MASINI SI SISTEME DE TRANSPORTAT

SI RIDICAT

MASINI SI SISTEME DE TRANSPORTAT

SI RIDICAT

1. Generalitati

Procesele de lucru din industria alimentara si din agricultura sunt in stransa dependenta
tehnica si economica de lucrarile de transport. Procesul de productie incepe si continua cu
transportul materiilor prime pentru realizarea tehnologiilor de lucru pentru transportul produselor
intermediare si finale la depozitare si livrare.

Cantitatea de materiale si produse agricole este deosebit de mare, acestea fiind in acelasi
timp foarte diverse. Ca urmare apare necesitatea existentei unor mijloace tehnice specifice in
numar sporit, cu caracteristici adecvate tehnologiilor diverse. Perfectionarea transportului trebuie
sa includa organizarea corespunzatoare a transporturilor marfurilor containerizate a lucrarilor de
manipulare si transport.

Continua imbunatatire a bazei materiale impune realizarea productiei la un inalt nivel

tehnic si organizatoric, legata de reducerea pretului de cost pe unitatea de produs sau lucrare.

Transportul are o pondere tehnico-economica foarte mare, orice activitate din

intreprindere nu se poate realiza, fara importante lucrari de transport.

Transportul in industria alimentara si in agricultura prezinta o serie de particularitati:

       diversitatea mare a produselor manipulate;

       intreprinderile agricole transporta o gama vasta de materiale, in cantitati mai reduse din
fiecare produs;

       sarcini zilnice de mare volum;

       distante relativ mici si viteze reduse de transport in incinta intreprinderii;

       diversitatea mare de mijloace de transport;

       trafic de sarcini (cantitatea mare de produse ce trebuie transportate in unitatea de timp,
t/h) neuniform in timpul zilei;

       influenta factorilor de mediu in care se efectueaza transporturile (temperatura,

umiditatea, presiunea, poluarea chimica sau bacteriana etc.), asupra calitatii produselor.

Clasificarea transporturilor si a mijloacelor de transport si ridicat

Clasificarea se poate efectua in functie de mai multe criterii dintre care se mentioneaza:
Dupa locul unde se efectueaza transportul:

-        transport exterior, executat in afara unitatii si lucrari de transport interior, executate
intre obiectivele din interiorul intreprinderii.

Dupa natura produselor transportate:

-        de volum mare si greutate specifica mica sau materiale dense.

Dupa felul si starea produsului transportat:

-        lichide, gaze, semilichide, solide in vrac, saci, lazi, bidoane, containere, palete, tocat,
macinat, brichetat, granulat, ambalat.

Dupa tipul sau termenul cand se executa:

-        zilnic, sezonier, intamplator.

Dupa natura transportului:

-        lucrari de transport curent al materialelor in vrac sau ambalate, lucrari de transport
tehnologic si lucrari de transport speciale.

Dupa caracteristicile constructive ale masinilor si instalatiilor:

-        masini de ridicat, instalatii pentru transportul continuu, instalatii pentru transporturi
terestre si pe cai suspendate.

       Masini de ridicat:

-        mecanisme de ridicat (scripeti, palane, trolii, cricuri mecanice sau hidraulice).
Acestea au actionare periodica si sunt utilizate la ridicarea si transbordarea
sarcinilor;

-        macarale si poduri rulante sunt constructii obtinute prin montarea unor
mecanisme de ridicat pe un schelet mecanic, destinate ridicarii sau ridicarii si
deplasarii sarcinii;

-        ascensoarele sunt aparate cu functionare intermitenta destinate sa deplaseze

sarcini pe ghidaje.

       Instalatii pentru transport continuu:

-        transportoare mecanice

-        instalatii pneumatice;

-        instalatii hidraulice.

       Instalatii pentru transporturi terestre si pe cai suspendate:

-        carucioare fara sina;

 -        vagoneti de cale ferata ingusta

-        instalatii de manevra si deplasare prin rulare pe cai suspendate (funiculare);

-        instalatii de graifar si schipuri pentru transport prin apucare si tarare.

Dupa operatiile ce se executa si in functie de modul cum se executa procesul de lucru:

-        mijloace de transport si mijloace de incarcare-descarcare.

1. Mijloace de transport

Pentru executarea lucrarilor de transport se utilizeaza doua grupe mari de mijloace de

transport autodeplasabile si tractate.

1. Mijloace de transport autodeplasabile

Din aceasta categorie fac parte autocamioanele, automotocare, autotractoarele si

electrocarele.

Autocamioanele sunt principalele mijloace de transport pentru parcursuri mai mari de 5

km.

In tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principalelor tipuri de autocamioane din

dotarea actuala.

Tabelul 1.

Carpati Bucegi SRD-6 Roman DAC

Caracteristici
SR-131 SR-131 135 RN 10-215F 135-RK
Destinatie Transport produse agricole si industriale pe drumuri publice
Sarcina utila 3000 5000 6000 9500 5000
Viteza maxima de
90 80 90 70 90
transport (km/h)
SR-211 SR-211 795-05 D-2156 795-05
Tip
MAS MAS Diesel Diesel Diesel
Numarul
8 in V 8 in V 6 in linie 6 in linie 6 in linie
cilindrilor
Motor
Putere 130 130 135 215 135
Turatie
nominala 3400 3400 3000 2200 3000
(rot/min)
Masa (kg) 2400 3145 4570 9000 3760

Caracteristicile principalelor tipuri de autocamioane

Autotractoarele (Fig. 1.) reprezinta o constructie care imbina avantajele autocamionului

(comoditatea, manevrabilitatea, viteza) cu a tractorului (universalitatea, forta de tractiune,
capacitatea de trecere) asigurand astfel posibilitati mai mari de folosire. Ele se obtin prin
echiparea autosasiurilor de la autocamioane cu sea, sau cu semiremorci sau remorci.

Fig. 1. Diferite posibilitati de utilizare a autotractorului.

Motocarele sunt destinate pentru transporturi fiind caracterizate prin sarcina utila de pana
la 3 tone, dimensiuni reduse, care le confera manevrabilitate buna si acces usor. Constructiv se
aseamana cu autocamioanele.

Electrocarele (Fig. ) sunt destinate deplasarii sarcinilor de pana la 5 tone la distante de

maxim 500 m. Ele au platforme sau furci putand efectua si stivuirea materialelor in depozite.
Propulsia se realizeaza cu motor electric de curent continuu, alimentat de la bateriile de
acumulatoare.

Sunt avantajoase la transporturi interioare, fiind nepoluante, lipsite de zgomot, dar

necesita statii de incarcare a acumulatorilor.

Automacaralele sunt destinate transportului si ridicarii sarcinilor in flux discontinuu.

Fig. Electrocare:

a –electrocar tractor; b –electrocar platforma; c –electrocar cu furci fixe; d –electrocar cu furci

telescopice; f –electrocar cu furci contrabalansate.
 1. Mijloace de transport tractate

Acestea cuprind remorcile, carucioarele, vagonetii de cale ferata sau suspendata.

Mijloacele de transport pe sina terestra sau suspendata cuprind vagonetii de cale ferata
ingusta sau suspendata (monorai).

Remorcile sunt vehicule tractate, destinate transportului curent, tehnologice sau speciale.
Pot fi cu doua axe sau monoax, basculate. Sunt formate din bena, sasiu, suspensie, roti si
mecanisme de directie si franare.

Remorcile pentru transport tehnologic si special sunt destinate atat transportului cat si
unor lucrari de incarcare-descarcare sau distribuire din mers a materialelor.

Mijloace de incarcare descarcare

Marea diversitate de produse si materiale care sunt incarcate si descarcate a determinat

aparitia unui numar mai mare de utilaje, care prezinta un inalt grad de universalitate, fiind dotate
cu mai multe echipamente. Pentru reducerea tipurilor de mijloace, in ultimul timp s-a extins
utilizarea paletizarii si containerizarii produselor.

Criteriul principal de clasificare:

Dupa modul de desfasurare a procesului de lucru:

-        mijloace de incarcare-descarcare cu flux de lucru discontinuu si utilaje cu flux

continuu.

       Mijloace de incarcare cu flux discontinuu (Fig. 3.) cuprind masinile al caror proces de
lucru are un caracter ciclic, materialul fiind preluat de catre organele active in cantitati distincte.
Din aceasta categorie fac parte macaralele, podurile rulante, incarcatoarele frontale, pivotante sau
rotitoare.

In tabelul 2 sunt prezentate caracteristicile principalelor mijloace de incarcare cu flux de

lucru discontinuu.

Fig. 3. Mijloace de incarcare cu flux de lucru discontinuu.

a –cu graifar; b –incarcator frontal; c -stivuitor

 Tabelul

Caracteristicile principalelor mijloace de incarcare cu flux de lucru discontinuu

Caracteristici IHPU IF 40/50 TIH-445 DD-45 IF-1

Incarcator
Incarcator frontal
frontal purtat pe
Incarcator autopropulsat Incarc
tractor, pentru Incarcator cu
Tipul si hidraulic pentru manipulat autopro
manipulat graifar
destinatia pivotant produse in vrac pentru l
materiale in autopropulsat
universal pe suprafete exteri
vrac si
betonate
paletizate
Sarcina utila,
forta de 700 600 750 1000 350
smulgere (daN)
Inaltimea de
descarcare 6000 2315 4650 1900 290
incarcare (mm)
Graifar pentru
Cupa pentru Graifar pentru
pamant, gunoi, Cupa pentru
pamant, gunoi, pamant, gunoi,
Echipamente de siloz, bulbo- pamant; cupa
radacinoase; siloz, Cupa 1
lucru radacinoase; cereale; furci de
furci pentru radacinoase;
cupa pentru stivuit
stivuit cupa de sapat
sapat santuri

Tabel (continuare)

Caracteristici IHPU IF 40/50 TIH-445 DD-45 IF-120 M-16 M

Adancimea de
lucru sub nivelul 2600 115 1000 1000 1750 -
solului
Viteza de
2-20 3-5 2-21 0-16 0-36 12-20
deplasare (km/h)
Timpul mediu al
40-50 60 45-60 30-90 50-60 50-120
unui ciclu (s)
Tractorul pe care
U 650 M U 445 DT Autopropulsat
se monteaza
Masa neta (kg) 2818 335 4950 3600 10500 2800

       Mijloacele de incarcare descarcare cu flux de lucru continuu cuprind utilaje sau
dispozitive care preiau sau transporta materialele in mod continuu. Din aceasta categorie fac
parte:

     Transportoare gravitationale

In figura 4. sunt prezentate transportoare care au la baza principiul planului inclinat, cum
sunt:
 -        jgheaburi cu sectiunea in U, V sau semicirculara;

-        tuburi de sectiune patrata sau circulara;

-        toboganul spiral;

-        transportorul cu role;

POZAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Fig. 4. Transportoare gravitationale:

a –toboganul spiral; b –transportor pe role c, d – conducte de transport; e –plan

inclinat.

Pentru a asigura alunecarea unui corp pe planul inclinat (Fig. 4. e) trebuie respectata
conditia: T > µ · N, adica G · sin α > G · cosα, in care:

α – unghiul de inclinare al planului inclinat;

µ - tg - tangenta unghiulara de frecare dintre material si planul inclinat.

S-au determinat valorile minime ale unghiului α pentru diferite produse ca sa fie
respectata conditia de alunecare, astfel: pentru radacinoase αmin = 400; pentru graunte αmin = 25…
270; pentru macinisuri si uruieli αmin = 32…350.

       Transportoare mecanice

Sunt utilizate pentru deplasarea sarcinilor pe distante limitate. In tabelul 3. sunt

prezentate principalele caracteristici ale transportoarelor mecanice.
 -        Transportorul cu banda

Este utilizat pentru transportul produselor in vrac sau ambalate. Transportoarele cu banda
(Fig. 5.) pot fi fixe, cu lungimea benzii de pana la 600 m si mobile cu lungimea benzii de pana la
30 m. Transportoarele mobile pot transporta produse pana la un unghi de inclinare de 300.

Banda transportoare este confectionata din elemente metalice, cauciuc cu insertie de fibre
textile de materiale plastice, putand fi neteda sau casetata, prevazuta cu racleti sau in cazul
benzilor metalice din elemente articulate de tipul placilor plane, placi tip lentila, placi ondulate
sau casete metalice articulate.

Elementele transportorului cu banda sunt urmatoarele: banda fara sfarsit, toba de

actionare, toba de inchidere, rolele de sustinere a benzii (role superioare, inferioare si laterale),
sasiul metalic, palnia de incarcare si dispozitivul de descarcare.

Capacitatea de transport gravimetrica (Q) se poate determina cu relatia:

Q = 3600 · F · γ · v · k, [t/h] (1.)

in care: F – suprafata sectiunii stratului de material;

γ – greutatea volumica aparenta, in t/m3;

v – viteza de deplasare a benzii in m/s;

k – coeficient care tine seama de inclinatia benzii (pentru α = 0, k = 1; la α = 10 0, k =

0,85 si pentru α = 200, k = 0,80).

Tabelul 3

Caracteristicile principalelor transportoare mecanice

Caracteristici TU -40/6,5 TU -25/14 TMB -0,1 BME-8 TLC-130

Transportor
Transportor Transportor
universal Transportor Transportor c
universal universal cu
Tipul si pentru pentru lant pentru
pentru diverse
destinatia incarcarea manipulat cereale
manipulat variante de
patulelor cu baloturi (Redler)
porumb stiuleti echipare
stiuleti
16575
Lungimea de
6500 14000 7630 5000-60000
transport (mm)
3 trons.
Inaltimea
maxima de 3880 9000 9000 3907 -
deversare (mm)
 Viteza benzii,
lantului sau
1,2 0,8 0,284 0,6-0,8 0,3
melcului (m/s
sau rot/min)

Putere instalata
2,2 2,2 0,75 2,2 1,1-5,5
(kW)
Capacitatea de - - 40,4 - 16
lucru (t/h):
40 25 la 60 C 19-25 -
- la 00 C
- - - 14-18 -
- la 100 C

- la 280 C

Fig. 5. Transportoare cu banda:

1 –cos de alimentare; 2 –banda transportoare; 3 –role de sustinere; 4 –tambur de sustinere;

6 – sistem de intindere; 7 –cadru; 8 – gura de descarcare.

F = 2/3 · b · h;

b – latimea stratului de material, in m,

h – inaltimea stratului de material, in m.

-        Transportoare cu cupe

 Se utilizeaza pentru transportul pe verticala a materialelor solide pana la inaltimi maxime
de 30 m. Elevatorul cu cupe (Fig. 6.) se compune dintr-o banda pe care se fixeaza cupele de
tabla, o carcasa tubulara prevazuta cu cos de alimentare la partea inferioara si o gura de evacuare
la partea de sus, un tambur superior antrenat de un motor electric prin intermediul unui reductor.
Viteza liniara a cupelor este de 0,5 m/s in cazul fainurilor si 2-4 m/s pentru graunte.

Procesul de descarcare al cupelor are loc la partea superioara si se pot distinge trei
moduri de descarcare: centrifugala, centrifugal-gravitationala si gravitationala.

Fig. 6. Elevator cu cupe: 1 – banda; 2 – cupe; 3, 4 – tamburi; 5 – jgheab, 6 – cos de

alimentare; 7 – dispozitiv de intindere; 8 – gura de evacuare.

Cele trei moduri se diferentiaza dupa distanta polara h (Fig. 7.), care reprezinta distanta
dintre polul rezultantelor C pe unde trec toate fortele F rezultate din compunerea fortei de inertie
Fi = m · ω2 · R si al greutatii G = m · g.

Fig. 7. Directia rezultantei F pentru diferite pozitii ale cupei.

 Astfel daca se exprima ecuatia de momente al fortelor ce actioneaza asupra produsului
din cupa:

m · g · R = m · ω2 · R · h, ()

rezulta:

, [m] (3.)

unde : g – acceleratia gravitationala, g = 9,81 m/s2;

ω – viteza unghiulara, in rad/sec;

n – turatia rotii motoare, in rot/min.

Daca h < R polul C se situeaza in interiorul rotii superioare si in acest caz se produce o
descarcare centrifugala. Daca h = R, cupa intalneste polul C si asistam la o descarcare mixta
centrifugal-gravitationala, produsul fiind aruncat pe marginea inferioara si exterioara a cupei.
Daca h > R polul C se va situa in exteriorul rotii si descarcarea va fi gravitationala, cu aruncarea
boabelor peste marginea interioara a cupei.

Capacitatea de lucru se poate determina cu relatia:

, [t/h] (4.)

in care: i – capacitatea cupei, in dm3;

a – distanta intre doua cupe pe banda, in m;

ψ – coeficient de umplere (0,7 – 0,8 pentru graunte, 0,8 – 0,9 pentru fainuri si 0,3 – 0,5
pentru cartofi, sfecla etc.);

γ – greutatea volumetrica a produsului, in kg/dm3;

v – viteza de deplasare a benzii, in m/s.

-        Transportoare cu racleti

Au ca principiu de functionare alunecarea materialului intr-un jgheab fix sub actiunea

unor elemente mobile care pot avea o miscare de rotatie fara sfarsit (Fig. 8.).
 Din punct de vedere constructiv, transportoarele cu racleti pot asigura circulatia
materialului intr-un singur plan orizontal in circuit plan orizontal in circuit inchis (Fig. 8. a) sau
cu circulatia in doua planuri orizontale suprapuse, suprafata purtatoare fiind planul superior (Fig.
8. b) sau planul inferior (Fig. 8. c).

In general materialul este deplasat cu ramura inferioara a lantului, pozitia transportoarelor

cu racleti poate fi inclinata sau orizontala.

In cazul in care descarcarea produsului se face printr-o fereastra situata in partea

superioara a jgheabului, lungimea ei se poate determina cu relatia:

, [m] (5.)

in care: g – acceleratia gravitationala, in m/s2;

α – unghiul de inclinare al transportorului fata de orizontala;

φ – unghiul de frecare al produsului pe racleti;

H – viteza liniara al produsului pe racleti, in m/s.

In relatia (5.) valoarea timpului de deplasare a racletului pe distanta se determina astfel

(Fig. 9.):
 Fig. 9. Schema fortelor ce actioneaza asupra produsului.

Conditia de alunecare a particulei pe suprafata racletului este:

m · g · sin α µ · m · g · cos α, (6)

unde: v – viteza in m/s;

t – timpul parcurgerii distantei , in s.

Timpul in care racletul se deplaseaza intre punctele A si B de deschidere a ferestrei

trebuie sa fie cel putin egal cu timpul in care particula de material situata in varful racletului de
inaltime H va ajunge la fereastra de descarcare alunecand sub influenta fortei de greutate G si a
fortei de frecare cu suprafata racletului µ · G · cos α.

Astfel:

, (8.)

de unde:

, (9.)

Capacitatea de lucru a transportoarelor cu racleti se determina cu relatia:

, [t/h] (10.)
in care: i – volumul de material intre doi racleti, in dm3;

a – distanta intre doi racleti, in m;

k – coeficient de neuniformitate (k = 0,6–0,9);

γ – greutatea volumetrica a produsului, in kg/dm3;

v – viteza liniara a racletilor (0,2–1,0) m/s.

-        Transportoare cu melc (elicoidale)

Sunt utilizate pentru transportul materialelor pe orizontala sau intr-un plan inclinat.

Elementele componente ale unui transportor elicoidal (Fig. 10.) sunt suprafata purtatoare,
organul de transport si grupul de actionare.

Suprafata purtatoare se poate prezenta sub forma unui jgheab semicilindric inchis (Fig.
10. a), deschis (Fig. 10. b) sau carcasa cilindrica (Fig. 10. c).

Fig. 10. Tipuri constructive de suprafete purtatoare ale transportoarelor elicoidale:

a – semicilindrica inchisa; b – semicilindrica deschisa; c – cilindrica inchisa.

Fig. 11. Tipuri constructive privind spirele melcului:

a – melc plin; b – melc cu banda; c – melc cu palete.

 Organul de transport se compune dintr-o infasuratoare elicoidala cu suprafata plina si
continua (Fig. 11. a), discontinua, de forma unei benzi elicoidale (Fig. 11. b) sau a unor palete
(Fig. 11. c).

Viteza de rotatie n a melcului se incadreaza intre 30 si 60 rot/min pentru materiale cu

insusiri plastice, umede aderente sau 60 – 125 rot/min pentru graunte si materiale neaderente.

Capacitatea de lucru a transportorului elicoidal se stabileste cu relatia:

[t/h] (11.)

in care: D – diametrul interior al carcasei, in m;

d – diametrul axului, in m;

γ – greutatea volumetrica a produsului, t/m3 ;

C – coeficient de umplere

(C = 0,28-0,35 pentru graunte ; 0,20-0,25 pentru sfecla, cartofi ; 0,25-0,30 pentru

produse macinate) ;

k – coeficient de corectie in functie de inclinarea transportorului

(k = 1 pentru 00; 0,90 pentru 50 si 0,65 pentru 200 inclinare).

       Transportoare pneumatice

Sunt mijloace de transport care de regula intra in componenta unor instalatii complexe,
fiind intrebuintate pentru transportarea macinisurilor, grauntelor sau a materialelor fibroase
tocate.

Transportoarele pneumatice sunt caracterizate printr-o constructie simpla fiind lipsite de

piese in miscare, prezinta pierderi minime de produse, exploatare usoara si reparatie usoara, dar
au consum de energie de 1-4 kWh/t.

Un transportor pneumatic este format dintr-un ventilator, un cos de alimentare,

conductele de transport si filtrul pentru sedimentarea (ciclon) materialului transportat de curentul
de aer.

Functional se deosebesc trei tipuri:

-        aspirante (Fig. 1 a);

-        refulante (Fig. 1 b)

-        aspiro-refulante (Fig. 1 d si e).

 Fig. 1 Tipuri de transportoare pneumatice:

a – aspirant; b, c – refulant; d, e – aspiro-refulant.

Functionarea transportorului pneumatic se bazeaza pe realizarea unei viteze de transport a

curentului de aer capabila sa antreneze si sa deplaseze pe conducte particule materiale solide.
Conditia functionarii este ca viteza de transport (v t) sa fie mai mare decat viteza limita de plutire
(vs) a corpurilor solide de material. Aceasta este dependenta si de concentratia in produs a
curentului de aer, exprimata prin raportul:

, (1)

in care: µ - concentratia amestecului;

Gprod – masa de produs transportata in unitatea de timp;

Gaer – masa aerului care transporta produsul.

Pentru transportul fainilor si a grauntelor µ = 2÷5.

In functie de concentratie se recomanda urmatoarele viteze de transport:

-        vt = (1,25 ÷ 1,3) · vs pentru µ < 1;

-        vt = 1,5 · vs pentru µ = 1 ÷ 2;

-        vt = (2 ÷ 2,5) vs pentru µ = 10 ÷ 15.

Tabel 4.

Viteza aerului pentru transportul pneumatic al produselor

Produsul Viteza de transport (vt) [m/s]

Graunte (grau, porumb, orz) 25-35

Ovaz 22-30

Macinisuri 18-30

Masa verde, tocata 30-32

Fibroase uscate tocate 15-20

 Ventilatorul folosit este de tip centrifugal de presiune cuprinsa intre 400-1000 mm H2O.

Conducta de transport se confectioneaza din tabla sub forma de tronsoane de 1-3 m

lungime, cu diametre diferite in functie de produsul ce se transporta: 100-300 mm pentru
fibroase tocate.

       Transportorul hidraulic

Este destinat transportului de produse in curent de apa (de exemplu sfecla de zahar).

Elementele unei instalatii de transport hidraulic sunt: statia de pompare, conducta de

aductiune a apei, conducte (sau jgheaburi) de transport si amestecare a fazelor apa-produs,
bazinul de decantare si separare a fazelor si bazinul de alimentare a pompelor de refulare a apei.