MECANISM CU CULISĂ Page 1

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………4

CAPITOLUL I: DEFINIREA, ROLUL ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR ȘI UTILAJELOR

DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT…………………………………………………………….6

I.1. Clasificarea transporturilor si a mijloacelor de transport si ridicat.....................8

I.2. Mijloace de transport .............................................................................................10

I.3. Acţionarea maşinilor de ridicat……………………………………………………….11

I.4. Utilaje pentru transportul materialelor solide......................................................14

CAPITOLUL II: ELEVATOARELE…………………………………………………………19

II.1. Tipuri de elevatoare……………………………………..……………………………..22

CAPITOLUL III: MECANISMUL CU CULISA…………………………………………..….24

III.1. Culisa oscilanta – mecanism de transformare a mișcării ................................25

CAPITOLUL IV : MENTENANȚA ELEVATOARELOR SI N.T.S.M. LA LUCRĂRILE DE

REPARAȚII....................................................................................................................26

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................31

MECANISM CU CULISĂ Page 2

 ARGUMENT

Transportul este ramură a economiei naționale și are o pondere tehnico-

economica foarte mare in orice domeniu de activitate industrial, astfel încât în incinta
societaţilor comerciale şi a şantierelor de montaj, pentru deplasarea materialelor sau
ansamblurilor tehnologice se folosesc diferite mijloace de transport intern și extern.
Utilajele de ridicat fac parte din categoria mare a mijloacelor de transport şi
cuprind totalitatea mecanismelor, maşinilor şi instalaţiilor care servesc la deplasarea
sarcinilor pe direcţia verticală ori la transportarea lor pe orizontală, prin rotaţie sau
translaţie, pe un spaţiu restrâns.
Mecanizarea operaţiilor de transport şi ridicare, respectiv descărcare, depozitare
şi montarea propriu-zisă au un rol important în construcţiile metalice, deoarece
contribuie în cel mai înalt grad la mărirea productivitaţii muncii, micşorarea consumului
şi pierderilor de materiale auxiliare, securitatea muncii, precum şi la scurtarea
termenelor de dare în exploatare a lucrarilor respective.
La depozitarea, manevrarea şi montarea subansamblurilor care alcătuiesc
construcţia metalică se foloseşte un utilaj numeros şi variat: începând de la cele mai
simple dispozitive pentru ridicat şi transportat până la macaralele cele mai puternice şi
mai mobile.

La alegerea dispozitivelor şi utilajelor pentru ridicat şi transportat se vor avea în

vedere următoarele criterii:

- utilajele să aibă greutate mică, randament mare şi siguranţă în funcţionare;

- capacitatea de transport şi ridicat a utilajelor să corespundă volumului de lucrări şi

sarcini maxime de ridicat şi să asigure lucrul neîntrerupt pe şantier sau în firmă;

- investiţia şi cheltuielile de regie să fie mici (costul şi consumul de forţă de muncă

raportat la cantitatea de materiale sau produse transportate să fie redus).

Pe lângă criteriile generale care stau la baza alegerii sistemului de mecanizare,

la alegerea utilajelor trebuie să se ţină seama şi de posibilităţile energetice ale locului

MECANISM CU CULISĂ Page 3

de montare. În cazul când există sursă de energie electrică, vor fi preferate utilajele cu
acţionare electrică, iar atunci când nu există reţea de energie electric, motoarele
termice vor fi obligatoriu alese ca mijloace de acţionare. Prezentul proiect operează cu
noțiuni precum:

 sistem tehnic = ansamblul unitar compus cel puţin în parte din corpuri solide,
folosit în industrie, agricultură, transporturi.
 tehnologie = norme de execuţie specifice fiecărei operaţii
 utilaj = ansamblu de instalaţii, maşini, aparate, instrumente, scule, dispozitive şi
accesorii folosite pentru executarea unor lucrări sau pentru realizarea unui
proces tehnologic
 ansamblu = reunirea a două sau mai multor subansambluri şi piese; grup de
piese montate, care constituie o unitate funcţională într-un
utilaj/mecanism/instalație.
 putere = mărime fizică ce caracterizează transferul de energie, care se produce
în unitatea de timp
 proces de producție = procesul prin care se obţin bunuri materiale, format din
procese de tehnologic bază şi procese auxiliare
 operaţie = succesiune de faze
 dispozitiv = ansamblu utilizat la executarea unor operaţii de prelucrare
 maşina = sistem tehnic complex destinat proceselor de prelucrare

Perfectionarea transportului trebuie sa includa organizarea corespunzatoare a

transporturilor marfurilor containerizate, a lucrarilor de manipulare si transport. Marea
diversitate de produse si materiale care sunt incarcate si descarcate a determinat
aparitia unui numar mai mare de utilaje, care prezinta un inalt grad de universalitate,
fiind dotate cu mai multe echipamente. Pentru reducerea tipurilor de mijloace, in ultimul
timp s-a extins utilizarea paletizarii si containerizarii produselor.

MECANISM CU CULISĂ Page 4

 CAPITOLUL I: DEFINIREA, ROLUL ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR ȘI
UTILAJELOR DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT

Maşinile şi utilajele de transportat servesc pentru deplasarea pieselor, a

materialelor, a ansamblurilor, a maşinilor şi a utilajelor, denumite, pe scurt, sarcini, în
interiorul întreprinderilor, a şantierelor, al depozitelor etc. Alegerea maşinilor şi a
dispozitivelor de ridicat şi transportat depinde de felul şi dimensiunile produselor
asamblate, de caracterul producţiei şi de gradul de mecanizare a procesului de
asamblare. Procesul de productie incepe si continua cu transportul materiilor prime
pentru realizarea tehnologiilor de lucru, pentru transportul produselor intermediare si
finale la depozitare si livrare.

I.1. Clasificarea transporturilor si a mijloacelor de transport si ridicat se poate

efectua in functie de mai multe criterii dintre care se mentioneaza:
a) Dupa locul unde se efectueaza transportul:
- transport exterior, executat in afara unitatii si lucrari de transport interior,
executate intre obiectivele din interiorul intreprinderii.
b) Dupa natura produselor transportate:
- de volum mare si greutate specifica mica sau materiale dense.
c) Dupa felul si starea produsului transportat:
- lichide, gaze, semilichide, solide in vrac, saci, lazi, bidoane, containere,
palete, tocat, macinat, brichetat, granulat, ambalat.
d) Dupa tipul sau termenul cand se executa:
- zilnic, sezonier, intamplator.
e) Dupa natura transportului:
- lucrari de transport curent al materialelor in vrac sau ambalate, lucrari de
transport tehnologic si lucrari de transport speciale.
f) Dupa caracteristicile constructive ale masinilor si instalatiilor:
- masini de ridicat, instalatii pentru transportul continuu, instalatii pentru
transporturi terestre si pe cai suspendate.

MECANISM CU CULISĂ Page 5

 Mecanisme pot fi cu cabluri, lanţuri, roţi dinţate folosite la ridicarea de ridicat sau
deplasarea pe orizontală a sarcinilor, iar sarcina este dată de obiectele şi materialele
supuse deplasărilor.
 Masini de ridicat:
- mecanisme de ridicat (scripeti, palane, trolii, cricuri mecanice sau hidraulice).
Acestea au actionare periodica si sunt utilizate la ridicarea si transbordarea sarcinilor
după cum urmează:
 elevatoare = utilaje pentru transportul materialelor pe verticală
 vinciuri = sunt dispozitive pentru ridicarea maşinilor
 palane = mecanisme de ridicat situate deasupra sarcinilor, prevăzute cu organ
flexibil de tracţiune
 trolii = mecanisme de ridicat care se utilizează la deplasarea diverselor sarcini pe
şantierele de construcţii
- macarale si poduri rulante sunt constructii obtinute prin montarea unor
mecanisme de ridicat pe un schelet mecanic, destinate ridicarii sau ridicarii si deplasarii
sarcinii;
- ascensoarele sunt aparate cu functionare intermitenta destinate sa
deplaseze sarcini pe ghidaje. Ele sunt instalaţii de ridicat complexe, care servesc
la ridicarea sarcinilor pe verticală sau pe o direcţie înclinată în plan vertical
- traversele sunt grinzi metalice atârnate direct sau prin intermediul unui organ de
prindere.
 Instalatii pentru transport continuu:
o transportoare mecanice
o instalatii pneumatice;
o instalatii hidraulice.
 Instalatii pentru transporturi terestre si pe cai suspendate:
- cărucioare fără șină;
- vagoneți de cale ferata ingusta
- instalatii de manevra si deplasare prin rulare pe cai suspendate
(funiculare);
- instalatii de graifăr si schipuri pentru transport prin apucare si târâre cu

MECANISM CU CULISĂ Page 6

bene (vase de diferite forme) sau graifărele (echipamente pentru ridicarea materialelor
vărsate).
g) Dupa operatiile ce se executa si in functie de modul cum se executa procesul
de lucru: mijloace de transport si mijloace de incarcare-descarcare.

I.2. Mijloace de transport

Pentru executarea lucrărilor de transport se utilizeaza doua grupe mari de

mijloace de transport: autodeplasabile si tractate.

I. 2.1. Mijloace de transport autodeplasabile

Din aceasta categorie fac parte autocamioanele, automotocare, autotractoarele
si electrocarele.
o Autocamioanele sunt principalele mijloace de transport pentru parcursuri
mai mari de 5 km.
o Autotractoarele reprezinta o constructie care imbina avantajele
autocamionului (comoditatea, manevrabilitatea, viteza) cu a tractorului
(universalitatea, forta de tractiune, capacitatea de trecere) asigurand astfel
posibilitati mai mari de folosire. Ele se obtin prin echiparea autosasiurilor
de la autocamioane cu sea, sau cu semiremorci sau remorci.
o Motocarele sunt destinate pentru transporturi fiind caracterizate prin
sarcina utila de pana la 3 tone, dimensiuni reduse, care le confera
manevrabilitate buna si acces usor. Constructiv se aseamana cu
autocamioanele.
o Electrocarele sunt destinate deplasarii sarcinilor de pana la 5 tone la
distante de maxim 500 m. Ele au platforme sau furci putand efectua si
stivuirea materialelor in depozite. Propulsia se realizeaza cu motor electric
de curent continuu, alimentat de la bateriile de acumulatoare.
o Sunt avantajoase la transporturi interioare, fiind nepoluante, lipsite de
zgomot, dar necesita statii de incarcare a acumulatorilor.
o Automacaralele sunt destinate transportului si ridicarii sarcinilor in flux
discontinuu.

MECANISM CU CULISĂ Page 7

 Fig. Electrocare:
a –electrocar tractor; b –electrocar platforma; c –electrocar cu furci fixe; d –electrocar cu
furci telescopice; f –electrocar cu furci contrabalansate.
I.2.2. Mijloace de transport tractate : remorcile, carucioarele, vagonetii de cale
ferata sau suspendata.
Mijloacele de transport pe sina terestra sau suspendata cuprind vagonetii de
cale ferata ingusta sau suspendata (monorai).
 transportoare = utilaje pentru transportul nisipului, al betonului pe şantierul de
construcţie

MECANISM CU CULISĂ Page 8

I.3. Acţionarea maşinilor de ridicat

Acţionarea manuală se foloseşte în practică numai la maşini de ridicat de

importanţă mică, cu capacitate de ridicare redusă şi pentru distanţe de deplasare mici
(trolii de montaj transportabile, cricuri, palane, macarale simple şi poduri rulante, cu
funcţionare la intervale mari de timp şi perioade scurte de utilizare).

Dispozitivele de acţionare manuală a mecanismelor şi maşinilor de ridicat pot fi:

manivele, manivele de siguranţă, pârghii cu clighet şi roţi de manevră pentru lanţ
calibrat. Manivelele se folosesc ca dispozitive de acţionare manuală a cricurilor cu
cremalieră, a vinciurilo pentru locomotive şi vagoane, a troliilor de perete şi a celor de
montaj, a macaralelor rotitoare, cu capacitaţi mici de ridicare. Ele se folosesc de
asemenea ca acţionare de rezervă la unele mecanisme, care, în mod normal sunt
acţionate electric. Manivela folosită cel mai frecvent, se constituie dintr-un braţ forjat,
prevăzut cu o bucşă, care se poate fixa în capătul pătrat al arborelui pe care îl
acţionează. De braţul manivelei se nituieşte un mâner executat din oţel rotund şi
îmbrăcat, pentru protejarea mâinilor, cu un manşon (o ţeavă) sau de lemn, care trebuie
să se rotească uşor pe mâner. La celălalt capăt, mânerul este prevăzut cu o rondea,
care împiedică ieşirea manşonului de lemn. Când se montează două manivele pe un
arbore, ele se decalează cu un unghi de 120 de grade.

MECANISM CU CULISĂ Page 9

 I.4. Utilaje pentru transportul materialelor solide in orice domeniu
industrial si de activitate economică, prezinta o serie de particularitati diversitatea
mare a produselor manipulate; sarcini zilnice de mare volum;
· întreprinderile transporta o gama vasta de materiale, in cantitati diferite din
fiecare produs;
· distante relativ mici si viteze reduse de transport in incinta întreprinderii;
· diversitatea mare de mijloace de transport;
· trafic de sarcini (cantitatea mare de produse ce trebuie transportate in
unitatea de timp, t/h) neuniform in timpul zilei; influenta factorilor de mediu in
care se efectueaza transporturile (temperatura, umiditatea, presiunea, poluarea
chimica sau bacteriana etc.), asupra calitatii produselor.

MECANISM CU CULISĂ Page 10

MECANISM CU CULISĂ Page 11
Dupa modul de desfasurare a procesului de lucru:

- mijloace de incarcare-descarcare cu flux de lucru discontinuu si utilaje cu

flux continuu.
Mijloace de incărcare cu flux discontinuu (Fig.) cuprind masinile al caror
proces de lucru are un caracter ciclic, materialul fiind preluat de catre organele active in
cantitati distincte. Din aceasta categorie fac parte macaralele, podurile rulante,
incarcatoarele frontale, pivotante sau rotitoare.

Fig. Mijloace de incarcare cu flux de lucru discontinuu.

a –cu graifăr; b –incarcator frontal; c -stivuitor

Mijloacele de incarcare descarcare cu flux de lucru continuu cuprind utilaje

sau dispozitive care preiau sau transporta materialele in mod continuu. Din aceasta
categorie fac parte:

Transportoare gravitationale

In figura sunt prezentate transportoare care au la baza principiul planului inclinat,

cum sunt:
- jgheaburi cu sectiunea in U, V sau semicirculara;
- tuburi de sectiune patrata sau circulara;
- toboganul spiral;
- transportorul cu role;

MECANISM CU CULISĂ Page 12

 Fig. Transportoare gravitationale:
a –toboganul spiral; b –transportor pe role c, d – conducte de transport; e –plan
inclinat.

Fig. Transportoare cu banda:

1 –cos de alimentare; 2 –banda transportoare; 3 –role de sustinere; 4 –tambur de
sustinere; 6 – sistem de intindere; 7 –cadru; 8 – gura de descarcare.
- Transportoare cu cupe

Se utilizeaza pentru transportul pe verticala a materialelor solide pana la inaltimi

maxime de 30 m. Elevatorul cu cupe (Fig.) se compune dintr-o banda pe care se
fixeaza cupele de tabla, o carcasa tubulara prevazuta cu cos de alimentare la partea
inferioara si o gura de evacuare la partea de sus, un tambur superior antrenat de un
motor electric prin intermediul unui reductor. Viteza liniara a cupelor este de 0,5 m/s in
cazul fainurilor si 2-4 m/s pentru graunte.

MECANISM CU CULISĂ Page 13

 Procesul de descarcare al cupelor are loc la partea superioara si se pot distinge
trei moduri de descarcare: centrifugala, centrifugal-gravitationala si gravitationala.

Fig. Elevator cu cupe: 1 – banda; 2 – cupe; 3, 4 – tamburi; 5 – jgheab, 6 – cos de

alimentare; 7 – dispozitiv de intindere; 8 – gura de evacuare.

- Transportoare cu racleti
Au ca principiu de functionare alunecarea materialului intr-un jgheab fix sub
actiunea unor elemente mobile care pot avea o miscare de rotatie fara sfarsit (Fig.).

MECANISM CU CULISĂ Page 14

 Din punct de vedere constructiv, transportoarele cu racleti pot asigura circulatia
materialului intr-un singur plan orizontal in circuit plan orizontal in circuit inchis (Fig. a)
sau cu circulatia in doua planuri orizontale suprapuse, suprafata purtatoare fiind planul
superior (Fig. b) sau planul inferior (Fig. c).
In general materialul este deplasat cu ramura inferioara a lantului, pozitia
transportoarelor cu racleti poate fi inclinata sau orizontala.
- Transportoare cu melc (elicoidale)
Sunt utilizate pentru transportul materialelor pe orizontala sau intr-un plan inclinat.
Elementele componente ale unui transportor elicoidal (Fig.) sunt suprafata
purtatoare, organul de transport si grupul de actionare.
Suprafata purtatoare se poate prezenta sub forma unui jgheab
semicilindric inchis (Fig. a), deschis (Fig. b) sau carcasa cilindrica (Fig. c).

Fig. Tipuri constructive de suprafete purtatoare ale transportoarelor elicoidale:

a – semicilindrica inchisa; b – semicilindrica deschisa; c – cilindrica inchisa.

Fig. Tipuri constructive privind spirele melcului:

a – melc plin; b – melc cu banda; c – melc cu palete.

MECANISM CU CULISĂ Page 15

 Organul de transport se compune dintr-o infasuratoare elicoidala cu suprafata
plina si continua (Fig. a), discontinua, de forma unei benzi elicoidale (Fig. b) sau a unor
palete (Fig. c).Viteza de rotatie n a melcului se incadreaza intre 30 si 60 rot/min pentru
materiale cu insusiri plastice, umede aderente sau 60 – 125 rot/min pentru graunte si
materiale neaderente.

Transportoare pneumatice

Sunt mijloace de transport care de regula intra in componenta unor instalatii

complexe, fiind intrebuintate pentru transportarea macinisurilor, grauntelor sau a
materialelor fibroase tocate.
Transportoarele pneumatice sunt caracterizate printr-o constructie simpla fiind
lipsite de piese in miscare, prezinta pierderi minime de produse, exploatare usoara si
reparatie usoara, dar au consum de energie de 1-4 kWh/t.
Un transportor pneumatic este format dintr-un ventilator, un cos de alimentare,
conductele de transport si filtrul pentru sedimentarea (ciclon) materialului transportat de
curentul de aer.
Functional se deosebesc trei tipuri:
- aspirante (Fig. a);
- refulante (Fig. b)
- aspiro-refulante (Fig. d si e).

Fig. Tipuri de transportoare pneumatice:

a – aspirant; b, c – refulant; d, e – aspiro-refulant.
Functionarea transportorului pneumatic se bazeaza pe realizarea unei viteze de
transport a curentului de aer capabila sa antreneze si sa deplaseze pe conducte

MECANISM CU CULISĂ Page 16

particule materiale solide. Conditia functionarii este ca viteza de transport (v t) sa fie mai
mare decat viteza limita de plutire (vs) a corpurilor solide de material.

Transportorul hidraulic

Este destinat transportului de produse in curent de apa (de exemplu sfecla de

zahar). Elementele unei instalatii de transport hidraulic sunt: statia de pompare,
conducta de aductiune a apei, conducte (sau jgheaburi) de transport si amestecare a
fazelor apa-produs, bazinul de decantare si separare a fazelor si bazinul de alimentare
a pompelor de refulare a apei.

MECANISM CU CULISĂ Page 17

 CAPITOLUL II: ELEVATOARELE

- sunt aparate cu functionare intermitenta destinate sa deplaseze sarcini pe

ghidaje. Ele sunt instalaţii de ridicat complexe, care servesc la ridicarea sarcinilor
pe verticală sau pe o direcţie înclinată în plan vertical.

Elevatoarele sunt destinate pentru transportoarea încărcărilor în vrac, şi cu bucata,

pe sectoare verticale sau înclinate la un unghi mai > de 60°.

Clasificări:

1. În dependenţă de formă elementului portant se clasifică în:

- Elevatoare cu cupe

- Elevatoare cu poliţe sau leagăne.

2. În dependenţă de tipul elementului de tracțiune:

- cu bandă;

- cu lanţ.

3. Fără organ de tracţiune:

- cu melc,

- pneumatice;

Cele mai des întâlnite variante constructive sunt elevatoarele cu cupe, alcătuite
dintr-un element de tracțiune infinit, pe care se fixează cupele. Acesta înconjoară
tamburul de acţionare şi de tensionare.

Toate aceste elemente se află într-un corp. Partea superioară a corpului poartă
denumirea de cap, inferioară – sabot. Capul şi sabotul se unesc între ele prin 2 ţevi.

Ca regulă tamburul superior serveşte ca element de acţionare, iar cel interior – ca

mecanism de tensionare. Cupele se confecţionează prin sudare sau stanţare din foi de
oţel 1 2mm şi se fixează de bandă prin şuruburi. Forma cupelor este determinată de
proprietăţile produsului şi metoda de încărcare.

Eficienţa procesului de alimentare determină productivitatea elevatoarelor.

MECANISM CU CULISĂ Page 18

 Se întîlnesc 2 tipuri de alimentare:

- echicurent;

- contracurent.

In general, in componența unui elevator vor intra: 1-cap; 2- tamburul de acţionare; 3-

banda transportoare; 4- cupă; 5-sabot; 6- tamburul de tensionare; 7- dispozitivul de
întindere-tensionare; 8-buncăr de alimentare; 9- gura de evacuare; 10 – tub:

În cazul alimentării echicurente, cupa se încarcă cu produs de la fundul sabotului. La

această încărcare se obţine un coeficient de umplere relativ mic ( depinde de viteză). La
încărcare contracurent, produsul nimereşte nemijlocit în cupă. Cuplele se umplu mai
bine şi practic nu depinde de viteză. În schimb apar rezistenţe adăugătoare la
încărcare. Această metodă se foloseşte pentru produsele abrazive.

Se deosebesc 3 metode de descărcare în funcţie de direcţia forţei centrifugale la

descărcare:

- gravitaţională - Elevatoare lente

- centrifugală- Elevatoare rapide

- mixtă

Caracterul descărcării elevatorului depinde de viteza elementului de tracțiune. În

elevatoarele cu cupe, diametrul tamburelor este proporţional vitezei elementului de
tracțiune. Pentru elevatoarele rapide se determină:

- productivitatea;

- caracteristica produsului;

- înălţimea.

- proprietăţile

Ca reguli principale se respectă:

1. Se alege lăţimea benzii cu 50 – 100 mm mai mare decît lăţimea cupei, după
aceasta se calculează efortul după metoda ocolirii după contur, se iau în

MECANISM CU CULISĂ Page 19

 consideraţie tensiunile suplimentare apărute la impactul dintre cupă şi produs în
sabot.

2. Forţele necesare pentru accelerarea produsului.

3. Forţele de frecare dintre cupă şi încărcătură.

Tensiunea minimă a benzii se alege ca să nu alunece pe tambur, iar diametrul se

alege în dependenţa de valoarea acesteia. Cunoscînd efortul de tracţiuni , se verifică
numărul de garnituri şi se alege motorul electric şi mecanismul de acţionare.

II.1. Tipuri de elevatoare.

 După destinație, elevatoarele se grupează:

- Elevatoare pentru vehicule/ auto
- Elevatoare (autogredere ridicătoare) sunt folosite la săparea și deplasarea
simultană a pământului pentru încărcarea în mijloace de transport
- Elevatoare cu cupe destinate transportarii de cereale, de materiale de constructie
si alte incarcaturi.
- Elevator pentru lucru la inaltime
- Elevator transport pe scari este un dispozitiv medical ortopedic ce ajuta persoana
cu dizabilitati locomotorii sa urce ori sa coboare scarile in cladiri ce nu au lift.
 După elementele constitutive , exista:
o elevatoare de 2 coloane,
o elevatoare de 4 coloane,
o elevatoare foarfeca
o elevatoare ingropate.
Elevatoarele de 2 coloane pot fi electromecanice sau hidraulice. Elevatoarele
electromecanice pot fi actionate de un motor si cu transmisia catre celalalta coloana
prin lant sau prin cardan, sau pot fi actionate de 2 motoare avand sincronizarea
electromecanica sau electronica.
Elevatoarele electromecanice uzuale au sarcina utila de 2.5 – 3.2 tone, iar exceptiile
au 3.5 – 5 tone, marea majoritate a autoturismelor se pot ridica cu elevatoare de 2.7 –

MECANISM CU CULISĂ Page 20

3.2 tone. Pentru elevatoarele electromecanice este de asemenea foarte importanta
calitatea piulitei de tractiune, ea putand cauza cele mai multe probleme in exploatare.
Elevatoarele de 2 coloane electohidraulice au aplicatii pentru sarcini utile mari de
peste 4 tone sau in locatii cu mult praf in care variantele electromecanice pot suferi
uzuri premature.
Elevatoarele de 4 coloane sunt in special folosite pentru reglaj directie sau reparatii
autovehicule grele, dar trebuie intotdeauna un cric de punte care sa culiseze pe
platformele elevatorului. Sarcina utila pentru astfel de elevatoare este de 3.5, 4 si 5
tone. Este foarte important sa se ia in considerare lungimea platformelor care poate
varia intre 4100 mm si 5100 mm, pe cele mici existand posibilitatea sa nu se poată
ridica autoutilitare si dube lungi.
Ca variante constructive, elevatoarele de 4 coloane pot fi.
- cu platforme lise sau
- cu platforme pregatite de directie avand platouri rotative si platouri de relaxare
integrate in platforme.
– Elevatoarele de tip foarfeca sunt elevatoare folosite in special pentru receptia
interactiva la intrarea in service, sau in spatiile dificil de abordat. Ele de obicei se
ingroapa, dar caseta de fundatie are doar cativa centimetri adancime. Avantajul este ca
atunci cand sunt jos arata excelent suprafata fiind perfect plana, dar dezavantajul este
ca in casete se aduna mizerie. Cele mai folosite sunt cele cu rampe scurte de 3 tone
pentru receptie, avand avantajul ca se pot pozitiona in dreptul usilor de acces, iar atunci
cand nu sunt ridicate se poate circula peste ele fara a se observa.
- Elevatoarele ingropate sunt in special folosite la dotarea service-urilor pentru că
dau un aspect mai curat service-ului din cauza lipsei coloanelor de la suprafata. De
asemenea se poate mai usor lucra de jur imprejurul masinii. Elevatoarele ingropate pot
avea una sau doua coloane, iar coloanele pot avea distanta dintre ele de 1300 mm sau
2300 mm. Cu cat distanta este mai mare intre coloane accesul masinii este mai facil si
aspectul mai profesional, dar pretul este mai mare. La varianta cu o singura coloana,
dezavantajul este ca nu se pot face operatii de service la toba de esapament, dar se
preteaza perfect pentru spalatorii auto sau receptie/showroom.

MECANISM CU CULISĂ Page 21

 Instalarea unor astfel de elevatoare este posibilă dacă nu există strat de apa freatica
la suprafata. Exista si alte tipuri de elevatoare pentru diverse aplicatii cum ar fi
elevatoare mobile pneumatice sau hidraulice, elevatoare pentru service roti, elevatoare
cu 4, 6, 8 coloane mobile pentru autocamioane cu remorci sau autobuze.

MECANISM CU CULISĂ Page 22

 CAPITOLUL III: MECANISMUL CU CULISA

Ascensoarele folosesc, în general, energia electrică pentru a se putea deplasa,

sau o pompă hidraulică cu fluid pentru a ridica un piston cilindric. Pe același principiu se
construiesc si elevatoarele. Iată exemplul ce face obiectul acestui proiect:
Modelul poate fi fabricat pentru a asigura operațiunile si adecvate pentru
domenii/ sectoare ca: construcții, silvicultură, industrie, industria alimentară, industria
chimică, instalații industriale și întreținere, etc. Acest echipament este proiectat pentru
condiții de muncă grele, designul său robust permițându-i să suporte sarcini mari și o
mobilitate excelentă în zona de lucru, fiind ușor de operat.
Există in domeniu, variante constructive diverse:
 Disponibile în modele de 1,7 M și 2,5 M înălțime.
 Acționarea poate fi în versiune electrică de 12 V, cu sistem de încărcare inclus
dar si manuală, caz in care se folosește o manivelă.
 Capacitate de încărcare de 300 – 500 kg
 Se poate adapta un sistem de blocare al roților.
 Sistemul de coloane este telescopic, iar ridicarea se poate face și cu comanda
manuală.

Un lanț cinematic reprezinta un ansamblu de mecanisme care realizeaza

primirea si transferul miscarii de la un organ de masina la altul. În acest caz, cadrul fix
(ghidajul) este confecționat din oțel semifabricat cu profil U, pe care culisează, cu
ajutorul unor role, cadrele mobile ridicătoare, asigurandu-se astfel deplasarea rectilinie
alternativă a acestora solidar cu plaforma de încărcare.

MECANISM CU CULISĂ Page 23

 III.1. Culisa oscilanta – mecanism de transformare a mișcării
In general, mecanismul cu culisa oscilanta este unul de transformare a mișcării
din rotatie în translație rectilinie alternativă. El e format din manivela de raza R,
antrenata in miscare de rotatie cu turatia n, de arborele I. Manivela poate fi si un volant
cu excentric. Manivela R antreneaza piatra de culisa 1 care va oscila in ghidajul culisei
2, articulata in O. Culisa capata o miscare oscilanta care se transforma in miscare
rectilinie alternativa a saniei 3, organul de lucru, prin intermediul elementului de
compensare 4. Unghiurile a si b sunt diferite si deci si cele doua viteze sunt diferite.
Ecuatia de transfer a mecanismului este Ncd=n , in care Ncd este numarul de
curse duble pe minut a saniei iar n este turatia manivelei. Intr-un mod mai riguros ,
ecuatiile de transfer pot permite calculul vitezelor medii la cursa activa va si la cursa de
mers in gol vmg in functie de lungimea cursei Lc, turatia n si unghiurile  si  ale
manivelei.

Constructie: 1. Manivela , 2. piatra de culisa,

. Culisa, A0,B0,B. articulatie, 5 piulita

3.

Principiul de funcționare în reprezentarea figurată mai sus este: Piatra de culisa

2 primeste miscarea de la o coroana dintata si executa o miscare circulara uniforma in
jurul articulatiei A0, prin intermediul manivelei 1. Culisa 3 este antrenata de piatra de
culisa 2 si oscileaza la un capat in jurul articulatiei B0, iar cu celalalt pune in miscare
elementul condus C. Acesta va realiza miscarea principala (C este o piulita a carei
miscare de rotatie este transformata in miscare de translatie de un surub cu care este
conjugata). În cazul modelului de elevator prezentat, s-a adaptat mecanismul cu culisă
pentru ridicarea și coborîrea controlată a platformei.

MECANISM CU CULISĂ Page 24

CAPITOLUL IV : MENTENANȚA ELEVATOARELOR SI N.T.S.M. LA LUCRĂRILE DE
REPARAȚII

Repararea elevatoarelor trebuie sa fie facuta cu responsabilitate de către

persoane autorizate. Reparatorul raspunde de alegerea corecta a procedeelor
tehnologice de executie si de calitatea executiei si a materialelor folosite, cu prevederile
documentatiei tehnice pentru reparare si cu instructiunile de reparare a elevatoarelor.
La lucrarile de reparatii ale elevatoarelor trebuie folosit personal calificat si
instruit anume in acest scop.
La efectuarea lucrarilor de reparatii ale elevatoarelor se vor lua masuri
corespunzatoare pentru prevenirea avariilor si accidentelor.
La lucrarile de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de Protectia
muncii si Normele Tehnice pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor valabile pe
teritoriul României.
Lucrarile care constituie reparatii sunt urmatoarele:
a) refacerea sau remedierea imbinarilor sudate ale constructiei metalice;
b) modificarea de principiu a schemei electrice sau hidraulice de
actionare;
c) inlocuirea totala a instalatiei electrice sau hidraulice;
d) inlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale elevatorului
cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute in documentatia
tehnica initiala.
Inaintea inceperii lucrărilor de reparatii, unitatea reparatoare, cu acordul unitatii
detinatoare, va intocmi o documentatie de reparatie din care sa rezulte lucrarile ce
urmeaza a se efectua, precum si conditiile tehnice de executie, verificari si incercari.
In vederea efectuarii verificarii tehnice a reparatiei, unitatea reparatoare
va intocmi o documentatie care va cuprinde:
a) lista lucrarilor efectuate sau, dupa caz, proiectul sau tehnologia de
reparatie;
b) certificatele de calitate ale materialelor si subansamblelor intrebuintate;
la componentele de securitate se vor anexa certificatele de conformitate;

MECANISM CU CULISĂ Page 25

 c) fisele de omologare si specificatiile procedurilor de sudare folosite;
d) tabelul nominal cu sudorii autorizati care au executat lucrarea si cu
valabilitatea autorizatiilor;
e) schema electrica sau hidraulica si desenul de ansamblu al instalatiei,
daca s-au efectuat modificari ale acestora cu ocazia reparatiei;
f) certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;
g) procesul-verbal in care sunt consemnate rezultatele incercarilor de
casa;
h) certificatele de calitate si garantie ale lucrarilor executate;
Documentatia tehnica de reparatii se va anexa la cartea instalatiei.
Efectuarea lucrarilor de reparatii se va inscrie in registrul de evidenta a
supravegherii elevatorului. Pentru efectuarea operatiilor de intretinere si revizie se
determina starea tehnica a elevatorului si principalele operatii ce urmeaza a se efectua.
Acestea constau in general din:
curatirea elevatorului;
controlul nivelului uleiului;
verificarea starii de uzura a lagarelor,a suruburilor de ridicare, a piulitelor
portante ale carucioarelor si a rolelor conducatoare, a talpilor de cauciuc de
pe brate si a bunei functionari a sistemului de ungere;
ungerea pieselor supuse frecarii conform schemei de ungere;
verificarea uzurii cablurilor sau lanturilor sistemului de sincronizare, de
tractiune si a fixarii acestora;
verificarea functionarii componentelor de securitate si reglarea acestora;
verificarea functionarii mecanismului de ridicare/coborare si remedierea
sau inlocuirea subansamblelor uzate;
verificarea bratelor pivotante si a dispozitivului de blocare brat;
verificarea functionarii sistemului electric de forta si comanda;
verificarea rezistentei de izolatie, a infasurarilor motoarelor electrice fata
de pamant, a rezistentei prizei de punere la pamant a echipamentelor
electrice;
verificarea functionarii si etanseitatii circuitelor hidraulice si pneumatice.

MECANISM CU CULISĂ Page 26

 Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizie se vor stabili in functie
de complexitatea elevatorului si de regimul de functionare.
Evidenta lucrarilor de intretinere si revizie se va tine intr-un registru.
Angajatorul răspunde de asigurarea protecţiei muncii în unitate şi are următoarele
obligaţii în acest domeniu:
a) să aprobe, în etapa de cercetare, proiectare şi executare a construcţiilor şi
echipamentelor tehnice, de elaborare a proceselor tehnologice, soluţii conforme
normelor de protecţie a muncii, aplicarea cărora ar elimina riscurile de accidentare a
salariaţilor şi de contractare a bolilor profesionale;
b) să activeze numai în temeiul autorizaţiei de funcţionare din punctul de vedere al
protecţiei muncii, iar în cazul lansării în producţie a echipamentelor tehnice, a
echipamentului individual de protecţie şi de lucru - şi în temeiul avizului corespunzător,
documente eliberate de organele abilitate,
c) să organizeze serviciul pentru protecţia muncii şi serviciul medical;
d) să achite instituţiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului medical de
urgenţă în caz de accidente de muncă şi acutizare a bolilor profesionale;
e) să asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de muncă;
f) să asigure elaborarea şi realizarea planului anual privind măsurile de protecţie a
muncii în unitate;
g) să nu atragă mijloacele salariaţilor în acoperirea cheltuielilor legate de
realizarea măsurilor de protecţie a muncii în unitate;
h) să admită la lucru numai persoane care, în urma controlului (examenului)
medical, corespund sarcinilor de muncă ce urmează să le execute; să asigure
periodicitatea acestor controale (examene);
i) să asigure informarea fiecărui salariat asupra riscurilor la care acesta este expus
în desfăşurarea activităţii sale la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor preventive
necesare;
j) să asigure instruirea salariaţilor în materie de protecţie a muncii, inclusiv
instruirea împuterniciţilor pentru protecţia muncii;

MECANISM CU CULISĂ Page 27

 k) să elaboreze şi să aprobe, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor,
instrucţiuni cu privire la protecţia muncii, corespunzătoare condiţiilor în care se
desfăşoară activitatea la locurile de muncă;
l) să asigure dotarea salariaţilor cu echipament individual de protecţie şi de lucru,
precum şi păstrarea, întreţinerea, repararea, curăţarea şi dezintoxicarea acestuia.
m) să acorde materiale igienico-sanitare salariaţilor care lucrează la locuri de
muncă cu condiţii de murdărire excesivă a pielii sau unde este posibilă acţiunea
substanţelor nocive asupra mîinilor;
n) să acorde alimentaţie de protecţie salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă
vătămătoare;
o) să asigure buna funcţionare a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a
aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi
neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
p) să nu ceară salariatului îndeplinirea unor sarcini de muncă cu pericol iminent de
accidentare;
r) să asigure fiecare salariat contra accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
s) să asigure publicitatea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în
termenele stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate,
elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora;

MECANISM CU CULISĂ Page 28

Exemplu: Componența Elevator hidraulic auto.

MECANISM CU CULISĂ Page 29

MECANISM CU CULISĂ Page 30
BIBLIOGRAFIE:

Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005

Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006

Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,

Editura A.G.I.R., 2007

Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008

Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica

Timişoara, 2006

Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor,

suflantelor şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.

Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993

Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.

Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.

Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007

Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare

Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000

Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,

Reprografia Universităţii, Craiova, 1993

Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,

Bucureşti, 2002.

MECANISM CU CULISĂ Page 31