Suport Curs Stivuitorist Gr12 BV 2022

C.I.F.: 23917690 BRASOV - Brasov, Str. Lunga, nr.
79-81, in curte,
Nr. înregistrare ORC: J03/1078/2008 la etajul 2 (langa Pensiunea Flamingo)
Cont IBAN: RO68BTRL00301202E45313XX Telefoane: 0760.031.178 | 0784.333.777
BANCA TRANSILVANIA Email : brasov@profesionalnewconsult.ro
Cont TREZORERIE:RO15TREZ0465069XXX011925 Website: www.profesionalnewconsult.ro
Trezoreria Piteşti
PROFESIONAL NEW CONSULT
SUPORT CURS
STIVUITORIST
1
C.I.F.: 23917690 BRASOV - Brasov, Str. Lunga, nr. 79-81, in curte,
Trezoreria Piteşti
CLASIFICAREA STIVUITOARELOR
Stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare sunt maşini de ridicat destinate ridicării, deplasării şi
stivuirii sarcinilor care fac obiectul prescripţiei tehnice PT R 1-2010 “Masini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat,
stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si
masini de ridicat de tip special) aprobată cu Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr.
1404/2010 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 634bis/2010.
În sensul legislației prezentate anterior, termenii și expresiile utilizate în prezentul curs au următoarele
semnificații
- accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei maşini de ridicat, provocând avarii
şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor sau mediul.
- admiterea funcţionării - acordul emis de către RSVTI al unui deţinător/utilizator pentru o
instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă, în scopul atestării faptului că aceea/acel
instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă;
- ampatament – distanța între axele roților stivuitorului, măsurată în lungul unei axe paralele cu deplasarea
longitudinal a acestuia;
- analiză de risc - activitate ce se realizează respectând următoarele etape:
1) etapa I: identificarea evenimentelor nedorite care duc la materializarea unui risc;
2) etapa II: analiza mecanismelor prin care aceste evenimente nedorite ar putea să se producă în general,
aprecierea importanţei lor şi a probabilităţii apariţiei de efecte dăunătoare;
3) etapa III: evaluarea riscurilor.
- apărătoare de protecție a manevrantului – suprastructura fixată de stivuitor, pentru a proteja deserventul
împotriva cădereii obiectelor manipulate sau provenite din stive alăturate.
- apropiere lentă – deplasarea cu viteză foarte mică pentru ca la efectuarea anunitor operațiuni de manevrare,
sarcina să poată fi précis poziționată.
- autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de
reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile administrative, precum şi ordinele
profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme profesionale care, în exercitarea competenţei de
autoreglementare, creează cadrul legal pentru accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora.
- autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi capabilităţii a unei
persoane fizice/juridice de a desfăşura o activitate specifică.
- autorizarea funcţionării - acordul emis de ISCIR în scopul atestării faptului că o maşină de ridicat
îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată în condiţii de siguranţă.
- blocare de securitate – dispozitiv destinat să imobilizeze stivuitorul, fiind comandat voit de personae
competente și care trebuie activat la părăsirea stivuitorului.
- caroserie – panouri de protecție sau de acoperire fixate la exteriorul stivuitorului
- catarg – montant fix pe care pe care culiseaza placa port-echipament sau unul sau mai multi montanti mobili.
- catarg simplu – stivuitoarele care sunt echipate doar cu un catarg montant fix pe care ”sania” port echipament.
- catarg dublu – catarg cu un motant fix și unul mobil.
- catarg triplex – catarg cu un motant fix și doi mobili.
- catarg cvadrublu – catarg cu un motant fix și trei motanți mobile.
- catarg telescopic – catarg cu un motant fix și unul sau mai mulți motanți ce culisează teplescopic.
- cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori beneficiarilor de servicii,
care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ ale autorităţilor competente ori care rezultă din
jurisprudenţă, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale
ori ale altor organizaţii profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele contractelor
colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate cerinţe.
- cilindru de ridicare – cilindru care ridică direct sau prin intermediul altor ansambluri placa port sarcină
- cilindru de ridicare simplu – cilindrul echipat cu un singur piston destinat ridicarii sarcinii.
- cilindru de ridicare telescopic – cilindrul echipat cu mai multe pistoane ce sunt acționate succesiv.
- contragreutate – masa fixă din ce echilibrează sarcina și pozitionată opus catagului.
- curățitor de șină – component de securitate destinată îndepărtării de pe calea de rulare a obstacolor ce s-ar
putea găsii pe aceasta.
- componentă de securitate - componentă care este introdusă pe piaţă de producător sau reprezentantul său
autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată şi a cărei defectare sau funcţionare
necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare a maşinii de ridicat.
- cursă de ridicare – distanța pe verticală dintre poziția de lucru inferioară și cea superioatră maximă a
dispozitivului de manipulare sarcină
- declaraţie de conformitate - procedura prin care producătorul sau reprezentantul său autorizat declară că
maşina de ridicat introdusă pe piaţă respectă toate cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate aplicabile acesteia.
- deschidere - distanţa pe orizontală între axele şinelor căilor de rulare ale maşinii de ridicat; distanţa pe
orizontală între axul de rotire a platformei macaralei şi verticala care trece prin axul cârligului.
2
Trezoreria Piteşti
- deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o maşină de ridicat în exploatare.
- dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentă sau echipament nefixat la maşina de ridicat şi
care se află între maşină şi sarcină, sau pe sarcină, în scopul prinderii acesteia.
- depunere in rafturi – manipularea care consta in ridicarea unei sarcini si depunerea ei in compartimentul unui
raft.
- destivuire – manipulare care consta in preluarea si coborarea unei sarcini din partea superioara a unei stive.
- dispozitiv de retinere a fluidului in cilindrii – component de securitate destinata retinerii fluidului in
cilindrii la scaderea brusca a presiunii.
- documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform prevederilor prescripţiilor
tehnice, de către producător, pentru construirea, montarea, instalarea, punerea în funcţiune, repararea, întreţinerea şi
revizia maşinilor de ridicat sau, respectiv, totalitatea documentelor întocmite de către persoanele juridice/fizice autorizate
pentru efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin.
- ecartament – distant pe orizontala intre centrele rotilor de rulare ale stivuitorului.
- electrostivuitor – stivuitor autopropulsat a carui actionare este electrica.
- expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui maşini/echipament.
- frana – dispozitiv destinat reducerii vitezeisi/sau impiedicariimiscarilor mecanismelor stivuitorului.
- gabaritul stivuitorului – este spatiul determinat de conditiile functionarii in siguranta a stivuitorului in
vecinatatea unor constructii, ale carui limite pot fi depasite numai de dispozitivul de manipulare a sarcinii in timpul
executarii operatiilor de manipulare.
- inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR, care efectuează
verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
- introducerea pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă pentru prima dată, contra cost sau gratuit, o maşină de
ridicat în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
- inaltimea de ridicare – distant pe vertical de la nivel planului pe care este asezat stivuitorul pana la
dispozitivul de manipulare a sarcinii, cand acesta se afla in pozitia de lucru superioara.
- incercari dinamice – incercarea unui stivuitor prin executarea miscarilor de lucru cu o sarcina care depaseste
Y% capacitatea de ridicare a stivuitorului.
- incercari statice – incercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice la dispozitivul de manipulare a
sarcinii care depaseste cu X% capacitatea de incarcare a stivuitorului.
- inclinarea maxima a pantei – este unghiul maxim al panteiexdprimat in procente, care poate fi urcata de
stivuitorul neicarcat cu viteza de transport constanta.
- intrerupator de securitate – scau sau pedala-intrerupator dispus astfel incat sa intrerupa curentul motorului de
tractiune – si eventual sa aplice frana- in momentul in care manevrantul inceteaza sa actioneze acest intrerupator; la
stivuitoarele cu manevrant purtat, intrerupatorul poate fi scaunul sau o pedala, iar la stivuitorul cu manevreant pieton,
timona.
- întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea unei maşini de ridicat în parametrii de
funcţionare în condiţii de siguranţă.
- limitator de sarcina – component de securitate destinata sa intrerupa automat actionarea mecanismului de
ridicare in cazul depasirii sarcinii nominale, permitand actionarea mecanismului in sensul coborarii sarcinii.
- limitator de sfarsit decursa - component de securitate destinata sa intrerupa automat actionarea mecanismelor
stivuitorului cand partile sale in miscare depasesc pozitiile limita de lucru stabilite , permitand actionarea mecanismelor
in sens invers celui in care s-a limitat miscarea respectiva.
- limitator de viteza – component de securitate care la depasirea unei viteze stabilite actineaza paracazatoarele
si comanda oprirea cabinei.
- masini de ridicat de tip special – masini de ridicat la care, constructive, exista posibilitatea montarii mai
multor dispozitive de prindere specifice masinilor de ridicat si pot lucra in regim permanent/nepermanent de macara,
stivuitor, platform ridicatoare si altele asemenea.
- mecanism de deplasare a stivuitorului – mechanism actionat si utilizat pentru deplasarea stivuitorului.
- moment de rasturnare produs de sarcina – produsul dintre distant de la axa de ridicare a sarcinii la axa de
rasturnare si sarcina corespunzatoare.
- montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei maşini de ridicat conform documentaţiei tehnice, în
vederea funcţionării acesteia.
- motostivuitor – stivuitor autopropulsat actionat de motor cu ardere interna.
- naceala – platforma autoridicatoare care permite stabilirea unui post de lucru cu nivel variabil la pozitia dorita.
-operator responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor - persoană fizică autorizată de ISCIR pentru
supravegherea şi verificarea tehnică a maşinilor de ridicat care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice.
- opritor – component de securitate destinata limitarii deplasarii peste pozitiile limita de lucru stabilite.
- persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele constituite în temeiul
dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă acestea sunt considerate sau nu ca având
personalitate juridică.
- personal tehnic de specialitate - persoană angajată a persoanei juridice şi desemnată prin decizie internă,
atestată de către ISCIR şi nominalizată în autorizaţia eliberată de către ISCIR.
3
Trezoreria Piteşti
- piesa de reazem – componenta de securitate destinata socurilor provenite din spargerea accidentala a rotilor
de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum si impotriva deraierii.
- pivotare a catargului sau a unui echipament – rotire in jurul unei axe verticale a intregului ansamblu
ridicator sau numai a organului post sarcina, putandu-se trece astfel la o pozitie de lucru convenabila din punct de vedere
al stabilitatii sarcinii si invers.
- placa port furca sau port echipament – organ culisant pe montantul fix, in cazul catargului netelescopic sau
pe ultimul montant mobil in cazul catargului telescopic care sustine elementele purtatoare de sarcina.
- platforma autoridicatoare – masina de ridicat destinatadeplasarii pe verticala a persoanelor si/ sau
materialelor.
- preluare din rafturi – manipulare care consta in preluarea unei sarcini din compartimentul unui raft si
coborarea ei.
- prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin al ministrului de resort,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice
referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate, ce se realizează în legătură cu
acestea, în vederea introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în condiţii
de siguranţă în funcţionare.
- producător - persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau realizarea unei maşini de
ridicat, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune în numele său, precum şi orice persoană fizică sau
juridică, care construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o maşină de ridicat în vederea introducerii pe
piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu.
- punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini de ridicat.
- raza minima de viraj – raza cercului circumscris partii exterioare a rotii din fata a stivuitorului, cand rotile
sunt bracate la maxim.
- regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor, încercărilor şi/sau
evaluărilor la care este supusă, cu caracter obligatoriu, o maşină de ridicat, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi
deciziile luate în legătură cu aceasta, în scopul de a se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor
tehnice.
- registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în format electronic ori pe
hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un
domeniu specific.
- reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor
constatate la o maşină de ridicat, în scopul aducerii acesteia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură
funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiei tehnice.
- repunerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini de ridicat, ulterior
reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a acesteia, precum şi ulterior montării
maşinii de ridicat pe un alt amplasament, modificării configuraţiei sau montării altor elemente purtătoare de sarcină, după
caz, conform prescripţiei tehnice.
- revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiilor ce se execută asupra unei maşini
de ridicat în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor înglobate în aceasta, conform prescripţiei tehnice.
- ridicare/coborare sarcina – deplasarea unei sarcini pe vertical.
- sarcină nominală - sarcina maximă pentru care a fost proiectată şi construită maşina de ridicat.
- sarcina de incercare – valoarea sarcinii la care este incercat stivuitorul.
- sarcina dinamica – sarcina ce ia nastere in timpul accelerarii sau decelerarii sarcinii nominale.
- sarcina statica – sarcina nominal, partial, etc, in stare de repaus.
- stabilitate dinamica - este rezistenta la rasturnare a unui stivuitor aflat in miscare, sub actiunea fortelor create
de miscarea respectiva: deplasare rectilinie sau in curba, franare, deplasare sarcina.
- stabilitate statica – este rezistenta la rasturnare a unui stivuitor care nu executa nici o miscare, simgura forta
fiind sarcina.
- stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
- stivuire – manipulare care consta in ridicarea unei sarcini si depunerea ei pe o stiva formata din sarcini
asemanatoare.
- stivuitor - maşină de ridicat destinată ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor.
- suprasarcina – este o sarcina care depaseste sarcina nominala.
- sasiu – structura metalica pe care sunt montate diversele organe ale stivuitorului, respective ansamblul
propulsor, mecanismul de ridicare,etc.
- tampon – component de securitate destinata amortizarii socurilor la lovire.
- translator stivuitor – instalatie stivuitoare, cu coloana vertical care se deplaseaza pe culoarul dintre rafturi.
- troliu – mecanism de ridicat prevazut cu un system de demultiplicare si cu un tambur pe care se infasoara
cablul sau lantul prin intermediul carora se efectueaza manevrarea sarcinii.
- utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă o maşină de ridicat.
4
Trezoreria Piteşti
- verificare tehnică - totalitatea verificărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza documentaţiei tehnice
aplicabile unei maşini de ridicat şi prevederilor prezentei prescripţii tehnice, în scopul evaluării măsurii în care maşina de
ridicat satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă.
- viteza de deplasare – viteza de deplsare in regim stabilizat a unui stivuitor.
- viteza de ridicare/coborare a sarcinii – este viteza de deplasare pe verticala in regim stabilizat a sarcinii de
lucru.
- zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau apropierea unui stivuitor in care prezanta unei persoane
expuse contituie un risc pentru sanatatea si securitatea sa.
Abrevieri utilizate în contextual prezentului support de curs:
GPL (LPG) – gaz petrol lichefiat
ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat;
RSL - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;
RSVTI - Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;
RTS - Personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura;
RADTP - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice preliminare de
montare/reparare;
CLASIFICAREA STIVUITOARELOR
TIPURI DE STIVUITOARE
Stivuitoarele se pot clasifica astfel:

1.Dupa modul de actionare:
- motostivuitoare – acționate de un motor termic cu combustie internă ;
- motostivuitoare pe benzină, combustibilul folosit fiind benzina ;
- motostivuitoare pe motorină, combustibilul folosit fiind motorina (Disel);
- motostivuitoare pe combustibil gazos, combustibilul folosit fiind GPL, gaz petrolier lichefiat ;
- electrostivuitoare – acționate de motoare cu alimentare electrică.
2.După tipul constructiv:

- cu contragreutate ;
- cu furci retractabile ;
- cu furci laterale.
3.Dupa locul de comanda:

- cu conducator autopurtat, pe scaun sau in picioare;
- cu conducator pieton.
4.Dupa felul catargelor:
- simplex;
- duplex;
- triplex ;
- quattro.
5.Dupa felul organului de prindere a sarcinii:
- cu furci;
- cu platform;
- cu alte tipuri de dispozitive de prindere prindere și stuvuire etc.
6.Dupa modul in care se face deplasarea:
- autopropulsant;
- tractate sau impinse.
DATE PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA STIVUITOARELOR

Stivuitorul este un utilaj ce are o utilizare foarte diversificată datorita multiplelor posibilitati de lucru, in
diferite zone. Stivuitorul poate lucra: în fabric, pe santiere, in spatiile de depozitare ale vapoarelor, in depozite și
magazii ce au diferite măfuri, în vagoane, in containere, pe platforme de descarcare, etc.
În afara operație de bază stivuirea, stivuitorul mai poate executa și operatiuni de transport containere pe
distante scurte, operații care nu se preteaza a fi efectuate cu alte mijloace de transport.
Stivuitorul de principiu sunt construite într-o garnă foarte largă, având capacitați de stivuire, de la 0,5 t pana la o 100t
sau și mai mult (construcții speciale). Stivuitorul poate lucra cu diverse incinte în functie de tipul de marfa si poate crea
linii tehnologice de transport marfa cu oricare dincelelalte utilaje tehnologice.
O conditia esențială pe care trebuie sa o indepllneasca producătorul unuei astefel de instalații precum si a
componentelor de securitate cu care este echipată aceast este obligatoriu garantarea functionarii in conditii de
securitate pe toata perioada de utilizare prevazuta in docurnentatia tehnica.
5
Trezoreria Piteşti
Din constructie stivuitoarele trebuie sa fie capabile de a-si asigura functia de bază pentru care au fost
construite, sa fie reglate si întretinute fără ca utilizatorul sau întreținătorul sa fie expus riscului atunci cand aceste
operatii sunt efectuate in conditii optime
Obligatoriu la proectarea unui stivuitor sunt luate în calcul condițiile de utilizare astfel ca disconfortul, oboseala
și tensiunile psihice ale personalului manevrant să fie reduse la minimum, aplicand principiile ergonomiei.
CONDIȚII DE STABILITATE
Unul principiu de bază a functionarii stivuitoarelor este principiul echilibrului fortelor sub actiunea
gravitatiei.
Putem compara stivuitorul cu o balanță avand ca axa de rotatie osia rotilor din față. Încărcătura utila
existentă pe furci e s t e echilibrata de greutatea stivuitorului împreuna cu acea componentă numită contragreutate.
Astfel pentru stabilitate instalației să fie menținută centrul de greutate rezultant trebuie sa ramână în timpul
functionarii In zona de stabilitate a stivuitorului respective în aria bazei stivuitorului.
Centrul de greutate este un punct care se comportă ca și cum toată greutatea incarcaturii s-ar concentra in el. Insa,
atentie:
• la manipularea lichidelor (precum și a altor sarcini asemănătoare exemplu mase gelatinoase), centrul de
greutate variaza odata cu mișcarea: este ceea ce se nurneste «efectul val».
Zona de stabilitate a stivuitorului este reprezentată de o arie triunghiulară care se afla între rotile din fată si
centrul punții roților din spate (rotile de direcție) și este cunoscută sub denumirea de triunghi de stabilitate.
Centrul de greutate rezultant (CGcombinat) reprezinta compunerea dintre Centrul de greutate al
stivuitorului (CGstivuitor) si centrul de greutate al sarcinii ( Cgsarcina)·
Compunerea Gcombinat dintre vectorul greutatii stivuitorului Gstivuitor cu vectorul greutatii

sarcinii Gsarcina trebuie sa fie i n interiorul triunghiului de stabilitate.
ATENȚIE: Un stivuitor se rastoarna daca proiectia pe sol a vectorului rezultanta a fortelor de
greutate se gasește in afara triunghiului de stabilitate!
• pozitia încărcăturii: trebuie efectuta ajustarea încarcaturii astfel încât distanta de la centrul de greutate
al încărcăturii la latura verticală a furcii sa fie cat se poate de mica;
• supraîncărcarea: dacă încărcătura cantareste prea mult, stivuitorul se poate rasturna: când trebuie
stivuită o greutate mai mare, obligatoriu se va diviza formând mai multe încărcături ce se vor transporta separat;
6
Trezoreria Piteşti
• poziția catagului: in timpul mișcării stivuitorului, gol sau incarcat, acesta va fi intotdeauna strans și
inclinat spre spate;
• diferentele bruște de viteza: franarile, acceleratiile și incetinirile măresc riscul de rasturnare:
• schimbările de direcție: întoarcerile bruste ale stivuitorului pot provoca rasturnarea acestuia;
• marirnea, greutatea, forma si pozitia incarcaturii;
• unghiul bascularii catargului;
• presiunea pneurilor;
• starea si inclinarea suprafetelor pe care lucreaza stivuitorul;
Nu in ultimul rand, încărcarea stivuitorului trebuie sa fie făcută in limitele admise de producător, numai in
acest caz stabilitatea utilajului fiind asigurată.
Toate stivuitoarele au determinată prin constructie diagrama de incarcare care prezinta relatia dintre
greutatea incarcaturii si cota centrului de greutate in conditiile mentineriii stabilitatii.
În cazul deplasării stivuitorului fără sarcină pericolul de a se rasturna poate mai mare decat in cazul
stivuitoarelor ce deplasează a sarcină cu furcile poziționate aproape de sol si având catargul retras spre spate.
PARȚILE COMPONENTE ALE STIVUITORULUI
În pricipiu structura unui stivuitor este compusă din următoarele părți principale:
a) partea frontală ce conține catargul echipat în principal cu furci ;
b) partea centrală ce conține postul de conducere al stivuitoarului ;
c) partea posterioară cu contragreutatea ;
În figura de următoare sunt prezentate principalele parți componente ale unui stivuitor:
7
Trezoreria Piteşti
Detaliat, putem identifica urrnatoarele parti componente:

1. catargul – un ansamblu formată din de una, doua,trei sau patru sanii de profile sudate "I" sau "U" sau
similare ce se deplaseaza una fata de alta telescopic asigurand ridicarea sarcinii. Pe acesta se monteaza celelalte
elemente ce formeaza sistemul de ridicare;
2. acoperisul (gratarul) de protectie - asiqura protectia stivuitoristului;
3. panoul de bord - cuprinde diverse indicatoare ce avertizeaza asupra parametrilor de functionare
a i stivuitorului;
4. manetele de cornandă - asigură comenzile asupra catagului și furcilor in vederea stivuirii unei sarcini;
5. scaunul stivuitoristului - este locul unde se află și pupitrul de comandă de unde se conduce stivuitorul
sau se efectueaza operația de stivuire;
6.motorul - ce afla în compartimen spaceal amenajat împreună cu sistemele auxiliare ale acestuia;
7. radiatorul – sistemul de menținere a fludelor de lucru la temperature de funcționare;
8. contragreutatea (lestul) - este un element cu irnportanta majora In functionarea stivuitorului
deoarece asigura echilibrul în momentul in care este necesar sa ridice 0 sarcina pe furci;
9. rezervoarele de fluid de lucru – reprezinta spațiile ce depozitează rezerva de fluide pentru utilizarea
corespunzătoare a stivuitorului respectiv combustibil și ulei hidraulic.
10. puntea spate cu roti de directie - asigură manevrabilitatea stivuitorului prin intermediul sistemului
de directie;
11. bateria de acumulatori;
12. pompa hidraulica;
13. filtrul de aerisire;
14. puntea fata cu roti motoare - asigură deplasarea autostivuitorului
(roata motoare); de obicei rotile din fata sunt mai mari decât cele directoare;
15. cilindrul de inclinare - parte a instalatiei hidraulice ce asigură înclinarea turnului in functie
de necesitati:
16. cutia cu sigurante:
8
Trezoreria Piteşti
17. furcile;
18. caroseria - este corpul pe care se m onteazatoate celelalte elemente componente ale autostivuitorului;
19. volanul - este elementul de cornanda în manevrarea autostivuitorului;
20. cilindrul hidraulic de ridicare - parte a instalatiei hidraulice care prin actiunea lui determină
ridicarea și coborarea turnului prin intermediul lantului de ridicare.
21. cilindrii de înclinare catarg - Instalația hidraulică ce asigura stabilitatea catargului în plan vertical precum
și planul de înclinare al acestuia
Tipuri de stivuitoare :
Principalele caracteristici ale stivuitoarelor sunt:

- Capacitatea de ridicare ;
- Cota centrului de greutate ;
- Curba capacitatii de ridicare in functie de cota centrului de greutate.
După modul în care se face acționarea stivuitoarelor acestea se clasifică în:
Stivuitoare autopropulasate - ce au sistem propriu de propulsie (autostivuitoare):
Stivuitoare cu conductor pieton ( tractate sau impinse ):
Stivuitoare cu un grad complex de utilizare:
9
Trezoreria Piteşti
Funcție de modul de acționare al roților motrice stivuitoarele autopropusate se calsifica după cum
urmează :
MOTOSTIVUITOARE
Datorita faptului ca actionarea stivuitorului se face cu motoare de combustie interna, acestea poartă simbolic
denumirea de motostivuitor ceea ce îi conferă o mai mare autonomie in deplasare.
Părțile de bază ale unui motor cu ardere internă sunt următoarele:
Motostivuitoare cu contragreutate
10
Trezoreria Piteşti
Sunt cele mai raspandite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice – functionale si dimensionale – care
permit o manevrare usoara si se pretează la operatii de stivuire a sarcinilor atat in hale industriale si depozite inchise cat si
in aer liber, putand circula pe drumuri care nu necesita o amenajare specială.
Motostivuitoare cu furci laterale
Acest tip de motostivuitor se utilizeaza indeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate
etc.), la care operatiile de ridicare si stivuire se realizeaza cu ajutorul furcilor, iar transportul se face cu sarcina asezata pe
platforma de transport a motostivuitorului.
Specific acestui tip de stivuitor sunt următaorele: șasiul executat din profile laminate si chesoane sudate fiindu-i
specific poziționarea postului de comandă. Poziționarea motorului de actionare si contragreutății este in general in partea
stanga dupa directia de mers iar platforma de transport a sarcinilor si catargurile cu furci retractabile in partea dreapta.
Mecanismul de acționare catarg este cu actionare hidraulica fiind compus din părți retractabile si cu ajutorul
carora sarcinile pot fi ridicate si stivuite, iar prin retragerea acestora se pot aseza sarcinile pe platformă in vederea
transportului.
Instalatia hidraulica este asemanatoare cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate, avand in plus elemente
necesare deplasarii pe orizontala a catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilitatii acestora.
Cabina de comanda este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea manevrantului de a avea o buna
vizibilitate atat asupra campului de lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplaseaza.
In ceea ce priveste dispozitivele de siguranta, in plus fata de cele cu care se prevad motostivuitoarele cu
contragreutate, la acestea sunt completate cu limitatoar de sfarsit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe
orizontala a turnului, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a impiedica deplasarea motostivuitorului cu
catargul în alta pozitie decat cea retrasa complet (in pozitie de transport), iar dupa caz sistem de calare pentru mărirea și
ridigizarea suprafeței de sprijin.
ELECTROSTIVUITOARE
Electrostivuitoarele sunt instalații al caror sistem este acționat electric. Sursa de energie necesară acționării
instalației este constituita dintr-o baterie de acumulatoare, ceea ce face ca utilizarea, să fie posibila pe perioade de timp
limitate, după care urmând reincarcarea. Utilizarea lor se face în incinte și obligatoriu acolo unde condițiile impun un
mediu înconjurător fara contaminări de noxe sau hidrocarburi, nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare
privind dotarea cu dispozitive de epurare a gazelor esapate si cu dispozitive antideflagrante.
Tensiunile de lucru sunt de 12V si 24 V la stivuitoarele de mica capacitate, celelalte pentru capacitati medii si
mari având sisteme ce lucrează la tensiuni de 48V.
Capacitatea bateriilor pentru stivuitoarele cele mai uzuale este cuprinsa intre 200 – 500 A/h.
11
Trezoreria Piteşti
Caracteristici tehnice
Constructia electrostivuitoarelor cunoaste o mare diversificare. De aceea, pentru deservirea corespunzatoare a

unui utilaj este necesara cunoasterea amanuntita a caracteristicilor sale, fiind necesara o atenta studiere a instructiunilor
de utilizare, pentru a realiza o buna corelare intre dotările utilajului și posibilitătile lui constructive :
Descoperirile recente in domeniul constructiei de electrostivuitoare constau in utilizarea principiului de reglare a
turației electromotoarelor prin intermediul reostatelor. Turatia motoarelor electrice de curent continuu, se reglează cu
ajutorul tiristoarelor, ceea ce conduce la mărirea randamentului energetic asigurând în același timp o mai mare finete la
manevre.
Instalatia electrica poate sa fie executată in doua variante, pentru comanda prin controlere sau pentru comanda
prin impulsuri.
Din punct de vedere al pozitiei manipulatorului, stivuitoarele se construiesc in doua variante:
cu conducator purtat:
- sezand;
- in picioare;
- cu conducator pieton.
Cele cu conducator purtat in picioare au dimensiuni mai mici decat cele cu conducator sezand. La acest tip de
instalație conducatorul este plasat in picioare pe o platformă, având avantajul unui câmp vizual marit.
Stivuitoare cu conducator pieton au o furca in interiorul poligonului de sprijin, de aceea nu mai este necesara
ansamblul contragreutate. De aceea stivuitoarele cu protap, la aceeasi capacitate, comparativ cu cele din furca frontala, au
un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spațiilor necesare pentru manevră.
Prezintă insa dezavantajul ca pot fi folosite numai daca longeroanele pot intra intr-un spatiu liber sub stiva, sau
numai pentru manipularea palețilorlor de un anumit tip.
Longeroanele se construiesc in doua moduri:
- apropiate, adica in dreptul furcilor;
- departate, plasata in afara furcilor; in aceasta situatie incarcatura intra intre longeroane, ceea ce ii confera o
stabilitate foarte mare, insa necesita spatii intre stive pentru patrunderea longeroanelor.
Translatoare stivuitoare
12
Trezoreria Piteşti
Sunt utilizate pentru deservirea depozitelor prevazute cu rafturi si stelaje.

Translatoarele stivuitoare se deplaseaza pe culoarele dintre rafturi, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau
pe rafturi si sunt prevazute cu furci sau dispozitive, cu ajutorul carora se manipuleaza sarcinile ce se stivuiesc in rafturi.
Cabina de comandă a deserventului poate sa fie fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere.
Acest tip de instalații într-o construcție moderna poate avea și comandă de la distantă. Comanda se realizează
dintr-un un punct fix, operatorul solicitând doar un produs stivuit în incinta de lucru restul comenzilor fiind
computerizate, ghidarea făcându-se automat cu ajutorul senzorilor.
Translatoarele stivuitoare se compun din urmatoarele ansambluri:
Constructia metalica in executie sudata are doua elemente principale: sasiul inferior pe care sunt amplasate
mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul translatorului pe care culiseaza organul de prindere si, dupa caz,
cabina de comanda.Mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se deplaseaza pe cai de
rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in numar de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru
ca grupurile de actionare sa nu impiedice manipularea sarcinilor.
STIVUITOARE MANUALE
Stivuitoare cu furca, manuale. Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translatia pe orizontala se
realizeaza manual, iar ridicarea la inaltimea a incarcaturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic.
Deservirea lor se face de personal instruit.
13
Trezoreria Piteşti
PRINCIPALELE DISPOZITIVE DE LUCRU ALE UNUI STIVUITOR
DISPOZITIVUL DE RIDICARE AL STIVUITORULUI
7 7
Acest mecanism este construit pentru ridicarea,

coborarea si mentinerea sarcinilor cat si pentru inclinarea catargului, la unghiuri bine determinate într-o plaje de valori
date de constructor ce diferă de la un tip de instalație la altul. În principiu acesta este fixat prin intermediul unui sistem
de sprijin (doua bolturi) ce permite și bascularea prin intermediul cilindrilor de inclinare (basculare) față de cadrul
sasiului.
PĂRȚILE CE COMPUN DISPOZITIVUL DE RIDICARE
cadrul fix 2
cadrul/cadrele glisante 1
lantul/lanțurile de ridicare 8
cilindrul/cilindrii de ridicare 7
cadrul furcilor 4
cilindru/cilindrii de inclinare 9
furci 5
grătar de protecție 3
Cadrul fix este fixat articulat de șasiu cu ajutorul unor bolțuri. Cadrul fix este în principiu o constructie sudată
din profile U speciale, legate prin trei traverse.
Cadrul glisant este o constructie sudata cu suporti verticali din profile U. Drept ghidare se folosesc role care
ruleaza pe cadrul fix. În principiu cadrul mobil este dublu ghidat atat in planul longitudinal cat si transversal asigurandu-
se astfel o stabilitate optimă în toate fazele de lucru normale .
Cadrul furcilor este de asemenea o constructie sudata care serveste pentru fixarea dispozitivelor de lucru ca:
dispozitivul de prindere cu furci etc.
Lantul de ridicare. Sarcina este ridicata, respectiv sustinuta, de lanturi de tip Gale. În principiu aceste lanțuri au
un capat legat de cadrul fix, trece peste o rola, iar celălalt capat fixat de partea mobilă. Extremitățile lanțului sunt
ansamblate prin intermediul unor șuruburi speciale, ce au rol și de întinzător pentru a prelua din coeficientul de uzură
14
Trezoreria Piteşti
Cilindrul de ridicare reprezinta un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forta de tip Plunger. Retragerea
pistonului de lucru, se face sub actiunea greutatii sarcinii, Plungerul, deplasandu-se in interiorul cilindrului, elimina
lichidul de lucru spre rezervor, trecand in prealabil prin supapele de reglare viteza de scurgere, ce au și rolul de a limita
viteza de coborare prin laminarea curentului de lichid. O partea a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul
este legat elementul de lucru.
Cilindrul de inclinare. Inclinarea cadrului fix, respectiv intregului cadru telescopic, al mecanismului de ridicare
inclinare se face cu ajutorul cilindrilor de inclinare, avand fiecare cate un piston cu dublu efect.
TRANSMISIA SI SISTEMUL DE RULARE AL STIVUITORULUI
Transmisia : sistemul ce preia energia de la motor si o direcționează catre roțile motoare :

- transmisie mecanică
- transmisie hidromecanică
- transmisie hudrostatică
Transmisie Mecanică:
Este rigida, cu coeficient constant de transmitere a mișcării. Lucrul mecanic transmițându-se de la cutia de
viteze la puntea din fata. Este alcatuita din: ambreiaj de frictiune (uscat sau cu lichid), montat pe volantul motorului.
Cutia de viteza și grupul diferential, este în principiu alcătuită din roti dintate cu dinti drepti si grupul conic cu
dantura Gleason. Transmiterea mișcării între roți și grupul conic se realizează prin intermediul planetarelor.
Transmisia hidromecanică:
Pentru acest ansamblu rolul ambreiajului e s t e p r e l u a t de catre convertizorul de cuplu, iar in locul cutiei
de viteze clasice a aparut cutia de viteze cu ambreiaje multidisc pentru sensurile de înaintare față/spate.
Partile componente ale transmisiei hidrodinamice precum și spacificarea rolului acestora:
Convertizorul de cuplu: transmite miscarea de la motor, prin intermediul lichidului hidraulic sub
presiune al cutiei de viteze. În momentul deplasării convertizorul are rolul unui amplificator de cuplu.
Cutia de viteze cu ambreiaje multidisc pe fiecare trepta de viteze are rolul de a transmite miscarea de
rotatie de la convertizorul de cuplu la diferential ce preia miscarea de la cutia de viteze.
Transmiterea mișcării se realizează funcție de necesarul fiecărei roți. Exemlu: d aca utilajul efectueaza un
viraj atunci vitezele de rotatie ale celor doua roti motoare sunt diferite.
Diferenta între vitezele de rotatie ale celor doua roti motoare este asigurată de sistemul diferential.
Planetarele preiau miscarea de rotatie din diferential și o transmit rotilor motoare ale utilajului.
Transmisia hidrostatica:
În acest caz motorul angreneaza prin legatura rnecanica directa o pornpa hidraulica cu debit variabil.
Fluidul de lucru pompat va fi trimis spre doua convertizoare de lucru mecanic aflate pe fiecare roata. Motoarele
hidraulice vor actiona la randul lor rotile motoare ale utilajului.
SISTEMUL DE SUSTINERE SI SISTEMUL DE RULARE
Sunt alcatuite din:

cadru sasiu legat rigid de punti, constructie sudata din tabla de otel prevazuta cu intarituri transversale
sistemul de rulare: rotile din fata – motoare, rotile din spate – de directie
puntea din fata si spate – constructie sudata detensionata

Rotile din fata si spate sunt fixate cu prezoane si piulite cu calota sferica pe butuci, iar janta este fixată cu
suruburi de pasuire si piulite de strangere.
15
Trezoreria Piteşti
Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru marirea duratei de functionare a
anvelopelor cat si pentru asigurarea unor gabarite de intoarcere cat mai mici, rotile de directie sunt montate intr-o pozitie
caracteristica.
INSTALATIA HIDRAULICA A STIVUITORULUI
Motostivuitorul este prevăzut cu instalaţie hidraulică destinat acţionării cilindrilor de forţă a mecanismului de
ridicare şi înclinare fie pentru acţionare diverselor dispozitive, cu acţionare hidraulică.
Uleiul este absorbit din rezervorul 1 de o pompă cu roţi dinţate 2 şi îl trimite prin conducta de refulare la
distribuitorul hidraulic 4 trecând în prealabil prin regulatorul de debit 3.
De la distribuitor uleiul se întoarce în rezervor prin conducte de întoarcere, fie direct atunci când cele două
manete de acţionare se găsesc în poziţia neutră fie indirect când este acţionat un cilindru de forţă.
Pompa hidraulică
Este de tip volumetrică cu roţi dinţate.
- traseu fluid admisie I

- elelemente (pinionane) actionate mecanic ce crează presiunea
- traseu fluid evacuare 1
Distribuitor hidraulic
Este destinat pentru comanda individuală a cilindrilor de forţă. Uleiul refulat de pompă este dirijat prin
distribuitor în cilindrul de forţă al mecanismului de ridicare în cilindru pentru înclinarea cadrului mecanismului de
ridicare. Legătura între distribuitori şi cilindrii se realizează prin tuburi flexibile.
Mişcarea uleiului prin distribuitor este comandată prin intermediul sertarelor.
16
Trezoreria Piteşti
Schematic principiul de funcționare al distribuitorului ce actionează cilindrii de ridicare sarcina este urmatorul :
Schematic principiul de funcționare al distribuitorului ce actionează cilindrii cu dublu efect exemliu : inclinatre
catarg, sistem directie, deschidere furci, translație furci este următorul :
Fiecare stivuitor trebuie sa aiba afisate lizibil si inteligibil, astfel incat sa nu poata fi sterse urmatoarele :
-numele si adresa producatorului;
-indicarea seriei sau a tipului;
-numarul de serie.
COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE
Dispozitivele de siguranta sunt elemente cu care se echipează stivuitoarele, avand rolul de a asigura functionarea
instalației evitând producerea avariilor sau accidentelor. Ele trebuie sa intervina in cazul executarii unor manevre gresite,
prevenind deserventul sau intrerupand miscarea mecanismului, sau chiar ch oprind instalatia.
Dispozitivele de siguranta nu trebuie folosite in mod intentionat, decat atunci cand se efectuează verificarea
funcționării lor. Toate dispozitivele de siguranta trebuie verificate de manevrant la inceperea lucrului, daca actioneaza
correct, cu exceptia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de retinere a fluidului in cilindrii la scaderea brusca a
presiunii.
Dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba constructie simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati minime de defectare;
- sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu;
17
Trezoreria Piteşti
-precizia lor sa permita incadrarea in limitele tolerate, prevazute in prescriptiile tehnic, pentru marirea pe care o
protejeaza;
- sa revina la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat actionarea dispozitivului;
-sa nu actioneze la aparitia unor cauze trecatoare ce nu pericliteaza securitatea instalatiei sau nu constituie un
pericol de accident
- sa fie suficient de robuste pentru a rezista conditiilor de exploatare;
- sa aiba gabarit redus si greutate mica;
-intretinerea sa se faca usor sis a nu reclame personal de iintretinere cu inalta calificare
Componentele de securitate nu trebuie folosite cu știință decât atunci când se încearcă buna lor funcționare.
Componentele de securitate cu care sunt echipate stivuitoarele sunt în general următoarele:
1.limitatoare de sfarsit de cursa

2.intrerupatoare de sfarsit de cursa
3.limitatoare de sarcina
4.dispozitive de retinere a fluidului din cilindri
5.limitatoare de viteza
6.paracazatoare
7.supape de reglare a vitezei
8.întrerupător de securitate
9.tampoane si opritoare
10.piese de reazem si curatitoare de sina
11.contacte electrice de siguranta
12.Siguranțe electrice
13.Oglindă retrovizoere
14.alte componente de securitate precizate de proiectant documentatia tehnica de insotire a stivuitorului
Limitatoare de cursa
Cu aceste dispozitive de siguranta se echipeaza mecanismele stivuitoarelor.

Ele sunt destinate sa intrerupa automat miscarea mecanismelor cand aceste componente depasesc pozitia limita
de lucru stabila.
Obligatoriu este ca limitatorul de cursa să permită actionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a
limitat miscarea respectiva.
La stivuitoare se intalnesc urmatoarele limitatoare de cursa:
1. Limitatoare de cursa la ridicare, pentru pozitia limita superioara a organului de susținere a sarcinii.
2. Limitatoare de cursa la deplasare, pentru deplasare inainte-inapoi si stanga-dreapta a catargului

stivuitorului, respectiv a sistemului de susținere sarcină. Limitarea se realizeaza în principiu la capătul cilindrilor
hidraulici de actionare prin capătul cursei pistoanelor.
18
Trezoreria Piteşti
19
Trezoreria Piteşti
1 cadru fix. 2. cadru mobil, 3 cărucior port furci, 4 furcă, 5 cilindru

de ridicare, 6 întinzător lanț, 7 lanț ridicare, 8 rolă lanț, 9 cilindru
de înclinare, 10 bolț rolă, 11 bolț cilindru înclinare, 12 bolț
articulare cdru, 13. siguranță cilindru ridicare, 14 bolț cilindru
ridicare
Limitatoare de sarcina
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalației la posibilitatile ei maxime, fara pericol de avarii sau
accidente.
Au rolul de a intrerupe automat actionarea mecanismului în sensul de ridicare in cazul depasirii sarcinilor
nominale si sa permita descarcarea sarcinii (coborare).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel facuta, incat sa actioneze la o suprasarcina de maxim 10%
din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permita ridicarea sarcinii la o inaltime mai mare de 100 mm de la
sol.
Ca mod de funcționare nu trebuie să aibă inerție mare, cu o funcționare sigură și eficientă de fiecare dată,
inclusiv la solicitări consecutive.
Încercarea statică cu suprasarcină se va efectua conform indicațiilor din documentația data de constructorul
stivuitorului, iar dacă nu este specificat prin ridicarea unei sarcini corespunzătoare acestei probe la 100 mm față de sol
timp de 10 minute și masurarea eventualelor neconconformități.
Paracazatoarele
Se utilizează pentru translatoare stivuitoare și au ca scops ă opească și să mențină oprită pe glisiere cabina
operatorului în cazul depășirii vitezei stabilite.
Sunt concepute sa actioneze sigur si simultan pe glisiere, atat la cresterea vitezei de coborare a ansamblului
respectiv peste limitele determinate de limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de tractiune.
În cazul translatoarelor stivuitoare, care în locul paracăzătoarelor au în componenţă o frână de siguranţă (de
avarie), se verifică închiderea ei în mod automat sub acţiunea limitatorului de viteză.
Aceste dispozitive opresc ansamblu respectiv (care cuprinde și postul de comandă), în cazul când valoarea
vitezei de coborâre crește cu mai mult de 25%. Acționarea paracăzătoarelor se face la ruperea cablurilor de tracțiune, prin
dispozitivul de suspensie la alungire de cabluri, ori prin acționarea limitatorului de viteză la depășirea vitezei mininale.
Paracăzătoarele trebuie să acţioneze sigur şi simultan pe glisierele coloanei atât la creşterea vitezei de coborâre
peste limitele admise cât şi în cazul ruperii cablului de tracţiune. În cazul translatoarelor stivuitoare, care în locul
paracăzătoarelor au în componenţă o frână de siguranţă (de avarie), se verifică închiderea ei în mod automat sub acţiunea
limitatorului de viteză.
Limitatoare de viteza. dispozitive de retinere a fluidului in cilindri
Limitatoarele de viteza la depășirea unei valori prestabilite a vitezei pun in actiune paracazatoarele sau frana de
siguranta (de avarie). Deplanșarea se face obligatoriu la depasirea vitezei nominale de coborare a ansamblului in limitele
de (1,15-1,40)x viteza nominala.
Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele actionate hidraulic sau pneumatic, unde prin
scapare de fluid exista posibilitatea caderii sarcinii sau pierderea stabilitatii stivuitorului, trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive de retinere a fluidului.
Aceasta situatie se poate intalni la spargerea conductelor de alimentare.
Verificarea vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul scăderii bruşte a presiunii fluidului de lucru, se face prin
simularea ruperii conductei.
Viteza de coborâre a sarcinii va fi limitată de către o componentă de securitate la maximum 30 m/min.
Verificarea funcţionării limitatorului de sarcină, care constă dintr-o supapă care acţionează în cazul creşterii presiunii
fluidului de lucru peste limitele admise, se realizează prin încercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% decât
sarcina nominală.
Se vor verifica scăpările de fluid ale sistemului hidraulic.
Translatoarelor stivuitoare li se verifică suplimentar funcţionarea paracăzătoarelor cu o suprasarcină cu 10% mai mare
decât sarcina nominală.
Încercarea constă în simularea creşterii vitezei de coborâre a mecanismului de stivuire care trebuie să comande
acţionarea paracăzătoarelor.
Montarea dispozitivelor de retinere se face direct pe cilindri si nu prin intermediul unor conducte.
20
Trezoreria Piteşti
1 – corpul supapei; 2 – piston; 3 –

capac; 4 – şurub reglare; 5 – ghidaj
ventil;
6 – capac; 7 – arc; 8, 9, 10 – garnituri;
11 – piuliţă
Supapa hidraulica limitatoare de sarcina
Declanseaza la o suprasarcina de 10% si protejeaza si instalatia hidraulica de avarii in cazul aparitiei unor
suprapresiuni. Instalatia hidraulica sesizeaza suprasarcina prin cresterea presiunii in circuit peste valoarea reglata.
SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI
Supapa de reglare a vitezei are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii permitand reglarea vitezei de
coborire in limite prescrise.
La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplaseaza spre dreapta permitind
intrarea in cilindrul de ridicare, la intoarcerea fluidului pistonul se aseaza pe scaun obligand uleiul sa treaca printr-un
orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu surubul de blocare.
Tampoane-opritoare
Opritoarele sunt dispozitive de siguranta care limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de lucru, la
capatul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.
Opritorele se confectioneaza din otel si pentru antrenarea socurilor ele sunt prevazute cu tampoane din materiale
elastice.
Supape de siguranta
Pentru prevenirea cresterii presiunii in instalatia hidraulica se prevede supapa de siguranta care actioneaza cand
se depaseste cu 10 % sarcina nominala
Aceasta lucreaza astfel: presiunea din circuit atingand o anumita presiune, forta arcului este invinsa de bila
impreuna cu scaunul, coboara lasand libera trecerea uleiului spre rezervor.
Dupa deschiderea supapei presiunea scade si supapa se inchide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta.
INTRERUPATOR DE SECURITATE
Intrerupator de securitate intrerupe circuitul de alimentare cu curent electric cand elementele constructive de
prindere a sarcinii sau cabina, au iesit din spatiul de lucru.
21
Trezoreria Piteşti
Tuburi flexibile
Acestea stabilesc legatura intre pompa cu roti dintate, distribuitor si cilindri de forta.
La montarea tuburilor trebuie sa se evite rasucirea acestora si unde nu este posibil se folosesc coturi racord.
Regulatorul de debit
Este intercalat intre pompa cu roti dintate si distribuitor hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele
necesare.
Uleiul apasa asupra pistonului pe care-l deplaseaza la stanga inchizand orificiul de iesire spre rezervor.
Reglarea cantitatii de ulei se realizeaza cu surubul de blocare .
Regulatorul de presiune
Mentine presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar al servo-mecanismului de directie.
Uleiul derivat din circuitul principal patrunde prin orificiile practicate in corpul pistonului diferential si apoi
patrunde in distribuitorul servodirectiei.
Intrerupator de securitate
Este o componentă de securitate care întrerupe curentul motorului de tracțiune în momentul în care manevrantul
acționează acest întrerupător. El este poziționat cât mai la îndemână lângă scaunul deserventului sau pentru cele cu
conductor pieton pe timonă
Piese de reazem -curatatoare de sina
a. Piesele de reazem - sunt montate sub grinzile sau boghiurile inh care sunt montate rotile de rulare,cat mai
aproape de ele, avand scopul de a reduce socurile provenite in cazul spargerii rotilor de rulare sau al ruperii axelor
acestora precum si impotriva deraierii.
Sunt montate frontal pe grinzile de capat sau sasiul carucioarelor langa fata fiecarei roti de rulare.
Tabla este decupata pentru a incadra sina.
b. Curatatoarele de sina - se fixeaza la partea frontala a grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de
rulare.
Acestea pot fi din tabla sau cu perii de sarma.
In locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii.
Contacte si sigurante electrice

Acestea se prevad la:
-usa cabinei,care sa nu permita manevrarea instalatiei daca aceasta este deschisa
-la paracazatoare
-la frana de siguranta
-la dispozitivul de intindere a cablului limitatorului de viteza
-la cablu de tractiune, care controleaza slabirea sau ruperea acestuia
-la carucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare
-la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si pozitiei sarcinilor la translatoarele stivuitoare comandate de la
distanta.
Tampoane și opritoare
Pentru a nu se depășii pozițiile limită de lucru stabilite se folosesc opritoare montate la capetele curselor de
deplasare.
Tampoanele se folosesc pentru amortizarea șocurilor și se montează pe opritori și pe șasiul stivuitorului.
CENTURA DE SIGURANTA
Centura de siguranta este obligatoriu de a fi purtata de personalul de deservire (stivuitoristi).
OGLINDA RETROVIZOARE
Siguranta este sporita de vizibilitatea panoramica oferita de oglinda retrovizoare.Exista si sisteme de vizibilitate
panoramica superioare ( ex. sistemul Tonero) , la care interiorul, acoperişul şi catargul sunt proiectate astfel încât să îi
asigure deserventului (stivuitoristului) cea mai bună vizibilitate până la vârful furcii, atât în timpul deplasării utilajului,
cât şi pe durata manipulării sarcinilor de la sol şi la înălţime.
22
Trezoreria Piteşti
CERINTE MINIME DE ECHIPARE STIVUITOARE CU ACȚIONARE MANUALĂ
In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la transpalete manuale, aceste utilaje trebuie
sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de protectie si siguranta:
- frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare
- supapă sau alt dispozitiv contra coborarii accidentale a sarcinii, in cazul spargerii conductelor hidraulice
DISPOZITIVE DE FRANARE
DISPOZITIVE DE FRANARE LA STIVUITOARE

Principalele sisteme constructive ale stivuitoarelor sunt: sistemul de rulare, sistemul de frânare,sistemul de
iluminare şi semnalizare, sistemul de comandã, sistemul de încălzire şi ventilaţie, componentele de securitate,
mecanismele de ridicare, sistemele de alimentare cu energie;
Dotări speciale: sistemul de ancorare şi fixare, sistemul de închidere paleţi, material PSI, materiale PM, piese de schimb
necesare, scule, etc.;
Dispozitive de franare( tipuri existente, descriere, rol, mod de functionare, reglare si verificare)
Definiţie
Frâna este un dispozitiv destinat sa micşoreze sau sa oprească ansamblul mecanic ce se găseşte in mişcare.
Frânele pot micşora vitezele de coborâre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la încetarea
acţionării lor menţinându -le blocate in stare de repaus. Frânarea se realizează datorita frânării uscate dintre
organul mobil (roata de frâna) si organul de frâna (saboţi, banda) transformând energia cinetica a corpului in mişcare-in
căldura.
Tipuri constructive de frane

Franele de la stivuitoare se pot clasifica dupa mai multe criterii : dupa destinatie, dupa principiul constructiv si
din punct de vedere al mosului de actionare
I.După destinaţie, frânele pot fi :
-frâna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluând energia de mişcare si lucrul mecanic al
forţelor motoare;
-frâna de coborâre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze mişcarea.
- frâna de reţinere (blocare): are rolul de a menţine mecanismul blocat împotriva forţelor exterioare.
II.După construcţie, frânele pot fi :

-frâna cu doi saboţi cu acţionare electrohidraulica.
-frâna electromagnetica
-frâna cu banda acţionata hidraulic
-frâna cu discuri conice.
Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acţionare, este prevăzut cu :

- frâne de picior pentru deplasare (este o frâna de oprire);
- frâne de mana pentru staţionare (este o frâna de reţinere)
FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din:
- pedala de frana 5
- pompa centrala 1
23
Trezoreria Piteşti
- cilindri de frana 2
- elementele de fricție 4
- conducte pentru lichid de franare. 3
Drept lichid de frâna se foloseşte cel corespunzător a cărui componenta aproximativa este emulsie 50 % ulei de
ricin si 50 % acetona.
FRÂNA DE STAŢIONARE este de tip mecanica cu acţionare manuala.
CABLURI SI LANTURI
Cabluri de tractiune, definitie, cablare, materiale, clasificare, mod de fixare
Cablul din otel este ansamblul de sarme si toroane, grupate prin infasurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul
sau mai multe straturi concentrice, cu exceptia cablurilor plate, care sunt alcatuite din cabluri alaturate in plan si cusute.
Cablul se compune din: inima, toroane si sarma din otel.
Inima
Este firul sau manunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul careia se infasoara sarmele
sau toroanele si mareste flexibilitatea cablului.
Toronul
Este format dintr-un manunchi de sarme grupate prin infasurare in jurul unei inimi, intr-unul sau mai multe
straturi concentrice.
Sarmele
Ce compun toroanele sunt fire trase, cu sectiunea rotunda, din otel cu continut mediu de carbon, avand rezistenta
de rupere intre 120 kg/mm2 si 180 kg/mm2. Suprafata lor poate fi mata, zincata sau cositorita. Sarmele zincate sau
cositorite sunt folosite in mediu coroziv.
Cablarea
Este operatia de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si
operatia de infasurare a toroanelor pe inima cablului.
Infasurarea sarmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi facuta spre stanga sau spre dreapta, sensul
infasurarii notandu-se cu Z (dreapta) sau cu S (stanga).
Cablarea poate fi:

-paralela dreapta Z/Z;
-paralela stanga S/S, la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul inimii se face in acelasi sens;
Atat firele cat si toroanele au tendinta de desrasucire, din care cauza nu sunt folosite la mecanismele de ridicat;
-in cruce dreapta S/Z sau stanga Z/S, la care infasurarea firelor in toroane se face in sens invers infasurarii
toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinta de desrasucire;
-mixta, la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaza cu toroanele cu infasurare stanga.
Pasul cablarii
Este distanta, masurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeasi
generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu 7,5 x diametrul cablului.
24
Trezoreria Piteşti
Diametrul cablului
La cablurile cu numar pereche de toroane, diametrul se masoara cu sublerul. Daca numarul toroanelor este fara
sot, se masoara cu panglica lungimea circumferintei. Avantajele pe care le prezinta cablul sunt urmatoarele: greutate
proprie mica, mers linistit fara zgomot, comportare buna la soc, durata mare si siguranta superioara in exploatare,
supraveghere usoara (inainte de a se rupe, cablul se alungeste si semnaleaza uzura prin rupere locala si treptata a firelor).
Contra radierii caldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare, se va urmari ca
infasurarea cablului sa nu se faca in sensuri opuse si sa nu faca contact cu conductorii electrici.
Fixarea capetelor cablului se face dupa cum urmeaza:
Defectele cablurilor
Cablul se scoate imediat din functiune si se inlocuieste, atunci cand prezinta una din urmatoarele deficiente:
-are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi; este gatuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; sarmele din
stratul exterior au o portiune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micsorat cu sau peste 40% din cel initial;
numarul sarmelor rupte este de 10% din numarul total de sarme, pe un pas de cablare, adica aparitia unui cuib de ruptura.
Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.
Intretinerea zilnica, verificarea periodica, uzura permisa si mepermisa a cablurilor, mod de efectuare
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si lanturile transmisiilor prin lant
se vor verifica periodic conform tabelului:
La verificarea cablurilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte:
-deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatisari etc.) sau innodari;
-sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil;
-uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care functioneaza instalatia sau
datorita influentelor climatice).
Un cablu se scoate din functiune daca:
-unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta gatuiri, aplatisari sau innodari;
- sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului;
- sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul si-au micsorat diametrul cu sau peste 40% fata
de diametrul initial.
Lanturi, materiale, mod de fixare, intretinere, uzuri permise

Lanturile sunt organe de masini solicitate la tractiune, alcatuite din zale identice, articulate intre ele.
Elementele caracteristice ale unui lant sunt:
-diametrul d;
-pasul p;
-latimea zalei b;
-sarcina maxima de serviciu.
Fata de cabluri, lanturile prezinta avantajul ca necesita tamburi si roti de infasurare, cu diametre mai mici si
totodata au o rezistenta mai mare la coroziune, in schimb, au dezavantajul ca au o greutate proprie mare, sunt mai
scumpe, ocupa un spatiu mai mare sunt sensibile la socuri, au siguranta mai mica in exploatare, deoarece ruperea
intervine brusc, produc zgomot, au o elasticitate mai redusa si o uzura mai pronuntata, in deosebi in punctele de contact
ale zalelor. Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu actionare manuala.
Fixarea capetelor lanturilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua de capat care are un diametru nominal
mai mare si este mai lata, prin cheia cu bolt, sau prin inel de capat.
Lanturile sunt organe pentru transmiterea miscarii.
Dupa modul de constructie pot fi :

-lanturi cu zale sudate ;
-lanturi cu eclise si bolturi(GALLE)
Lanturile cu zale sunt construite din zale sudate din otel rutund si se caracterizeaza prin diametrul sarmei din
care se executa zalele, pasul si latimea zalei.
In comparatie cu cablurile lanturile cu zale au avantajele:
-Insensibilitate mai mare la caldura si agenti corosivi ;
-Flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametrul redus ;
Ca dezavantaje, datorita carora utilizarea lor este foarte redusa, mentionam:
-Siguranta redusa in functionare ruperea lui facandu-se brusc ;
-Durata de serviciu este mai redusa ;
-Greutarea proprie mare ;
-Functionarea neuniforma cu socuri ;
-Viteza de functionare redusa.
25
Trezoreria Piteşti
Lanturile cu zale se scot din functiune atunci cand :

- zalele sunt indoite,turtite,alungite sau fisurate ;
- s-a intins cu mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat cea indicata de
constructor ;
- uzura chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului,este egala sau depaseste 20% din diametrul
initial.
Lanturile cu eclise si bolturi-gall sunt executate din placute (eclise), identice din tabla de otel, articulate pe
bolturi la distante egala.
Dupa cum sunt construite pot fi: simple, avand doua randuri de eclise, duble avand trei randuri de eclise, triple
avand patru randuri de eclise.
Aceste lanturi au functionare sigura, linistita, randamente bune in transmiterea miscarii, dimensiuni reduse ale
rotilor de antrenare.
Scoatere din functiune se face atunci cand:
-Eclisele prezinta indoiri sau lovituri ;
-S-a rupt una din eclisa ;
-Diametrul bolturilor s-a micsorat cu sau peste 20% fata de diametrul initial.
Alungirile si uzurile la lanturi se vor determina pe poirtiunea cea mai solicitata.

La verificarea lanturilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte:
-deteriorari (indoiri, turtiri,fisuri) ;
-alungiri ;
-uzuri.
Lanturi cu eclise si bolturi (lanturi Galle)

Sunt formate din placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremitatile unor buloane,
dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi.
1. eclisa ;
2. bulon ;
3. buloane de legatura ;
4. rola ;
5. cui spintecat ;
6. saiba ;
7. eclisa de la zaua finala.
Legarea lantului se face prin zaua de capat care poate avea forme si dimensiuni speciale. Sunt folosite acolo
unde sunt radiatii calorice puternice (forje, otelarii etc.). Au o functionare linistita (fara zgomot), o siguranta si precizie
mare in exploatare, frecare mai redusa intre lant si profilele cu care se angreneaza si ocupa un spatiu mai restrans.
La verificarea lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor defecte:
- deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.);
- alungiri;
- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care functioneaza instalatia sau
datorita influentelor climatice).
Un lant cu zale se scoate din functiune daca :
-zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
-s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai mare decat cea indicata de
constructor in cartea instalatiei – partea de constructie;
-uzura, chiar a unei singure zale, in sensul miscarii diametrului este egala sau depaseste 20% din diametrul
initial.
Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca:
-eclisele prezinta indoiri, lovituri sau fisuri;
-s-a rupt una din eclise;
-diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial.
Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant cea mai solicitata.
DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINII
Dispozitivul de prindere cu furci

Este prevazut cu doua furci care se fixeaza pe carucior iar pe lungimea furcilor se asaza sarcinile.
Se va efectua o examinare vizuala amanuntita a bratelor de furca, in cazul constatarii unor fisuri supercifiale se
impune efectuarea unui control nedistructiv.
Se vor verifica in mod special calcâiul bratelor si agatatorilor furcilor.
Uzura parților orizontale si verticale ale furcilor nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea acestora.
26
Trezoreria Piteşti
Diferenta de inaltime a capatului liber al furcii fata de pozitia initiala nu trebuie sa depaseasca 3% din lungimea
partii orizontale in caz contrar furcile se vor retrage din functionare. In exploatare trebuie tinut cont de diagrama de
greutate fata de suprafata de fixare a suportului, in caz contrar putandu-se ajunge la rasturnari ale motostivuitorului
intrucat se epuizeaza rezerva de stabilitate.
Marcarea Furcilor
Pe fiecare brat de furca trebuie sa fie marcate,cu caracter permanent, urmatoarele :
-valoarea capacitatii C, in kg ;
-distanta D la centrul sarcinii, in mm ;
-date de identificare a executantului furcii ;
-data de fabricatie si numarul de serie ;
OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI
Stivuitoristul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

- să asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
- să cunoască stivuitorul pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea acestuia, pe care să le aplice
întocmai;
- să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe stivuitor; în cazul în care acest lucru nu poate
fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de reparare, întreţinere şi revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a
unei persoane desemnate în acest scop;
- să ia în primire şi să predea stivuitorul prin consemnare în registrul de supraveghere; dacă stivuitorul prezintă
defecte care periclitează siguranţa în funcţionare, stivuitoristul îl opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru
sau şeful ierarhic;
- să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate verificările tehnice care se
efectuează la stivuitorul pe care îl manevrează;
- să interzică accesul persoanelor străine pe stivuitor;
să consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observaţiile privind deficienţele în funcţionare
ale acestuia;
- să nu acţioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condiţiile de siguranţă.
Responsabilităţile stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:
- să controleze starea tehnică a stivuitorului şi a componentelor de securitate;

- să controleze funcţionarea mecanismelor şi a componentelor de securitate (mai puţin supapa de siguranţă
- supapa de blocare, limitatorul de sarcină, limitatorul de viteză, paracăzătoarele, după caz);
- în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, nu trebuie să pună în funcţiune stivuitorul şi anunţă şeful
ierarhic sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul luării măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se
face o nouă verificare a stivuitorului de către stivuitorist.
Responsabilităţile stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:

- să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat spre spate;
- să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă;
27
Trezoreria Piteşti
- să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare;

- să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta pentru evitarea pierderii de
încărcătură şi producerii de avarii şi accidente;
- să transporte mărfuri cu volum mare, care îi limitează vizibilitatea, numai dirijat de o persoană desemnată;
- să coboare imediat sarcina în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii stivuitorului;
- să circule cu viteză redusă până la limita evitării producerii oricăror avarii sau accidente;
- să nu circule cu stivuitorul pe lângă utilaje, maşini şi stive la o distanţă mai mică de 500 mm, în locuri
aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabaritele de trecere corespunzătoare, pe drumuri neamenajate şi
insuficient luminate;
- să nu permită staţionarea persoanelor sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2.500 mm;
- în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, opreşte lucrul şi anunţă şeful ierarhic nemijlocit sau şeful
punctului de lucru de care aparţine în scopul luării măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă
verificare a stivuitorului de către stivuitorist;
- să transporte substanţe toxice, caustice, explozive şi altele asemenea numai conform reglementărilor în vigoare
şi instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice acestora;
- să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri;
- să circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
Responsabilităţile stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:

- descărcarea sarcinii de pe furci;
- deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
- acţionarea frânei de parcare (frâna de mână);
- evitarea parcării stivuitorului în pantă sau rampă; dacă nu este posibil, stivuitorul se asigură corespunzător;
- punerea catargului în poziţie verticală;
- coborârea furcilor pe sol;
- asigurarea eliminării posibilităţilor ca o persoană neautorizată să efectueze manevre cu stivuitorul.
Exploatarea stivuitorului
Supravegherea
Pentru functionarea in conditii de siguranta a stivuitoarelor, trebuie respectate prevederile prescriptiilor tehnice
si ale instructiunilor de exploatare.
In vederea aplicarii prevederilor prescriptiei tehnice privind siguranta in functionare a stivuitorului si a
dispozitivelor lor auxiliare, unitatile deţinătoare vor numi personal tehnic responsabil cu supravegherea tehnică a
instalaţiilor/echipamentelor, denumiţi «operatori RSVTI» in raport cu numarul si complexitatea
instalatiilor/echipamentelor, care vor fi autorizati de ISCIR, conform metodologiei aprobată prin Ordin al ISS.
Responsabilul cu supravegherea tehnica a instalatiilor, autorizat de ISCIR, trebuie sa cunoască legislația în
vigoare, in domeniul stivuitoarelor, normele interne si are urmatoarele sarcini principale:
-răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea prevederilor
prezentei prescripţii tehnice privind siguranţa în funcţionare a maşinilor de ridicat;
-să vizeze lunar registrul de supraveghere prin semnarea şi aplicarea ştampilei în registru;
-să verifice lunar funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi să menţioneze acest lucru în registru de
supraveghere;
-să efectueze verificările tehnice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, după obţinerea
împuternicirii scrise din partea ISCIR;
-să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;
-să efectueze examinarea personalului de deservire şi a personalului auxiliar de deservire, cu respectarea
prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile; să organizeze reexaminarea periodică anuală a personalului de deservire şi a
personalului auxiliar de deservire, să participe în comisia de reexaminare şi să consemneze în autorizaţie/carnet rezultatul
examinării;
-să coordoneze acţiunea de ridicare a unei sarcini, în cazul în care aceasta se efectuează cu ajutorul a două
maşini de ridicat.
Registrul de supraveghere a stivuitorului
Pentru fiecare stivuitor unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta supravegherii in care personalul
de deservire (stivuitoristii) si seful echipei de intretinere si revizie sunt obligati sa inscrie sub semnatura toate observatiile
avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor inscrie sub semnatura remedierile care se executa ca urmare a
observatiilor precum si descrierea succinta a reparatiilor. Aceste registru va fi vizat lunar de operatorul RSVTI.
28
Trezoreria Piteşti
Model de registru de supraveghere a instalatiei
Coperta
…………………………………….SRL
Adresa :……………………………………………
Cod fiscal : RO………………………….
Nr. Reg. Com. : J………………………..
Tel : ………………………………………
REGISTRU DE SUPRAVEGHERE
A
STIVUITORULUI
Nr. si anul fabricatiei :

Caracteristici : Sn=
Hmax=
Intretinere periodica………………..
Revizie generala……………………..
29
Trezoreria Piteşti
Cartea stivuitorului
Cartea stivuitorului este documentația stivuitoarului cere trebuie sa contina :

- partea tehnica, care va contine :
- indicatii privind marcarea;
-caracteristici tehnice de baza ale stivuitorului ;
-caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea si ridicarea sarcinii (limite de utilizare, conditii normale de
utilizare, instructiuni de utilizare si mentenanta)
30
Trezoreria Piteşti
AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE
Cauzele avariilor si accidentelor

Principalele particularităţi prezentate privind avariile si accidentelor in cazul stivuitoarelor, nu incearca sa
justifice inevitabilitatea acestora ci sa atragă in mod deosebit atenţia ca ele se pot produce, dar in acelaşi timp pot fi
evitate. Experienta acumulata pana acum in domeniul folosirii instalaţiilor de ridicat ne conduce la convingerea ca acolo
unde exista o preocupare permanenta si atenta asupra modului de utilizare exista si o mare siguranţa in lucru.
Evidențierea cauzelor avariilor si accidentelor:
După natura lor, avariile pot fi cu vătămări umane si fără accidente umane.
Atât avariile cu accidente umane cat si cele fără accidente umane, după cauzele care le-au produs, se pe grupa
astfel:
- avarii cauzate de personalul de deservire
- avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor;
- avarii datorate unor instalaţii de ridicat necorespunzatoare;
- alte cauze, diferite de cele anterioare.
Avarii cauzate de personalul de deservire

Aceste avarii pot fi împărţite astfel:
- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit.
- avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav, obosit, în stare de ebrietate,
stare deprimata),
- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de întreţinere si revizii, lipsa
legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit).
Avarii cauzate de exploatarea neraţionala a stivuitoarelor

Aceste avarii pot fi împărţite astfel:
- avarii produse datorita nerespectării prescripţiilor tehnice - condiţii de lucru
- depăşirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici constructivi
- montajul necorespunzător al instalaţiilor de ridicat prin nerespectarea indicaţiilor de montaj
- nerespectarea întreţinerilor si reviziilor periodice de menţinerea stării tehnice normale de lucru a macaralei -
avarii produse ca urmare a nerespectării instrucţiunilor de supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea
mai mare parte coincide cu cele date de prescripţiile tehnice proprii ale fiecărei instalaţii de ridicat.
- nerespectarea obligaţiilor generale de lucru cu stivuitoarele
- nerespectarea obligaţiilor înainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la terminarea acestuia de către
personalul de deservire - neefectuarea verificărilor si controlului zilnic si periodic.
Avariile cauzate de folosirea unor instalaţii de ridicat necorespunzătoare Aceste avarii pot fi împărţite
astfel:
- avarii produse datorita unor defecţiuni la instalaţia electrica
- prin menţinerea in lucru a unor instalaţii improvizate
- lucrul cu dispozitive de protecţie, de siguranţa si semnalizare defecte
-menţinerea în exploatare a mecanismelor cu frâne electromagnetice sau electrohidraulice nereglate, defecte, etc.
- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei
- avarii produse datorita unor defecţiuni ale mecanismelor
- sisteme de frânare nereglate sau defecte(centuri de frâna sau saboţi, ferodou uzat, cilindrilor electrohidraulici
cu pierderi de presiune in timpul lucrului)
- sisteme de acţionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a căror capacitate a scăzut sub nivelul
nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.)
- transmisii cu funcţionare anormala (roti dinţate uzate, arbori solicitaţi in timp peste limitei prescrise, transmisii
hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.)
- avarii produse datorita unor defecţiuni ale construcţiei metalice
- tensiuni si deformaţii remanente , in special in zonele sudate
31
Trezoreria Piteşti
- deformaţii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravântuirilor si altor elemente neremediate în timp
- fisuri vizibile si invizibile nesesizate atât la elementele construcţiei metalice cat si la cordoanele de sudura, in
special la cele de rezistenta.
Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare

Aceste cauze pot fi :
- acţiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevăzute (rafale de vânt puternice explozii, etc.)
- calamităţi ( alunecări de teren, cutremure, inundaţii) in zonele de lucru ale instalaţiilor de ridicat
- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice, ecruisari ) care duc la
ruperea sau distrugerea acestora după un anumit număr de cicluri de lucru
- tamponări in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje
După cum se poate constata cu uşurinţa si din gruparea avariilor, cauzele producerii acestora se pot grupa astfel:
a) cauze dependente de acţiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica, control urmărire si
supraveghere)
b) cauze independente de acţiunea personalului de deservire ( acţiunea unor sarcini neprevăzute calamităţi,
defecte ascunse in material)
c) cauze combinate, adică acţiunea simultana in diverse proporţii care contribuie la avarierea instalaţiei de
ridicat
Cauze dependente de acţiunea personalului de deservire

Aceste cauze sunt dependente de :
- organizarea locului de lucru , necorespunzătoare, cerinţelor tehnice de funcţionare a stivuitoarelor
- amplasarea pe terenuri ale căror capacitate portanta este sub nivelul admisibil
- execuţia cailor de rulare cu abateri mai mari decât cele normale prescrise în cartea tehnica sau instrucţiunile de
supraveghere tehnica
- exploatarea acestor cai de rulare fără o dotare corespunzătoare cu dispozitive de protecţie siguranţa ( opritori ,
tampoane , impamantare)
- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare
- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fără stabilirea prealabila a tehnologiei lucrărilor cu fise
tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele necesare unei execuţii in deplina siguranţa a
lucrărilor de construcţii - montaj
- folosirea unor stivuitoare necorespunzătoare, a căror stare tehnica se afla mult sub nivelul normal, adică
instalaţia de ridicat prezintă defecţiuni vizibile
- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat
- personal de exploatare
- personal de întreţinere si reparaţii — utilizarea stivuitoarelor in condiţii diferite de prescripţiile tehnice proprii
ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR
- depăşirea sarcinii nominale
- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau de legat improvizate,
neverificate sau necorespunzătoare din punct de vedere al capacităţii formei sau modului de prindere
- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reţelelor electrice de înalta tensiune, surselor de
explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunzătoare,
- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeaşi suprafaţa de lucru sau obiectiv, fara luarea masurilor
corespunzătoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora,
- lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a se lua măsurii necesare de
iluminare , de semnalizare sau avertizare,
- folosirea stivuitoarelor când viteza vântului depăşeşte limitele prescrise , fie in cartea tehnica , fie in normele
de supraveghere tehnica,
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parţial) fara a cunoaşte in prealabil tehnologia de montaj ,
particularităţile acesteia,
- comandarea efectuării simultane a unor operaţii in timpul lucrului fara a fi permisa prin notificare tehnica sau
instrucţiunile proprii de exploatare.
32
Trezoreria Piteşti
Cauze independente de acţiunea personalului de deservire

Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale căror cauze nu depind si nu pot fi influenţate de acţiunea
personalului de deservire , direct sau indirect , este mai rar întâlnita si depinde de mărimea sau modul de acţionare a unor
sarcini neprevăzute , a efectelor date de anumite defecţiuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente de acţiunea
personalului de deservire pot fi :
- acţiunea vântului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , acţiune care nu poate fi prevăzuta sau
preîntâmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziţie corespunzătoare a instalaţie de ridicat , astfel încât efectul sa se
reducă la minim; va trebui insa ca la baza amplasări stivuitoarelor sa stea datele statistice care evidenţiază pe o perioada
mai lunga de timp, apariţia rafalelor, direcţia si intensitatea lor.
- calamităţi, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor cauze din afara sferei de
activitate.
- defecte ascunse in materialiceşte defecţiuni apar după un nr. de ore de funcţionare, formând zona de slaba
rezistenta, care cedează la majoritatea cazurilor fara a putea fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba
rezistenta sunt foarte periculoase.
Sunt tot atât de periculoase si defectele ascunse, care provoacă zone de slaba rezistenta iar diagonalele
construcţiei metalice dar care sesizate la timp pot fi înlăturate prin înlocuirea acestora
Defectele ascunse provoacă, la solicitări in timp , deformaţii sau chiar fisuri. Cauzele menţionate mai sus sunt
doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de acţiunea
personalului de deservire a stivuitorului. Totuşi ele pot apare cu urmări chiar foarte grave.
Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor

Când se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident , se constata sunt legate de
mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista o cauza care reprezintă cu pondere influenţă cea mai mare , însoţită si de
alte cauze mai puţin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grăbirea efectului producerii
avariei.
In ambele exemple cauzele se datoresc în aceeaşi măsura organizării necorespunzătoare a locului de munca,
nerespectării instrucţiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizării stivuitoarelor în condiţii diferite de prescripţiile
tehnice proprii ale acestora.
Măsuri pentru evitarea si prevenirea avariilor si accidentelor

„Extras din normele generale si specifice de securitate in munca si PT ISCIR R1 – 2010”
- Este interzisa ridicarea sau coborârea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului.
- In timpul transportului cu autostivuitorul, precum şi la ridicarea/coborîrea furcilor (încărcate sau nu), nici o
persoana nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si în nici un caz. sub sarcina ridicată.
- In cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului,acesta va fi dirijata de o alta persoana.
- Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ce conducătorul
autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere.
- Este interzisa să se transporte persoane in cabine, pe scările şi pe părţile laterale ale mijloacelor de transport
intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;
- Riscul de vătămare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat datorita apărătorilor
laterale de cauciuc.
- Stivuitoristul va verifica prezenta acestor apărători pe ambele parti laterale ale stivuitorului
- Căderea mărfurilor neasigurate pe palet - deserventul este protejat de grilajul utilajului
- Este interzisa manipularea (descărcarea / încărcarea) sarcinii de către muncitori,când aceasta este suspendata
pe furci.
- Ca măsura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate, stivuitoristul are obligaţia să utilizeze,
dacă este cazul mijloace de blocare a zonei de manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele
laterale fată de utilaj pentru culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii de
accesul persoanelor.
Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina ieşirea acestuia din ghidaje
Mărfurile (lăzi, cutii, etc) încărcate pe paleti, trebuie să formeze o stivă uniformă, centrată si asigurata fata de
palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor
asigura si ancora cu benzi elastice speciale si/sau folie.
33
Trezoreria Piteşti
- Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârstă a depăşit 18 ani.
- Autorizarea acestora se face pe baza de şcolarizare si verificare a cunoştinţelor conform prevederilor din
prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare.
- În timpul exploatării, conducătorul este obligat să poarte asupra sa autorizaţia de stivuitorist
Stivuitoristii trebuie să respecte următoarele:

Să cunoască si să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice-colecţia ISCIR si ale instrucţiunilor speciale
referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost autorizat si car este autorizat să funcţioneze.
Să se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunoştinţelor în faţa comisiei din cadrul
unitatii, pentru vizarea autorizatiei.
Circulaţia stivuitoarelor se va face pe căile de acces stabilite si marcate în acest sens. Pentru evitarea derapării,
căile de acces vor fi curătate, în permanentă de urme de ulei,carburanţi si noroi. Pe timp de iarnă, căile de acces din
exterior, se vor păstra curătate, sau presărate cu materiale antiderapante(sare,nisip,etc).
Este interzis să se ridice si să se transporte sarcinile, numai pe vârful furcilor. Este interzisă transportul cu
stivuitorul prin târâre directă a materialelor sau utilajelor, cu excepţia celor prevăzute cu săniei;
Transportarea paletilor, suprapusi, este permisă numai dacă sunt asigurate stabilitatea sarcinii, pilotarea si
vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare. Este interzisă ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fără
sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului.
Transportul carburanţilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie metalice. Este interzis transportul
lichidelor inflamabile, indiferent de cantitate, în vase ca: damigene, găleti sau alte recipiente descoperite.
Cînd se manevrează motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau când este utilizată lama de deszăpezire, se va
lucra cu viteză redusă si cu multă atenţie. Dacă este cazul,se vor folosi,în mod corespunzător, lanţurile antiderapante din
dotare.
Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lăzi, vitrine etc ) trebuie transportau direct pe
furcile utilajului, luându-se masuri suplimentare de asigurare contra căderii sau alunecării, precum si masuri de
interzicere a staţionarii si circulaţiei persoanelor in raza de manevra a stivuitorului.
Se interzice lăsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de acumulatoare
electrostivuitorului.
Este interzisa pornirea unui stivuitor prin împingere cu furcile de către alt autostivuitor.
Este interzisa pornirea motorului stivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei defecţiuni, având sarcina
ridicata.
Este interzisa utilizarea stivuitoarelor, fara instalaţie de semnalizare acustica, optica, precum si fara sistem de
iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceata
Periodic, pe baza graficului si a instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de funcţionare a
autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frânare, de direcţie, de semnalizare si stabilitatea.
Lucrările de întreţinere si reparaţii ale stivuitoarelor, trebuie executate numai de către personal specializat, care
va consemna în registre speciale (ISCIR), fiecare intervenţie de acest gen, cât si lucrările de verificare tehnică periodică,
cel puţin o dată pe săptămână, sau conform cărţi tehnice a utilajului.
Conducătorilor de stivuitoare le este interzisa staţionarea in zona de acţiune a mijloacelor de ridicat.
In timpul deplasării conducătorul stivuitorului va păstra faţă de utilajul din faţă o distantă care sa-i permită, in
cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de mers,evitarea unei coliziuni.
Se interzice depăşirea cu stivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate în mers. Distanta în urma acestora
trebuie să fie de minim 10[m].
Este interzis să se conducă stivuitorul cu o singură mână.
Conducătorului de stivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce manevrează utilajul
Se interzice conducătorului de stivuitor să părăsească utilajul cu sarcina ridicată. La părăsirea oportună a
utilajului,se va lăsa sarcina pe sol,se va trage frâna de mână si se va scoate cheia din contact,
In cazul în care autostivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte de remedierea defecţiunilor,
conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor din zona periculoasă; prezenta utilajului defect trebuie
semnalizată.
Este interzisă punerea în mişcare si conducerea de la sol a stivuitorului, mai puţin a transpaletului stivuitor.
Este interzisă frânarea sau pornirea bruscă a utilajului,în special cu sarcina ridicată pentru evitarea răsturnării.
Frânarea bruscă este permisă pentru evitarea accidentelor si numai atunci când sarcina este în poziţie coborâtă.
34
Trezoreria Piteşti
Utilizarea în aer liber a stivuitoarelor trebuie interzisa atunci când condiţiile meteorologice se deteriorează pana
la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de securitate a ephipametului, expunându-se angajaţii la riscuri.
Se vor lua masuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajaţi în particular
Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acţionare a stivuitoarelor, trebuie să menţinute în
permanentă curate, în scopul prevenirii alunecărilor. Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul
funcţionării autostivuitorului.
Anuntarea accidentelor in cazul stivuitoarelor

In afara obligaţiilor care decurg din normele de protecţie a muncii, in caz de accidente :
DEŢINĂTORUL/UTILIZATORUL MAŞINII DE RIDICAT ARE OBLIGAŢIA SĂ ANUNŢE ISCIR, ÎN
RAZA CĂREIA SE AFLĂ MAŞINA DE RIDICAT, ÎN CEL MAI SCURT TIMP DE LA PRODUCERE,
AVARIILE ŞI ACCIDENTELE DE PERSOANE PRODUSE ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII, PRIN
MIJLOACELE DE COMUNICAŢIE CELE MAI RAPIDE (TELEFON, FAX ETC.), ÎN VEDEREA
EFECTUĂRII CERCETĂRILOR TEHNICE NECESARE ŞI OBLIGATORII.
În vederea stabilirii cauzelor care au produs avariile, de la caz la caz, se va efectua o evaluare tehnică conform
dispoziţiilor date în procesul-verbal de verificare tehnică întocmit de inspectorul ISCIR.
Dacă avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defecţiuni a maşinii de ridicat, aceasta se va scoate din
funcţiune. Repunerea maşinii de ridicat în funcţiune se va face după o verificare tehnică efectuată de inspectorul ISCIR.
LEGISLAŢIE, REGLEMENTĂRI, NORMATIVE, INSTRUCŢIUNI
Legea 64/2008, republicată, cu modificările și completările ulterioare
Legea stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de
ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil.
In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalaţiile sub presiune si instalaţiile de ridicat clasice, aparatele
consumatoare de combustibil si componentele acestora, prevazute in anexa nr. 2, precum si instalaţiile sub presiune,
instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum si componentele acestora, prevazute in anexa
nr. 3, se supun regimului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit prevederilor Legii nr. 64/2008,republicată.
Introducerea pe piata, punerea in functiune si/sau utilizarea instalaţiilor si echipamentelor prevazute la art. 2 sunt
admise numai in conditiile stabilite de lege.
In situatia in care instalaţiile si echipamentele sunt reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului
de autorizare si verificare tehnica daca prin aceasta cerinta nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse
prin reglementari tehnice.
Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat, denumita in
continuare ISCIR, este organul de specialitate al administratiei centrale, cu personalitate juridica, responsabil in numele
statului pentru asigurarea masurilor de functionare in conditii de siguranta a instalaţiilor si echipamentelor prevazute in
anexele nr. 2 si 3, denumite in continuare instalaţii/echipamente.
ISCIR exercita urmatoarele functii:

a)de autoritate in domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigura controlul respectarii prevederilor referitoare la
conditiile de introducere pe piata si punere in functiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum si urmarirea si controlul
regimului de autorizare si verificarea tehnica a instalaţiilor/echipamentelor;
b)de reglementare, prin care se asigura elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul sau de
activitate.
Legea nr. 93/2011 care aproba cu modificari Ordonanta nr. 22/2010
Pana la autorizarea persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificarile
si completarile ulterioare, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare la
instalaţiile si echipamentele prevazute in anexa nr. 2 la aceasta lege se efectueaza de catre Compania Nationala pentru
Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune-S.A., denumita in continuare CNCIR, societate
comerciala pe actiuni, de interes strategic national, cu actionar unic statul roman, care functioneaza sub autoritatea
Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, infiintata ca urmare a reorganizarii prin divizare a Inspectiei de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR.
Hotărârea Guvernului Nr. 1340/2001, cu modificările şi completările ulterioare privind organizarea şi
funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat
35
Trezoreria Piteşti
Hotararea de Guvern stabileste ca Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu
personalitate juridică, a cărui activitate principală este asigurarea, în numele statului, a măsurilor de funcţionare în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi
completările ulterioare, denumite în continuare instalaţii şi echipamente.
În cadrul ISCIR funcţionează cinci inspecţii teritoriale fără personalitate juridică.
Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă, ISCIR exercită următoarele funcţii:
a) de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în domeniu şi a regimului de
autorizare şi verificare tehnică;
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;
c) de reprezentare, prin care asigură cooperarea şi schimbul de informaţii, pe plan intern şi extern, în domeniul său
de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare.
HOTĂRÂRE GUVERNULUI Nr. 1.139 din 17 noiembrie 2010
privind înfiintarea, organizarea şi funcţionarea CNCIR-SA
Aceasta Hotarare de Guvern stabileşte, urmare a aprobarii Ordonantei nr. 22/2010 ca se înfiinţează Compania
Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune-S.A., denumită în continuare
CNCIR, ca urmare a reorganizării prin divizare a Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR.
CNCIR are în structura sa 12 sucursale.
PRESCRIPŢIA TEHNICĂ CR 8-2009
„Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor
şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”.
Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor, este examinat în vederea autorizării de către ISCIR după
absolvirea unui program de formare profesională.
Programele de formare profesională în vederea autorizării personalului se organizează de furnizori de formare
profesională avizaţi şi autorizaţi.
Examenul constă dintr-o probă teoretică ce are ca scop evaluarea cunoştinţelor privind aplicarea legislaţiei naţionale
şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, necesare pentru deservirea instalaţiei/echipamentului.
În acest scop, solicitantul depune la ISCIR următoarele documente:
a)cerere din care să rezulte tipul şi parametrii maximi ai echipamentului care doreşte să-l deservească;
b)copia actului de identitate/paşaport;
c)o copie a unui certificat medical sau document cu funcţie echivalentă emisă de autorităţile competente în domeniu
din statul membru de origine;
d)copia autorizaţiei eliberată de autoritatea competentă din statul membru.
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare, ISCIR înscrie persoanele care au promovat examenul în
Registrul ISCIR.
Eliberarea autorizaţiei
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare în vederea autorizării, ISCIR eliberează candidaţilor care au
promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize anuale.
Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de către operatorul RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului.
Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea dreptului de exercitare a
activităţii pentru care a fost autorizat.
Instruirea şi examinarea anuală în perioada de valabilitate a talonului
În perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit şi examinat anual, pentru verificarea
cunoştinţelor profesionale.
Instruirile se desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia de a întocmi procesul-verbal de
instruire.
Examinarea se efectuează de către o comisie internă a deţinătorului/utilizatorului din care face parte în mod
obligatoriu şi operatorul RSVTI.
Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi declarată "admis" persoana examinată
trebuie să promoveze atât proba teoretică cât şi proba practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un proces-verbal de examinare anuală.
Confirmarea valabilităţii autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii de către operatorul RSVTI,
în rubrica "viză anuală" din talonul care însoţeşte autorizaţia.
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului
La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei
prescripţii tehnice, pentru obţinerea unui nou talon în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei, personalul de deservire
trebuie să urmeze un stagiu de instruire.
36
Trezoreria Piteşti
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.

Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele documente:
a)cererea de participare la stagiul de instruire;
b)copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
La sfârșitul stagiului de instruire, persoana juridică avizată care a organizat stagiul de instruire eliberează
participanților:
-adeverință de participare la stagiul de instruire;
-talon pentru vize anuale, primit de la ISCIR, model prevăzut în Anexa nr.5.
Personalul auxiliar de deservire a instalaţiilor de ridicat (manevranţi) este instruit anual de către operatorul
RSVTI al deţinătorului/utilizatorului instalaţiei/echipamentului. Instruirile anuale se desfăşoară pe baza programelor
analitice din PT CR 8 – 2009, în funcţie de tipul instalaţiei/echipamentului deservit.
ORDINUL ISS Nr. 130 din 10 mai 2011
pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR
operator RSVTI,
modificat și completat cu ORDINUL ISS Nr. 225 din 9 iulie 2013.
Acest ordin stabileste ca deţinătorii/Utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de forma
de constituire şi proprietate, au obligaţia să numească un operator RSVTI. Activitatea de operator RSVTI poate fi prestată de
persoane fizice sau juridice în baza autorizaţiei emise de către ISCIR.
În exercitarea activităţii sale, operatorul RSVTI-persoană fizică are următoarele drepturi:
a) de a păstra originalul autorizaţiei eliberate de către ISCIR, unitatea la care acesta este angajat sau cu care are
raporturi contractuale de altă natură neputând să le reţină;
b) să primească toate informaţiile şi documentele solicitate cu privire la instalaţiile/echipamentele pe care le are în
evidenţă de la reprezentanţii unităţilor deţinătoare/utilizatoare. ............................
Prescripţia tehnică R 1-2010

"Maşini de ridicat
(macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare,
platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi
maşini de ridicat de tip special)".
Prescripţia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentrumontarea, punerea în funcţiune, autorizarea
funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia
şi repararea maşinilor de ridicat.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică maşinilor de ridicat şi
a componentelor de securitate destinate acestora şi dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii menţionate mai jos
a) ……………………..
b) stivuitoare autopropulsate si translatoare stivuitoare;
c) ……………………..
Prescripţia tehnică PT R 3-2010

”Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării,
a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii
utilizate la instalaţii de ridicat:
cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi alte asemenea”
Prescripţia tehnică stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă elementele de
transmitere a mişcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere şi elementele de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de
ridicat pentru a fi permisă utilizarea acestora.
37

Suport Curs Stivuitorist Gr12 BV 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Stivuitorist Gr12 BV 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.I.F.: 23917690 BRASOV - Brasov, Str. Lunga, nr.

PROFESIONAL NEW CONSULT

Stivuitoarele se pot clasifica astfel:

2.După tipul constructiv:

3.Dupa locul de comanda:

DATE PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI FUNCȚIONAREA STIVUITOARELOR

Compunerea Gcombinat dintre vectorul greutatii stivuitorului Gstivuitor cu vectorul greutatii

PARȚILE COMPONENTE ALE STIVUITORULUI

Detaliat, putem identifica urrnatoarele parti componente:

Principalele caracteristici ale stivuitoarelor sunt:

După modul în care se face acționarea stivuitoarelor acestea se clasifică în:

Stivuitoare autopropulasate - ce au sistem propriu de propulsie (autostivuitoare):

Stivuitoare cu conductor pieton ( tractate sau impinse ):

Stivuitoare cu un grad complex de utilizare:

Motostivuitoare cu furci laterale

Constructia electrostivuitoarelor cunoaste o mare diversificare. De aceea, pentru deservirea corespunzatoare a

Sunt utilizate pentru deservirea depozitelor prevazute cu rafturi si stelaje.

PRINCIPALELE DISPOZITIVE DE LUCRU ALE UNUI STIVUITOR

DISPOZITIVUL DE RIDICARE AL STIVUITORULUI

Acest mecanism este construit pentru ridicarea,

PĂRȚILE CE COMPUN DISPOZITIVUL DE RIDICARE

TRANSMISIA SI SISTEMUL DE RULARE AL STIVUITORULUI

Transmisia : sistemul ce preia energia de la motor si o direcționează catre roțile motoare :

SISTEMUL DE SUSTINERE SI SISTEMUL DE RULARE

Sunt alcatuite din:

puntea din fata si spate – constructie sudata detensionata

INSTALATIA HIDRAULICA A STIVUITORULUI

- traseu fluid admisie I

COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

Componentele de securitate cu care sunt echipate stivuitoarele sunt în general următoarele:

1.limitatoare de sfarsit de cursa

Cu aceste dispozitive de siguranta se echipeaza mecanismele stivuitoarelor.

La stivuitoare se intalnesc urmatoarele limitatoare de cursa:

2. Limitatoare de cursa la deplasare, pentru deplasare inainte-inapoi si stanga-dreapta a catargului

1 cadru fix. 2. cadru mobil, 3 cărucior port furci, 4 furcă, 5 cilindru

Limitatoare de viteza. dispozitive de retinere a fluidului in cilindri

1 – corpul supapei; 2 – piston; 3 –

Supapa hidraulica limitatoare de sarcina

SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

Piese de reazem -curatatoare de sina

Contacte si sigurante electrice

Centura de siguranta este obligatoriu de a fi purtata de personalul de deservire (stivuitoristi).

CERINTE MINIME DE ECHIPARE STIVUITOARE CU ACȚIONARE MANUALĂ

- frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare

DISPOZITIVE DE FRANARE LA STIVUITOARE

Tipuri constructive de frane

II.După construcţie, frânele pot fi :

Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acţionare, este prevăzut cu :

FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din:

FRÂNA DE STAŢIONARE este de tip mecanica cu acţionare manuala.

Cabluri de tractiune, definitie, cablare, materiale, clasificare, mod de fixare

Cablarea poate fi:

Lanturi, materiale, mod de fixare, intretinere, uzuri permise

Dupa modul de constructie pot fi :

Lanturile cu zale se scot din functiune atunci cand :

Alungirile si uzurile la lanturi se vor determina pe poirtiunea cea mai solicitata.

Lanturi cu eclise si bolturi (lanturi Galle)

DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINII

Dispozitivul de prindere cu furci

Stivuitoristul are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

- să controleze starea tehnică a stivuitorului şi a componentelor de securitate;

Responsabilităţile stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:

- să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare;

Responsabilităţile stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele: