S.C. ECHIPAMENTE PENTRU CONSTRUCŢII S.R.L.

Şantier: …………………………………………..
Lucrare: …………………………………..

PLAN PROPRIU
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
(Dupa rev.1)

1.Montare si demontare macara turn JASO

2.Operare si manevrare macara turn JASO
3.Service si mentenanta macara turn JASO
S.C. ECHIPAMENTE PENTRU CONSTRUCŢII S.R.L. Aprobat
Lucrare: …………………………….. …………………
Adresa: ……………………………..

Plan propriu de securitate şi sănătate

(Conform H.G. nr.300/2006, art.31, lit.a) ÷g))

a) Numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului.

S.C. ECHIPAMENTE PENTRU CONSTRUCŢII S.R.L.
Chitila, Rudeni, Strada Rudeni, nr.79 judeţul Ilfov

b) Numărul lucrătorilor pe şantier.

Lucrători pe şantier – maxim 14 persoane

c) Numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă este

cazul.
Persoana desemnata sa coordoneze lucrarea LEPADATU LUCIAN
Responsabil SSM – COFELEASA MARIA

d) Durata lucrărilor, indicând data începerii acestora.

Lucrările se vor desfăşura incepand cu data de …………………. pe durata a
……… luni, pana la data de ……………… .

e) Analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi

securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe
şantier.
Analiza constă in stabilirea particularităţilor specifice ale sistemului de muncă
pentru lucrul cu macaraua turn.
Procesul tehnologic de executie consta in doua etape distincte de desfasurare si
anume:
e1) - activitati de montare/demontare macara turn tip JASO;
e2) - activitati de operare/manevrare macara turn tip JASO ;
e3) - activitati de service/mentenanta macara turn tip JASO.
e1) Activităţi de montare/demontare macara turn.

Particularităţile sistemului de muncă.

1. Forţa de muncă utilizată.
a) Activitatea de montare/demontare macara turn se realizează de echipe
specializate (complexe), formate din lucrători calificaţi şi instruiţi în
următoarea structură profesională (posturi de lucru):
 2 post – inginer responsabil supraveghere lucrare (RSL sau RSVTI);
 2 post – electrician (autorizat intern);
 4 post – mecanic utilaje (autorizat intern macaragiu);
2
  2 posturi – lăcătuşi mecanici (autorizaţi intern – legători de sarcină),
dupa caz;
 2 posturi – necalificaţi (autorizaţi intern – legători de sarcină), dupa caz.
b) Lucrătorii menţionaţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul firmei în baza
unor contracte individuale de muncă încheiate în conformitate cu
prevederile Legii nr.53/2003 – Codul Muncii actualizat.
2. Sarcini de muncă/operaţii prestate.
a) Operaţiile de montare/demontare macara turn se realizează în echipă,
fiecare lucrător având obligaţia să realizeze operaţiile de muncă
corespunzător pregătirii profesionale (funcţie, meserie/specialitate şi
instruire primită) în ordinea/succesiunea prevăzută de producător în
cartea tehnică a fiecărui tip de macara;
b) Realizarea operaţiilor de montare/demontare macara turn (elemente de
turn, braţ, contrabraţ, contragreutăţi, etc.) se efectuează cu o automacara
ajutătoare corespunzătoare care poate fi după caz, proprietatea societăţii
sau închiriată pentru perioada de derulare a lucrărilor.
2.1. Condiţii tehnice privind montarea/demontarea macaralei turn.
a) În funcţie de cerinţele beneficiarului/utilizatorului macaralei (înălţime, rază de
lucru, sarcini de ridicat, etc.) macaralele turn se montează la punct fix,
încastrate în fundaţie, după care se dă în exploatare cu macaragiu conform
contractului încheiat între părţi;
b) La locul de montare, utilizatorul (beneficiarul) macaralei turn are obligaţia să
asigure:
 fundaţie corespunzătoare care să preia toate sarcinile (şocurile)
transmise de macara în timpul lucrului (proiectul fundaţie face parte din
documentaţia de autorizare şi punere în funcţiune conform legislaţiei ISCIR
în vigoare);
 spaţiu liber suficient pentru realizarea manipulărilor şi manevrelor
efectuate cu automacaraua ajutătoare în vederea încărcării/descărcării în
mijlocul auto.
c) În cazuri particulare, atunci când înălţimea de lucru utilă depăşeşte înălţimea
liberă prevăzută de producător în cartea tehnică, macaraua turn se ancorează
de clădirea adiacentă în baza unor proiecte de ancorare întocmite în acest sens
de către proiectanţi de specialitate;
d) În situaţiile de montare a macaralei turn în apropierea:
 liniilor de înaltă tensiune, vârful braţului aflat în rotaţie, trebuie să aibă o
distanţă de siguranţă mai mare de 5,0 m faţă de cel mai apropiat cablu
electric aflat sub tensiune;
 altor macarale turn sau clădiri, înălţimea liberă sub cârlig în poziţia cea
mai ridicată, trebuie să asigure o distanţă de siguranţă de minim 3,0 m faţă
de coama braţului sau punctul cel mai înalt al clădirii, iar vârful braţului aflat
în rotaţie să nu fie mai aproape de 2,5 m faţă de turnul macaralei învecinate.
e) Este interzisă montarea/demontarea macaralei turn în situaţiile:
 pe durata precipitaţiilor atmosferice, ploaie, ninsoare, fulgere, trăsnete,
etc. sau când viteza vântului depăşeşte viteza de 50 Km/oră;
 atunci când pe raza de acţiune a macaralei turn sau a automacaralei
ajutătoare şi/sau în apropierea acestora se desfăşoară activităţi de şantier
(ex.: săpături, lucrări de dulgherie, turnări de betoane, montări de
prefabricate, etc.);
 dacă în vecinătatea zonei de lucru afectată operaţiilor de
montare/demontare, încărcare/descărcare componente ale macaralei turn

3
 există trafic auto curent, acesta va fi deviat pe trasee ocolitoare, sau oprit,
pe durata derulării lucrărilor.

2.2. Succesiunea operaţiilor la montarea macaralei turn.

Transportul, descărcarea şi montarea componentelor macaralei se va realiza în
succesiunea indicată de producător astfel:
a) Tronsoane de turn în număr corespunzător înălţimii de lucru solicitate de client
cu elementele de acces aferente (scări, podeţe de odihnă, coş de protecţie,
etc.);
b) Ansamblul superior al turnului cu platforma şi mecanismul de rotire, platforma şi
cabina macaragiului (după caz);
c) Vârful macaralei cu scara şi podina de lucru pentru montarea/demontarea
ancorelor de braţ şi contrabraţ;
d) Contrabraţul cu ancorele şi podeţele de acces la contragreutăţi;
e) Contragreutatea care asigură echilibrarea braţului cu toate mecanismele
componente;
f) Braţul macaralei cu mecanismele de lucru şi accesoriile aferente montate:
 mecanism deplasare cărucior cu tamburul de cablu şi căruciorul de
sarcină propriu-zis;
 mecanism ridicare sarcină cu tamburul de cablu;
 tiranţii/ancorele de susţinere a braţului;
 cablu de siguranţă a montajului braţului;
 podeţe de acces şi lucru pe braţ;
 indicatoare privind raza de lucru pentru macaragiu.
g) Cârligul macaralei (pisica);
h) Restul contragreutăţilor prevăzute de producător în cartea tehnică a macaralei;
i) Racordarea instalaţiei electrice proprii macaralei la reţeaua electrică a
şantierului;
j) Reglarea limitatorilor macaralei, în funcţie de cerinţele şi condiţiile de lucru:
 limitatorul de rotire se reglează din fabrică pentru câte 2 rotaţii în fiecare
sens;
 limitatorul de ridicare al cârligului, se reglează astfel încât cârligul de ridicare
a sarcinii să nu atingă căruciorul macaralei;
 limitatorul de deplasare al căruciorului se reglează pentru a reduce viteza de
deplasare a căruciorului pe braţ sau blocarea acestuia când se află la câţiva
centrimetri de cele 2 (două) amortizoare situate la capetele braţului;
 limitatorul de moment sarcină se reglează astfel încât macaraua să poată
ridica sarcina nominală (Q), dar să nu poată ridica o suprasarcină (Q1)
având 10% în plus faţă de sarcina nominală (Q).
k) Legarea instalaţiei electrice la împământare conform procedurilor prevăzute în
cartea tehnică a macaralei;
l) Efectuarea probelor de casă şi autorizarea macaralei conform prevederilor de
autorizare ISCIR în vigoare (PT R1-2010 cu modificările şi completările
ulterioare);
m) Întocmirea documentelor de predare-primire în exploatare (cu macaragiu).
Succesiunea operaţiilor la demontare este inversă operaţiilor efectuate la
montare.
2.3. Sarcini de muncă prestate pe posturi de lucru (lucrări/operaţii
principale).
Inginerul RSL - 2 posturi (responsabil cu supravegherea lucrărilor/conducătorul
locului de muncă).

4
 a) Organizează şi coordonează activitatea desfăşurată de formaţia de lucru pe
toată durata derulării operaţiilor de montare/demontare;
b) Întocmeşte pentru fiecare lucrare de montare/demontare, câte un proces verbal
de instruire a lucrătorilor cu indicarea materialului utilizat şi consemnarea
efectuării instruirii prin semnătura fiecărui membru al formaţiei;
c) Supraveghează modul de amplasare şi calare a automacaralei ajutătoare în
funcţie de particularităţile terenului şi vecinătăţi (clădiri, alte macarale, linii de
înaltă tensiune, drumuri publice, etc.);
d) Comunică permanent (prin telefonie mobilă, porta-voce, gesturi-semnal, etc.) cu
membrii formaţiei, precum şi cu macaragiul automacaralei ajutătoare pentru
executarea în siguranţă a oricărei operaţii de legare, echilibrare şi manevre
efectuate în condiţii de lucru temporar la înălţime;
e) Supraveghează operaţiile de încărcare/descărcare a
elementelor/subansamblelor macaralei în mijloace de transport auto în vederea
transportului pentru montare/demontare la alţi beneficiari/utilizatori.
Membrii formaţiei de montare/demontare.
Realizează montarea/demontarea macaralei având la bază principiul colaborării
permanente şi sincronizării operaţiilor specifice fiecărui post de lucru, lucrând în echipă
de câte 3 – 5 lucrători, dar niciodată mai puţin de 2 (doi) lucrători.
Macaragiu – 4 posturi
a) Cooperează prin telefonie sau gesturi-semnal cu responsabilul RSL şi
macaragiul de pe automacaraua ajutătoare pentru a asigura sincronizarea
operaţiilor de montare/demontare a elementelor din componenţa macaralei;
b) Manevrează de la pupitrul de comandă mecanismele macaralei pentru
montarea/demontarea subansamblelor superioare turnului (braţ, contrabraţ,
ancore de susţinere, etc.) în funcţie de semnalele transmise de lăcătuşi
montatori şi/sau a responsabilului RSL, în funcţie de necesităţi.
Electrician – 2 posturi
a) Supraveghează funcţionarea corectă a mecanismelor macaralei acţionate
electric pe durata operaţiilor de montare/demontare;
b) Intervine operativ în cazul defecţiunilor tehnice şi/sau de altă natură în
instalaţia electrică a macaralei (siguranţe, defecţiuni de circuite, reglări de
limitatori, etc.);
c) Realizează legarea/dezlegarea instalaţiei electrice la împământare conform
proce-durilor tehnice prevăzute în cartea tehnică a macaralei.
Lăcătuşii montatori – 2 posturi
a) Leagă elementele/subansamblele macaralei cu chingi şi funii de manevră în
vederea susţinerii şi manipulărilor efectuate cu automacaraua ajutătoare;
b) Efectuează în echipă de 3 – 5 lucrători toate operaţiile de
montare/demontare prevăzute în cartea tehnică a macaralei;
c) Colaborează permanent cu responsabilul RSL, macaragiul de pe
automacaraua ajutătoare şi legătorii de sarcină în vederea sincronizării
mişcărilor pentru aducerea în poziţie corectă de montare/demontare şi/sau
depozitare pe sol;
d) Efectuează operaţiile de demontare în părţi componente a subansamblelor
macaralei în vederea transportului auto la alte locaţii.
Lucrătorii necalificaţi – 2 posturi
a) Participă şi colaborează cu macaragiul de pe automacaraua ajutătoare la
calarea acesteia pe amplasamentul de lucru ales;
b) Cooperează cu responsabilul RSL pentru a asigura manipularea şi
manevrarea în siguranţă a sarcinilor aflate în cârligul automacaralei luând în

5
 consideraţie condiţiile reale de lucru (clădiri, linii electrice, alte macarale,
drumuri publice, condiţii de vânt, etc.);
c) Realizează manevrele de manipulare a componentelor macaralei prin
frânghiile ajutătoare pentru aducerea acestora la poziţia de montare
efectuată de lăcătuşi montatori;
d) Cooperează cu lăcătuşi montatorii pentru asigurarea acestora cu sculele şi
uneltele necesare efectuării operaţiilor de montare/demontare a
componentelor macaralei.
3. Echipamente de muncă şi materiale utilizate.
a) Automacara ajutătoare pentru montarea/demontarea componentelor
macaralei – utilaj închiriat pe perioada derulării lucrărilor;
b) Mijloace de transport auto (autocamioane, treylere, şei, etc.) închiriate în
vederea efectuării transportului componentelor macaralei între locaţiile de
lucru solicitate de beneficiarii macaralelor;
c) Mijloace de transport proprii pentru deplasarea membrilor formaţiei la locul de
montare/demontare;
d) Ciocane de diferite mărimi, dornuri, leviere şi alte scule de lăcătuşărie/montaj
în funcţie de necesităţi;
e) Ocheţi, chingi şi funii de diferite lungimi pentru legarea şi manipularea
componentelor macaralei şi a contragreutăţilor.
4. Mediul fizic de muncă.
Activitatea de montare/demontare macara turn se desfăşoară pe toată durata
anului, în mediu fizic extern care, în anumite condiţii pot afecta securitatea şi
sănătatea lucrătorilor participanţi la lucrare (vânt, ploaie, furtună, grindină,
trăsnete, etc.).

e2) Activităţi de operare/manevrare macara turn.

Componentele sistemului de muncă.
1. Forţa de muncă utilizată.
a) Activitatea de manevrare a macaralei turn de orice tip este permisă numai
lucrătorilor calificaţi, instruiţi şi autorizaţi în conformitate cu prevederile ISCIR
PT R1-2010 cu amendamentele ulterioare, precum şi a Legii nr.53/2003 –
Codul Muncii, actualizat;
b) Profesia de operator macara turn, mecanic utilaj autorizat macaragiu este
permisă numai lucrătorilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 ani cu viza
medicului de medicina muncii „apt pentru lucru la înălţime”.
2. Sarcini de muncă prestate.
a) Manevrarea mecanismelor macaralei în funcţie de cerinţele lucrărilor
şantierului în care este montată macaraua (sarcină maximă, rază de acţiune,
înălţime);
b) Manevrarea macaralei este posibilă şi realizabilă în următoarele variante de
lucru:
 comandă prin pupitru portabil cu telecomenzi;
 comandă prin pupitru din cabina macaragiului, cabină ce poate fi montată
la baza turnului sau sub braţ pe tronsonul de turn rotitor (în funcţie de tipul
constructiv al macaralei);
c) Atribuţiile, obligaţiile şi responsabilităţile operatorului de macara pe durata
programului de lucru al şantierului sunt prezentate detaliat la pct.6 (6.1. ÷
6.4.).
3. Echipamente de muncă utilizate.

6
 Macaraua turn din familia JASO montata la punct fix (ancorata în fundaţie)
şi în funcţie de înălţimea de lucru, macaraua poate fi ancorată şi de clădirea
cea mai înaltă pe care o deserveşte.
4. Mediul fizic de muncă.
Activitatea de operare/manevrare a macaralei turn se desfăşoară pe toată
durata anului calendaristic în condiţiile parametrilor fizici ai mediului
(temperatură, presiune, umiditate, curenţi de aer, iluminat mixt (natural şi
artificial), etc.) specifici anotimpului şi zonei (regiunii) în care este montată
macaraua.

e3) Activitati de service/mentenanta macara turn.

1. Elemente de referinţă.
1.1. Componentele sistemului de muncă.
1.1.1. Forţa de muncă.
Personal de specialitate, calificat, cu experienţă în domeniul exploatării,
întreţinerii şi reparării macaralelor, angajat cu contract individual de muncă în
conformitate cu prevederile Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, cu modificările şi
completările pentru prestarea serviciilor de „mentenanta (service)” aferente
macaralelor livrate si/sau închiriate clienţilor.
Formaţia de service este alcătuită şi lucrează, după caz, din următoarele
meserii şi/sau specialităţi:
- şef formaţie (inginer, maistru, tehnician);
- mecanici;
- electricieni;
- alte meserii (macaragii, lacatusi mecanici, etc.), în funcţie de
necesităţi.
1.1.2. Sarcini de muncă prestate.
La solicitarea clienţilor, prestaţiile de „service” constă după caz, din următoarele
categorii de lucrări:
 asistenţă tehnică la montarea şi/sau demontarea echipamentelor
tehnologice de lucru ale macaralelor;
 prestaţii service în perioada de garanţie sau post garanţie privind
efectuarea reviziilor periodice conform graficelor de revizii sau reparaţii la
solicitarea clientului;
 diverse lucrări de service la solicitarea clientului.
1.1.3. Mijloace de muncă utilizate.
- truse scule mecanici utilaje;
- aparate de măsură şi control (diferite);
- alte scule şi accesorii de lucru puse la dispoziţie de client;
- piese schimb şi subansamble specifice tipului de macara asupra căruia
se execută prestaţia de service.
1.1.4. Mediul de muncă.
În funcţie de poziţia macaralei, activitatea de service poate fi prestată după
caz, în spaţiu deschis (în aer liber) la punctul de lucru al macaralei sau după
necesitaţi, parţial si intr-un spaţiu închis (atelier, hală, etc.).

f) Evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele

utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau

7
 preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea
şantierului.
f1) Activităti de montare/demontare macara turn.
Factori de risc – măsuri de prevenire şi protecţie.

a) Elemente statistice referitoare la factorii de risc.

 spaţiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de muncă;
 accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt disfuncţii ale sistemului de
muncă ce pot apărea numai datorită prezenţei şi interacţiunii factorilor de risc;
 factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale;
 factorii de risc sunt un pericol efectiv pentru lucrători care, în anumite condiţii şi
împrejurări pot conduce, fie la vătămarea violentă a organismului, fie la afecţiuni
fiziologice ale organismului.
b) Consideraţii generale referitoare la măsurile de prevenire şi protecţie.
 măsurile de prevenire şi protecţie sunt modalităţi tehnice şi organizatorice
şi/sau de altă natură, de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale prin eliminarea/sau evitarea ori diminuarea acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman, astfel:
- măsurile de prevenire vizează eliminarea acţiuni factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională din sistemul de muncă;
- măsurile de protecţie vizează evitarea sau diminuarea acţiunii factorilor de
risc asupra organismului uman.
 eliminarea sau diminuarea cauzelor de accidentare sau îmbolnăvire
profesională este posibilă numai dacă la nivelul conducerii agentului economic,
a organizatorilor şi conducătorilor locurilor de muncă, precum şi a lucrătorilor
implicaţi în procesul de muncă, sunt aplicate şi respectate măsurile
organizatorice şi tehnice prevăzute la pct.1-4.
c) Măsurile organizatorice vizează lucrătorii şi sarcina de muncă, iar măsurile tehnice
vizează echipamentele de muncă şi mediul fizic de muncă.
1. Factori de risc proprii lucrătorilor – măsuri organizatorice de prevenire şi
protecţie.

Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice

crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. ACŢIUNI GREŞITE ALE LUCRĂTORILOR 1. Selecţionarea atentă a lucrătorilor
(comportament inadecvat, nesigur, riscant care anterior angajării, prin:
poate favoriza sau declanşa un eveniment) a) Examene medicale efectuate de medicii
1.1. Executarea defectuoasă de operaţii (erori de de medicina muncii pentru a avea toate
execuţie), după caz: informaţiile necesare referitoare la starea
a) Executarea greşită a unor comenzi sau manevre în de sănătate la momentul repartizării
derularea operaţiilor de montare/demontare; lucrătorilor la locul de muncă;
b) Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie (echipa- b) Examene medicale psihologice pentru a
mente individuale de protecţie şi/sau colectivă). avea datele necesare concordanţei între
1.2. Nesincronizarea de operaţii (erori de autoreglaj) prin capacităţile mentale ale lucrătorilor şi
întărzieri sau devansări în raport cu ordinea cerinţele postului (macaragiu, electrician,
/succesiunea operaţiilor prevăzute în cartea tehnică a legători sarcină, lăcătuşi montatori, etc.);
macaralei.

8
1.3. Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de
muncă (erori de decizie) datorate, după caz, de:
a) Deplasare sau staţionare în zone periculoase aflate
în spaţiul de desfăşurare al operaţiilor de montare
/demontare, sau în raza de acţiune a macaralei
ajutătoare (sau alte spaţii adiacente locului de
muncă);
b) Deplasare cu pericol de cădere la nivel prin
dezechilibrare, alunecare, împiedicare de obiecte
sau materiale depozitate neglijent în spaţiul de
lucru/manevră;
c) Deplasare cu pericol de cădere de la înălţime prin
păşire în gol, prin dezechilibrare sau prin alunecare
de pe elementele macaralei (turn, braţ, contrabraţ,
scări şi podeţe de acces, etc.)
1.4. Comunicări accidentogene (erori de recepţie şi
prelucrare a informaţiei) pe durata comunicării directe
sau telefonie mobile între membrii formaţiei de lucru
2. OMISIUNI (erori ale lucrătorilor în derularea operaţiilor
de muncă în raport cu cerinţele de securitate)
Omiterea unor operaţii prevăzute în succesiunea
2.1. logică de derulare a operaţiilor de montare sau demon-
tare prevăzute de producătorul macaralei în cartea
tehnică.
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie (ex.: neutili-
zarea centurii de siguranţă în timpul lucrului temporar la
înălţime, neutilizarea podeţelor şi/sau a scărilor de
acces pe turn, etc.).
2. Factori de risc proprii sarcinilor de muncă – măsuri organizatorice de
prevenire şi protecţie.
a) Factorii de risc proprii sarcinilor de muncă există în orice sistem de muncă, nu
pot fi ignoraţi şi se datorează erorilor efectuate de lucrători pe durata derulării
lucrărilor;
b) Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă în vigoare prevede analiza factorilor
de risc proprii sarcinilor de muncă prin prisma situaţiilor posibile prezentate în
tabelul următor.
9
c) Informarea lucrătorilor anterior angajării
asupra riscurilor de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională la care sunt
expuşi la locul de muncă precum şi a
responsabilităţilor şi obligaţiilor pe care
trebuie să le respecte la locul de muncă;
d) Verificare/testarea cunoştinţelor profe-
sionale şi deprinderilor corespunzătoare
postului/meseriei pentru care se anga-
jează;
e) Admiterea la lucru numai după promo-
varea testului de verificare a cunoştin-
ţelor acumulate la intruirea introductiv
generală.
2.Admiterea în formaţia de lucru numai a
lucrătorilor cu vârsta între 18 şi 55 ani
declaraţi „apţi pentru lucru la înălţime” de
către medicul de medicina muncii, menţiune
înscrisă în fişa individuală de instruire.
3.Instruirea lucrătorilor la fiecare montare
sau demontare de macara turn pentru
reîmprospătarea cunoştinţelor privind
ordinea şi succesiunea operaţiilor de
muncă, precum şi a riscurilor de
accidentare la care sunt expuşi pe durata
realizării sarcinilor de muncă.
4.Controlul preventiv al conducătorului
lucrărilor de montare/demontare privind:
a) Starea fizico-patologică a lucrătorilor din
formaţia de lucru înainte de începerea
lucrărilor;
b) Starea echipamentului individual de
protecţie utilizat de lucrători pe durata
derulării lucrărilor;
c) Dotarea cu sculele şi uneltele necesare
utilizate la efectuarea operaţiilor.
5.Utilizarea corectă de către lucrători a
echipamentului individual de protecţie
pentru prevenirea situaţiilor de cădere de la
înălţime prin dezechilibrare, păşire în gol
sau alunecare.
6.Atenţie sporită şi concentrare la
semnalizările şi comunicările efectuate între
membrii formaţiei şi conducătorul operaţii-
lor de montare/demontare al macaralei.
7.Supravegherea permanentă a modului
de legare a subansamblelor macaralei, pre-
cum şi a semnalizărilor referitoare la
manevrele de ridicare/coborâre, rotire, etc.
efectuate cu automacaraua ajutătoare.
Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice
crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE 1.Instruirea periodică suplimentară:
MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE a) Participarea obligatorie a tuturor lucră-
SECURITATE determinate, după caz, de: torilor la instruirile suplimentare efec-
 insuficienţa cunoaşterii de către lucrători a tehnolo- tuate de responsabilul RSL în vederea
giei de montare/demontare prevăzute de producător cunoaşterii şi însuşirii corecte a tehnolo-
în cartea tehnică a fiecărui tip sau model de macara giei de montare/demontare pentru
turn; fiecare tip de macara;
 ignorarea de către lucrători a metodelor de muncă b) Verificareea cunoştinţelor acumulate cu
nepericuloase şi/sau alegerea unor soluţii de ocazia instruirilor suplimentare;
moment care pot favoriza sau genera un potenţial c) Netolerarea abaterilor privind tehnologia
pericol de accidentare. de montare/demontare prevăzută de
producător în cartea macarlei.
1.1 Operaţii, reguli, procedee greşite utilizate în derularea
lucrărilor.
1.2. Manevrarea neatenta a mecanismelor macaralei la 2.Autocontrol şi atenţie sporită din
ridicarea sarcinii. partea lucrătorilor privind:
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune a) Adoptarea unui comportament normal şi
greşită a operaţiilor de muncă) sigur în efectuare operaţiilor de muncă
1.4. Absenţa unor operaţii. specifice postului de muncă;
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT b) Poziţionarea corectă în timp şi spaţiu
CU CAPACITATEA LUCRĂTORULUI pentru efectuarea în siguranţă a opera-
determinată, după caz, de: ţiilor de montare/demontare a elemente-
a) Inadaptarea lucrătorului din punct de vedere fizic şi lor din componenţa macaralei turn;
mintal la sarcina de muncă; c) Adoptarea unui ritm normal de lucru, fără
b) Atitudine necorespunzătoare a lucrătorului faţă de stres şi frică faţă de riscurile şi con-
riscuri; secinţele unui potenţial eveniment.
c) Lipsa deprinderilor şi experinţei în muncă a
lucrătorului.
2.1. Solicitare fizică, prin: 3.Organizarea ergonomică a activităţilor,
a) Efort dinamic depus în timpul lucrului; pe principiile:
b) Poziţii de lucru forţate sau vicioase pe durata a) Principiul economiei de efort, astfel încât
derulării lucrărilor. mişcările lucrătorilor să fie cât mai
uşoare, scurte şi precise, evitându-se
mişcările bruşte;
2.2. Solicitare psihică, prin: b) Principiul simetriei, simultaneităţii şi
a) Ritm mare de muncă;
continuităţii mişcărilor efectuate cu mâi-
b) Decizii dificile în scurt timp;
nile şi picioarele, astfel încât să fie elimi-
c) Operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de
nat pericolul căderii în gol prin aluneca-
complex.
re, dezechilibrare, sau păsire in gol;
c) Principiul succesiunii logice a mişcărilor
şi deplasărilor pentru efectuarea în ordi-
nea tehnologică a operaţiilor de
montare /demontare a macaralei turn,
conform prevederilor producătorului
prezentate în cartea tehnică;
d) Evitarea menţinerii corpului, braţelor sau
picioarelor în poziţie întins, aceştia favo-
rizând oboseală în timp, reducerea preci-
ziei mişcărilor şi deplasărilor în condiţii
de lucru temporar la înălţime.
4.Repartizarea sarcinilor de muncă să se
facă pe baza aptitudinilor fizice şi mentale
ale lucrătorilor (calificare, experinţă,
deprinderi, etc.).

10
 5.Acordarea periodică a timpilor de
odihnă, după caz, pentru:
a) Relaxarea muşchilor braţilor şi picioare-
lor;
b) Stabilirea procedurilor de lucru nepericu-
loase pentru etapele de lucru rămase
până la finalizarea lucrărilor de
montare /demontare a macaralei turn;

3. Factori de risc proprii echipamentelor de muncă – măsuri tehnice de

prevenire şi protecţie.
Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice
crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.Verificarea tehnică a funcţionării meca-
1.1. Mişcări periculoase (declanşare bruscă de energii nismelor macaralei înainte de începerea
încorporate, pe durata funcţionării echipamentelor utili- lucrărilor de montare/demontare;
zate în procesul de muncă) 2.Legarea corectă şi sigură în chingi şi funii
a) Mişcări funcţionare periculoase ale mecanismelor de manipulare a componentelor macaralei;
macaralei (declanşări sau blocări contraindicate ale 3.Semnalizarea corectă şi la timp prin ges-
mişcărilor funcţionale); turi semnal sau port-voce între lăcătuşi
b) Deplasări sub efectul gravitaţiei prin alunecare sau montatori, legătorii de sarcină şi macara-
cădere liberă a componentelor manipulate şi mane- giul de pe macaraua ajutătoare;
vrate pe durata derulării operaţiilor de
4.Comandă scurtă şi precisă din partea
montare/demontare;
coordonatorului lucrătorilor (responsabilul
c) Deplasării sub efectul propulsiei (ex.:balansul com-
RSL);
ponentelor la montare sau demontări cu ajutorul
5.Comunicarea prin orice mijloc asupra unei
automacaralei ajutătoare).
situaţii sau stări care ar pune în pericol atât
propria persoană cât şi ceilalţi participanţi
1.2. Contact cu corpuri şi suprafeţe cu contururi implicaţi în realizarea operaţiilor de
periculoase (înţepătoare, tăioase, alunecoase, montare/demontare macarale turn;
abrazive). 6.Utilizarea corectă a echipamentului indi-
vidual de protecţie şi a echipamentelor de
muncă utilizate pe durata derulării lucră-
torilor.

4. Factori de risc fizic proprii mediului de muncă – măsuri tehnice de prevenire

şi protecţie.
Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice
crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. FACTORI DE RISC FIZIC 1.Acordarea alimentaţiei de protecţie pentru
Factorii de risc fizic proprii mediului de muncă lucru în condiţii de temperaturi extreme:
acţionează direct asupra sănătăţii lucrătorilor prin a) în condiţii de lucru (vara) când tempe-
intensitatea parametrilor de temperatură, umiditate, ratura aerului depăşeşte 370C,
presiune şi curenţii de aer specifici perioadei lucrătorii beneficiază gratuit de
(anotimp/lună) şi a locaţiei (zona geografică) în care se alimentaţie de protecţie (de hidratare)
desfăşoară lucrările de montare/demontare macarale în cantităţi de 2-4 l/zi de persoană (apă
turn; minerală, apă plată, sucuri, etc.);
1.1. Temperatură, umiditate şi presiunea aerului: b)în condiţii de lucru (iarna) când tempe-
 ridicată; ratura aerului este joasă (frig, îngheţ,
 scăzută. etc.), lucrătorii beneficiază de ceaiuri
Curenţi de aer. calde în cantităţi de 1-2 l/zi de persoană.
1.2.
1.3. Iluminat (natural şi artificial în funcţie de necesităţi.)
2.Purtarea echipamentului individual de
protecţie corespunzător condiţiilor de
mediu;

11
 3.Asigurarea punctului de lucru cu iluminat
artificial (reflectoare) atunci când lucrările
continuă şi pe timpul nopţii.

f2) Activitati de operare/manevrare macara turn.

Riscuri identificate în activitatea de operare/manevrare a macaralelor
turn.
Factori de risc – măsuri de prevenire şi protecţie.
a) Elemente statistice referitoare la factorii de risc.
 spaţiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de muncă;
 accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt disfuncţii ale sistemului de
muncă ce pot apărea numai datorită prezenţei şi interacţiunii factorilor de
risc;
 factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale;
 factorii de risc sunt un pericol efectiv pentru lucrători care, în anumite condiţii
şi împrejurări pot conduce, fie la vătămarea violentă a organismului, fie la
afecţiuni fiziologice ale organismului.
b) Consideraţii generale referitoare la măsurile de prevenire şi protecţie.
 măsurile de prevenire şi protecţie sunt modalităţi tehnice şi organizatorice
şi/sau de altă natură, de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale prin eliminarea/sau evitarea ori diminuarea acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman, astfel:
- măsurile de prevenire vizează eliminarea acţiuni factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională din sistemul de muncă;
- măsurile de protecţie vizează evitarea sau diminuarea acţiunii factorilor de
risc asupra organismului uman.
 eliminarea sau diminuarea cauzelor de accidentare sau îmbolnăvire
profesională este posibilă numai dacă la nivelul conducerii agentului economic,
a organizatorilor şi conducătorilor locurilor de muncă, precum şi a lucrătorilor
implicaţi în procesul de muncă, sunt aplicate şi respectate măsurile
organizatorice şi tehnice prevăzute la pct.1-4.
c) Măsurile organizatorice vizează lucrătorii şi sarcina de muncă, iar măsurile tehnice
vizează echipamentele de muncă şi mediul fizic de muncă.
1. Factori de risc proprii lucrătorilor – măsuri organizatorice de prevenire şi
protecţie.

Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice

crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. ACŢIUNI GREŞITE ALE LUCRĂTORILOR 1. Selecţionarea atentă a lucrătorilor
(comportament inadecvat, nesigur, riscant care anterior angajării, prin:
poate favoriza sau declanşa un eveniment) a) Examene medicale efectuate de medicii
1.1. Executarea defectuoasă de operaţii (erori de de medicina muncii pentru a avea toate
execuţie), după caz: informaţiile necesare referitoare la
a) Executarea greşită a unor comenzi sau manevre în starea de sănătate la momentul
derularea operaţiilor de operare/manevrare; repartizării lucrătorilor la locul de muncă;
b)Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie (echipa- b) Examene medicale psihologice pentru a
mente individuale de protecţie şi/sau colectivă). avea datele necesare concordanţei între
1.2. Nesincronizarea de operaţii (erori de autoreglaj) prin capacităţile mentale ale lucrătorilor şi
întărzieri sau devansări în raport cu ordinea cerinţele postului (macaragiu, etc.);
/succesiunea operaţiilor prevăzute în cartea tehnică a c) Informarea lucrătorilor anterior angajării
macaralei. asupra riscurilor de accidentare şi/sau

12
1.3. Efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de
muncă (erori de decizie) datorate, după caz, de:
a) Deplasare sau staţionare în zone periculoase aflate
în spaţiul de desfăşurare al operaţiilor de
operare/manevrare, sau în raza de acţiune a
macaralei ajutătoare (sau alte spaţii adiacente locului
de muncă);
b)Deplasare cu pericol de cădere la nivel prin
dezechilibrare, alunecare, împiedicare de obiecte
sau materiale depozitate neglijent în spaţiul de
lucru/manevră;
c) Deplasare cu pericol de cădere de la înălţime prin
păşire în gol, prin dezechilibrare sau prin alunecare
de pe elementele macaralei (turn, braţ, contrabraţ,
scări şi podeţe de acces, etc.)
1.4. Comunicări accidentogene (erori de recepţie şi
prelucrare a informaţiei) pe durata comunicării directe
între operator si legatorii de sarcina
2. OMISIUNI (erori ale lucrătorilor în derularea operaţiilor
de muncă în raport cu cerinţele de securitate)
Omiterea unor operaţii prevăzute în succesiunea
2.1. logică de derulare a operaţiilor de operare/manevrare
prevăzute de producătorul macaralei în cartea tehnică.
2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie (ex.: neutili-
zarea centurii de siguranţă în timpul lucrului temporar la
înălţime, neutilizarea podeţelor şi/sau a scărilor de
acces pe turn, etc.).
îmbolnăvire profesională la care sunt
expuşi la locul de muncă precum şi a
responsabilităţilor şi obligaţiilor pe care
trebuie să le respecte la locul de muncă;
d) Verificare/testarea cunoştinţelor profe-
sionale şi deprinderilor corespunzătoare
postului/meseriei pentru care se anga-
jează;
e) Admiterea la lucru numai după promo-
varea testului de verificare a cunoştin-
ţelor acumulate la intruirea introductiv
generală.
2.Admiterea la lucru numai a lucrătorilor
cu vârsta între 18 şi 55 ani declaraţi „apţi
pentru lucru la înălţime” de către medicul
de medicina muncii, menţiune înscrisă în
fişa individuală de instruire.
3.Instruirea lucrătorilor pentru
reîmprospătarea cunoştinţelor privind
ordinea şi succesiunea operaţiilor de
muncă, precum şi a riscurilor de
accidentare la care sunt expuşi pe durata
realizării sarcinilor de muncă.
4.Controlul preventiv al lucratorilor privind:
a) Starea fizico-patologică a lucrătorilor
înainte de începerea lucrărilor;
b) Starea echipamentului individual de
protecţie utilizat de lucrători pe durata
derulării lucrărilor;
c) Dotarea cu echipamente de munca
utilizate la efectuarea operaţiilor.
5.Utilizarea corectă de către lucrători a
echipamentului individual de protecţie
pentru prevenirea situaţiilor de cădere de la
înălţime prin dezechilibrare, păşire în gol
sau alunecare.
6.Atenţie sporită şi concentrare la
semnalizările şi comunicările efectuate între
operator si legatorii de sarcina.
7.Supravegherea permanentă a modului
de legare a subansamblelor macaralei,
precum şi a semnalizărilor referitoare la
manevrele de ridicare/coborâre, rotire, etc..

2. Factori de risc proprii sarcinilor de muncă – măsuri organizatorice de

prevenire şi protecţie.
a) Factorii de risc proprii sarcinilor de muncă există în orice sistem de muncă, nu pot
fi ignoraţi şi se datorează erorilor efectuate de lucrători pe durata derulării
lucrărilor;
b) Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă în vigoare prevede analiza factorilor
de risc proprii sarcinilor de muncă prin prisma situaţiilor posibile prezentate în
tabelul următor.
Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice
crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2

13
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE 1.Instruirea periodică suplimentară:
MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE a) Participarea obligatorie a tuturor lucră-
SECURITATE determinate, după caz, de: torilor la instruirile suplimentare efec-
 insuficienţa cunoaşterii de către lucrători a tehnolo- tuate în vederea cunoaşterii şi însuşirii
giei de operare/manevrare prevăzute de producător corecte a tehnologiei de
în cartea tehnică a fiecărui tip sau model de macara operare/manevrare pentru fiecare tip de
turn; macara;
 ignorarea de către lucrători a metodelor de muncă b) Verificareea cunoştinţelor acumulate cu
nepericuloase şi/sau alegerea unor soluţii de ocazia instruirilor suplimentare;
moment care pot favoriza sau genera un potenţial c) Netolerarea abaterilor privind tehnologia
pericol de accidentare. de operare/manevrare prevăzută de
1.1 Operaţii, reguli, procedee greşite utilizate în derularea producător în cartea macarlei.
lucrărilor.
1.2. Manevrarea neatenta a mecanismelor macaralei la 2.Autocontrol şi atenţie sporită din
ridicarea sarcinii. partea lucrătorilor privind:
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune a)Adoptarea unui comportament normal şi
greşită a operaţiilor de muncă) sigur în efectuare operaţiilor de muncă
1.4. Absenţa unor operaţii. specifice postului de muncă;
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT b)Poziţionarea corectă în timp şi spaţiu
CU CAPACITATEA LUCRĂTORULUI pentru efectuarea în siguranţă a opera-ţiilor
determinată, după caz, de: de operare/manevrare a macaralei turn;
a) Inadaptarea lucrătorului din punct de vedere fizic şi c)Adoptarea unui ritm normal de lucru, fără
mintal la sarcina de muncă; stres şi frică faţă de riscurile şi con-
b)Atitudine necorespunzătoare a lucrătorului faţă de secinţele unui potenţial eveniment.
riscuri;
c)Lipsa deprinderilor şi experinţei în muncă a
lucrătorului.
2.1. Solicitare fizică, prin: 3.Organizarea ergonomică a activităţilor,
a)Efort dinamic depus în timpul lucrului; pe principiile:
b)Poziţii de lucru forţate sau vicioase pe durata derulării a)Principiul economiei de efort, astfel încât
lucrărilor. mişcările lucrătorilor să fie cât mai uşoare,
2.2. Solicitare psihică, prin: scurte şi precise, evitându-se mişcările
d) Ritm mare de muncă; bruşte;
e) Decizii dificile în scurt timp; b)Principiul simetriei, simultaneităţii şi
f) Operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de continuităţii mişcărilor efectuate cu mâi-nile
complex. şi picioarele, astfel încât să fie elimi-nat
pericolul căderii în gol prin aluneca-re,
dezechilibrare, sau păsire in gol;
c)Principiul succesiunii logice a mişcărilor şi
deplasărilor pentru efectuarea în ordi-nea
tehnologică a operaţiilor de
operare/manevrare a macaralei turn,
conform prevederilor producătorului
prezentate în cartea tehnică;
d)Evitarea menţinerii corpului, braţelor sau
picioarelor în poziţie întins, aceştia favo-
rizând oboseală în timp, reducerea preci-
ziei mişcărilor şi deplasărilor în condiţii de
lucru temporar la înălţime.
4.Repartizarea sarcinilor de muncă să se
facă pe baza aptitudinilor fizice şi mentale
ale lucrătorilor (calificare, experinţă,
deprinderi, etc.).
5.Acordarea periodică a timpilor de
odihnă, după caz, pentru:
a)Relaxarea muşchilor braţilor şi picioare-
lor;
b)Stabilirea procedurilor de lucru nepericu-
loase pentru etapele de lucru rămase până
la finalizarea lucrărilor de
operare/manevrare a macaralei turn;

3. Factori de risc proprii echipamentelor de muncă – măsuri tehnice de

prevenire şi protecţie.
14
Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice
crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.Verificarea tehnică a funcţionării meca-
1.1. Mişcări periculoase (declanşare bruscă de energii nismelor macaralei înainte de începerea
încorporate, pe durata funcţionării echipamentelor utili- activitatii;
zate în procesul de muncă) 2.Legarea corectă şi sigură în chingi şi funii
a)Mişcări funcţionare periculoase ale mecanismelor de manipulare a componentelor macaralei;
macaralei (declanşări sau blocări contraindicate ale 3.Semnalizarea corectă şi la timp prin ges-
mişcărilor funcţionale); turi semnal sau port-voce între legătorii de
b)Deplasări sub efectul gravitaţiei prin alunecare sau sarcină şi macaragiul;
cădere liberă a componentelor manipulate şi mane-
vrate pe durata derulării operaţiilor de
4.Comandă scurtă şi precisă, dupa caz;
operare/manevrare;
c)Deplasării sub efectul propulsiei (ex.:balansul
sarcinilor).
5.Comunicarea prin orice mijloc asupra unei
situaţii sau stări care ar pune în pericol atât
propria persoană cât şi ceilalţi participanţi
1.2. Contact cu corpuri şi suprafeţe cu contururi implicaţi în realizarea operaţiilor de
periculoase (înţepătoare, tăioase, alunecoase, operare/manevrare a macaralei turn;
abrazive). 6.Utilizarea corectă a echipamentului indi-
vidual de protecţie şi a echipamentelor de
muncă utilizate pe durata derulării lucră-
torilor.

4. Factori de risc fizic proprii mediului de muncă – măsuri tehnice de prevenire

şi protecţie.
Nr. Factori de risc identificaţi Măsuri organizatorice
crt. şi forma de manifestare de prevenire şi protecţie
0 1 2
1. FACTORI DE RISC FIZIC 1.Acordarea alimentaţiei de protecţie pentru
Factorii de risc fizic proprii mediului de muncă lucru în condiţii de temperaturi extreme:
acţionează direct asupra sănătăţii lucrătorilor prin a) în condiţii de lucru (vara) când tempe-
intensitatea parametrilor de temperatură, umiditate, ratura aerului depăşeşte 370C,
presiune şi curenţii de aer specifici perioadei lucrătorii beneficiază gratuit de
(anotimp/lună) şi a locaţiei (zona geografică) în care se alimentaţie de protecţie (de hidratare)
desfăşoară lucrările de operare/manevrare a macaralei în cantităţi de 2-4 l/zi de persoană (apă
turn; minerală, apă plată, sucuri, etc.);
1.1. Temperatură, umiditate şi presiunea aerului: b)în condiţii de lucru (iarna) când tempe-
 ridicată; ratura aerului este joasă (frig, îngheţ,
 scăzută. etc.), lucrătorii beneficiază de ceaiuri
1.2. Curenţi de aer. calde în cantităţi de 1-2 l/zi de persoană.

1.3. Iluminat (natural şi artificial în funcţie de necesităţi.)

2.Purtarea echipamentului individual de
protecţie corespunzător condiţiilor de
mediu;
3.Asigurarea punctului de lucru cu iluminat
artificial (reflectoare) atunci când lucrările
continuă şi pe timpul nopţii.

f3) Activitati de service/mentenanta macara turn.

Riscuri identificate în activitatea de service/mentenanta a macaralelor
turn.
1. Riscuri potenţiale de accidentare.
1.1. Riscuri de natură mecanică.
a) Şoc, lovire, impact, compresiune, după caz, prin:

15
  contactul cu materiale sau obiecte proiectate, inclusiv a accesoriilor sau
sculelor acţionate mecanic în funcţiune;
 contactul şi/sau manipularea de scule, unelte, dispozitive şi accesorii
acţionate mecanic sau manual;
 prinderea, lovirea sau strivirea de:
- mijloace de transport în incinta şi/sau în afara unităţii;
- materiale sau obiecte manipulate sau transportate mecanic şi/sau
manual.
b) Înţepare, tăiere, abraziune, după caz, prin:
 contactul şi/sau manipularea de obiecte sau materiale cu contururi
tăioase, înţepătoare sau abrazive.
c) Alunecare, cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare sau
dezechilibrare, prin:
 deplasări pe suprafeţe înclinate, umede sau alunecoase.
1.2. Riscuri de natură termică.
a) Căldură.
 disconfort termic prin lucru în aer liber când temperatura mediului
ambiant este mai mare de 370C.
b) Frig, după caz, prin:
 contactul cu materiale sau obiecte cu temperatura sub 00C;
 lucru în condiţii de microclimat necorespunzător când temperatura
mediului ambiant este sub 00C.
c) Imersie datorită lucrului în condiţii de intemperii (ploaie sau ceaţă) în cazul
intervenţiilor la macaralele aflate în exploatare, dispersate teritorial la
punctele de lucru sau pe şantiere de lucrări publice.

g) Măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice

lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier,
inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.
g1) Activităti de montare/demontare macara turn.
1. Măsuri organizatorice.
Măsurile organizatorice vizează combaterea acţiunii factorilor de risc proprii
lucrătorilor şi sarcinilor de muncă prestate de lucrători în sistemul de muncă .
1.2. Selecţionarea, acordarea şi utilizarea echipamentului individual de
protecţie.
1.2.1. Prevederi generale.
a) Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot
fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori
prin alte metode sau proceduri de organizare a activităţilor;
b) Orice echipament individual de protecţie acordat lucrătorilor trebuie să
respecte condiţiile minime de securitate şi sănătate în muncă, după cum
urmează:
 să fie corespunzător riscurilor implicate, fără a constitui el însuşi un risc;
 să corespundă condiţiilor de lucru;
 să se potrivească persoanei care îl poartă, dupa ajustările necesare.
c) Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit prin grija angajatorului;
d) În toate situaţiile în care echipamentul individual de protecţie acordat s-a
degradat sau şi-a pierdut calităţile de protecţie, unitatea are obligaţia să
asigure un echipament individual de protecţie nou, fără a aduce prejudicii
financiare lucrătorului;
16
 e) Lucrătorul are obligaţia să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie
acordat şi după utilizare să-l pună la locul destinat pentru păstrare.
1.2.2. Lista internă a sortimentelor de echipamente individuale de
protecţie.
a) În conformitate cu prevederile HG nr.1048/2006 (art.4, 6, 7, 8 şi 10),
sortimentele de echipament individual de protecţie trebuie să asigure
protecţia tuturor părţilor anatomice ale corpului, conform listei
prezentate în tabelul următor:
Nr. Partea de corp Sortimentul de echipament Durata de Obs.
crt. protejată individual de protecţie* folosinţă**
0 1 2 3 4
1. Cap  Cască de protecţie pentru şantiere de 3 ani
construcţii.
 Capişon pentru lucru în condiţii de 1 an pentru timp friguros
temperaturi scăzute.
2. Corp  Salopetă din 2 piese:bluză şi 2 ani
pantalon cu pieptar şi bretele sau
combinezon.
 Vestă reflectorizantă. 1 an pentru manevrare
de la distanţă
telecomandă
 Vestă vătuită. 2 ani pentru timp friguros
 Dispozitiv (Centură) de siguranţă cu 2 ani pentru lucru la
accesoriile absorbţiei căderii în gol. înălţime
 Pelerină cu glugă. 3 ani pentru condiţii de
intemperii
3. Mâini  Mănuşi de protecţie împotriva 6 luni
solicitărilor mecanice.
 Creme, unguienţi de protecţie. 1 cutie la 6 după caz
luni
4. Picioare  Încălţăminte cu bombeu suplimentar 2 ani
de protecţie.
 Cizme din cauciuc. 2 ani pentru condiţii de
intemperii
b) Definiţii, precizării.
* Echipament individual de protecţie – definiţie
“Orice echipament a fi purtat sau mânuit de lucrător pentru a-l proteja împotriva
unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă”
** Durata de purtare/utilizare a echipamentului individual de protecţie este
determinată de:
 natura activităţilor desfăşurate;
 gravitatea riscului la care este expus lucrătorul;
 frecvenţa expunerii la risc a lucrătorului;
 calitate/anduranţa sortimentului de echipament individual de protecţie
selecţionat.
c) Evidenţa sortimentelor de echipament individual de protecţie acordate se va ţine pe
fişe de inventar deschise pe fiecare lucrător.
2. Măsuri de prevenire şi protecţie de altă natură.
a) Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor ulterior angajării prin efectuarea de:
 examene medicale anuale efectuate de medicii de medicina muncii;
 examene medicale ori de câte ori este necesar pentru a verifica starea de
sănătate a lucrătorilor la momentul dat şi de a o raporta/compara cu concluziile
examenului medical efectuat la angajare.
17
 b) Acordarea primului ajutor în situaţii de necesitate.
Dotarea formaţiei de lucru cu trusă sanitară de prim ajutor, echipată cu materialele
şi medicamentele prevăzute în Ord. nr.427/2002 emis de Ministerul Sănătăţii.
3. Consecinţe posibile datorate necunoaşterii şi nerespectării măsurilor de
prevenire şi protecţie.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a expunerii la factorii de risc identificaţi în
sistemul de muncă, lucrătorii, pot suferi vătămări ale organismului (accidente de muncă)
care, prin gravitatea lor pot provoca, după caz:
a) Plagă tăiată sau înţepată;
b) Contuzii, loviri sau striviri;
c) Entorse sau fracturi;
d) Amputaţii falange;
e) Leziuni ale organelor interne;
f) Alte consecinţe – invaliditate sau deces.
4. Obligaţiile părţilor implicate în activitatea de montare/demontare macarale
turn.
4.1. Obligaţiile angajatorului.
În cadrul responsabilităţilor prevăzute de Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006, angajatorul are obligaţia de a asigura măsurile necesare pentru:
a) Asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în toate aspectele legate de
muncă;
b) Să asigure condiţii ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi
adecvată, sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru specifice locului de
muncă şi postului său;
c) Să ia în consideraţie capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi
sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) Să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele cu risc ridicat şi specific,
accesul să fie permis lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile
adecvate activităţii de montare/demontare macarale turn;
e) Să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de
legislaţia specifică;
f) Să evalueze riscurile pentru securitate şi sănătate şi să decidă asupra măsurilor
de protecţie care trebuie luate, inclusiv asupra echipamentului de protecţie care
trebuie utilizat;
g) Să acorde gratuit echipamentul individual de protecţie, alimentaţie de protecţie şi
materiale igienico-sanitare corespunzătoare riscurilor identificate şi a condiţiilor
de muncă desfăşurate de lucrători;
h) Să asigure supravegherea sănătăţii lucrătorilor prin controale medicale la
intervale regulate şi ori de câte ori este necesar în funcţie de afecţiunilor suferite
în timpul activităţii desfăşurate.
4.2. Obligaţiile conducătorului locului de muncă (responsabil RSL-RSVTI).
a) Să colaboreze permanent cu angajatorul în vederea realizării măsurilor tehnice şi
organizatorice de prevenire şi protecţie înscrise în instrucţiune, precum şi a altor
prevederi care vizează securitatea şi sănătatea lucrătorilor în spiritul legii;
b) Realizează instruirea periodică programată a lucrătorilor din formaţie şi
consemnează efectuarea acesteia în fişele de instruire individuală;
c) Realizează instruirea lucrătorilor şi consemnarea acesteia în procesul verbal de
instruire la fiecare lucrare de montare/demontare de macara turn;
 prezintă lucrătorilor la instruire tehnologia de lucru (succesiunea operaţiilor de
montare/demontare prevăzută de producător în cartea tehnică pentru fiecare
tip şi marcă de macara).

18
 d) Întocmeşte documentaţia de autorizare şi/sau de punere în funcţiune a
macaralei, după caz, după fiecare lucrare de montare;
e) Păstrează toate documentele de instruire şi autorizare întocmite în vederea
prezentării lor la organele de control abilitate în domeniu;
f) Colaborează, după caz, cu coordonatorul de securitate şi sănătate în muncă pe
durata realizării lucrărilor, dacă în şantier lucrează mai mulţi antreprenori şi/sau
subantreprenori în vederea luării şi respectării măsurilor de securitate şi sănătate
prevăzute în planul şantierului pe durata realizării lucrărilor de
montare/demontare macara turn;
g) Colaborează permanent cu lucrătorii din formaţie şi macaragiul de pe
automacaraua ajutătoare (prin telefonie mobilă sau alte mijloace) în vederea
derulării lucrărilor în deplină siguranţă pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
h) Supraveghează permanent succesiunea desfăşurării operaţiilor de
montare/demontare pentru ca acestea să se desfăşoare în conformitate cu cea
prezentată de producător în cartea tehnică a macaralei;
i) Admite la lucru numai lucrătorii apţi din punct de vedere al stării de sănătate şi cu
viza „apt pentru lucru la înălţime” înscrisă în fişele individuale de instruire
precum şi fişele individuale de aptitudini;
j) Verifică permanent dacă lucrători poartă şi utilizează corect echipamentul
individual de protecţie din dotare specific lucrului la înălţime prevăzut în
instrucţiune.
 nu admite la lucru, lucrătorii care nu poartă echipamentul individual de protecţie
corespunzător riscului „cădere de la înălţime”.
4.3. Obligaţiile lucrătorilor.
a) Să îşi desfăşoare activitatea corespunzător pregătirii, instruirii şi informaţiilor
primite de la conducătorul locului de muncă, astfel încât să nu expună la pericol
de accidentare sau îmbolnăvire profesională propria persoană cât şi alţi lucrători
participanţi la procesul de muncă;
b) Să se prezinte la postul de lucru în condiţii normale de sănătate, odihnit, fără
afecţiuni perturbatoare datorate medicamentelor, consumului de alcool şi/sau al
stărilor de stres;
c) Să respecte prevederile înscrise în regulamentul intern şi/sau contractul colectiv
de muncă privind disciplina muncii în unitate, precum şi prevederile de securitate
şi sănătate aferente locului de muncă;
d) Să respecte măsurile de prevenire şi protecţie prezentate de conducătorul locului
de muncă sub formă de informaţii şi/sau instrucţiuni de lucru specifice locului de
muncă şi postului său;
e) Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat în funcţie de
riscurile existente aferente activităţii de montare/demontare macarale turn;
f) Să respecte prevederile de securitate şi sănătate în muncă stabilite prin lege şi
să adopte o atitudine de autoapărare individuală şi/sau colectivă faţă de riscurile
existente în activitatea desfăşurată;
g) Să respecte semnificaţia panourilor colorate (de avertizare, obligativitate,
interzicere, salvare şi prim ajutor) privind semnalizarea de securitate şi sănătate
corespunzătoare condiţiilor de muncă şi/sau în situaţii de urgenţă (incendii, avarii,
explozii);
h) Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă, accidentele suferite de
propria persoana şi/sau orice situaţie de muncă pe care o consideră un pericol
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor din formaţia de lucru;
i) Să furnizeze informaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitarii aflaţi în unitate cu ocazia controalelor de specialitate.

19
 g2) Activitati de operare/manevrare macara turn.
Măsuri de prevenire şi protecţie specifice exercitării profesiei de operator
macara turn.
1. Prevederi generale.
a) Măsurile de prevenire şi protecţie sunt modalităţi organizatorice, tehnice, igienico-
sanitare şi/sau de altă natură pentru prevenirea accidentelor de muncă sau
îmbolnăvirilor profesionale:
 măsurile de prevenire vizează eliminarea factorilor de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională din sistemul de muncă (activitatea desfăşurată);
 măsurile de protecţie vizează evitarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc
prezenţi în sistemul de muncă asupra organismului lucrătorului (protecţie
colectivă şi individuală în raport cu riscurile la care sunt expuşi).
b) Corespondenţa biunivocă între un factor de risc şi o măsură de prevenire sau
protecţie nu este întotdeauna posibilă; de multe ori acelaşi factor de risc se poate
elimina sau diminua prin mai multe măsuri şi invers, o singură măsură poate
combate mai mulţi factori de risc;
c) Eliminarea sau diminuarea cauzelor de accidentare sau îmbolnăvire profesională
este posibilă numai dacă la nivelul conducerii unităţii şi conducătorilor locurilor de
muncă sunt aplicate şi respectate măsurile de prevenire şi protecţie minimale
aferente fiecărei componente a sistemului de muncă (lucrător, sarcină de muncă,
echipamente de muncă, mediu de muncă) adaptate la particularităţile şi condiţiile
reale de desfăşurare a activităţilor la locul de muncă .

2. Măsuri organizatorice.
Măsurile organizatorice vizează combaterea acţiunii factorilor de risc proprii
lucrătorilor şi sarcinilor de muncă prestate de lucrători în sistemul de muncă .
2.1. Selecţionarea atentă a operatorilor de macarale turn anterior angajării,
prin:
a) Examene medicale de specialitate efectuate de medicul de medicina muncii la
angajare (HG nr.355/2007 fişa nr.123 pentru munca la înălţime) conform datelor
din dosarul medical (atenţie: acuitate vizuală şi probe vestibulare de echilibru);
b) Examen oftalmologic:
 examen ORL la indicaţia medicului specialist de medicina muncii;
 audiometrie;
 examen neurologic la indicaţia medicului specialist de medicina muncii;
 examen psihologic sau psihiatric;
 ECG;
 glicemie.
c) Informarea operatorilor anterior angajării asupra riscurilor de accidentare sau
îmbolnăvire profesională la care sunt expuşi la locul de muncă, precum şi a
obligaţiilor şi responsabilităţilor pe care acesta trebuie să le respecte la locul de
muncă;
d) Verificarea/testarea cunoştinţelor profesionale prin completarea testului de
verificare a cunoştinţelor de securitate şi sănătate în muncă acumulate la
instruirea introductiv generală.
2.2. Monitorizarea stării de sănătate a operatorilor ulterior angajării, prin
examinare medicală periodică, şi ori de câte ori este necesar, pentru a verifica
starea de sănătate a lucrătorului la momentul dat şi de a raporta/compara cu
concluziile examenului medical efectuat la angajare:
a) Examen clinic general anual (atenţie: acuitate vizuală şi probe vestibulare de
echilibru);
20
 b) Examen oftalmologic la indicaţia medicului specialist de medicina muncii;
c) ECG – anual;
d) Glicemie – anual;
e) Audiometrie – anual;
f) Examen ORL la indicaţia medicului specialist de medicina muncii;
g) Probe vestibulare şi de echilibru efectuate de medicul de medicina muncii –
anual;
h) Examen neurologic la indicaţia medicului specialist de medicina muncii;
i) Examen psihologic/sau psihiatric la indicaţia medicului specialist de medicina
muncii.
2.3. Instruirea periodică a operatorilor de macarale turn.
2.3.1. Prevederi legale privind instruirea periodică.
a) Instruirea periodică se desfăşoară de conducătorul RSTVI, în timpul
programului de lucru şi are ca scop reîmprospătarea şi actualizarea
cunoştinţelor de securitate a muncii specifice lucrărilor desfăşurate;
b) Perioada în care se desfăşoară instruirea periodică este considerată timp de
muncă;
c) La instruirile periodice planificate, conducătorul RSTVI are obligaţia de a
prezenta în detaliu şi explicit, pe înţelesul operatorilor, riscurile la care sunt
expuşi şi măsurile de prevenire şi protecţie adecvate, precum şi consecinţele
posibile datorate nerespectării şi neadoptării unei atitudini preventive pe
durata realizării sarcinilor de muncă;
d) Instruirea periodică se face în baza tematicilor şi graficelor de instruire
întocmite de structurile interne de prevenire şi protecţie stabilite şi aprobate de
angajator;
e) Instruirea periodică se face suplimentar celei programate, nu va fi mai mică de
4 (patru) ore, se efectuează în timpul programului de lucru, în următoarele
cazuri:
 când un operator a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
 la reluarea activităţii după un accident de muncă;
 la schimbarea locului de muncă (la trecerea pe un alt tip de macara turn).
2.3.2. Durata, periodicitatea şi consemnarea efectuării instruirilor,
semnături.
a) Durata instruirilor periodice nu va fi mai mică de 2 (două) ore;
b) Intervalul între două instruiri periodice nu va depăşi 3 luni calendaristice;
c) Consemnarea efectuării instruirilor se face în fişa individuală de instruire în
care se va preciza (înscrie) materialul prelucrat, durata şi data la care s-a
efectuat instruirea;
d) Fişa individuală de instruire:
 se completează imediat după efectuarea instruirii şi verificării cunoştinţelor
dobândite de operator în urma instruirii, după care;
 se semnează de către operatorul instruit şi de către persoanele care au
efectuat şi verificat instruirea (conducătorul RSTVI şi şeful ierarhic al
acestuia;
 se păstrează de către conducătorul RSTVI, însoţită de o copie a fişei de
aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii la angajare .
2.4. Selecţionarea, acordarea şi utilizarea echipamentului individual de
protecţie.
2.4.1. Prevederi generale.

21
 f) Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot
fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori
prin alte metode sau proceduri de organizare a activităţilor;
g) Orice echipament individual de protecţie acordat lucrătorilor trebuie să
respecte condiţiile minime de securitate şi sănătate în muncă, după cum
urmează:
 să fie corespunzător riscurilor implicate, fără a constitui el însuşi un risc;
 să corespundă condiţiilor de lucru;
 să se potrivească persoanei care îl poartă, dupa ajustările necesare.
h) Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit prin grija angajatorului;
i) În toate situaţiile în care echipamentul individual de protecţie acordat s-a
degradat sau şi-a pierdut calităţile de protecţie, unitatea are obligaţia să
asigure un echipament individual de protecţie nou, fără a aduce prejudicii
financiare lucrătorului;
j) Lucrătorul are obligaţia să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie
acordat şi după utilizare să-l pună la locul destinat pentru păstrare.
2.4.2. Lista internă a sortimentelor de echipamente individuale de protecţie.
b) În conformitate cu prevederile HG nr.1048/2006 (art.4, 6, 7, 8 şi 10),
sortimentele de echipament individual de protecţie trebuie să asigure
protecţia tuturor părţilor anatomice ale corpului, conform listei
prezentate în tabelul următor:
Nr. Partea de corp Sortimentul de echipament Durata de Obs.
crt. protejată individual de protecţie* folosinţă**
0 1 2 3 4
1. Cap  Cască de protecţie pentru şantiere de 3 ani
construcţii.
 Capişon (sub cască) din material 1 an pentru timp friguros
textil.
2. Corp  Salopetă sau combinezon. 2 ani
 Vestă reflectorizantă. 1 an pentru manevrare
de la distanţă
telecomandă
 Vestă vătuită. 2 ani pentru timp friguros
 Centură de siguranţă cu accesoriile 2 ani pentru lucru la
absorbţiei căderii în gol. înălţime
 Pelerină cu glugă. 3 ani pentru condiţii de
intemperii
3. Mâini  Mănuşi de protecţie. 6 luni
 Creme, unguienţi de protecţie. 1 cutie la 6 după caz
luni
4. Picioare  Încălţăminte cu bombeu suplimentar 2 ani
de protecţie.
 Cizme din cauciuc. 2 ani pentru condiţii de
intemperii
b) Definiţii, precizării.
* Echipament individual de protecţie – definiţie
“Orice echipament a fi purtat sau mânuit de lucrător pentru a-l proteja împotriva
unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă”
** Durata de purtare/utilizare a echipamentului individual de protecţie este
determinată de:
 natura activităţilor desfăşurate;
 gravitatea riscului la care este expus lucrătorul;
 frecvenţa expunerii la risc a lucrătorului;
22
  calitate/anduranţa sortimentului de echipament individual de protecţie
selecţionat.
c) Evidenţa sortimentelor de echipament individual de protecţie acordate se va ţine
pe fişe de inventar deschise pe fiecare lucrător.
2.4.3. Acordarea alimentaţiei de protecţie.
Acordarea alimentaţiei de protecţie, pe durata lucrului când aerul respirabil
depăşeşte pragul limită de disconfort termic (caniculă sau frig).
 conform OG nr.99/2000, lucrători vor beneficia gratuit de lichide de
hidratare, în cantităţile de:
- 2 – 4 litrii/persoană apă plată, apă minerală, sucuri, etc. pe timp de
caniculă;
- 0,5 – 1 litru/persoană ceai cald pe timp de iarnă.
3. Măsuri tehnice de utilizare a macaralei turn tip JASO.
3.1. Măsuri generale.
a) Operatorii macaralei turn trebuie să fie autorizaţi în conformitate cu prevederile
ISCIR PT R1-2010 – anexa O şi să cunoască instrucţiunile de utilizare şi
caracteristicile specifice fiecărui tip de macara pe care lucrează, chiar şi pentru
cei care operează ocazional;
b) Instrucţiunile de utilizare trebuie păstrate la locul unde este montată macaraua şi
amplasate într-un loc vizibil pentru a fi uşor accesibile în funcţie de necesităţi;
c) Să cunoască şi să respecte codul de semnalizare conform anexei Z1 la PT R1 –
2010;
d) La orice modificare sau defecţiune constatată în funcţionarea normală a
macaralei, vor fi respectate următoarele reguli:
 opreşte imediat macaraua din funcţiune;
 comunică imediat responsabilului RSTVI şi echipei „service” date şi constatări
legate de defecţiune;
 consemnează în registrul de supraveghere al macaralei starea de fapt
constatată;
 nu intervine din proprie iniţiativă pentru remedierea defecţiunilor constatate.
e) Să participe la lucrările de revizie, întreţinere şi reparaţie, precum şi la toate
verificările ce se efectuează la macaraua pe care o conduce;
 reviziile periodice vor fi realizate numai de personal calificat şi la termene
stabilite prin grafice de execuţie conform cărţii tehnice a tipului de macara
turn.
f) Să aprindă lămpile de balizare ale macaralei în situaţii de lucru cu vizibilitate
redusă şi/sau pe timpul nopţii;
g) Să nu permită accesul pe macara sau în cabină a persoanelor care nu au
legătură cu activitatea prestată de operatorul macaralei;
h) Să respecte dispoziţiile date de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate
pe durata realizării lucrărilor in şantier şi să acţioneze în aşa fel încât să nu pună
în pericol securitatea macaralei, propria persoană, precum şi a altor persoane
existente în raza de lucru a macaralei;
i) Manevre şi operaţii interzise ce pot afecta stabilitatea, structura şi securitatea
dispoziţiilor de protecţie a macaralei:
i1) manevre bruşte care pot provoca balansul sarcinii şi a structurii metalice;
i2) tragerea sarcinilor din părţi laterale (oblic);
i3) ridicarea sarcinilor peste capacitatea macaralei;
i4) tragerea obiectelor prinse în sol (agăţate, îngheţate, îngropate);
i5) adăugarea altor sarcini peste sarcinile suspendate;

23
 i6) tragerea (târârea) sarcinilor pe sol (pavimente, pardoseli, platforme
betonate, etc.);
i7) utilizarea macaralei pentru lucrări de demolare;
i8) ridicarea sarcinilor maxime admise la vârful braţului;
i9) balansarea sarcinilor în timpul rotirii braţului sau ridicării sarcinii peste viteza
maximă admisă;
i10) nu se lasă sarcina suspendată în cârlig atunci când macaraua nu operează
sau este defectă;
i11) nu se lasă sarcina să cadă în gol.
j) Să fie permanent în posesia documentelor de identitate şi atestare/exercitare a
profesiei de operator macara turn/macaragiu pentru a fi prezentate la cerere,
organelor de control abilitate în domeniu.
3.2. Măsuri de pregătire înainte de începerea lucrului cu macaraua turn.
Înainte de începerea lucrului (de pornirea macaralei), operatorului macaralei îi
revin următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
a) Să nu se urce pe macara în stare fizică sau psihică necorespunzătoare cerinţelor
de securitate şi sănătate (oboseală, stări bahice, afecţiuni medicale ce pot
influenţa atenţia şi comportamentul în timpul lucrului, etc.);
b) Să fie echipat cu sortimentele de echipament individual de protecţie acordat de
unitate împotriva riscurilor de accidentare la care este expus pe durata realizării
sarcinilor de muncă specifice postului de lucru;
c) La urcarea sau coborârea pe scara de acces a turnului, să aibă ambele mâini
libere şi să dispună în orice moment, de o prindere sigură cu mâna şi de un
sprijin sigur pe picior;
d) Să verifice:
d1) starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor pe tamburi, role şi ocheţi;
d2) rotirea cârligului şi dispozitivele de prindere a sarcinii;
d3) existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere prevăzute în schema de ungere
a macaralei;
d4) existenţa şi starea legăturii macaralei la priza de pământ;
d5) funcţionarea instalaţiilor de semnalizare, balizare, iluminat, aerisire şi
climatizare;
d6) dacă mecanismele de acţionare a macaralei funcţionează normal, lin, fără
zgomote şi vibraţii accentuate;
d7) starea structurii metalice a macaralei şi componentele de securitate,
îndeosebi a limitatoarelor de sarcină, de cursă şi frânele mecanismelor;
d8) existenţa unor obiecte aşezate liber pe structura macaralei;
e) Să semnalizeze acestea, înainte de fiecare pornire sau manevră a macaralei .
3.3. Măsuri ce trebuie respectate în timpul lucrului cu macaraua turn.
a) Să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date de legătorii de sarcină
autorizaţi, instruiţi şi desemnaţi prin dispoziţie scrisă, de conducătorul
şantierului/punctului de lucru deservit de macara;
 în situaţii de pericol, să ia în considerare semnalul de oprire dat de orice
persoană aflată în zona de lucru.
b) În situaţiile în care şantierul este deservit de mai multe macarale ale căror
câmpuri de acţiune se interferează, obligatoriu, vor fi stabilite şi respectate
priorităţile fixate pentru fiecare macara în parte;
c) Manevre şi operaţii interzise în timpul lucrului:
c1) nu se execută două sau mai multe operaţii în acelaşi timp (ex.: rotirea
braţului cu ridicarea sarcinii, ridicare sarcină şi translaţie cărucior, rotire braţ
şi translaţie cărucior, etc)
24
 c2) nu se transportă sarcini deasupra altor persoane care lucrează în raza de
acţiune a macaralei;
c3) nu se ridică sau transportă persoane cu macaraua;
c4) nu se execută manevre atunci când sarcina nu este vizibilă, sau fără
semnalizare din partea unui legător de sarcină desemnat, autorizat şi instruit
în acest scop;
c5) nu se ridică sarcini cu suprafeţe portante expuse la vânt peste cea admisă
de producătorul macaralei;
c6) nu se depăşeşte sarcina maximă admisă şi marcată pe braţ la deschiderea
respectivă a braţului.
 la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă,
obligatoriu se va executa în prealabil o verificare de probă prin ridicare la
100 mm de sol, pentru a se convinge că frâna, cablurile şi dispozitivele
de protecţie rezistă normal, iar sarcina este corect legata şi bine
echilibrată.
d) Să efectueze manevrele în aşa fel încât să evite balansarea sarcinilor şi
producerea şocurilor prin comenzi bruşte dintr-un sens în altul fără oprire în
poziţia „zero”;
e) Să oprească funcţionarea macaralei atunci când:
 vizibilitatea este împiedicată de fum, ceaţă, praf sau alte obiecte aflate în
câmpul vizual;
 viteza vântului depăşeşte limita prevăzută în cartea tehnică a macaralei.
f) În cazul întreruperii accidententale a curentului electric de alimentare, să
deconecteze imediat întrerupătorul principal şi să aducă toate manetele de
comandă la poziţia „zero”.
3.4. Măsuri ce trebuie respectate la terminarea programului de lucru.
La terminarea programului de lucru vor fi realizate următoarele măsuri de
siguranţă:
a) Se descarcă sarcina de la sol şi se ridică dispozitivul de prindere a sarcinii (cârlig,
traversă, etc.) în poziţia superioară maximă;
b) Se lasă braţul în giruetă;
c) Se aduc toate comenzile la poziţia „zero”;
d) Se deconectează alimentarea macaralei de la întrerupătorul general;
e) Se asigură închiderea cabinei cu cheia;
f) Deplasarea la urcarea/coborârea la/de la cabina de pe turn se va face
obligatoriu si atent, cu respectarea traseului stabilit, atât pentru zona de lucru, cat
si deplasarea in incinta şantierului.
4. Măsuri de altă natură.
4.1. Utilizarea mijloacelor de transport publice şi/sau proprietate privată.
a) Operatorii care se deplasează la şi de la serviciu/punctul de lucru cu mijloace de
transport publice, trebuie să respecte următoarele reguli:
 să declare traseele uzuale şi mijloacele de transport folosite pentru
deplasarea dus-întors de la domiciliu la punctul de lucru şi invers (autobuze,
tramvaie, troleibuze, maxi-taxi, metrou, etc.) ;
 să respecte traseul şi durata de parcurgere a traseului.
b) Pe durata deplasărilor pe jos în calitate de pietoni, operatoriii au obligaţia să
respecte semnificaţia marcajelor din intersecţii şi de pe drumurile publice;
c) Operatorii care utilizează mijloace auto proprietate privată trebuie să respecte
următoarele cerinţe minime privind circulaţia pe drumurile publice:

25
  să fie odihnit şi să nu fie sub influenţa băuturilor alcoolice sau a
medicamentelor tranchilizante;
 să verifice, înainte de plecare, dacă autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic şi funcţional cerinţelor de circulaţie în siguranţă pe drumurile
publice;
 să respecte regulile de circulaţie şi semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor
existente pe traseul de deplasare;
 să adapteze viteza de circulaţie la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi
condiţiile meteorologice (ploaie, polei, zăpadă, etc.).
g3) Activitati de service/mentenanta la macara turn.
1. Măsuri organizatorice.
Măsurile organizatorice vizează combaterea acţiunii factorilor de risc proprii
lucrătorilor şi sarcinilor de muncă prestate de lucrători în sistemul de muncă .
1.2. Selecţionarea, acordarea şi utilizarea echipamentului individual de
protecţie.
1.2.1. Prevederi generale.
a) Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu
pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie
colectivă ori prin alte metode sau proceduri de organizare a activităţilor;
b) Orice echipament individual de protecţie acordat lucrătorilor trebuie să
respecte condiţiile minime de securitate şi sănătate în muncă, după cum
urmează:
 să fie corespunzător riscurilor implicate, fără a constitui el însuşi un risc;
 să corespundă condiţiilor de lucru;
 să se potrivească persoanei care îl poartă, dupa ajustările necesare.
c) Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit prin grija
angajatorului;
d) În toate situaţiile în care echipamentul individual de protecţie acordat s-a
degradat sau şi-a pierdut calităţile de protecţie, unitatea are obligaţia să
asigure un echipament individual de protecţie nou, fără a aduce prejudicii
financiare lucrătorului;
e) Lucrătorul are obligaţia să utilizeze corect echipamentul individual de
protecţie acordat şi după utilizare să-l pună la locul destinat pentru
păstrare.
1.2.2. Lista internă a sortimentelor de echipamente individuale de
protecţie.
a) În conformitate cu prevederile HG nr.1048/2006 (art.4, 6, 7, 8 şi 10),
sortimentele de echipament individual de protecţie trebuie să asigure
protecţia tuturor părţilor anatomice ale corpului, conform listei
prezentate în tabelul următor:
Nr. Partea de corp Sortimentul de echipament Durata de Obs.
crt. protejată individual de protecţie* folosinţă**
0 1 2 3 4
1. Cap  Cască de protecţie pentru şantiere de 3 ani
construcţii.
 Capişon pentru lucru în condiţii de 1 an pentru timp friguros
temperaturi scăzute.
2. Corp  Salopetă din 2 piese:bluză şi 2 ani
pantalon cu pieptar şi bretele sau
combinezon.
 Vestă reflectorizantă. 1 an pentru manevrare
de la distanţă
telecomandă
26
  Vestă vătuită. 2 ani pentru timp friguros
 Dispozitiv (Centură) de siguranţă cu 2 ani pentru lucru la
accesoriile absorbţiei căderii în gol. înălţime
 Pelerină cu glugă. 3 ani pentru condiţii de
intemperii
3. Mâini  Mănuşi de protecţie împotriva 6 luni
solicitărilor mecanice.
 Creme, unguienţi de protecţie. 1 cutie la 6 după caz
luni
4. Picioare  Încălţăminte cu bombeu suplimentar 2 ani
de protecţie.
 Cizme din cauciuc. 2 ani pentru condiţii de
intemperii
b) Definiţii, precizării.
* Echipament individual de protecţie – definiţie
“Orice echipament a fi purtat sau mânuit de lucrător pentru a-l proteja împotriva
unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă”
** Durata de purtare/utilizare a echipamentului individual de protecţie este
determinată de:
 natura activităţilor desfăşurate;
 gravitatea riscului la care este expus lucrătorul;
 frecvenţa expunerii la risc a lucrătorului;
 calitate/anduranţa sortimentului de echipament individual de protecţie
selecţionat.
c) Evidenţa sortimentelor de echipament individual de protecţie acordate se va ţine
pe fişe de inventar deschise pe fiecare lucrător
2. Măsuri de prevenire a apariţiei riscurilor de accidentare în sistemul de
muncă.
2.1. Măsuri de natură organizatorică (obligaţiile angajatorului).
a) stabilirea structurilor organizatorice privind securitatea şi sănătatea în muncă
a lucrătorilor în sistemul de muncă, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
b) selecţia profesională a lucrătorului care să satisfacă cerinţelor lucrărilor şi
condiţiilor reale de muncă;
c) verificarea anuală a stării de sănătate a lucrătorilor şi ori de câte ori este
necesar;
d) acordarea şi verificarea utilizării corecte a echipamentului individual de
protecţie;
e) finanţarea şi realizarea măsurilor stabilite prin programul anual de prevenire
şi protecţie cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă a salariaţilor care
prestează activităţi de service;
2.2. Măsuri privind disciplina în muncă (obligaţiile lucrătorilor).
a) aplicarea şi respectarea prevederilor stipulate în regulamentul intern întocmit
la nivelul firmei privind:
 respectarea orelor de începere şi terminare a programului de lucru;
 exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite prin fişa postului
şi/sau a contractului individual de muncă;
 participarea în mod regulat la instruirile de securitate a muncii şi de
apărare împotriva incendiilor organizate de conducătorul locului de
muncă sau şeful de formaţie.
27
 b) respectarea hotărârilor şi/sau dispoziţiilor şefului de formaţie;
c) prezentarea la program în deplină capacitate de muncă, odihnit şi îmbrăcat
cu echipamentul individual de protecţie, curat şi îngrijit, adecvat sarcinilor de
muncă;
d) desfăşurarea activităţi, precum si deplasarea in zona de lucru, să se facă în
aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie
cât şi celelalte persoane existente în zona de lucru;
e) informarea imediată a şefului de formaţie la apariţia oricărei situaţii cu pericol
deosebit;
f) în cadrul relaţiilor de muncă să aibă un comportament civilizat şi să asigure
un climat de colaborare cu toţi membrii formaţiei de lucru;
g) respectarea măsurilor de securitate a muncii cu privire la utilizarea corectă a
unelte-lor, sculelor şi accesoriilor utilizate pentru realizarea sarcinilor de
muncă;
h) interziceri pe durata programului de lucru:
 consumarea de băuturi alcoolice;
 nepurtarea echipamentului individual de protecţie;
 părăsirea locului de muncă fără acordul şefului de formaţie;
 executarea de lucrări pentru care nu este calificat şi instruit, sa care îi
depăşesc nivelul profesional de calificare şi/sau experienţa în muncă.
2.3. Măsuri de securitatea muncii la utilizarea sculelor şi uneltelor acţionate
manual.
a) uneltele de mână, de orice categorie şi pentru orice fel de întrebuinţare, vor
fi utilizate numai dacă sunt în bună stare de folosire;
b) cozile şi mânerele uneltelor de mână trebuie să fie netede, fără noduri,
crăpături şi să fie confecţionate din lemn de esenţă tare, cu fibre axiale şi
împănate în sculă cu pene metalice;
 este interzisă utilizarea uneltelor cu mânere noduroase, crăpate, sparte.
c) uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite (dormuri, dălţi, ciocane) nu pot fi
întrebuinţate dacă au capetele crăpate, deformate sau rotunjite în formă de
ciupercă;
d) uneltele acţionate manual (şurubelniţe de orice fel, cleşte patent, chei fixe,
inelare, tubulare, etc.) trebuie să fie bine calibrate, protejate împotriva
deformărilor şi loviturilor;
e) uneltele tăietoare sau înţepătoare, se păstrează şi transportă în teci sau
apărători adecvate.
 este interzisă introducerea sau păstrarea temporară în buzunarele
salopetei sau halatului.

- // -

Elaborat,
Lucrator desemnat cu atribuţii SSM
Ing. Cofeleasa Maria

Avizat,
Medic medicina muncii

28
 Avizat,
Coordonator în materie de SSM pe durata realizării

29