650;

3) Tractorul legumicol 445 L, U-445 L;

4) Tractorul Goldoni Aster 45.