ANEXA 1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: Cercetarea, proiectarea si testarea sistemelor biotehnice

LUCRARE DE DIZERTATIE

Coordonator Științific: prof. Moise Victor

Masterand: Balseanu Andrroliano-Lorenzzo

2024

1
Cuprins:

1. NOȚIUNI GENERALE DESPRE MAȘINI ȘI AGREGATE AGRICOLE

1.1. Noțiuni introductive
1.2. Definiția și clasificarea mașinilor agricole.
1.3. Indicii tehnici de utilizare ai agregatelor agricole
1.3.1 Adâncimea de lucru
1.3.2 Lăţimea de lucru
1.3.3 Viteza de lucru
1.3.4 Forța de rezistenţă la tracţiune a maşinilor agricole

2
 1. NOȚIUNI GENERALE DESPRE MAȘINI ȘI AGREGATE AGRICOLE

1.1 Noțiuni introductive

Eficienţa lucrărilor agricole depinde în primul rând de gradul de mecanizare, deoarece
prin folosirea maşinilor agricole în executarea diverselor lucrări din cadrul proceselor de lucru
se asigură creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor şi a duratei de efectuare a
lucrărilor, precum şi realizarea unor lucrări cu indici calitativi ridicaţi.
Maşinile agricole trebuie să răspundă următoarelor cerinţe principale:
- să asigure în întregime indicii calitativi de lucru, corespunzător cu cerinţele
agrotehnice ale agriculturii moderne;
- să aibă capacitate mare de lucru, să efectueze concomitent pe cât posibil mai multe
operaţii tehnologice şi să încarce complet sursele energetice ce le acţionează;
- să fie diversificate ca tipo-dimensiuni şi corelate cu puterea motoarelor care le
acţionează pentru a utiliza raţional sursele energetice;
- să asigure mecanizarea tuturor operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de
producţie;
- să aibă fiabilitate ridicată, la un preţ de cost scăzut, pentru a putea fi deservite uşor în
condiţiile ergonomice cele mai corespunzătoare.

Lucrarea agricolă mecanizată este o parte componentă a procesului tehnologic, care se

caracterizează prin executarea mecanizată a unei sarcini de muncă concrete. Lucrările agricole
executate mecanizat pot fi simple (arat, grăpat, semănat etc.) sau complexe (semănatul
concomitent cu pregătirea terenului, fertilizat
+ erbicidat etc.).
Procesul tehnologic reprezintă totalitatea operaţiilor de lucru, executate concomitent
sau ordonate în timp, necesare fie pentru realizarea unei lucrări sau a unui grup de lucrări, fie
pentru obţinerea unui produs. De exemplu, procesul tehnologic de semănat cuprinde lucrările
următoare: încărcarea seminţelor, transportul seminţelor, descărcarea lor în cutia de seminţe a
semănătorii şi executarea semănatului.
Prin proces de producţie mecanizat se înţelege un proces tehnic complex prin care se
obţine un produs. El este constituit din unul sau mai multe procese tehnologice de lucru şi din
procese tehnologice de transport, de control şi de pregătire a producţiei.
Prin tehnologie de mecanizare se înţelege un ansamblu de procese de producţie, procese
tehnologice, lucrări şi operaţii agricole justificate din punct de vedere economic şi tehnic.

1.2 Definiția și clasificarea mașinilor agricole.

Agregate agricole. Sistema de mașini agricole.
Maşinile agricole sunt maşini de lucru, destinate a efectua o diversitate de lucrări în
cadrul proceselor de producţie din agricultură, în conformitate cu cerinţele agrotehnice impuse
fiecărei lucrări în parte.

3
 Prin folosirea maşinilor agricole se asigură creşterea productivităţii muncii, reducerea
costurilor de producţie şi a timpului de efectuare a lucrărilor, realizarea unor lucrări cu indici
calitativi ridicaţi, în perioada optimă, ceea ce contribuie la creşterea producţiei şi reducerea
pierderilor. Toate aceste aspecte justifică tendinţa generală ce se manifestă privind dotarea
agriculturii cu tractoare şi maşini agricole performante.
Clasificarea maşinilor agricole se poate face după mai multe criterii, dintre care cele mai
utilizate sunt expuse în continuare.
După lucrarea pe care o execută, maşinile agricole se clasifică în:

- maşini pentru lucrările solului;

- maşini pentru semănat şi plantat;
- maşini pentru administrat îngrăşăminte (organice şi minerale);
- maşini pentru protecţia plantelor;
- maşini de recoltat;
- maşini de curăţat, sortat şi condiţionat produse agricole;
- maşini şi utilaje pentru prelucrarea primară a produselor agricole;
- maşini şi instalaţii pentru zootehnie;
- maşini şi utilaje de încărcat, descărcat şi transport;
- maşini şi instalaţii pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare.
După modul în care execută procesul de lucru maşinile agricole pot fi:

- maşini agricole mobile;

- maşini agricole staţionare.
Maşinile agricole mobile după modul în care sunt cuplate la sursa de energie pot fi:
tractate, purtate, semipurtate şi autodeplasabile (autopropulsate).
Maşinile tractate sunt prevăzute cu organe proprii de deplasare pe care se sprijină atât
în lucru cât şi în transport.
Maşinile purtate se montează pe tractoare, nu au organe proprii de deplasare, dar pot fi
prevăzute cu roţi care îndeplinesc rol de limitare a adâncimii sau rol de acţionare.
Maşinile semipurtate se montează pe tractoare şi sunt prevăzute cu organe proprii de
deplasare pe care se sprijină atât în lucru cât şi în transport.
Maşinile autopropulsate sunt prevăzute cu surse de energie proprii, montate pe maşină,
destinate atât pentru acţionarea organelor de lucru cât şi a organelor de deplasare.
După modul de acţionare a organelor de lucru, maşinile agricole se clasifică
în:
- maşini ale căror organe active execută procesul de lucru datorită acţiunii de
tractare (de tragere) a maşinii pe direcţia deplasării (pluguri, grape, tăvălugi etc.);
- maşini ale căror organe de lucru primesc mişcări suplimentare (de rotaţie, translaţie
etc.) de la priza de putere a tractorului sau de la motorul propriu (freze agricole, combine de
recoltat etc.);
- maşini la care o parte din organele active sunt acţionate prin tractarea maşinii de la
roţile de sprijin iar o altă parte sunt acţionate de la priza de putere a tractorului (maşini de
semănat, maşini de administrat îngrăşăminte minerale etc.).
După sursa de acţionare maşinile agricole pot fi:
- cu acţionare manuală;
- cu acţionare mecanică.
4
 Agregatul agricol reprezintă mijlocul de bază în mecanizarea proceselor de producţie
din agricultură. Agregatul este alcătuit dintr-o sursă de energie şi una sau mai multe maşini de
lucru care efectuează una sau mai multe operaţii sau lucrări în acelaşi timp. Sursa de energie
poate fi: tractor, motocultor, motor cu ardere internă, motor electric etc. În funcţie de sursa de
energie maşina de lucru se ataşează la echipamentul de lucru al tractorului sau este acţionată
prin cuplaje de legătură de la motorul propriu. După numărul operaţiilor sau lucrărilor pe care
le execută agregatele pot fi simple sau complexe. De exemplu: plugul în agregat cu tractorul
constituie un agregat simplu de arat; maşina combinată alcătuită din: freză de sol, echipament
pentru administrat îngrăşăminte minerale şi semănătoare în agregat cu tractorul constituie un
agregat complex de pregătirea solului, fertilizat şi semănat.
Sistema de maşini agricole reprezintă totalitatea tipurilor de maşini, agregate şi
instalaţii agricole folosite pentru mecanizarea tuturor lucrărilor din cadrul unui proces de
producţie agricol determinat.
Datorită diversităţii mari a proceselor de producţie din agricultură, pentru mecanizarea
lucrărilor prevăzute în tehnologiile acestora există diferite sisteme de maşini (ex.: sistem de
maşini pentru cultura cerealelor păioase, sistem de maşini pentru cultura cartofului, sistem de
maşini pentru viticultură etc.).
Un sistem de maşini cuprinde: sursele de energie, maşinile simple, maşinile combinate
şi alte mijloace tehnice necesare.
Stabilirea tipurilor de maşini pentru un anume sistem determinat se face pe baza
tehnologiei procesului de producţie respectiv, cu îndeplinirea următoarelor cerinţe generale:
- să asigure mecanizarea complexă a procesului de producţie;
- procesele tehnologice să corespundă cerinţelor agrobiologice, iar maşinile din sistem
să corespundă nivelului tehnicii moderne;
- procesul tehnologic executat de o maşină să pregătească condiţii optime de lucru
pentru maşina ce urmează în fluxul tehnologic al procesului de producţie respectiv.
Datorită modernizării permanente a tehnologiilor din cadrul proceselor de producţie,
sistemele de maşini se perfecţionează continuu prin crearea unor noi maşini şi îmbunătăţirea
construcţiei celor existente.

1.3 Indicii tehnici de utilizare ai agregatelor agricole

Performanţele tehnice, tehnologice şi economice ale agregatelor agricole sunt apreciate
prin următorii indici tehnici, numiţi şi indici de utilizare sau de exploatare: adâncimea de lucru,
lăţimea de lucru, viteza de lucru, forţa de rezistenţă la tracţiune, puterea de acţionare,
capacitatea de lucru, gradul de încărcare al sursei de energie şi consumul de combustibil.

1.3.1 Adâncimea de lucru

Acest indice este întâlnit la maşinile pentru lucrările solului, la maşinile de semănat şi
plantat etc. şi reprezintă adâncimea la care lucrează organele active ale maşinii respective.

1.3.2 Lăţimea de lucru

Lăţimea de lucru (Bl) este egală cu produsul dintre numărul de organe active
(n) şi lăţimea de lucru a unui organ activ (b).

5
 1.3.3 Viteza de lucru
Viteza de deplasare a agregatelor este determinată de viteza teoretică ( vt ) a tractorului,
prescrisă în notiţa tehnică.
Viteza reală de deplasare a agregatelor ( vl ) se determină ţinând cont de coeficientul de
patinare ( ) al organelor active ale maşinii:

Agregatul mobil se deplasează în lucru cu o anumită viteză, care este determinată de

cerinţele agrotehnice impuse de calitatea lucrării şi de posibilităţile de tracţiune şi acţionare a
maşinilor de lucru din agregat. Viteza reală de lucru influenţează calitatea lucrării efectuate.
Pentru realizarea unor lucrări de calitate se impune respectarea unei viteze de lucru, specifică
pentru fiecare lucrare în parte, numită viteză tehnologică.
Vitezele tehnologice recomandate pentru diferite lucrări agricole sunt prezentate în
tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.
Vitezele tehnologice pentru diferite lucrări agricole

Nr. Lucrarea executată de agregat Limitele de viteză (km/h)

crt. În prezent În viitor
1. Arat 4 10 7 15
2. Grăpat; cultivaţie totală 5 10 10 20
3. Tăvălugit 7 12 15 25
4. Semănat cereale păioase 7 9 10 20
5. Semănat culturi prăşitoare 5 9 7 15
6. Plantat răsaduri 0,5 1 1,5 4
7. Plantat tuberculi 3 6 7 12
8. Prăşit mecanic 4 9 7 14
9. Recoltat cereale, porumb, furaje 3 10 7 20
10. Recoltat sfeclă, cartofi, legume 2,5 8 7 15
11. Transport rutier 8 25 15 60

1.3.4 Forţa de rezistenţă la tracţiune a maşinilor agricole

Forţa de rezistenţă la tracţiune a maşinilor agricole ( R ) reprezintă rezultanta, pe direcţia
de înaintare, a tuturor forţelor exterioare care acţionează asupra maşinii în timpul lucrului şi se
calculează cu relaţia:
R Rf +R (1.5)
m

în care: R f este forţa de frecare dintre roţile maşinii de lucru şi sol; este forţa
Rm necesară pentru efectuarea lucrării propriu-zise.

Forţa de frecare se calculează cu relaţia:

Rf f G (1.6)
6
 unde: f este coeficientul de frecare la rulare ( f = 0,2 0,5);
G este greutatea maşinii (daN).
Forţa necesară pentru efectuarea lucrării propriu-zise ( Rm ) se determină cu relaţia:
Rm K Bl (1.7)

unde K este rezistenţa specifică la tracţiune a maşinii, în N/m.

Valorile rezistenţei specifice la tracţiune ale unor maşini pentru lucrările solului sunt
prezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2.
Rezistenţa specifică la tracţiune a maşinilor pentru lucrările solului

Nr. Tipul maşinii agricole K (N/m)

crt.
Grape cu colţi:
1. - uşoare 300 400
- mijlocii 500 700
- grele 800 1000
2. Grape stelate 900 1400
Grape cu discuri:
3. - uşoare 1500 2000
- mijlocii 2000 3500
- grele 3500 8000
Tăvălugi:
4. - netezi 1200 2800
- inelari 600 1300
Cultivatoare echipate cu:
5. - dălţi de afânare 2500 3500
- cuţite cu săgeată 800 2000
6. Semănători pentru păioase 1200 1600

7. Semănători pentru prăşitoare 1000 1500

7
 BIBLIOGRAFIE

1. ABAITĂNCEL D. şi colab. - Motoare pentru automobile şi tractoare, vol. I, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1978.
2. ANTON V. şi colab.; hidraulică şi maşini hidraulice, E.D.P. Bucureşti, 1978.
3. APOSTOLESCU N., BĂTAGĂ N. – Motoare cu ardere internă, Ed. Didactică şi Pedagogică
Bucureşti, 1967.
4. AUNGURENCE N. – Mașini agricole și horticole, Ed. Mirton, Timişoara, 1994.
5. AUNGURENCE N. – Tractoare, Ed. Mirton, Timişoara, 1994.
6. AUNGURENCE N. și colab. – Formarea și utilizarea agregatelor agricole, Ed. Mirton,
Timişoara, 1997.
7. CĂPROIU ȘT. – Mașini agricole de lucrat solul, semănat și întreținerea culturilor, E.D.P.
București, 1982.
8. CARAGIUGIUC GR. şi colab. – Tractoare, Ed. Ceres, Bucureşti, 1970.
9. DĂNILĂ I. – Mașini agricole de recoltat, Lito. IPTVT, Timișoara, 1982
10. DOBRE P. – Tractoare şi maşini horticole, curs ID, USAMV Bucuresti, 2009
11. DUMITRESCU P. – Pompe de injecţie şi injectoare pentru automobile şi tractoare, Ed. Ceres,
Bucureşti, 1988.
12. GRUNDWALD B. – Teoria, calculul şi construcţia motoarelor pentru autovehicule rutiere,
EDP, Bucureşti, 1980
13. ILEA R. – Dinamica sitelor utilizate în construcția mașinilor agricole, Teză de doctorat, UP
Timișoara, 2001.