Suport Curs RSVTI A 22.09.2019

SUPORT DE CURS
PENTRU INSTRUIREA ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII OPERATORILOR RSVTI

- MODUL A -
Suport de curs Operator RSVTI Modul A. Acest document este proprietatea TÜVKarpat.
Multiplicarea sau utilizarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept. Page 1
SUPORT DE CURS
Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele

Ordinului nr. 130/2011, cu modificările și completările ulterioare, emis de către
Inspectorul de Stat Şef al ISCIR.
Temele conţinute, în conformitate cu programa analitică (modul A) a programului
de instruire în vederea autorizării, sunt următoarele:
TEMA 1: LEGISLAŢIE
Legislaţia din România referitoare la domeniul de activitate al ISCIR:

Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu
modificările și completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, cu
modificările și completările ulterioare
Legi și Hotărâri ale Guvernului care transpun Directive Europene specifice:

Hotărârea Guvernului nr. 410/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe
piaţă sau punerea în funcţiune a ascensoarelor şi pentru punerea la dispoziţie pe piaţă
a componentelor de siguranţă pentru ascensoare
Hotărârea Guvernului nr. 804/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru
aplicarea Regulamentului (UE) 2016/426 al Parlamentului European şi al Consiliului din
9 martie 2016 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi şi de abrogare
a Directivei 2009/142/CE
Hotărârea Guvernului nr. 824/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la
dispoziţie pe piaţă a recipientelor simple sub presiune
Hotărârea Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la
dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările şi completările
ulterioare
Legea nr. 90 din 2012 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile
Hotărârea Guvernului nr. 1.029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor,
cu modificările şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 957/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului (UE) 2016/424 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie
2016 privind instalaţiile pe cablu şi de abrogare a Directivei 2000/9/CE
Hotărârea Guvernului nr. 435 din 2010 privind regimul de introducere pe piaţă şi de
exploatare a echipamentelor pentru agrement
Prescripţii tehnice
Prescripții tehnice specifice instalațiilor sub presiune
A1-2010 - Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri
nominale ≤ 400 kw
C1-2010 - Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare
independente
C2-2010 - Arzătoare cu combustibili gazoşi şi lichizi
C3-2012 - Butelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL
C4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune
C5-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune
C6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide
C7-2010 - Dispozitive de siguranţă
C8-2010 - Instalaţii de distribuţie gaze petroliere lichefiate
C9-2010 - Cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune
C10-2010 - Conducte de abur şi conducte de apă fierbinte sub presiune
C11-2010 - Sisteme de automatizare aferente centralelor termice și instalaţii de ardere
aferente cazanelor
C12-2003 - Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi recipiente
butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Prescripții tehnice specifice instalațiilor de ridicat
R1-2010 - Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme
autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru
vehicule şi maşini de ridicat de tip special)
R2-2010 - Ascensoare electrice şi hidraulice de persoane, de persoane şi mărfuri sau
de mărfuri cu comandă interioară
R3-2010 - Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a
elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii
utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi altele
asemenea
R8-2010 – Scări și trotuare rulante
R7-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru
persoane – telecabine
persoane – telegondole
persoane – telescaune
persoane – teleschiuri şi telesănii
R11-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat
pentru persoane
R12-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea,
întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale
R13-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi
verificarea tehnică a ascensoarelor cu schip
verificarea tehnică a ascensoarelor pentru şantiere de construcţii
R16-2003 - Cerinţe tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, repararea,
întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat
pentru materiale
verificarea tehnică a ascensoarelor de construcţie specială pentru materiale
verificarea tehnică a trapelor de scenă, trapelor de decoruri şi instalaţiilor de cortine
pentru incendiu din sălile de spectacole
R19-2002 - Cerinţe tehnice de securitate privind echipamentele şi instalaţiile montate şi
utilizate în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă
Prescripții tehnice comune, aplicabile instalațiilor sub presiune și instalațiilor de
ridicat
PT CR4-2009 - Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la
instalaţii/echipamente
PT CR6-2013 - Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor juridice
care efectuează examinări nedistructive precum şi evaluarea persoanelor juridice care
efectuează încercări distructive
PT CR7-2013 - Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de
aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PEHD)
PT CR8-2009 Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi
acceptarea personalului auxiliar de deservire
PT CR9-2013 - Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţiile sub
presiune şi la instalaţiile de ridicat și a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă
de înaltă densitate (PEHD)
Legislație complementară:
Ordinul nr. 130 din 2011 - pentru aprobarea metolologiei privind autorizarea
operatorilor RSVTI, cu modificările și completările ulterioare
Ordinul nr. 165 din 2011 - pentru aprobarea metolologiei privind atestarea personalului
tehnic de specialitate, cu modificările și completările ulterioare
TEMA 2: RESPONSABILITAŢILE OPERATORULUI RSVTI

Responsabilităţile operatorului RSVTI persoană fizică
Responsabilităţile operatorului RSVTI persoană juridică
Responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor instalaţiilor/echipamentelor
TEMA 3: CERCETAREA AVARIILOR ŞI ACCIDENTELOR
TEMA 4: AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII INSTALAŢIILOR
Autorizarea funcţionarii instalaţiilor sub presiune
Autorizarea funcţionării instalaţiilor de ridicat
TEMA 5: VERIFICAREA INSTALAŢIILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII, PERIODIC,

LA SCADENŢĂ SAU DUPĂ REPARARE
Instalaţii sub presiune
Cazane de abur şi apă fierbinte
Cazane de apă caldă şi abur de joasă presiune
Aparate consumatoare de combustibil
Recipiente sub presiune
Conducte de abur şi apă fierbinte
Conducte pentru fluide sub presiune
Instalaţii de ridicat
Macarale
Mecanisme de ridicat
Stivuitoare
Nacele şi platforme autoridicătoare
Elevatoare pentru vehicule
Trape de scenă şi trape de decoruri
Echipamente de agrement
TEMA 6: AUTORIZAREA/PRELUNGIREA VALABILITĂŢI AUTORIZAŢILOR

PERSONALULUI DE DESERVIRE
Fochişti
Laboranţi operatori pentru tratarea apei
Automatişti pentru supraveghere și întreţinere
Operatori la instalaţiile de alimentare cu GPL auto
Îmbuteliatori fluide sub presiune
Macaragii
Legatori de sarcină
Manevranţi
Stivuitorişti
Liftieri
Mecanici trolişti
TEMA 1: LEGISLAŢIE
Legislaţia referitoare domeniul de activitate al ISCIR
Pentru toţi cei implicaţi în domeniul ISCIR, iar pentru persoanele care vor
să devină operatori RSVTI în mod special, este esenţială cunoaşterea
principalelor reglementări referitoare la măsurile privind funcționarea instalaţiilor
sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil
precum și a celor referitoare la existenţa, funcţiile şi atribuţiile ISCIR.
În continuare sunt prezentate extrase relevante în acest sens din actele
normative specifice.
1.1. Legea nr. 64 din 21 martie 2008
Legea nr. 64 din 21 martie 2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a

instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil reprezintă reglementarea de bază în domeniu.
Legea cuprinde principiile de bază referitoare la măsurile privind funcţionarea în
siguranţă a acestor echipamente şi instalaţii.
Art. 1
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a
combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaţiile şi echipamentele
prevăzute în anexa nr. 1. Condiţiile de funcţionare în siguranţă a acestor instalaţii şi
echipamente se reglementează prin legi specifice.
Art. 2
În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de
ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora,
prevăzute în anexa nr. 2, instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii
din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în anexa
nr. 3, precum şi instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice, aparatele
consumatoare de combustibil şi componentele acestora la care verificările tehnice în
utilizare sunt efectuate de către persoane fizice şi juridice autorizate de Inspecţia de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,
prevăzute în anexa nr. 4, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică,
potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 3
(1) Introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi/sau utilizarea instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute la art. 2 sunt admise numai în condiţiile stabilite de prezenta
lege.
(2) În situaţia în care instalaţiile şi echipamentele prevăzute la art. 2 sunt
reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului de autorizare şi
verificare tehnică dacă prin această cerinţă nu se aduce atingere directivelor europene
aplicabile, transpuse prin reglementări tehnice.
Art. 4
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru
asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2, 3 şi 4, denumite în continuare
instalaţii/echipamente.
(2) ISCIR exercită următoarele funcţii:
a) de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură controlul
respectării prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în
funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de
autorizare şi verificarea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter
normativ pentru domeniul său de activitate;
c) de reprezentare a statului în relaţiile interne şi internaţionale din domeniu.
(3) ISCIR funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi este finanţată integral
din venituri proprii, potrivit legii.
(4) ISCIR este condusă de un inspector de stat şef, numit prin ordin al ministrului
economiei, iar modul de organizare şi funcţionare a ISCIR se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului*).
Art. 5
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei/unui
instalaţii/echipament, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor ori
mediul;
a^1) admitere a funcţionării - acordul emis de către o persoană fizică sau juridică
autorizată de către ISCIR, pentru o/un instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute de
prescripţia tehnică aplicabilă, în scopul atestării faptului că acea/acel
instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată/utilizat
în condiţii de siguranţă;
b) autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a
competenţei şi capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura una dintre
activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor
art. 4 alin. (4), ca urmare a verificării condiţiilor de montare/instalare conform
prescripţiilor tehnice, pe baza căruia pot începe lucrările de montare/instalare;
d) autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de
instalaţii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului conform prevederilor
art. 4 alin. (4), în scopul atestării faptului că o instalaţie/un echipament îndeplineşte
toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi pusă/pus în funcţiune în condiţii de siguranţă;
d^1) Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A. - societate înfiinţată în baza prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.139/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Companiei
Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub
Presiune - S.A., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare
CNCIR;
...
f) deţinător - persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o instalaţie/un
echipament în exploatare;
g) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate,
conform prevederilor prescripţiilor tehnice, de către producător pentru construirea,
montarea, instalarea, punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor şi/sau pentru
întreţinerea instalaţiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor
întocmite de către persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor
activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin; documentaţia tehnică
include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului, proiectele de
execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele
instalaţiilor/echipamentelor, descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acestor
desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi
examinărilor şi altele asemenea;
h) expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui
instalaţii/echipament;
h^1) exploatare - totalitatea activităţilor care cuprind supravegherea tehnică,
verificările tehnice în vederea autorizării/admiterii funcţionării şi verificările tehnice în
utilizare, verificările tehnice în utilizare pentru estimarea duratei remanente de viaţă,
reviziile, reparaţiile, lucrările de întreţinere, precum şi controlul nedistructiv, operaţiunile
de sudare şi deservire a instalaţiilor/echipamentelor;
h^2) expert tehnic extrajudiciar ISCIR - persoană fizică atestată conform cerinţelor
stabilite prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR;
i) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul
utilizării şi/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaţii sau echipamente, în
vederea asigurării condiţiilor de funcţionare;
j) introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă/disponibil, pentru prima dată,
contra cost sau gratuit, o instalaţie/un echipament în vederea distribuirii şi/sau utilizării;
k) întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea
instalaţiei/echipamentului în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă;
l) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament,
conform documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia/acestuia;
...
n) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin
al ministrului economiei, comerţului şi turismului*), publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, care conţine, pentru domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice
referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi specifice domeniului de activitate,
prevăzute la art. 8 alin. (1), ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea
introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor
respective în condiţii de siguranţă în funcţionare;
o) producător - persoana fizică sau juridică, responsabilă pentru proiectarea şi/sau
realizarea unei/unui instalaţii/echipament în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii
în funcţiune, în numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care
construieşte, montează, instalează, ambalează sau etichetează o instalaţie/un
echipament în vederea introducerii pe piaţă şi/sau punerii în funcţiune sub nume
propriu;
p) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei/unui
instalaţii/echipament;
q) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor,
examinărilor, încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă/supus, cu caracter
obligatoriu, o instalaţie/un echipament, pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi
deciziile luate în legătură cu aceasta/acesta, în scopul de a se asigura funcţionarea în
condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice;
r) reparare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o instalaţie/un echipament, în scopul
aducerii acesteia/acestuia la parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură
funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia, conform prescripţiilor tehnice;
s) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiunilor ce
se execută asupra unei/unui instalaţii/echipament în scopul reglării sau înlocuirii
pieselor şi aparatelor înglobate de aceasta/acesta, conform prescripţiilor tehnice;
t) utilizator - persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un
echipament;
u) verificare tehnică - ansamblul examinărilor şi încercărilor efectuate
instalaţiilor/echipamentelor realizate în timpul activităţilor de montare, instalare, reparare
sau revizie a instalaţiilor/echipamentelor, în conformitate cu cerinţele din documentaţiile
tehnice şi/sau prevederile prescripţiilor tehnice;
u^1) verificare tehnică în vederea autorizării funcţionării - ansamblul examinărilor şi
încercărilor efectuate în vederea autorizării funcţionării instalaţiilor/echipamentelor;
v) verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor şi încercărilor efectuate la o
instalaţie/un echipament periodic şi ori de câte ori se modifică configuraţia
acesteia/acestuia în baza căreia s-a acordat autorizarea funcţionării, în scopul asigurării
condiţiilor de funcţionare în siguranţă.
Art. 6
Fără a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admit punerea/repunerea în
funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor care îndeplinesc următoarele condiţii, după caz:
a) sunt respectate condiţiile şi cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă;
b) sunt omologate/certificate/recertificate;
c) sunt puse la dispoziţia utilizatorilor, de către producători, instrucţiuni tehnice pentru
utilizarea instalaţiilor/echipamentelor în condiţii normale, pentru întreţinerea, realizarea
reviziilor şi a reparaţiilor instalaţiilor/echipamentelor, precum şi, după caz, pentru
pregătirea personalului de deservire;
d) au autorizarea funcţionării emisă conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile;
e) există, pentru utilizare, la fiecare loc de muncă, instrucţiuni tehnice pentru utilizare
în condiţii normale, precum şi documente cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de
avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care
aceasta/acesta este înglobată/înglobat;
f) există, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
...
Art. 8
(1) Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control
nedistructiv, cele ce privesc supravegherea tehnică şi, după caz, verificările tehnice în
vederea admiterii funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru
echipamentele/instalaţiile prevăzute în anexa nr. 4, verificările tehnice în utilizare pentru
estimarea duratei remanente de viaţă, precum şi reviziile, reparaţiile, lucrările de
întreţinere, operaţiunile de sudare şi deservire a instalaţiilor/echipamentelor se
realizează de către persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile stabilite de
prescripţiile tehnice şi prezenta lege.
(2) Producătorii care prestează activităţi de construire, montare, instalare, punere în
funcţiune, revizie, reparaţii şi lucrări de întreţinere pentru instalaţiile/echipamentele
realizate de către ei fac excepţie de la cerinţa de autorizare prevăzută la alin. (1).
(3) Activităţile persoanelor autorizate, prevăzute la alin. (1), se realizează în limita
competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin documentul de autorizare.
Art. 9
(1) Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în
utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 se
efectuează de către CNCIR.
(2) Verificările tehnice în vederea admiterii funcţionării şi verificările tehnice în
utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 4 se realizează de
către persoane fizice şi juridice autorizate în acest scop.
(3) Responsabilităţile privind realizarea verificărilor tehnice în vederea
autorizării/admiterii funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare, precum şi
corectitudinea rezultatelor aferente obţinute revin CNCIR sau persoanelor autorizate
prevăzute la alin. (2), după caz.
....................
Art. 12
Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi, după caz:
a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în
condiţiile pentru care sunt autorizate;
b) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate,
potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de
sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR,
care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;
c) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la
dispoziţia deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia
instalaţiei/echipamentului;
d) să informeze producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre neconformităţile
constatate;
e) să asigure realizarea activităţilor pentru care au fost autorizate, conform
prescripţiilor şi documentaţiei tehnice;
f) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se
respectă avizul obligatoriu de instalare;
g) să informeze de îndată ISCIR despre situaţiile în care instalaţiile nu mai respectă
condiţiile de autorizare, precum şi despre existenţa unui pericol iminent la acestea.
Art. 13
(1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplică şi producătorilor prevăzuţi la art. 8 alin. (2).
(2) Prevederile art. 12 lit. b) nu se aplică procedurilor de sudare, sudorilor şi
personalului care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive care au
aprobări valabile, emise în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice ce
transpun directive europene aplicabile instalaţiilor/echipamentelor, în situaţia în care
cerinţele ce au stat la baza emiterii acestor aprobări sunt echivalente cu cele stabilite în
prescripţiile tehnice.
Art. 14
Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează o instalaţie/echipament are următoarele
obligaţii şi responsabilităţi conform prescripţiilor tehnice:
a) să solicite şi să obţină avizul obligatoriu de instalare, după caz;
b) să solicite şi să obţină autorizarea/admiterea funcţionării;
c) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor, întreţinerii
de către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice;
d) să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice
pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este
înglobată/înglobat;
e) să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de
deservire autorizat;
f) să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a
instalaţiilor/echipamentelor.
...
Art. 19
b) să solicite şi să obţină autorizarea/admiterea funcţionării;
.......................
Art. 21
Menţinerea sau repunerea în funcţionare a instalaţiilor ori echipamentelor, după ce a
fost oprită sau interzisă funcţionarea acestora, prin proces-verbal încheiat de către
inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.
Art. 22
(1) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la instalarea, construcţia sau
montajul instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune,
autorizarea de funcţionare, admiterea funcţionării, verificarea tehnică în utilizare,
repararea, întreţinerea, exploatarea sau modificarea instalaţiilor ori echipamentelor
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea
unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 23
(1) Scoaterea neautorizată din funcţiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor de
siguranţă şi control instalate în condiţiile legii la instalaţii/echipamente, fără a avea
motive ce decurg din cerinţele de securitate nucleară sau de radioprotecţie, dacă fapta
nu constituie o infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Art. 24
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) şi e), art. 10 lit. a), b) şi e), art. 12 lit. c), d),
e) şi g), art. 14 lit. c) şi e), art. 16 şi ale art. 19 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la
15.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. b) şi f), art. 10 lit. c), d), f) şi g), art. 12 lit. a), b)
şi f) şi ale art. 14 lit. a), b), d) şi f), cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. a) şi d) şi ale art. 11, cu amendă de la 25.000
lei la 35.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei.
(2) Constituie sancţiune contravenţională complementară suspendarea pe o perioadă
de până la 6 luni sau retragerea, după caz, a avizului, autorizaţiei eliberate de ISCIR.
(3) Inspectorul de specialitate ISCIR poate fixa prin proces-verbal şi un termen-limită
pentru remedierea aspectelor sesizate în urma controlului.
Art. 25
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de
specialitate din cadrul ISCIR, desemnaţi şi delegaţi pentru activitatea de control.
...
Anexa 1
Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare,
basculare şi semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat
montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparţinând
Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi cele aparţinând
sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
Anexa 2
1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
2^1. Instalaţii pentru gaze petroliere lichefiate - GPL, instalaţii pentru gaze naturale
comprimate - GNC şi instalaţii pentru gaze naturale comprimate pentru vehicule -
GNCV
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de
ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la
pct. 1 şi 3 - 6
8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute la pct. 1 - 7
9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de
distracţii
Anexa 3
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum şi componente ale acestora
1. Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari şi recipiente simple sub presiune
mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori şi gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armături
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute la pct. 1, 2, 4
şi 8
Anexa 4
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil şi componente ale acestora la care verificările tehnice în utilizare sunt
efectuate de către persoane fizice şi juridice autorizate ISCIR
1. Cazane pentru abur şi pentru apă fierbinte având presiune x volum </= 60 (bar x
litru)
2. Recipiente de categoria I stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a
echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare
3. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri
nominale </= 400 kW
4. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
5. Butelii cu volum </= 150 litri şi butoaie cu volum </= 1.000 litri pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
6. Macarale cu sarcina nominală </= 1 t şi cele cu acţionare manuală
7. Stivuitoare şi translatoare stivuitoare, cu acţionare manuală
8. Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile exclusiv pentru materiale, cu
sarcina nominală </= 1 t şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi
9. Elevatoare pentru vehicule, cu acţionare manuală
10. Mecanisme de ridicat având sarcina nominală </= 1 t şi cele cu acţionare
manuală
11. Ascensoare destinate transportului de materiale având sarcina nominală < 100 kg
12. Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, acţionate manual
13. Echipamente pentru spaţii de joacă
14. Dispozitive de siguranţă aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct. 1
- 3 din prezenta anexă şi dispozitive de siguranţă aferente instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute la pct. 1 - 3 şi 5 din anexa nr. 2
ART. IV
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prescripţiile tehnice
elaborate şi aprobate în temeiul Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare
de combustibil, republicată, se modifică şi se completează prin ordin al ministrului
economiei, conform modificărilor şi completărilor dispuse prin prezenta lege."
ART. V
Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi
Recipientelor sub Presiune - S.A. nu îşi poate schimba structura acţionariatului."
1.2. Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001, privind
organizarea și funcționarea ISCIR, cu modificările și completările
ulterioare
Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele

modificări şi completări ale Hotărârii Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001privind
organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat.
.....................
ART. 1
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, a cărui activitate principală este
asigurarea, în numele statului, a măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a
instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2, 3 și 4 la Legea nr. 64/2008,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare
de combustibil, denumite în continuare instalaţii şi echipamente.
........................
Art. 3
(1) În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii
principale:
a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii,
prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi
echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în
funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi
verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi
echipamente, după caz;
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente,
verificări tehnice în vederea autorizării/admiterii funcţionării, verificări tehnice în utilizare,
verificări tehnice în utilizare pentru estimarea duratei remanente de viaţă, activităţi de
construire, montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de
revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear
se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă,
reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările
ulterioare;;
c^1) avizează, în condițiile legii și conform prescripțiilor tehnice, programe și rapoarte
tehnice, memorii și documentații tehnice la instalaţii/echipamente;
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr.
1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr.
1^1;
e^1) atestă persoane fizice în vederea realizării responsabilităților stabilite în
conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice.
f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente;
g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru;
h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice,
avize obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr.
1^2 și avize obligatorii de montare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în
anexa nr. 1^3;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea
din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi
aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în
funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că
nu sunt respectate cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe
care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor
emise;
l) *** Abrogată
m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost
nominalizat;
n) participă la constatarea cauzelor în care s-au produs accidentele la instalaţiile şi
echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune
măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz;
o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei
în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează
programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
condiţiile şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc
prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I;
q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate;
r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul
de activitate al ISCIR;
s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi
mediului de afaceri, lista tarifelor aplicate pentru activităţile prestate de către ISCIR;
ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I;
t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în
funcţionare şi al prevenirii accidentelor şi avariilor;
u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate
încheia cu acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă,
reprezintă interesele României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său
de activitate, în calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depline;
v) realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate;
w) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională.
(1^1) Autorizările prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e) se pot baza pe rapoarte de evaluare
tehnică, întocmite în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice.
(1^2) Pentru activitățile prevăzute la alin. (1), lit. c^1) ISCIR poate acorda
împuterniciri persoanelor fizice și juridice autorizate, în conformitate cu prevederile
prescripțiilor tehnice, prin ordin al inspectorului de stat sef.
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit
legislaţiei în vigoare.
.....................
Anexa 1
Instalaţii/echipamente pentru care se autorizează funcţionarea
Instalaţii/echipamente pentru care se autorizează funcţionarea
A. Instalaţii/echipamente sub presiune şi instalaţii/echipamente de ridicat clasice

1. Cazane pentru abur şi pentru apă fierbinte având presiune x volum > 60 (bar x
litru)
2. Recipiente, cu excepția celor de categoria I stabilită conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la
dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare
3. Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune cu puteri nominale >
400 kW
4. Cisterne și containere metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate
sub presiune, cu excepția celor reglementate potrivit prevederilor Ordonanţei de
Urgenţă nr. 126 din 2011, privind echipamentele sub presiune transportabile
5. Conducte metalice sub presiune pentru fluide, de categoriile I, II sau III stabilite
conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor
pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările
ulterioare
6. Instalații pentru gaze petroliere lichefiate – GPL
7. Instalaţii pentru gaze naturale comprimate – GNC
8. Instalaţii pentru gaze naturale comprimate pentru vehicule – GNCV
9. Macarale cu sarcina nominală > 1 t, cu excepția celor cu acționare manuală,
indiferent de sarcina nominală
10. Stivuitoare autopropulsate și translatoare stivuitoare, cu excepția celor cu
acționare manuală, indiferent de sarcina nominală
11. Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane, indiferent de
sarcina nominală, platforme pentru materiale cu sarcina nominală > 1t, cu excepția
platformelor ridicătoare pentru persoane cu dizabilități
12. Elevatoare pentru vehicule, cu excepția celor acționate manual, indiferent de
sarcina nominală
13. Sisteme de parcare pentru vehicule, cu platforme ridicătoare
14. Mijloace de ridicat la înalțime pentru luptă împotriva incendiului și de salvare
15. Mecanisme de ridicat având sarcina nominală > 1 t, cu excepția celor cu
acționare manuală, indiferent de sarcina nominală
16. Mașini de ridicat la care, constructiv, există posibilitatea montării mai multor tipuri
de elemente purtătoare de sarcină și care pot lucra în regim permanent/nepermanent
de macara, stivuitor, platformă ridicătoare și altele asemenea, indiferent de sarcina
nominală
17. Ascensoare, cu excepția celor destinate transportului de materiale având sarcina
nominală < 100 kg
18. Instalații de transport pe cablu și pe plan înclinat pentru persoane/materiale
19. Scări și trotuare rulante
20. Mecanisme și instalații de ridicat pentru teatre, cu excepția celor acționate manual,
indiferent de sarcina nominală
21. Echipamente pentru parcurile de distracții
B. Instalaţii/echipamente sub presiune şi instalaţii/echipamente de ridicat din cadrul

obiectivelor nucleare
1. Sisteme și componente care rețin presiunea clasificate ca făcând parte din
sistemele de securitate nucleară
1.1. Sisteme tehnologice sub presiune de securitate nucleară cu p min = 1,03 bar
1.2. Componente care reţin presiunea, conform prescripțiilor tehnice
2. Macarale și mecanisme de ridicat care deservesc sistemele sub presiune
clasificate ca făcând parte din sistemele de securitate nucleară
3. Instalaţii/echipamente sub presiune şi instalaţii/echipamente de ridicat clasice
prevăzute la litera A, specifice
Anexa 1^1
Lista ocupaţiilor pentru care ISCIR autorizează persoane fizice
1. Fochist cazane de abur și apă fierbinte
2. Fochist cazane mici de abur
3. Fochist cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune
4. Fochist cazane conduse de calculator
5. Laborant operator centrale termice
6. Automatist pentru supraveghere și întreținere cazane
7. Operator umplere recipiente GPL
8 Îmbuteliator fluide sub presiune
9. Macaragiu
10. Maşinist pod rulant
11. Stivuitorist
12. Liftier
13. Mecanic trolist
14. Operator la platforme pentru lucrul la înălțime
15. Sudor
16. Sudor electric
17. Sudor oxi-gaz
18. Operator sudare țevi și fitinguri din polietilenă de înaltă densitate PEHD
19. Operator control nedistructiv cu radiații penetrante
20. Operator control nedistructiv cu ultrasunete
21. Operator control nedistructiv cu lichide penetrante
22. Operator control nedistructiv cu particule magnetice
23. Operator control nedistructiv prin curenți turbionari
24. Operator control nedistructiv pentru verificarea etanșeității
25. Operator control nedistructiv pentru examinarea magneto-inductivă
26. Operator control nedistructiv pentru examinare vizuală
27. Operator control nedistructiv pentru emisie acustică
28. Operator responsabil cu supravegherea tehnică a instalațiilor (RSVTI)
Anexa 1^2
Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare
Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare
Nr. Tip de
Instalații/echipamente și parametri
crt. instalații/echipamente
1. Cazane pentru abur, - Cazane de abur și cazane de apă fierbinte având
apă caldă și apă PSxV > 60 (bar x litru)
fierbinte - Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă
presiune cu puteri nominale > 400 kW
2. Echipamente sub - Instalații pentru gaze petroliere lichefiate – GPL
presiune mai mare de 0,5 - Instalații pentru gaze naturale comprimate – GNC
bar - Instalații pentru gaze naturale comprimate pentru
vehicule – GNCV
- Recipiente pentru depozitarea clorului sau dioxidului
de sulf, lichefiate
- Recipiente pentru depozitarea hidrogenului
- Recipiente criogenice din industria oxigenului, azotului
și argonului
- Recipiente tip coloană sau sferice calculate la sarcini
datorate vântului sau seismelor
- Recipiente pentru depozitarea gazelor petroliere
lichefiate - GPL
- Autoclave, cu excepția celor cu rezistență electrică,
care conțin gaze din grupa 2 și se încadrează la
categoriile I și II conform Tabelului 2 prevăzut în
Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 123/2015
Anexa 1^3
Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de montare
Nr. Tip de
Instalații/echipamente și parametri
crt. instalații/echipamente
1. Macarale, ascensoare, - Macarale cu sarcina nominală > 1 t, cu excepția celor cu
elevatoare, instalații de acționare manuală, indiferent de sarcina nominală
transport pe cablu și - Platforme ridicătoare nedeplasabile pentru persoane,
instalații de ridicat pe plan indiferent de sarcina nominală, platforme pentru materiale cu
înclinat, scări și trotuare sarcina nominală > 1t și platforme ridicătoare pentru
rulante, platforme persoane cu dizabilități montate la instituții publice, de
ridicătoare și alte interes public sau care oferă servicii publice
mecanisme de ridicat, - Elevatoare pentru vehicule, cu excepția celor acționate
care se montează pe manual, indiferent de sarcina nominală
amplasament fix - Sisteme de parcare pentru vehicule, cu platforme
ridicătoare
- Mecanisme de ridicat având sarcina nominală > 1 t, cu
excepția celor cu acționare manuală, indiferent de sarcina
nominală
- Ascensoare de mărfuri exclusiv cu comandă exterioară,
ascensoare cu schip și ascensoare de construcție specială
pentru materiale, având sarcina nominală ≥ 100 kg
- Instalații de transport pe cablu și pe plan înclinat pentru
materiale
- Scări și trotuare rulante
- Mecanisme și instalații de ridicat pentru teatre, cu excepția
celor acționate manual, indiferent de sarcina nominală
2. Instalații și echipamente - Echipamente pentru parcurile de distracții
destinate, montate și
utilizate în cadrul
parcurilor de distracții
Anexa 2
INSPECŢII TERITORIALE
ale Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
Nr. crt. Denumirea inspecţiei teritoriale Raza de activitate
Judeţul Bacău
Județul Galați
1. Inspecția Teritorială ISCIR Bacău Județul Neamț
Județul Vrancea
Județul Brăila
Judeţul Braşov
2. Inspecția Teritorială ISCIR Braşov Județul Covasna
Județul Harghita
Municipiul Bucureşti
3. Inspecția Teritorială ISCIR Bucureşti
Judeţul Ilfov
Judeţul Bistrița-Năsăud
4. Inspecția Teritorială ISCIR Cluj-Napoca Judeţul Cluj
Judeţul Sălaj
Județul Constanța
5. Inspecția Teritorială ISCIR Constanța
Județul Tulcea
Judeţul Dolj
6. Inspecția Teritorială ISCIR Craiova
Judeţul Gorj
Judeţul Mehedinţi
Judeţul Olt
Județul Călărași
7. Inspecția Teritorială ISCIR Giurgiu Judeţul Giurgiu
Judeţul Teleorman
Judeţul Botoșani
Judeţul Iași
8. Inspecția Teritorială ISCIR Iași
Judeţul Vaslui
Judeţul Suceava
Județul Bihor
9. Inspecția Teritorială ISCIR Oradea Județul Satu Mare
Județul Maramureș
Judeţul Argeş
10. Inspecția Teritorială ISCIR Piteşti Judeţul Dâmbovița
Judeţul Vâlcea
Judeţul Buzău
11. Inspecția Teritorială ISCIR Ploieşti Judeţul Ialomița
Judeţul Prahova
Judeţul Alba
Judeţul Hunedoara
12. Inspecția Teritorială ISCIR Sibiu
Judeţul Sibiu
Județul Mureș
Judeţul Arad
13. Inspecția Teritorială ISCIR Timişoara Judeţul Caraş-Severin
Judeţul Timiș
.....................
Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR
Cunoaşterea unor prevederi de bază ale acestor acte normative este importantă
din perspectiva operatorului RSVTI deoarece trebuie analizat fiecare echipament sau
instalaţie în legătură cu care se intenţionează efectuarea unei lucrări şi din punct de
vedere al legalităţii privind introducerea sa pe piaţă.
Să nu scăpăm niciodată din vedere că operatorul RSVTI reprezintă interfaţa
tehnică între deţinătorul/utilizatorul echipamentului sau instalaţiei şi ISCIR.
Prezentarea succintă a unor informaţii esenţiale vine în sprijinul celor care
folosesc acestă lucrare şi constituie poarta de intrare către informaţii mai detaliate, dacă
se consideră necesar.
1.1. Hotărârea Guvernului nr. 804 din 2016 rivind stabilirea unor măsuri
pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2016/426 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 9 martie 2016 privind aparatele consumatoare de
combustibili gazoşi şi de abrogare a Directivei 2009/142/CE
Articolul 1
Prezenta hotărâre stabileşte cadrul legal şi instituţional necesar aplicării directe a
2016 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi şi de abrogare a Directivei
2009/142/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 81 din 31
martie 2016, denumit în continuare Regulament.
Articolul 2
Se desemnează Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri ca
autoritate naţională competentă pentru coordonarea aplicării dispoziţiilor
Regulamentului.
Articolul 3
Autoritatea responsabilă pentru aplicarea art. 4 alin. (1) din Regulament este Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.
Articolul 4
Autoritatea competentă pentru supravegherea pieţei, potrivit capitolului V din
Regulament, este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR).
…..
ANEXA 1
CERINŢE ESENŢIALE
NOTĂ:
OBSERVAȚII PRELIMINARE:
1. Cerințele esențiale în materie de securitate stabilite de prezentul regulament sunt
obligatorii.
2. Cerințele esențiale trebuie interpretate și aplicate în așa fel încât să se ia în
considerare tehnologia de vârf și
practicile curente în momentul proiectării și al fabricării, precum și considerentele
tehnice și economice
compatibile cu un grad înalt de eficiență energetică, și de protecție a sănătății și a
securității.
1. Condiţii generale
1. CERINȚE GENERALE
1.1. Aparatele trebuie proiectate și fabricate astfel încât să funcționeze în securitate și
să nu prezinte pericol pentru
persoane, animalele domestice sau bunuri când se utilizează în mod normal.
Accesoriile trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să corespundă integral
destinației acestora când sunt
încorporate în aparat sau asamblate pentru a constitui un aparat.
1.2. Producătorul este obligat să analizeze riscurile în scopul determinării celor la care
este expus aparatul sau
accesoriul său. Acesta proiectează și produce aparatul sau accesoriul ținând cont de
evaluarea riscului.
1.3. Pentru a alege soluțiile cele mai adecvate, producătorul aplică principiile de mai jos,
în ordinea în care sunt
enunțate:
(a) eliminarea sau reducerea riscurilor cât mai mult posibil (proiectare și construcție la
standarde de securitate);
(b) luarea măsurilor de protecție necesare în legătură cu riscurile care nu pot fi
eliminate;
(c) informarea utilizatorilor în legătură cu riscurile reziduale cauzate de eventuale
deficiențe ale măsurilor de
protecție luate și precizarea măsurilor de precauție specifice care ar trebui luate.
1.4. La proiectarea și construirea aparatului și la elaborarea instrucțiunilor, producătorul
trebuie să aibă în vedere nu
numai utilizarea normală a aparatului, ci și utilizările prevăzute în mod rezonabil.
1.5. Toate aparatele trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
(a) să fie însoțite de instrucțiunile de instalare pentru instalator;
(b) să fie însoțite de instrucțiuni de utilizare și de întreținere destinate utilizatorului;
(c) să poarte note de avertizare adecvate, care trebuie să figureze și pe ambalaj.
1.6.1. Instrucțiunile de instalare pentru instalator conțin toate instrucțiunile de instalare,
reglare și întreținere necesare
pentru a se asigura că aceste operații sunt efectuate corect astfel încât aparatul să
poată fi utilizat în securitate.
Instrucțiunile de instalare pentru instalator trebuie să includă, de asemenea, informații
privind specificațiile
tehnice ale interfeței dintre aparat și mediul în care este instalat acesta care să permită
conectarea corectă la
rețeaua de alimentare cu gaz, aprovizionarea cu energie auxiliară, alimentarea cu aer
de combustie și sistemul de
evacuare a gazelor de ardere.
1.6.2. Instrucțiunile de utilizare și întreținere pentru utilizator conțin toate informațiile
necesare utilizării în securitate
și trebuie, în special, să atragă atenția utilizatorului asupra eventualelor restricții de
utilizare.
Producătorii notează în instrucțiuni dacă sunt necesare îngrijiri suplimentare sau dacă
ar fi recomandat ca
vreuna din lucrările de mai sus să fie efectuate de un specialist. Acest lucru nu aduce
atingere cerințelor
naționale aplicabile în domeniu.
Producătorul aparatului include în instrucțiunile care însoțesc aparatul toate informațiile
necesare pentru
reglarea, funcționarea și întreținerea accesoriilor care fac parte din produsul finit, după
caz.
31.3.2016 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/127
1.6.3. Avertismentele de pe aparat și de pe ambalajul acestuia trebuie să indice clar
tipul de gaz care trebuie utilizat,
presiunea de alimentare cu gaz, categoria aparatului și orice restricții privind utilizarea,
în special restricția
potrivit căreia aparatul trebuie instalat numai în zone în care există ventilație suficientă,
pentru a se asigura că
riscurile pe care le prezintă sunt reduse la minimum.
1.7. Instrucțiunile pentru încorporarea accesoriului în aparat sau asamblarea acestuia
pentru a constitui un aparat,
precum și pentru reglarea, funcționarea și întreținerea acestuia trebuie să fie furnizate
împreună cu accesoriile în
cauză ca parte a declarației de conformitate UE.
....
ANEXA 4
INSCRIPTII
1. În plus față de marcajul CE menționat la articolul 16, aparatul sau plăcuța cu date
a acestuia trebuie să conțină
următoarele informații:
(a) denumirea producătorului, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată
a acestuia;
(b) numărul tipului, al lotului sau numărul de serie al aparatului sau alt element de
identificare;
(c) tipul de alimentare electrică folosit, dacă este cazul;
(d) marcajul categoriei aparatului;
(e) presiunea de alimentare nominală a aparatului;
(f) informațiile necesare pentru a asigura instalarea corectă și sigură, în funcție de tipul
de aparat.
2. Accesoriul sau plăcuța cu date a acestuia trebuie să conțină, în măsura în care este
relevant, informațiile prevăzute la
punctul 1.
ANEXA 5
DECLARAȚIE DE CONFORMITATE UE NR. … ( )
1. Aparat sau accesoriu/ model de aparat sau de accesoriu (numărul produsului, al

tipului, al lotului sau numărul de
serie).
2. Denumirea și adresa producătorului, și, după caz, ale reprezentantului autorizat al
acestuia.
3. Prezenta declarație de conformitate este emisă pe răspunderea exclusivă a
producătorului.
4. Obiectul declarației (identificarea aparatului sau accesoriului permițând trasabilitatea;
în cazul în care acest lucru este
necesar pentru identificarea aparatului sau a accesoriului, poate include o imagine):
descrierea aparatului sau a
accesoriului.
5. Obiectul declarației descris la punctul 4 este conform legislației relevante de
armonizare a Uniunii: … (trimitere la
alte acte ale Uniunii aplicate):
6. Trimiteri la standardele armonizate relevante folosite sau trimiteri la celelalte
specificații tehnice în legătură cu care se
declară conformitatea:
7. Organismul notificat … (denumire, adresă, număr) … a efectuat … (descrierea
intervenției) … și a emis certificatul
(certificatele): … (detalii, inclusiv data acestuia și, după caz, informații cu privire la
durata și condițiile valabilității
sale).
8. În cazul accesoriilor, instrucțiuni cu privire la modul în care accesoriul trebuie să fie
încorporat în aparat sau
asamblat pentru a constitui un aparat pentru a permite respectarea cerințelor esențiale
aplicabile aparatelor finite.
9. Informații suplimentare:
Semnat pentru și în numele: …
(locul și data emiterii):
(numele, funcția) (semnătura):.
1.2. Hotărârea Guvernului nr. 824 din 2015 privind stabilirea condiţiilor
pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor simple sub presiune
ART. 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta hotărâre se aplică recipientelor simple sub presiune, denumite în
continuare recipiente, produse în serie cu următoarele caracteristici:
a) recipientele sunt sudate, proiectate pentru a fi supuse unei presiuni manometrice
interioare mai mari de 0,5 bar şi sunt destinate umplerii cu aer sau azot şi nu sunt
destinate expunerii la foc;
b) părţile şi ansamblurile ce contribuie la rezistenţa recipientului sub presiune se
realizează fie din oţel nealiat, fie din aluminiu nealiat, fie din aliaje de aluminiu necălite;
c) recipientele se compun fie dintr-o parte cilindrică cu secţiunea transversală
circulară, închisă la capete, cu funduri bombate spre exterior şi/sau plane, care au
aceeaşi axă de revoluţie ca şi partea cilindrică, fie din două funduri bombate, care au
aceeaşi axă de revoluţie;
d) presiunea maximă de lucru a recipientului este mai mică sau egală cu 30 bar şi
produsul dintre această presiune şi capacitatea recipientului (PS x V) este mai mic sau
egal cu 10.000 bar·l;
e) temperatura minimă de lucru nu este inferioară valorii de -50 °C, iar temperatura
maximă de lucru nu este superioară valorii de 300 °C pentru recipientele din oţel şi 100
°C pentru recipientele din aluminiu sau aliaje de aluminiu.
(2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) recipientelor proiectate special pentru uz nuclear, a căror defectare poate să
provoace o emisie radioactivă;
b) recipientelor destinate special pentru instalarea în nave şi aeronave sau pentru
propulsarea acestora;
c) stingătoarelor de incendiu.
......
ART. 3
Punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune
(1) Se admite punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor
numai dacă acestea respectă cerinţele prezentei hotărâri atunci când sunt instalate şi
întreţinute corespunzător şi utilizate conform destinaţiei lor.
(2) Autorităţile competente pot emite dacă este necesar reglementări care cuprind
cerinţe specifice pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor în timpul utilizării recipientelor,
cu condiţia ca aceasta să nu implice modificarea recipientelor într-un mod care nu este
specificat în prezenta hotărâre.
ART. 4
Cerinţe esenţiale
(1) Recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l trebuie să
respecte cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Recipientele la care produsul PS x V este 50 bar·l sau mai puţin trebuie proiectate
şi fabricate în conformitate cu cele mai bune practici inginereşti din unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
ART. 5
Libera circulaţie
Punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor care îndeplinesc
cerinţele prevăzute în prezenta hotărâre nu pot fi restricţionate.
CAPITOLUL II
Obligaţiile operatorilor economici
ART. 6
Obligaţiile producătorilor
(1) În situaţia în care introduc pe piaţă propriile recipiente la care produsul PS x V
este mai mare de 50 bar·l, producătorii se asigură că ele au fost proiectate şi fabricate
în conformitate cu cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) În situaţia în care introduc pe piaţă propriile recipiente la care produsul PS x V
este 50 bar·l sau mai mic, producătorii garantează că ele au fost proiectate şi fabricate
în conformitate cu cele mai bune practici inginereşti din unul dintre statele membre ale
Uniunii Europene.
(3) Pentru recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l,
producătorii întocmesc documentaţia tehnică prevăzută în anexa nr. 2 şi efectuează
procedura relevantă de evaluare a conformităţii prevăzută la art. 13 sau solicită
efectuarea acesteia.
(4) În cazul în care prin procedura prevăzută la art. 13 s-a demonstrat conformitatea
cu cerinţele aplicabile unui recipient la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l,
producătorii întocmesc o declaraţie UE de conformitate şi aplică marcajul CE şi
inscripţiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3.
(5) Producătorii se asigură că recipientele la care produsul PS x V este 50 bar·l sau
mai mic poartă inscripţiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3.
(6) Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia UE de conformitate
timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a recipientului.
(7) Producătorii se asigură că există proceduri care să garanteze conformitatea
continuă a producţiei de serie cu prevederile prezentei hotărâri. Modificările în
proiectare sau cele referitoare la caracteristicile recipientului şi modificările standardelor
armonizate ori ale altor specificaţii tehnice în raport cu care se declară conformitatea
recipientului se iau în considerare în mod corespunzător.
(8) Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un recipient,
pentru a proteja sănătatea şi siguranţa utilizatorilor finali, producătorii testează prin
eşantionare recipientele puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, dacă este
necesar, ţin un registru de reclamaţii cu recipientele neconforme şi rechemări ale unor
astfel de recipiente şi informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activităţi de
monitorizare.
(9) Producătorii se asigură că pe recipientele pe care le introduc pe piaţă este marcat
tipul, seria sau lotul care permite identificarea acestora.
(10) Producătorii indică pe recipient denumirea lor, denumirea lor comercială
înregistrată sau marca lor înregistrată şi adresa poştală la care pot fi contactaţi. Adresa
indică un singur punct de contact pentru producător. Datele de contact trebuie să fie în
limba română.
(11) Producătorii se asigură că recipientul este însoţit de instrucţiunile şi informaţiile
privind securitatea prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 3, redactate în limba română.
Instrucţiunile şi informaţiile privind securitatea, precum şi orice text imprimat pe etichete
trebuie să fie clare, uşor de înţeles şi inteligibile.
(12) Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un recipient pe care l-au
introdus pe piaţă nu este conform cu prevederile prezentei hotărâri iau de îndată
măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul recipient în conformitate, pentru
a-l retrage ori pentru a-l rechema, după caz. În cazul în care recipientul prezintă un risc,
producătorii informează imediat în acest sens autoritatea de supraveghere a pieţei,
indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective
luate.
(13) Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere
a pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară, redactate în
limba română, pe suport hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra
conformitatea recipientului cu prevederile prezentei hotărâri. Producătorii cooperează
cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la solicitarea acesteia, cu privire la orice
acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele pe care
aceştia le-au introdus pe piaţă.
ART. 7
Reprezentanţi autorizaţi
(1) Un producător poate numi printr-un mandat scris un reprezentant autorizat.
Obligaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) şi (2) şi obligaţia de a întocmi documentaţia
tehnică prevăzută la art. 6 alin. (3) - (5) nu fac parte din mandatul reprezentantului
autorizat.
(2) Reprezentantul autorizat îndeplineşte sarcinile prevăzute în mandatul primit de la
producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puţin
următoarele:
a) să menţină declaraţia UE de conformitate şi documentaţia tehnică la dispoziţia
autorităţii de supraveghere a pieţei timp de 10 ani după ce recipientul a fost introdus pe
piaţă;
b) la cererea motivată a autorităţii de supraveghere a pieţei să furnizeze acesteia
toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea unui
recipient;
c) să coopereze cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu
privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele
care fac obiectul mandatului reprezentantului autorizat.
ART. 8
Obligaţiile importatorilor
(1) Importatorii introduc pe piaţă numai recipiente conforme.
(2) Înainte de introducerea pe piaţă a unui recipient la care produsul PS x V este mai
mare de 50 bar·l, importatorii garantează că procedura corespunzătoare de evaluare a
conformităţii prevăzută la art. 13 a fost îndeplinită de către producător. Aceştia
garantează că producătorul a întocmit documentaţia tehnică, că recipientul poartă
marcajul CE şi inscripţiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3 şi este însoţit de
documentele necesare şi că producătorul a respectat cerinţele prevăzute la art. 6 alin.
(9) şi (10).
(3) Dacă importatorul consideră sau are motive să creadă că un recipient la care
produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l nu este conform cu cerinţele esenţiale de
securitate prevăzute în anexa nr. 1, acesta nu introduce recipientul pe piaţă înainte ca
el să fie adus în conformitate. Atunci când recipientul prezintă un risc, importatorul
informează producătorul şi autoritatea de supraveghere a pieţei în acest sens.
(4) Înainte de a introduce pe piaţă un recipient la care produsul PS x V este 50 bar·l
sau mai puţin, importatorii se asigură că el a fost proiectat şi fabricat în conformitate cu
cele mai bune practici inginereşti din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene,
poartă inscripţiile prevăzute la pct. 1.2 din anexa nr. 3 şi că producătorul a respectat
cerinţele prevăzute la art. 6 alin. (9) şi (10).
(5) Importatorii indică pe recipient denumirea lor, denumirea lor comercială
înregistrată sau marca lor înregistrată şi adresa poştală la care pot fi contactaţi ori, dacă
acest lucru nu este posibil, într-un document care însoţeşte recipientul. Datele de
contact trebuie să fie în limba română.
(6) Importatorii se asigură că recipientul este însoţit de instrucţiunile şi informaţiile de
securitate prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 3, redactate în limba română.
(7) Importatorii se asigură că, atât timp cât un recipient la care produsul PS x V este
mai mare de 50 bar·l se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau
transport al acestuia nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele esenţiale de
securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(8) Ori de câte ori este justificat de riscurile prezentate de un recipient, pentru a
proteja sănătatea şi siguranţa utilizatorilor finali, importatorii testează prin eşantionare
recipientele puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, dacă este necesar, ţin un
registru de reclamaţii cu recipientele neconforme şi rechemări ale unor recipiente şi
informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activităţi de monitorizare.
(9) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un recipient pe care l-au
introdus pe piaţă nu este conform cu prevederile prezentei hotărâri iau de îndată
măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul recipient în conformitate, pentru
a-l retrage ori pentru a-l rechema, după caz. În cazul în care recipientul prezintă un risc,
importatorii informează imediat în acest sens autoritatea de supraveghere a pieţei,
indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective
luate.
(10) Pentru recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l,
importatorii păstrează o copie a declaraţiei UE de conformitate la dispoziţia autorităţii de
supraveghere a pieţei pentru o perioadă de 10 ani după introducerea pe piaţă a
recipientului şi se asigură că documentaţia tehnică poate fi pusă la dispoziţia acestei
autorităţi, la cerere.
(11) Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a
pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară, redactate în
limba română, pe suport hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra
conformitatea recipientului. Importatorii cooperează cu autoritatea de supraveghere a
pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea
riscurilor prezentate de recipientele pe care aceştia le-au introdus pe piaţă.
ART. 9
Obligaţiile distribuitorilor
(1) Înainte de a pune la dispoziţie pe piaţă un recipient la care produsul PS x V este
mai mare de 50 bar·l, distribuitorii verifică dacă recipientul poartă marcajul CE şi
inscripţiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3, dacă acesta este însoţit de documentele
necesare şi de instrucţiunile şi informaţiile privind securitatea prevăzute la pct. 2 din
anexa nr. 3, redactate în limba română, şi dacă producătorul şi importatorul au
respectat cerinţele prevăzute la art. 6 alin. (9) şi (10) şi, respectiv, la art. 8 alin. (5).
(2) Dacă distribuitorul consideră sau are motive să creadă că un recipient la care
produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l nu este conform cu cerinţele esenţiale de
securitate prevăzute în anexa nr. 1, acesta nu pune la dispoziţie pe piaţă recipientul
înainte ca el să fie adus în conformitate. Atunci când recipientul prezintă un risc,
distribuitorul informează producătorul sau importatorul în acest sens, precum şi
autoritatea de supraveghere a pieţei.
(3) Înainte de a introduce pe piaţă un recipient la care produsul PS x V este 50 bar·l
sau mai puţin, distribuitorii se asigură că acesta poartă inscripţiile prevăzute la pct. 1.2
din anexa nr. 3 şi este însoţit de instrucţiunile şi informaţiile privind securitatea
prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 3, redactate în limba română, şi că producătorul şi
importatorul au respectat cerinţele prevăzute la art. 6 alin. (9) şi (10) şi, respectiv, la art.
8 alin. (5).
(4) Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un recipient la care produsul PS x V este
mai mare de 50 bar·l se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau
transport al acestuia nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele esenţiale de
(5) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un recipient pe care l-au
pus la dispoziţie pe piaţă nu este conform cu prevederile prezentei hotărâri iau de
îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul recipient în conformitate,
pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În cazul în care recipientul prezintă
un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritatea de supraveghere a
pieţei, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri
corective luate.
(6) Distribuitorii, la cererea motivată a autorităţii de supraveghere a pieţei, furnizează
acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară, pe suport hârtie sau în format
electronic, pentru a demonstra conformitatea recipientului. Distribuitorii cooperează cu
autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune
întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele pe care le-au pus la
dispoziţie pe piaţă.
ART. 10
Situaţiile în care obligaţiile producătorilor se aplică importatorilor şi
distribuitorilor
Un importator sau un distribuitor este considerat producător potrivit prevederilor
prezentei hotărâri şi trebuie să respecte obligaţiile ce revin acestuia potrivit art. 6 în
situaţia în care:
a) introduce pe piaţă un recipient sub denumirea sau marca sa; sau
b) modifică un recipient deja introdus pe piaţă într-o manieră care poate afecta
conformitatea cu prevederile prezentei hotărâri.
ART. 11
Identificarea operatorilor economici
(1) Operatorii economici transmit, la cerere, către autoritatea de supraveghere a
pieţei datele de identificare ale:
a) oricărui operator economic care le-a furnizat un recipient;
b) oricărui operator economic căruia i-au furnizat un recipient.
(2) Operatorii economici trebuie să poată prezenta informaţiile prevăzute la alin. (1)
timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat recipientul şi timp de 10 ani după ce au furnizat
recipientul.
CAPITOLUL III
Conformitatea recipientelor la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l
ART. 12
Prezumţia de conformitate a recipientelor la care produsul PS x V este mai mare de
50 bar·l
(1) Se consideră că recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar·l
sunt conforme cu cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 atunci când
sunt conforme cu prevederile standardelor române şi/sau ale standardelor naţionale ale
celorlalte state membre ale Uniunii Europene, care adoptă standarde armonizate ale
căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sau cu părţi ale
acestora.
(2) Lista standardelor române care adoptă standardele armonizate, prevăzute la alin.
(1), ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se
elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi turismului, se
actualizează periodic şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 14
Declaraţia UE de conformitate
(1) Declaraţia UE de conformitate atestă faptul că a fost demonstrată îndeplinirea
cerinţelor esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Declaraţia UE de conformitate se întocmeşte după modelul prevăzut în anexa nr.
4, conţine elementele specificate în modulele relevante din anexa nr. 2 şi se
actualizează ori de câte ori este cazul.
(3) Declaraţia UE de conformitate pentru recipientele introduse sau puse la dispoziţie
pe piaţă în România se redactează sau se traduce, după caz, în limba română.
(4) În cazul în care un recipient intră sub incidenţa mai multor acte ale Uniunii
Europene prin care se solicită o declaraţie UE de conformitate, se întocmeşte o singură
declaraţie UE de conformitate în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii Europene.
Declaraţia respectivă conţine identificarea actelor în cauză ale Uniunii Europene,
inclusiv referinţele de publicare ale acestora.
(5) Prin redactarea declaraţiei UE de conformitate, producătorul îşi asumă
responsabilitatea pentru conformitatea recipientului cu cerinţele prevăzute în prezenta
hotărâre.
ART. 15
Principii generale ale marcajului CE
Marcajul CE este supus principiilor generale prevăzute la art. 30 din Regulamentul
(CE) nr. 765/2008.
ART. 16
Cerinţe pentru aplicarea marcajului CE şi a altor inscripţii
(1) Marcajul CE şi inscripţiile prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 3 se aplică în mod
vizibil, lizibil şi indelebil pe recipient sau pe plăcuţa cu date a recipientului.
(2) Marcajul CE se aplică înainte ca recipientul să fie introdus pe piaţă.
(3) Marcajul CE este urmat de numărul de identificare al organismului notificat
implicat în faza de control al producţiei. Numărul de identificare al organismului notificat
se aplică de către organismul respectiv sau, conform instrucţiunilor acestuia, de către
producător sau reprezentantul său autorizat.
(4) Marcajul CE şi numărul de identificare al organismului notificat pot fi urmate de
orice alt marcaj care indică un risc special sau o utilizare specială.
......
ANEXA 3
INSCRIPŢII, INSTRUCŢIUNI, DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI
1. Marcajul CE şi inscripţii
1.1. Recipientele la care produsul PS x V depăşeşte 50 bari·l trebuie să poarte
marcajul CE prevăzut în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de
supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 339/93 şi ultimele două cifre ale anului în care s-a aplicat
marcajul CE.
1.2. Recipientele sau plăcuţele cu datele tehnice trebuie să poarte cel puţin
următoarele informaţii:
a) presiunea maximă de lucru (PS în bar);
b) temperatura maximă de lucru (Tmax în °C);
c) temperatura minimă de lucru (Tmin în °C);
d) capacitatea recipientului (V în l);
e) numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată şi adresa
producătorului;
f) tipul şi identificarea seriei sau a lotului de producţie a recipientului.
1.3. Atunci când se utilizează o plăcuţă cu date tehnice, aceasta este proiectată în
aşa fel încât să nu poată fi reutilizată şi cuprinde un spaţiu liber pentru a putea fi
înscrise şi alte informaţii.
2. Instrucţiuni şi informaţii de securitate
Instrucţiunile cuprind următoarele informaţii:
a) caracteristicile menţionate la pct. 1.2, cu excepţia seriei sau a lotului de identificare
a recipientului;
b) destinaţia recipientului;
c) condiţiile de instalare şi întreţinere pentru securitatea recipientului.
Hotărârea Guvernului nr. 123 din 2015 privind stabilirea condiţiilor pentru
punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările și
completările ulterioare
ART. 1
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta hotărâre se aplică proiectării, fabricării şi evaluării conformităţii
echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor a căror presiune maximă admisibilă
este mai mare de 0,5 bari.
a) conductelor care au ţevi sau un ansamblu de ţevi destinate transportării oricărui
fluid ori al oricărei substanţe spre sau de la o instalaţie (terestră sau marină), începând
cu şi incluzând ultimul dispozitiv de închidere situat în perimetrul instalaţiei, precum şi
tuturor echipamentelor auxiliare care sunt în mod specific proiectate pentru aceste
conducte. Această excludere nu priveşte echipamentele sub presiune standard cum ar
fi cele care pot să se găsească în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de
compresoare;
b) reţelelor de alimentare, de distribuţie şi de evacuare a apei şi echipamentelor
acestora, precum şi aducţiunilor hidrocentralelor, cum ar fi conductele forţate, galeriile
sub presiune, puţurile forţate ale instalaţiilor hidroelectrice şi accesoriilor specifice ale
acestora;
c) recipientelor simple sub presiune reglementate de Directiva 2014/29/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea
legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor
simple sub presiune;
d) generatoarelor de aerosoli reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2009
privind condiţiile introducerii pe piaţă a generatoarelor de aerosoli, cu modificările şi
completările ulterioare;
e) echipamentelor destinate funcţionării vehiculelor definite de următoarele acte
juridice:
(i) Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru
aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a
vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea -
RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii) Regulamentul (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European şi Consiliului din 5
februarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele agricole şi
forestiere;
(iii) Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din
15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două
sau trei roţi şi pentru cvadricicluri;
f) echipamentelor clasificate cel mult în categoria I potrivit prevederilor art. 13 şi care
intră sub incidenţa unuia dintre următoarele acte normative:
(i) Hotărârea Guvernului nr. 1.029/2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a
maşinilor, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii) Directiva 2014/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014 de armonizare a legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare şi la
componentele de siguranţă pentru ascensoare;
(iii) Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie
pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de
tensiune;
(iv) Hotărârea Guvernului nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a
dispozitivelor medicale, cu modificările ulterioare;
(v) Hotărârea Guvernului nr. 775/2011 privind stabilirea măsurilor pentru
supravegherea pieţei aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi stabilirea
condiţiilor de introducere pe piaţă a acestora;
(vi) Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele şi
sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive;
g) echipamentelor care intră sub incidenţa art. 346 alin. (1) lit. b) din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene;
h) echipamentelor special proiectate pentru aplicaţii nucleare, a căror defectare poate
duce la emisii radioactive;
i) echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie din industria
petrolului, a gazelor naturale sau din explorarea geotermală, precum şi pentru
depozitarea subterană şi destinate pentru menţinerea şi/ori reglarea presiunii la gurile
de sondă; acestea cuprind capetele de erupţie şi prevenitoare de erupţie (BOP),
manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte;
j) echipamentelor care au carcase sau mecanisme în cazul cărora dimensionarea,
alegerea materialelor şi regulile de fabricaţie se bazează în principal pe criterii de
rezistenţă mecanică, de rigiditate şi de stabilitate pentru a se realiza efecte statice şi
dinamice sau alte caracteristici funcţionale şi pentru care presiunea nu reprezintă un
factor esenţial la proiectare; aceste echipamente pot cuprinde:
(i) motoarele, inclusiv turbinele şi motoarele cu ardere internă;
(ii) maşinile cu aburi, turbinele de gaz sau abur, turbogeneratoarele, compresoarele,
pompele şi dispozitivele de comandă;
k) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire, recuperatoarelor de căldură,
separatoarelor de praf ale acestora şi epuratoarelor de gaz pentru furnale, precum şi
cuptoarelor cu reducere directă, inclusiv sistemelor de răcire a acestora,
convertizoarelor cu gaz şi oalelor de topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel,
fier şi metale neferoase;
l) carcaselor echipamentelor electrice de înaltă tensiune, cum ar fi echipamentele de
comutare şi de control, transformatoarele şi maşinile rotative;
m) conductelor sub presiune pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi
cablurile electrice şi cablurile telefonice;
n) navelor, rachetelor, aeronavelor şi platformelor marine mobile, precum şi
echipamentelor special destinate pentru a fi montate la bordul acestora sau pentru
propulsarea acestora;
o) echipamentelor sub presiune compuse dintr-un înveliş flexibil, de exemplu
pneurile, pernele de aer, mingile pentru activităţi sportive, ambarcaţiunile gonflabile şi
alte echipamente sub presiune similare;
p) amortizoarelor de zgomot pentru evacuare şi admisie;
q) sticlelor sau dozelor pentru băuturi gazoase destinate consumatorilor finali;
r) recipientelor destinate transportului şi distribuţiei băuturilor cu un PS · V care nu
depăşeşte 500 bari · litru şi o presiune maxim admisibilă care nu depăşeşte 7 bari;
s) echipamentelor care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 1.326/2009 privind
transportul mărfurilor periculoase în România, cu modificările ulterioare, şi al Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune
transportabile, aprobată prin Legea nr. 90/2012, şi echipamentelor care intră sub
incidenţa Codului maritim internaţional pentru transportul mărfurilor periculoase şi a
Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională;
t) caloriferelor şi conductelor din sistemele de încălzire cu apă caldă;
u) recipientelor care trebuie să conţină lichide la care presiunea gazului aflat
deasupra lichidului nu depăşeşte 0,5 bari.
...
ART. 3
Punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune
(1) Se admite punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor
sub presiune şi ansamblurilor numai dacă acestea respectă prevederile prezentei
hotărâri atunci când sunt instalate şi întreţinute corespunzător şi utilizate conform
destinaţiei lor.
(2) Autorităţile competente pot emite, dacă este necesar, reglementări care cuprind
cerinţe specifice pentru protecţia persoanelor şi, în special, a lucrătorilor care utilizează
echipamente sub presiune sau ansambluri, cu condiţia ca respectivele reglementări să
nu conducă la modificarea unor astfel de echipamente şi ansambluri, într-un mod care
nu este specificat în prezenta hotărâre.
(3) Cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, demonstraţiilor tehnice sau a altor evenimente
similare, echipamentele sub presiune ori ansamblurile care nu sunt conforme
prevederilor prezentei hotărâri pot fi expuse, cu condiţia ca un anunţ vizibil să indice clar
faptul că astfel de echipamente sub presiune sau ansambluri nu sunt conforme
prevederilor prezentei hotărâri şi nu pot fi introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune
dacă nu sunt aduse în stare de conformitate. În timpul demonstraţiilor tehnice se iau
măsuri corespunzătoare de securitate pentru a se asigura protecţia sănătăţii şi a
integrităţii fizice a persoanelor.
ART. 4
Cerinţe tehnice
(1) Următoarele echipamente sub presiune îndeplinesc cerinţele esenţiale de
securitate prevăzute în anexa nr. 1:
a) recipientele, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), prevăzute pentru:
(i) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori, precum şi lichide a
căror presiune de vaporizare, la temperatura maxim admisibilă, este mai mare de 0,5
bari la presiunea atmosferică normală (1.013 mbari) în următoarele limite:
- pentru fluidele din grupa 1, dacă volumul este mai mare de 1 litru şi produsul PS · V
este mai mare de 25 bari · litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare de 200
bari (anexa nr. 2, tabelul 1);
este mai mare de 50 bari · litru, şi în cazul în care presiunea PS este mai mare de 1.000
bari, precum şi toate extinctoarele portabile şi buteliile pentru echipamentele de
respiraţie (anexa nr. 2, tabelul 2);
(ii) lichide a căror presiune de vaporizare, la temperatura maxim admisibilă, este mai
mică sau egală cu 0,5 bari faţă de presiunea atmosferică normală (1.013 mbari), în
următoarele limite:
este mai mare de 200 bari · litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare de 500
bari (anexa nr. 2, tabelul 3);
- pentru fluidele din grupa 2, dacă presiunea PS este mai mare de 10 bari şi produsul
PS · V este mai mare de 10.000 bari · litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare
de 1.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 4);
b) echipamentele sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod la care există un
pericol de supraîncălzire, prevăzute pentru producerea aburului ori a apei calde la o
temperatură mai mare de 110 °C, dacă volumul este mai mare de 2 litri, precum şi toate
oalele de gătit sub presiune (anexa nr. 2, tabelul 5);
c) conductele prevăzute pentru:
(i) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori, precum şi lichide a
căror presiune de vaporizare, la temperatura maxim admisibilă, este mai mare de 0,5
bari faţă de presiunea atmosferică normală (1.013 mbari) în următoarele limite:
- pentru fluidele din grupa 1, dacă DN este mai mare de 25 (anexa nr. 2, tabelul 6);
- pentru fluidele din grupa 2, dacă DN este mai mare de 32 şi produsul PS · DN este
mai mare de 1.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 7);
(ii) lichide a căror presiune de vaporizare, la temperatura maxim admisibilă, este mai
mică sau egală cu 0,5 bar faţă de presiunea atmosferică normală (1.013 mbari) în
următoarele limite:
- pentru fluidele din grupa 1, dacă DN este mai mare de 25 şi produsul PS · DN este
mai mare de 2.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 8);
- pentru fluidele din grupa 2, dacă PS este mai mare de 10 bari şi DN este mai mare
de 200 şi dacă produsul PS · DN este mai mare de 5.000 bari (anexa nr. 2, tabelul 9);
d) accesoriile de siguranţă şi accesoriile pentru reglarea presiunii destinate
echipamentelor care intră sub incidenţa lit. a) - c), inclusiv când astfel de echipamente
fac parte dintr-un ansamblu.
(2) Următoarele ansambluri care conţin cel puţin un echipament sub presiune care
intră sub incidenţa alin. (1) îndeplinesc cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în
anexa nr. 1:
a) ansamblurile prevăzute pentru producerea aburului şi a apei calde la o
temperatură mai mare de 110 °C care conţin cel puţin un echipament sub presiune cu
arzător sau încălzite în alt mod la care există un pericol de supraîncălzire;
b) ansamblurile, altele decât cele prevăzute la lit. a), dacă producătorul intenţionează
să le pună la dispoziţie pe piaţă şi care sunt puse în funcţiune numai ca ansambluri.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), ansamblurile prevăzute pentru
producerea apei calde la o temperatură egală sau mai mică de 110 °C, alimentate
manual cu combustibil solid şi cu un produs PS · V mai mare de 50 bari · litru, satisfac
cerinţele esenţiale de securitate prevăzute la pct. 2.10, 2.11, 3.4 şi pct. 5 lit. a) şi d) din
anexa nr. 1.
(4) Echipamentele sub presiune şi ansamblurile ale căror caracteristici sunt mai mici
sau egale cu limitele prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) şi la alin. (2) se proiectează şi se
fabrică în conformitate cu practicile inginereşti pentru a asigura utilizarea lor în deplină
siguranţă. Echipamentele sub presiune şi ansamblurile sunt însoţite de instrucţiuni de
utilizare adecvate. Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii aplicabile din legislaţia de
armonizare a Uniunii Europene care prevăd aplicarea acestuia, aceste echipamente
sau ansamblurile nu poartă marcajul CE prevăzut la art. 18.
ART. 5
Libera circulaţie
(1) Autoritatea de supraveghere a pieţei nu poate interzice, restrânge sau împiedica,
din motive legate de riscurile cauzate de presiune, punerea la dispoziţie pe piaţă ori
punerea în funcţiune, în condiţiile stabilite de producător, a echipamentelor sub
presiune sau a ansamblurilor care respectă dispoziţiile prezentei hotărâri.
(2) Autoritatea de supraveghere a pieţei nu poate, din motive legate de riscuri
generate de presiune, să interzică, să restrângă sau să împiedice punerea la dispoziţie
pe piaţă ori punerea în funcţiune a unor echipamente sub presiune sau ansambluri care
respectă prevederile art. 4 alin. (4).
(3) Dacă Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului desemnează un inspectorat
al utilizatorilor, în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 25, autoritatea de
supraveghere a pieţei nu poate, pentru riscuri generate de presiune, să interzică, să
restrângă sau să împiedice introducerea pe piaţă ori punerea în funcţiune, în condiţiile
prevăzute la art. 16, a unor echipamente sub presiune sau ansambluri a căror
conformitate a fost evaluată de un inspectorat al utilizatorilor desemnat de un alt stat
membru în conformitate cu cerinţele prevăzute la art. 25 din Directiva 2014/68/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2014 privind armonizarea
legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor
sub presiune.
(4) Pentru utilizarea corectă şi sigură a echipamentelor sub presiune şi a
ansamblurilor, informaţiile care figurează la pct. 3.3 şi 3.4 din anexa nr. 1 trebuie
furnizate în limba română.
CAPITOLUL II
ART. 6
Obligaţiile producătorilor
(1) În situaţia în care introduc pe piaţă sau utilizează în scopuri proprii echipamentele
lor sub presiune ori ansamblurile prevăzute la art. 4 alin. (1) - (3), producătorii se
asigură că ele au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele esenţiale de
(2) În situaţia în care introduc pe piaţă sau utilizează în scopuri proprii echipamentele
lor sub presiune ori ansamblurile prevăzute la art. 4 alin. (4), producătorii se asigură că
ele au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu practicile inginereşti.
(3) Pentru echipamentele sub presiune sau ansamblurile prevăzute la art. 4 alin. (1) -
(3), producătorii întocmesc documentaţia tehnică prevăzută în anexa nr. 3 şi efectuează
procedura relevantă de evaluare a conformităţii prevăzută la art. 14 sau dispun
efectuarea acestei proceduri.
(4) În cazul în care s-a demonstrat conformitatea echipamentelor sub presiune sau a
ansamblurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) - (3) cu cerinţele aplicabile prin procedura
prevăzută la alin. (3), producătorii întocmesc o declaraţie UE de conformitate şi aplică
marcajul CE.
(5) Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia UE de conformitate
timp de cel puţin 10 ani după introducerea pe piaţă a echipamentului sub presiune sau
a ansamblurilor.
continuă a producţiei în serie cu prevederile prezentei hotărâri. Modificările în proiectare
sau cele referitoare la caracteristicile echipamentelor sub presiune ori ale ansamblurilor
şi modificările standardelor armonizate sau ale altor specificaţii tehnice, în raport cu
care se declară conformitatea unui echipament sub presiune ori a ansamblurilor, se iau
în considerare în mod corespunzător.
(7) Ori de câte ori este justificat de riscurile prezentate de un echipament sub
presiune sau de un ansamblu, pentru a proteja sănătatea şi securitatea consumatorilor
şi a altor utilizatori, producătorii testează prin eşantionare echipamentele sub presiune
şi ansamblurile puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, dacă este necesar, ţin un
registru de reclamaţii cu echipamente sub presiune ori ansambluri conforme şi
rechemări ale unor astfel de echipamente şi informează distribuitorii cu privire la orice
astfel de activităţi de monitorizare.
(8) Producătorii se asigură de faptul că pe echipamentele lor sub presiune sau
ansambluri este marcat tipul, lotul ori numărul de serie sau alt element care permite
identificarea lor ori, dacă dimensiunea sau natura echipamentului ori a ansamblului nu
permite acest lucru, producătorii se asigură că informaţia solicitată este prevăzută pe
ambalaj sau într-un document care însoţeşte echipamentul.
(9) Producătorii indică pe echipamentele sub presiune sau pe ansamblu denumirea
lor, denumirea lor comercială înregistrată ori marca lor înregistrată şi adresa poştală la
care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj ori într-un
document care însoţeşte echipamentul sau ansamblul. Adresa indică un singur punct
de contact pentru producător. Datele de contact trebuie să fie în limba română.
(10) Producătorii se asigură că echipamentele sub presiune sau ansamblurile
prevăzute la art. 4 alin. (1) - (3) sunt însoţite de instrucţiuni şi de informaţii privind
securitatea, în conformitate cu pct. 3.3 şi 3.4 din anexa nr. 1, în limba română.
Instrucţiunile şi informaţiile privind securitatea trebuie să fie clare, uşor de înţeles şi
inteligibile.
(11) Producătorii se asigură că echipamentele sub presiune sau ansamblurile
prevăzute la art. 4 alin. (4) sunt însoţite de instrucţiuni şi de informaţii privind
securitatea, în conformitate cu art. 4 alin. (4), redactate în limba română. Instrucţiunile şi
informaţiile privind securitatea trebuie să fie clare, uşor de înţeles şi inteligibile.
(12) Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un echipament sub
presiune ori un ansamblu pe care l-au introdus pe piaţă nu este conform cu prevederile
prezentei hotărâri iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul
echipament sub presiune sau respectivul ansamblu în conformitate, pentru a-l retrage
ori pentru a-l rechema, după caz. În cazul în care echipamentul sub presiune sau
ansamblul prezintă un risc, producătorii informează imediat în acest sens autoritatea de
supraveghere a pieţei, oferind informaţii detaliate, în special cu privire la neconformitate
şi la orice măsuri corective luate.
a pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară, redactate în
limba română, pentru a demonstra conformitatea echipamentului sub presiune sau a
ansamblului cu prevederile prezentei hotărâri. Informaţiile şi documentaţia respective
pot fi furnizate pe suport hârtie sau în format electronic. Producătorii cooperează cu
autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune
întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de echipamentele sub presiune ori de
ansamblurile pe care aceştia le-au introdus pe piaţă.
ART. 7
Reprezentanţi autorizaţi
(1) Un producător poate numi printr-un mandat scris un reprezentant autorizat.
Obligaţiile stabilite la art. 6 alin. (1) şi (2) şi obligaţia de a întocmi documentaţia tehnică
prevăzută la art. 6 alin. (3) nu fac parte din mandatul reprezentantului autorizat.
producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puţin
următoarele:
a) să menţină declaraţia UE de conformitate şi documentaţia tehnică la dispoziţia
autorităţii de supraveghere a pieţei pe o perioadă de 10 ani după introducerea pe piaţă
a echipamentelor sub presiune sau a ansamblului;
b) în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a pieţei, să
furnizeze acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra
conformitatea echipamentului sub presiune sau a ansamblului;
privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor reprezentate de
echipamentele sub presiune sau ansamblurile acoperite de mandatul reprezentantului
autorizat.
ART. 8
Obligaţiile importatorilor
(1) Importatorii introduc pe piaţă numai echipamente sub presiune sau ansambluri
conforme.
(2) Înainte de introducerea pe piaţă a echipamentelor sub presiune sau a
ansamblurilor prevăzute la art. 4 alin. (1) - (3), importatorii se asigură că procedura
corespunzătoare de evaluare a conformităţii în conformitate cu art. 14 a fost îndeplinită
de către producător. Aceştia se asigură că producătorul a întocmit documentaţia
tehnică, că echipamentele sub presiune sau ansamblurile poartă marcajul CE şi sunt
însoţite de instrucţiuni şi informaţii privind securitatea în conformitate cu pct. 3.3 şi 3.4
din anexa nr. 1, şi că producătorul a respectat cerinţele prevăzute la art. 6 alin. (8) şi
(9).
(3) Înainte de introducerea pe piaţă a echipamentelor sub presiune sau a
ansamblurilor prevăzute la art. 4 alin. (4), importatorii se asigură că producătorul a
întocmit documentaţia tehnică şi că echipamentele sub presiune sau ansamblurile sunt
însoţite de instrucţiuni de utilizare adecvate şi că producătorul a respectat cerinţele
prevăzute la art. 6 alin. (8) şi (9).
(4) Dacă importatorul consideră sau are motive să creadă că un echipament sub
presiune sau un ansamblu nu este conform cu cerinţele esenţiale de securitate
prevăzute în anexa nr. 1, acesta nu introduce echipamentul sub presiune sau
ansamblul pe piaţă înainte ca el să fie adus în conformitate. Atunci când echipamentul
sub presiune ori ansamblul prezintă un risc, importatorul informează producătorul şi
autoritatea de supraveghere a pieţei în acest sens.
(5) Importatorii indică denumirea lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca
lor înregistrată şi adresa poştală la care pot fi contactaţi pe echipamentul sub presiune
ori pe ansamblu sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document
care însoţeşte echipamentul ori ansamblul. Datele de contact trebuie să fie în limba
română.
(6) Importatorii se asigură că echipamentele sub presiune sau ansamblurile
prevăzute la art. 4 alin. (1) - (3) sunt însoţite de instrucţiuni şi de informaţii privind
securitatea, în conformitate cu pct. 3.3 şi 3.4 din anexa nr. 1, redactate în limba română.
(7) Importatorii se asigură că echipamentele sub presiune sau ansamblurile
prevăzute la art. 4 alin. (4) sunt însoţite de instrucţiuni şi informaţii privind securitatea,
redactate în limba română.
(8) Importatorii se asigură că, atât timp cât un echipament sub presiune sau un
ansamblu prevăzut la art. 4 alin. (1) - (3) se află în responsabilitatea lor, condiţiile de
depozitare ori de transport nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele esenţiale de
(9) Ori de câte ori este justificat de riscurile prezentate de un echipament sub
presiune sau de un ansamblu, pentru a proteja sănătatea şi securitatea consumatorilor
şi a altor utilizatori, importatorii testează prin eşantionare echipamentele sub presiune şi
ansamblurile puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, dacă este necesar, ţin un
registru de reclamaţii cu echipamente sub presiune ori ansambluri neconforme şi
rechemări ale unor astfel de echipamente şi informează distribuitorii cu privire la orice
astfel de activităţi de monitorizare.
(10) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un echipament sub
presiune sau un ansamblu pe care l-a introdus pe piaţă nu este conform cu prevederile
prezentei hotărâri iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul
echipament sub presiune în conformitate, pentru a-l retrage ori pentru a-l rechema,
după caz. În cazul în care echipamentul sub presiune sau ansamblul prezintă un risc,
importatorii informează imediat în acest sens autoritatea de supraveghere a pieţei,
indicând detalii, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective luate.
(11) Importatorii păstrează o copie a declaraţiei UE de conformitate la dispoziţia
autorităţii de supraveghere a pieţei pentru o perioadă de 10 ani după introducerea pe
piaţă a echipamentului sub presiune sau a ansamblului şi se asigură că documentaţia
tehnică poate fi pusă la dispoziţia acestei autorităţi, la cerere.
pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară, redactată în
limba română, pentru a demonstra conformitatea echipamentului sub presiune sau a
ansamblului. Informaţiile şi documentaţia respective pot fi furnizate pe suport hârtie sau
în format electronic. Importatorii cooperează cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la
cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor
prezentate de echipamentele sub presiune sau de ansamblurile pe care aceştia le-au
introdus pe piaţă.
ART. 9
(1) Înainte de a pune la dispoziţie pe piaţă echipamentele sub presiune sau
ansamblurile prevăzute la art. 4 alin. (1) - (3), distribuitorii verifică dacă echipamentul
sub presiune poartă marcajul CE, dacă acesta este însoţit de documentaţia necesară şi
de instrucţiuni şi informaţii privind securitatea, redactate în limba română, în
conformitate cu anexa nr. 1, pct. 3.3 şi 3.4, şi dacă producătorul şi importatorul au
(2) Dacă distribuitorul consideră sau are motive să creadă că un echipament sub
presiune ori un ansamblu nu este conform cu cerinţele esenţiale de securitate
prevăzute în anexa nr. 1, acesta nu poate pune la dispoziţie pe piaţă echipamentul sub
presiune sau ansamblul înainte ca el să fie adus în conformitate. Atunci când
echipamentul sub presiune sau ansamblul prezintă un risc, distribuitorul informează
producătorul ori importatorul în acest sens, precum şi autoritatea de supraveghere a
pieţei.
(3) Înainte de a pune la dispoziţie pe piaţă echipamentul sub presiune sau ansamblul
prevăzut la art. 4 alin. (4), distribuitorii verifică dacă echipamentul sub presiune ori
ansamblul în cauză este însoţit de instrucţiuni de utilizare adecvate, redactate în limba
română, şi dacă producătorul şi importatorul au respectat cerinţele prevăzute la art. 6
alin. (8) şi (9) şi, respectiv, la art. 8 alin. (5).
(4) Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un echipament sub presiune sau un
ansamblu prevăzut la art. 4 alin. (1) - (3) se află în responsabilitatea lor, condiţiile de
depozitare sau transport nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele esenţiale de
(5) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că echipamentul sub
presiune ori ansamblul pe care l-au pus la dispoziţie pe piaţă nu este conform cu
prevederile prezentei hotărâri se asigură că sunt luate măsurile corective necesare
pentru a aduce respectivul echipament sau ansamblu în conformitate, pentru a-l retrage
ori pentru a-l rechema, după caz. În cazul în care echipamentul sub presiune sau
ansamblul prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritatea de
supraveghere a pieţei, oferind informaţii detaliate, în special cu privire la neconformitate
şi la orice măsuri corective luate.
(6) Distribuitorii, în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a
pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a
demonstra conformitatea echipamentului sub presiune sau a ansamblului. Informaţiile şi
documentaţia respective pot fi furnizate pe suport hârtie sau în format electronic.
Distribuitorii cooperează cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu
privire la orice acţiune de eliminare a riscurilor prezentate de echipamentul sub presiune
sau de ansamblul pe care l-au pus la dispoziţie pe piaţă.
ART. 10
Situaţiile în care obligaţiile producătorilor se aplică importatorilor şi
distribuitorilor
Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei
hotărâri şi este supus obligaţiilor ce revin producătorului în temeiul art. 6, atunci când:
a) introduce pe piaţă un echipament sub presiune sau un ansamblu sub denumirea
ori marca sa; sau
b) modifică un echipament sub presiune sau un ansamblu deja introdus pe piaţă într-
o manieră care poate afecta conformitatea cu cerinţele prezentei hotărâri.
ART. 11
Identificarea operatorilor economici
(1) Operatorii economici transmit, la cerere, către autoritatea de supraveghere a
pieţei datele de identificare ale:
a) oricărui operator economic care le-a furnizat un echipament sub presiune sau un
ansamblu;
b) oricărui operator economic căruia i-au furnizat un echipament sub presiune sau un
ansamblu.
timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat echipamentul sub presiune sau ansamblul şi
timp de 10 ani după ce au furnizat echipamentul sub presiune ori ansamblul.
CAPITOLUL III
Conformitatea şi clasificarea echipamentelor sub presiune şi ale ansamblurilor
ART. 12
Prezumţia de conformitate
(1) Se consideră că echipamentele sub presiune sau ansamblurile prevăzute la art. 4
alin. (1) - (3) sunt conforme cu cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1
atunci când sunt conforme cu prevederile standardelor române şi/sau ale standardelor
naţionale ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene care adoptă standarde
armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene sau cu părţi ale acestora.
(2) Lista standardelor române care adoptă standardele armonizate, prevăzute la alin.
(1), ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, se elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi
turismului, se actualizează periodic şi se publică în Monitorul Oficial al României.
(3) Se consideră că materialele utilizate pentru producerea echipamentelor sub
presiune sau a ansamblurilor sunt conforme cu cerinţele esenţiale de securitate
prevăzute în anexa nr. 1, atunci când sunt conforme cu aprobările europene de
materiale ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
ART. 13
Clasificarea echipamentelor sub presiune
(1) Echipamentele sub presiune prevăzute la art. 4 alin. (1) sunt clasificate în
categorii în conformitate cu anexa nr. 2, în funcţie de creşterea nivelului de pericol. În
scopul realizării acestei clasificări, fluidele se împart în următoarele două grupe:
a) grupa 1, care cuprinde substanţe şi amestecuri, astfel cum sunt definite la art. 2
pct. 7 şi 8 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE
şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006, care sunt
clasificate ca fiind periculoase în conformitate cu clasele de pericol fizic sau pentru
sănătate prevăzute în părţile 2 şi 3 ale anexei nr. 1 la regulamentul respectiv:
(i) explozivi instabili sau explozivi din diviziunile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 şi 1.5;
(ii) gaze inflamabile, categoriile 1 şi 2;
(iii) gaze oxidante, categoria 1;
(iv) lichide inflamabile, categoriile 1 şi 2;
(v) lichide inflamabile, categoria 3, atunci când temperatura maxim admisibilă este
mai mare decât punctul de aprindere;
(vi) solide inflamabile, categoriile 1 şi 2;
(vii) substanţe şi amestecuri autoreactive, tipurile A - F;
(viii) lichide piroforice, categoria 1;
(ix) solide piroforice, categoria 1;
(x) substanţe şi amestecuri care emit gaze inflamabile în contact cu apa, categoriile
1, 2 şi 3;
(xi) lichide oxidante, categoriile 1, 2 şi 3;
(xii) solide oxidante, categoriile 1, 2 şi 3;
(xiii) peroxizi organici, tipurile A - F;
(xiv) toxicitate orală acută, categoriile 1 şi 2;
(xv) toxicitate dermică acută, categoriile 1 şi 2;
(xvi) toxicitate inhalatorie acută, categoriile 1, 2 şi 3;
(xvii) toxicitate asupra unui organ-ţintă specific - o singură expunere, categoria 1.
Grupa 1 include şi substanţe şi amestecuri conţinute de echipamentele sub presiune
cu o temperatură maximă admisibilă TS care depăşeşte punctul de aprindere al
fluidului;
b) grupa 2, care cuprinde substanţele şi amestecurile care nu sunt prevăzute la lit. a).
(2) În cazul în care un recipient este constituit din mai multe incinte, recipientul este
clasificat în categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte luate individual.
Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în funcţie de fluidul care
impune categoria cea mai severă.
……
ART. 17
Declaraţia UE de conformitate
(1) Declaraţia UE de conformitate atestă faptul că a fost demonstrată îndeplinirea
cerinţelor esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Declaraţia UE de conformitate se întocmeşte după modelul prevăzut în anexa nr.
4, conţine elementele specificate în procedurile relevante de evaluare a conformităţii
prevăzute în anexa nr. 3 şi se actualizează ori de câte ori este cazul.
(3) Declaraţia UE de conformitate pentru echipamentele sub presiune sau
ansamblurile puse la dispoziţie pe piaţă în România se redactează sau se traduce,
după caz, în limba română.
(4) În cazul în care un echipament sub presiune sau un ansamblu intră sub incidenţa
mai multor acte ale Uniunii Europene prin care se solicită o declaraţie UE de
conformitate, se întocmeşte o singură declaraţie UE de conformitate în legătură cu toate
aceste acte ale Uniunii Europene. Declaraţia respectivă conţine identificarea actelor în
cauză ale Uniunii Europene, inclusiv referinţele de publicare ale acestora.
(5) Prin întocmirea declaraţiei UE de conformitate, producătorul îşi asumă
responsabilitatea pentru conformitatea echipamentului sub presiune sau a ansamblului
cu cerinţele stabilite în prezenta hotărâre.
ART. 18
Principii generale ale marcajului CE
Marcajul CE face obiectul principiilor generale prevăzute la art. 30 din Regulamentul
(CE) nr. 765/2008.
ART. 19
Cerinţe pentru aplicarea marcajului CE
(1) Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil şi indelebil pe oricare dintre
următoarele:
a) pe fiecare echipament sub presiune prevăzut la art. 4 alin. (1) sau pe plăcuţa sa cu
date;
b) pe fiecare ansamblu prevăzut la art. 4 alin. (2) şi (3) sau pe plăcuţa sa cu date.
În cazul în care aplicarea nu este posibilă sau nu este justificată din considerente
ţinând de natura echipamentului sau a ansamblului, marcajul CE se aplică pe ambalaj şi
pe documentele de însoţire.
(2) Echipamentul sau ansamblul prevăzut la alin. (1) trebuie să fie fabricat complet
sau să se afle într-un stadiu de fabricaţie care să permită verificarea finală, astfel cum
aceasta este prevăzută la pct. 3.2 din anexa nr. 1.
(3) Nu este necesară aplicarea marcajului CE individual pe fiecare echipament sub
presiune care compune un ansamblu. Echipamentele individuale sub presiune care
poartă deja marcajul CE continuă să îşi păstreze marcajul atunci când sunt montate
într-un ansamblu.
(4) Marcajul CE se aplică înainte ca echipamentul sub presiune sau ansamblul să fie
introdus pe piaţă.
(5) Marcajul CE este urmat de numărul de identificare al organismului notificat, în
cazul în care un astfel de organism este implicat în faza de control a producţiei.
Numărul de identificare a organismului notificat se aplică de către organismul notificat
sau, conform instrucţiunilor acestuia, de către producător ori reprezentantul său
autorizat.
(6) Marcajul CE şi, după caz, numărul de identificare prevăzut la alin. (5) pot fi urmate
de orice alt însemn care indică un risc special sau o utilizare specială.
…..
Notă: Notele din tabelele prevăzute mai jos se vor corela cu textul prezentei
Hotărâri a Guvernului
Tabelul 1
Recipiente prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (i) prima liniuță din prezenta
hotărâre
Prin excepție, recipientele destinate să conțină un gaz instabil și care aparțin categoriei
I sau II prin aplicarea tabelului 1 se clasifică în categoria III.
Tabelul 2
Recipiente prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (i) a doua liniuță din prezenta
hotărâre
Prin excepție, stingătoarele portabile și buteliile pentru echipamentele de respirație se
clasifică cel puțin în categoria III.
Tabelul 3
Recipiente prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) prima liniuță din prezenta
hotărâre
Tabelul 4
Recipiente prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) a doua liniuță din prezenta
hotărâre
Prin excepție, ansamblurile prevăzute pentru producția de apă caldă menționate la art.
4 alin. (3) din hotărâre fac obiectul fie al unei examinări UE de tip (modulul B - tip de
proiect) în scopul de a controla conformitatea acestora cu cerințele esențiale prevăzute
la pct. 2.10, 2.11, 3.4 și pct. 5 lit. a) și d) din anexa nr. 1 la hotărâre, fie al unui sistem
complet de asigurare a calității (modulul H).
Tabelul 5
Echipamente sub presiune prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b) din prezenta hotărâre
Prin excepție, oalele de gătit sub presiune fac obiectul unei proceduri de evaluare a
conformității echivalente cel puțin unuia dintre modulele din categoria III.
Tabelul 6
Conducte prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) pct. (i) prima liniuță din prezenta
hotărâre
Prin excepție, conductele destinate gazelor instabile și care aparțin categoriei I sau II în
conformitate cu tabelul 6 se clasifică în categoria III.
Tabelul 7
Conducte prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) pct. (i) a doua liniuță din prezenta
hotărâre
Prin excepție, toate rețelele de conducte care conțin fluide la o temperatură mai mare
de 350°C și care fac parte din categoria II, prin aplicarea tabelului 7, se clasifică în
categoria III.
Tabelul 8
Conducte prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) pct. (ii) prima liniuță din prezenta
hotărâre
Tabelul 9
Conducte prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) pct. (ii) a doua liniuță din prezenta
hotărâre
Legea nr. 90 din 4 iulie 2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile
ART. 1
Domeniu de aplicare
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte reguli privind echipamentele sub
presiune transportabile, cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa şi de a asigura libera
circulaţie a acestor echipamente pe teritoriul Uniunii Europene.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică:
a) noilor echipamente sub presiune transportabile, aşa cum sunt definite la art. 2 pct.
1, care nu poartă marcajele de conformitate prevăzute de directivele 84/525/CEE,
84/526/CEE, 84/527/CEE sau Directiva 1999/36/CE, în scopul punerii la dispoziţie pe
piaţă a echipamentelor respective;
b) echipamentelor sub presiune transportabile, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 1,
care poartă marcajele de conformitate prevăzute de Directiva 2010/35/UE sau
directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE ori Directiva 1999/36/CE, în vederea
inspecţiilor periodice, a inspecţiilor intermediare, a controalelor excepţionale şi a utilizării
acestora;
c) echipamentelor sub presiune transportabile, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 1,
care nu poartă marcajele de conformitate prevăzute de Directiva 1999/36/CE, în
vederea reevaluării conformităţii.
...............
ART. 7
(1) Distribuitorii pun la dispoziţie pe piaţa Uniunii Europene numai echipamente sub
presiune transportabile care sunt conforme cu anexele la Hotărârea Guvernului nr.
1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă. Înainte de a
pune la dispoziţie pe piaţă echipamentele sub presiune transportabile, distribuitorii
verifică dacă acestea poartă marcajul "pi"
şi dacă sunt însoţite de certificatul de conformitate şi de adresa de contact menţionate

la art. 6 alin. (3). În cazul în care distribuitorul consideră sau are motive să creadă că
echipamentele sub presiune transportabile nu sunt conforme cu anexele la Hotărârea
Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, sau cu prezenta ordonanţă de
urgenţă, acesta nu pune la dispoziţie pe piaţă echipamentele respective decât după ce
se asigură conformitatea acestora. În plus, în cazul în care echipamentele sub presiune
transportabile prezintă un risc, distribuitorul comunică acest lucru producătorului sau
importatorului, precum şi autorităţilor de supraveghere a pieţei.
(2) Distribuitorii se asigură că, atât timp cât echipamentele sub presiune
transportabile se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau de transport
nu periclitează conformitatea acestora cu cerinţele prevăzute în anexele la Hotărârea
Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare.
(3) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că echipamentele sub
presiune transportabile pe care le-au pus la dispoziţie pe piaţă nu sunt conforme cu
anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, sau cu
prezenta ordonanţă de urgenţă se asigură că sunt luate măsurile corective necesare
pentru a asigura conformitatea echipamentelor respective, pentru a le retrage sau
pentru a le recupera, dacă este cazul. În plus, în cazul în care echipamentele sub
presiune transportabile prezintă un risc, distribuitorii comunică de îndată acest lucru
producătorului, importatorului, dacă este cazul, şi autorităţilor naţionale competente din
statele membre în care au pus la dispoziţie pe piaţă echipamentele respective,
prezentând, în special, informaţii detaliate cu privire la neconformitate şi la măsurile
corective luate. Distribuitorii elaborează documente referitoare la toate aceste cazuri de
neconformitate şi la măsurile corective.
(4) În urma unei cereri motivate din partea unei autorităţi naţionale competente,
distribuitorii îi prezintă acesteia toate informaţiile şi documentele necesare pentru a
demonstra conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile, într-o limbă care
poate fi uşor înţeleasă de autoritatea respectivă. Distribuitorii cooperează cu autoritatea
respectivă, la cererea acesteia, în vederea adoptării oricărei măsuri de eliminare a
riscurilor prezentate de echipamentele sub presiune transportabile pe care le-au pus la
dispoziţie pe piaţă.
(5) Distribuitorii prezintă operatorilor numai informaţii conforme cu cerinţele prevăzute
în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în
prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 8
Obligaţiile proprietarilor
(1) În cazul în care proprietarul consideră sau are motive să creadă că echipamentele
sub presiune transportabile nu sunt conforme cu anexele la Hotărârea Guvernului nr.
1.326/2009, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cerinţele privind inspecţiile periodice,
şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă, acesta nu pune la dispoziţie pe piaţă
echipamentele respective decât după ce se asigură conformitatea acestora. În plus, în
cazul în care echipamentele sub presiune transportabile prezintă un risc, proprietarul
comunică acest lucru producătorului, importatorului sau distribuitorului, precum şi
autorităţilor de supraveghere a pieţei. Proprietarii elaborează documente referitoare la
toate aceste cazuri de neconformitate şi la măsurile corective.
(2) Proprietarii se asigură că, atât timp cât echipamentele sub presiune transportabile
se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau de transport nu periclitează
conformitatea acestora cu cerinţele prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr.
1.326/2009, cu modificările ulterioare.
(3) Proprietarii prezintă operatorilor numai informaţii conforme cu cerinţele prevăzute
în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în
prezenta ordonanţă de urgenţă.
(4) Prezentul articol nu se aplică persoanelor private care intenţionează să
folosească sau folosesc echipamentele sub presiune transportabile pentru uz personal,
pentru uz casnic ori pentru activităţi de agrement sau sportive.
ART. 9
Obligaţiile operatorilor
(1) Operatorii utilizează numai echipamente sub presiune transportabile care sunt
conforme cu cerinţele prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu
modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) În cazul în care echipamentele sub presiune transportabile prezintă un risc,
operatorul comunică acest lucru atât proprietarului, cât şi autorităţilor de supraveghere a
pieţei.
ART. 10
Cazuri în care obligaţiile producătorilor se aplică importatorilor şi distribuitorilor
Importatorul sau distribuitorul este considerat producător în sensul prezentei
ordonanţe de urgenţă şi este supus obligaţiilor care îi revin producătorului în temeiul art.
4 atunci când introduce pe piaţă echipamente sub presiune transportabile sub numele
sau marca sa ori modifică echipamentele sub presiune transportabile deja introduse pe
piaţă astfel încât conformitatea cu cerinţele aplicabile ar putea fi afectată.
...............
ART. 12
Conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile şi evaluarea conformităţii
(1) Echipamentele sub presiune transportabile menţionate la art. 1 alin. (2) lit. a)
trebuie să îndeplinească cerinţele relevante privind evaluarea conformităţii, inspecţiile
periodice, inspecţiile intermediare şi verificările excepţionale, prevăzute în anexele la
Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezentul capitol,
precum şi în cap. IV.
(2) Echipamentele sub presiune transportabile menţionate la art. 1 alin. (2) lit. b)
trebuie să respecte specificaţiile pe baza cărora au fost fabricate. Echipamentele
respective trebuie să facă obiectul unor inspecţii periodice, al unor inspecţii intermediare
şi al unor verificări excepţionale, în conformitate cu anexele la Hotărârea Guvernului nr.
1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi să se conformeze cerinţelor prevăzute în
prezentul capitol, precum şi în cap. IV.
(3) Certificatele de evaluare a conformităţii şi certificatele de reevaluare a
conformităţii, precum şi rapoartele privind inspecţiile periodice, inspecţiile intermediare
şi verificările excepţionale, emise de un organism notificat, sunt valabile în toate statele
membre. Părţile demontabile ale echipamentelor sub presiune transportabile
reîncărcabile pot face obiectul unei evaluări separate a conformităţii.
ART. 13
Reevaluarea conformităţii
Reevaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune transportabile menţionate la
art. 1 alin. (2) lit. c), fabricate şi puse în funcţiune înainte de data punerii în aplicare a
Directivei 1999/36/CE, se efectuează în conformitate cu procedura de reevaluare a
conformităţii prevăzută în anexa nr. 2. Marcajul "pi" se aplică în conformitate cu
prevederile anexei nr. 2.
ART. 14
Principiile generale ale marcajului "pi"
(1) Marcajul "pi" se aplică numai de către producător sau, în cazul reevaluării
conformităţii, aşa cum se prevede în anexa nr. 2. În cazul buteliilor de gaz reglementate
anterior prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001 privind aprobarea
unor reglementări tehnice pentru recipiente-butelii, cu modificările şi completările
ulterioare, marcajul "pi" se aplică de către organismul notificat sau sub supravegherea
acestuia.
(2) Marcajul "pi" se aplică numai echipamentelor sub presiune transportabile care:
a) îndeplinesc cerinţele de evaluare a conformităţii prevăzute în anexele la Hotărârea
Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de
urgenţă; sau
b) îndeplinesc cerinţele de reevaluare a conformităţii menţionate la art. 13.
Marcajul "pi" nu se aplică niciunui alt echipament sub presiune transportabil.
(3) Prin faptul că aplică sau dispune aplicarea marcajului "pi", producătorul arată că
îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea echipamentelor sub presiune
transportabile cu toate cerinţele aplicabile prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului
nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(4) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, marcajul "pi" este singurul marcaj care
atestă conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile cu cerinţele aplicabile
prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare,
şi în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(5) Este interzisă aplicarea pe echipamentele sub presiune transportabile a mărcilor,
semnelor şi inscripţiilor care pot induce în eroare părţile terţe în ceea ce priveşte
semnificaţia sau forma marcajului "pi" ori ambele. Se pot aplica şi alte marcaje pe
echipamentele sub presiune transportabile, cu condiţia să nu afecteze vizibilitatea,
lizibilitatea şi semnificaţia marcajului "pi".
(6) Marcajul "pi" se aplică şi părţilor demontabile cu funcţie directă de siguranţă ale
echipamentelor sub presiune transportabile reîncărcabile.
Libera circulaţie a echipamentelor sub presiune transportabile
Fără a aduce atingere procedurilor de salvgardare prevăzute la art. 28 şi 29 şi
cadrului de supraveghere a pieţei prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de
acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi
de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, autoritatea de supraveghere a pieţei
nu poate interzice, restricţiona sau împiedica, pe teritoriul României, libera circulaţie,
punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea echipamentelor sub presiune transportabile
care respectă dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
......
ART. 32
(1) Autoritatea de supraveghere a pieţei care verifică respectarea prevederilor
prezentei ordonanţe de urgenţă este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi a Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR.
Hotararea Guvernului nr. 1029-2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a

maşinilor
Art. 1
Prezenta hotărâre se aplică următoarelor produse: maşini, echipamente
interschimbabile, componente de securitate, dispozitive de prindere pentru ridicarea
sarcinii, lanţuri, cabluri şi chingi, arbori de transmisie cu articulaţii cardanice,
cvasimaşini, stabilind cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate specifice acestora,
prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) componentelor de securitate destinate a fi utilizate ca piese de schimb pentru
înlocuirea pieselor identice şi furnizate de către producătorul maşinii originale;
b) echipamentelor specifice destinate utilizării în târguri şi/sau parcuri de distracţii;
c) maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune în scopuri nucleare care, în
cazul avariilor, pot avea ca rezultat emisii radioactive;
d) armelor, inclusiv armelor de foc;
e)mijloacelor de transport următoare: tractoare agricole sau forestiere, cu excepţia
maşinilor montate pe aceste vehicule, pentru riscurile prevăzute de Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea
Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor
rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, cu
modificările şi completările ulterioare, vehicule şi remorcile acestora, cu excepţia
maşinilor montate pe aceste vehicule, prevăzute de Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
vehicule, cu excepţia maşinilor montate pe aceste vehicule, prevăzute de Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, vehicule destinate exclusiv competiţiilor şi mijloacelor de
transport aerian, naval şi feroviar, cu excepţia maşinilor montate pe aceste mijloace de
transport;
f) navelor maritime şi platformelor maritime, inclusiv echipamentelor instalate la
bordul acestor nave şi/sau platforme;
g) maşinilor special proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii
publice;
h) maşinilor special proiectate şi construite în scop de cercetare pentru utilizare
temporară în laboratoare;
i) ascensoarelor care echipează puţurile de mină;
j) maşinilor special destinate deplasării artiştilor în timpul spectacolelor;
k) produselor electrice şi electronice, în măsura în care acestea sunt reglementate de
Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasă tensiune, republicată, cu modificările ulterioare: aparate
electrocasnice, echipamente audio şi video, echipamente pentru tehnologia informaţiei,
echipamente pentru birouri, mecanisme de joasă tensiune pentru conexiuni şi control,
motoare electrice;
l) echipamentelor electrice de înaltă tensiune: aparataje pentru conexiuni şi control
transformatoare.
Art. 3
(1) În sensul prezentei hotărâri, prin maşini se înţelege produsele prevăzute la art. 1,
cu excepţia cvasimaşinilor.
(2) În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
1. maşină:
a) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una
este în mişcare, care sunt reunite de o manieră solidară în vederea unui anumit scop, în
special montat ori destinat montării cu un sistem de acţionare, altul decât forţa umană
sau animală, aplicată direct;
b) un ansamblu prevăzut la lit. a), căruia îi lipsesc numai componentele care să îl
conecteze la locul de utilizare sau conexiunile la surse de energie şi de mişcare;
c) un ansamblu prevăzut la lit. a) şi b), pregătit să fie instalat şi care nu poate să
funcţioneze decât montat pe un mijloc de transport sau instalat într-o clădire ori
structură;
d) un ansamblu de maşini prevăzute la lit. a) - c) sau o cvasimaşină prevăzută la pct.
7, care, în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi comandate astfel încât
să funcţioneze ca un întreg;
e) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una
este în mişcare, care sunt reunite în scopul ridicării sarcinilor şi a căror singură sursă de
energie este forţa umană, aplicată direct;
2. echipament interschimbabil - un dispozitiv care, ulterior punerii în funcţiune a unei
maşini sau a unui vehicul-tractor, este asamblat pe aceasta chiar de către operator, în
scopul de a modifica funcţia sa ori de a asigura o funcţie nouă, în măsura în care acest
echipament nu este o piesă de schimb ori o unealtă;
3. componentă de securitate - componenta care este introdusă separat pe piaţă şi
este destinată să asigure o funcţie de securitate, a cărei defectare sau funcţionare
necorespunzătoare periclitează securitatea şi/sau sănătatea persoanelor expuse şi care
nu este necesară pentru funcţionarea maşinii ori care poate fi înlocuită cu alte
componente ce permit funcţionarea normală a maşinii. Lista indicativă a componentelor
de securitate, prevăzută în anexa nr. 5, este actualizată periodic potrivit procedurii
reglementate la art. 8 alin. 1 lit. a) din Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European
şi Consiliului din 17 mai 2006 privind maşinile industriale şi modificarea Directivei
95/16/CE;
4. dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - o componentă sau un echipament
nefixat la maşina de ridicat, care este amplasat între maşină şi sarcină ori pe sarcină, în
scopul prinderii ei, sau care este destinat să facă parte integrantă a sarcinii şi este
introdus separat pe piaţă; elementele care servesc la realizarea unei legături şi
componentele lor sunt considerate dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii;
5. lanţuri, cabluri şi chingi - lanţurile, cablurile şi chingile proiectate şi construite în
scopul de a ridica, fiind parte a maşinilor de ridicat sau a dispozitivului de prindere
pentru ridicarea sarcinii;
6. arbore de transmisie cu articulaţie cardanică - un dispozitiv amovibil pentru
transmisie mecanică; o componentă amovibilă destinată transmisiei de putere între o
maşină autopropulsată sau un vehicul-tractor şi maşina receptoare, prin primul lagăr fix
al acesteia. Dacă acest dispozitiv este introdus pe piaţă împreună cu un protector,
ansamblul este considerat un singur produs;
7. cvasimaşină - maşina parţial finalizată; un ansamblu care se constituie ca o
maşină, dar care nu poate să asigure el însuşi un scop definit. Un sistem de acţionare
este o cvasimaşină. Cvasimaşina este destinată a fi încorporată sau asamblată cu alte
maşini ori alte cvasimaşini sau echipamente în vederea constituirii unei maşini căreia i
se aplică prezenta hotărâre.
...................
Supravegherea pieţei
Art. 5
(1) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate
competentă în domeniu, trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca maşinile
să fie introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai dacă acestea satisfac
prevederile prezentei hotărâri şi nu compromit sănătatea şi securitatea persoanelor şi,
dacă este cazul, a animalelor domestice sau bunurilor, atunci când ele sunt instalate şi
întreţinute corespunzător şi utilizate în conformitate cu destinaţia lor sau în condiţii
rezonabil previzibile.
.......................
Art. 13
(1) Pentru a atesta conformitatea unei maşini cu prevederile prezentei hotărâri,
producătorul sau reprezentantul său autorizat trebuie să aplice una dintre procedurile
de evaluare a conformităţii prevăzute la alin. (2), (3) şi (4).
(2) Dacă maşina nu este prevăzută în anexa nr. 4, producătorul sau reprezentantul
său autorizat trebuie să aplice procedura de evaluare a conformităţii cu controlul intern
al producţiei maşinilor, prevăzută la anexa nr. 8.
......................
Marcajul CE
Art. 16
(1) Marcajul CE de conformitate este format din iniţialele "CE", în conformitate cu
grafica modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Marcajul CE se aplică pe maşină în mod vizibil, lizibil şi de neşters, în
conformitate cu prevederile anexei nr. 3.
.........................
Anexa 4
CATEGORII DE MAŞINI
pentru care se aplică una dintre procedurile prevăzute la art. 13 alin. (3) şi (4) din
hotărâre
......................
13. maşini de colectare a deşeurilor menajere cu încărcare manuală şi având un
mecanism de compactare încorporat;
......................
16. elevatoare pentru vehicule;
17. echipamente pentru ridicarea persoanelor şi obiectelor, care prezintă un pericol
de cădere pe verticală de la o înălţime mai mare de 3 m;
..................
21. blocuri logice care asigură funcţii de securitate;
22. structuri de protecţie pentru combaterea efectelor răsturnării (ROPS);
23. structuri de protecţie pentru combaterea efectelor căderilor de obiecte (FOPS).
Anexa 5
LISTĂ INDICATIVĂ
a componentelor de securitate prevăzute la art. 3 alin. (2) pct. 3 din hotărâre
1. protectorii arborilor de transmisie cu articulaţii cardanice;

2. dispozitive de protecţie destinate detectării prezenţei persoanelor;
3. protectori mobili acţionaţi cu un dispozitiv de blocare destinat să fie utilizat la
maşinile menţionate la pct. 9, 10 şi 11 din anexa nr. 4;
4. blocuri logice care asigură funcţiile de securitate la maşini;
5. valve cu mijloace suplimentare de detectare a defectării, destinate controlului
mişcărilor periculoase la maşini;
6. sisteme de extracţie a emisiilor maşinii;
7. protectori şi dispozitive de protecţie destinate să protejeze persoanele expuse
împotriva părţilor mobile implicate direct în procesul de lucru al maşinii;
8. dispozitive de control al solicitărilor şi al mişcărilor la maşinile de ridicat;
9. dispozitive de reţinere a persoanelor pe scaun;
10. dispozitivele pentru oprirea de urgenţă;
11. sistemele de descărcare pentru prevenirea acumulării sarcinilor electrostatice
potenţial periculoase;
12. limitatoare de energie şi dispozitive de securitate prevăzute la pct. 1.5.7, 3.4.7 şi
4.1.2.6 din anexa nr. 1;
13. sisteme şi dispozitive destinate reducerii emisiei de zgomot şi a vibraţiilor;
14. structuri de protecţie pentru combaterea efectelor răsturnării (ROPS);
15. structuri de protecţie pentru combaterea efectelor căderilor de obiecte (FOPS);
16. comenzile bimanuale;
17. componente pentru maşinile de ridicat şi/sau deplasat persoane între diferite
paliere, incluse în lista următoare:
a) dispozitive de blocare a uşilor palierelor;
b) dispozitive care prevăd împiedicarea căderii sau a mişcării necontrolate pe
verticală a cabinei;
c) dispozitive de limitare a excesului de viteză;
d) amortizoare cu acumulare de energie:
- neliniare; sau
- cu amortizarea reculului;
e) amortizoare cu disipare de energie;
f) dispozitive de securitate montate pe cricurile circuitelor hidraulice la care acestea
sunt utilizate ca dispozitive împotriva căderii;
g) dispozitive de securitate electrică compuse din întrerupătoare de securitate care
cuprind componente electronice.
Hotărârea Guvernului nr. 410 din 2016 privind stabilirea condiţiilor pentru
introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a ascensoarelor şi pentru punerea
la dispoziţie pe piaţă a componentelor de siguranţă pentru ascensoare
ART. 1
(1) Prezenta hotărâre stabileşte reguli privind ascensoarele care deservesc
permanent clădiri şi construcţii, destinate pentru transportul de:
a) persoane;
b) persoane şi mărfuri;
c) doar mărfuri, dacă există acces la suportul pentru transport, adică dacă o
persoană poate intra fără dificultate şi dacă este prevăzut cu comenzi situate în
interiorul suportului pentru transport sau în raza de acţiune a unei persoane din interior.
(2) Prevederile prezentei hotărâri se aplică şi componentelor de siguranţă pentru
ascensoare prevăzute în anexa nr. 3, care sunt utilizate în ascensoarele prevăzute la
alin. (1).
a) dispozitivelor de ridicare a căror viteză nu depăşeşte 0,15 m/s;
b) elevatoarelor pentru construcţii;
c) instalaţiilor de transport pe cablu, inclusiv instalaţiilor de transport pe plan înclinat
care se deplasează pe şine;
d) ascensoarelor special proiectate şi construite pentru uz militar sau poliţienesc;
e) dispozitivelor de ridicare de pe care se pot efectua lucrări;
f) ascensoarelor pentru puţuri de mină;
g) dispozitivelor de ridicare pentru ridicarea artiştilor în timpul spectacolelor;
h) dispozitivelor de ridicare instalate în mijloacele de transport;
i) dispozitivelor de ridicare conectate la utilaje şi destinate exclusiv accesului la locul
de muncă, inclusiv puncte de întreţinere şi inspecţie pe echipamente tehnice;
j) trenurilor cu cremalieră şi pinion;
k) scărilor şi trotuarelor rulante.
(4) În situaţia în care, pentru ascensoare sau pentru componentele de siguranţă
pentru ascensoare, riscurile prevăzute de prezenta hotărâre sunt reglementate în
totalitate sau parţial de legislaţia specifică a Uniunii Europene, prevederile prezentei
hotărâri nu se aplică sau aplicarea acestora încetează de la data aplicării respectivei
legislaţii specifice a Uniunii Europene.
....
ART. 3
(1) Introducerea pe piaţă sau punerea în funcţiune a ascensoarelor sau punerea la
dispoziţie pe piaţă a componentelor de siguranţă pentru ascensoare care sunt conforme
cu prevederile prezentei hotărâri nu poate fi interzisă, restricţionată sau împiedicată.
(2) Cu ocazia târgurilor, expoziţiilor sau demonstraţiilor, ascensoarele sau
componentele de siguranţă pentru ascensoare care nu sunt în conformitate cu
prevederile prezentei hotărâri pot fi expuse cu condiţia ca un anunţ vizibil să indice clar
faptul că ele nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri şi că nu vor fi introduse
sau puse la dispoziţie pe piaţă până când nu sunt aduse în stare de conformitate. În
timpul demonstraţiilor se iau măsuri de securitate corespunzătoare pentru a asigura
protecţia persoanelor.
(3) În situaţia în care este necesar, se pot emite reglementări care cuprind cerinţe
specifice de protecţie a sănătăţii şi integrităţii fizice a persoanelor când ascensoarele
sunt puse în funcţiune sau utilizate. Respectivele reglementări nu pot aduce modificări
care contravin prevederilor prezentei hotărâri.
ART. 4
(1) Se admit introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a ascensoarelor numai
dacă acestea respectă dispoziţiile prezentei hotărâri, în condiţiile în care sunt montate şi
întreţinute corespunzător şi utilizate pentru scopul propus.
(2) Se admit punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune a componentelor
de siguranţă pentru ascensoare numai dacă acestea respectă dispoziţiile prezentei
hotărâri, în condiţiile în care sunt integrate şi întreţinute corespunzător şi utilizate în
scopul propus.
ART. 5
(1) Ascensoarele trebuie să respecte cerinţele esenţiale privind sănătatea şi
securitatea prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Componentele de siguranţă pentru ascensoare trebuie să respecte cerinţele
esenţiale privind sănătatea şi securitatea prevăzute în anexa nr. 1 şi permit
ascensoarelor în care sunt integrate să se conformeze cerinţelor respective.
ART. 6
(1) Persoana responsabilă pentru efectuarea lucrărilor în clădire sau pentru
construcţie şi montatorul ascensorului trebuie să se informeze reciproc cu privire la
acţiunile necesare pentru asigurarea unei bune funcţionări şi utilizări în condiţii de
siguranţă a ascensorului şi să ia măsurile corespunzătoare.
(2) Puţurile prevăzute pentru ascensoare nu trebuie să conţină cabluri, conducte sau
fitinguri, altele decât cele necesare pentru funcţionarea şi siguranţa ascensorului.
CAPITOLUL II
ART. 7
(1) În situaţia în care introduc un ascensor pe piaţă, montatorii se asigură că el a fost
proiectat, fabricat, montat şi testat în conformitate cu cerinţele esenţiale de sănătate şi
(2) Montatorii întocmesc documentaţia tehnică şi efectuează procedura relevantă de
evaluare a conformităţii prevăzută la art. 16 sau dispun efectuarea acesteia. În cazul în
care prin procedura menţionată s-a demonstrat conformitatea ascensorului cu cerinţele
esenţiale de sănătate şi securitate aplicabile, montatorul întocmeşte o declaraţie UE de
conformitate, se asigură că aceasta însoţeşte ascensorul şi aplică marcajul CE.
(3) Montatorul păstrează documentaţia tehnică, declaraţia UE de conformitate şi,
dacă este cazul, decizia/deciziile de aprobare pe o perioadă de 10 ani după
introducerea pe piaţă a ascensorului.
(4) Ori de câte ori este justificat de riscurile prezentate de un ascensor, pentru a
proteja sănătatea şi securitatea consumatorilor, montatorii investighează şi, dacă este
necesar, ţin un registru de reclamaţii şi cu privire la ascensoarele neconforme.
(5) Montatorii se asigură că pe ascensoare este marcat tipul, lotul sau seria sau un
alt element care permite identificarea acestora.
(6) Montatorii indică pe ascensor denumirea lor, denumirea lor comercială
înregistrată sau marca lor comercială înregistrată şi adresa poştală la care pot fi
contactaţi. Adresa indică un singur punct de contact pentru montator. Datele de contact
trebuie să fie în limba română.
(7) Montatorii se asigură că ascensorul este însoţit de instrucţiunile de utilizare
prevăzute la pct. 6.2 din anexa nr. 1, redactate în limba română. Aceste instrucţiuni,
precum şi orice text imprimat pe etichete trebuie să fie clare, uşor de înţeles şi
indelebile.
(8) Montatorii care consideră sau au motive să creadă că un ascensor pe care l-au
introdus pe piaţă nu este conform cu prezenta hotărâre iau de îndată măsurile corective
necesare pentru a aduce respectivul ascensor în conformitate. În cazul în care
ascensorul prezintă un risc, montatorii informează imediat în acest sens autoritatea de
supraveghere a pieţei, oferind informaţii detaliate, în special cu privire la
neconformitatea în cauză şi la orice măsuri corective luate.
(9) Montatorii, în urma unei cereri motivate din partea autorităţii de supraveghere a
pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesare, redactate în
limba română, pentru a demonstra conformitatea ascensorului cu prezenta hotărâre.
Informaţiile şi documentaţia respective pot fi furnizate pe suport hârtie sau în format
electronic. Montatorii cooperează cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea
acesteia, cu privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor prezentate de
ascensoarele pe care le-au introdus pe piaţă.
ART. 8
(1) În situaţia în care introduc pe piaţă componente de siguranţă pentru ascensoare,
producătorii se asigură că ele au fost proiectate şi fabricate potrivit prevederilor art. 5
alin. (2).
(2) Producătorii întocmesc documentaţia tehnică corespunzătoare şi efectuează
procedura aplicabilă de evaluare a conformităţii prevăzută la art. 15 sau dispun
efectuarea acesteia.
(3) În cazul în care prin procedura menţionată la alin. (2) s-a demonstrat
conformitatea unei componente de siguranţă pentru ascensoare cu cerinţele esenţiale
de sănătate şi securitate aplicabile, producătorul întocmeşte o declaraţie UE de
conformitate, se asigură că aceasta însoţeşte componenta de siguranţă pentru
ascensoare şi aplică marcajul CE.
(4) Producătorul păstrează documentaţia tehnică, declaraţia UE de conformitate şi,
dacă este cazul, decizia/deciziile de aprobare pe o perioadă de 10 ani după
introducerea pe piaţă a componentei de siguranţă pentru ascensoare.
continuă a producţiei în serie cu prezenta hotărâre. Modificările de proiectare sau cele
referitoare la caracteristicile componentei de siguranţă pentru ascensoare şi modificările
standardelor armonizate sau ale altor specificaţii tehnice, în raport cu care se declară
conformitatea unei componente de siguranţă pentru ascensoare, se iau în considerare
în mod corespunzător.
(6) Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de o componentă
de siguranţă pentru ascensoare, pentru a proteja sănătatea şi securitatea
consumatorilor, producătorii testează prin eşantionare componentele de siguranţă
pentru ascensoare puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, după caz, ţin un registru
de reclamaţii cu componente de siguranţă pentru ascensoare neconforme şi de
rechemări ale componentelor de siguranţă pentru ascensoare şi informează distribuitorii
şi montatorii cu privire la orice astfel de activităţi de monitorizare.
(7) Producătorii se asigură de faptul că pe componentele de siguranţă pentru
ascensoare pe care le-au pus la dispoziţie pe piaţă este marcat tipul, lotul, seria sau un
alt element care permite identificarea acestora sau, dacă dimensiunea sau natura
componentei de siguranţă pentru ascensoare nu o permite, se asigură că informaţia
corespunzătoare este prevăzută pe eticheta menţionată la art. 19 alin. (1).
(8) Producătorii indică pe componentele de siguranţă pentru ascensoare denumirea
lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor comercială înregistrată şi
adresa poştală la care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe eticheta
prevăzută la art. 19 alin. (1). Adresa indică un singur punct de contactat pentru
producător. Datele de contact trebuie să fie în limba română.
(9) Producătorii se asigură de faptul că componenta de siguranţă pentru ascensoare
este însoţită de instrucţiunile prevăzute la pct. 6.1 din anexa nr. 1, redactate în limba
română. Instrucţiunile în cauză, precum şi orice text imprimat pe etichete trebuie să fie
clare, uşor de înţeles şi indelebile.
(10) Producătorii care consideră sau au motive să creadă că o componentă de
siguranţă pentru ascensoare pe care au introdus-o pe piaţă nu este conformă cu
prezenta hotărâre iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectiva
componentă de siguranţă pentru ascensoare în conformitate, pentru a o retrage sau
pentru a o rechema, după caz. În cazul în care componenta de siguranţă pentru
ascensoare prezintă un risc, producătorii informează imediat în acest sens autoritatea
de supraveghere a pieţei, indicând detalii, în special cu privire la neconformitate şi la
orice măsuri corective luate.
a pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesare, redactate în
limba română, pentru a demonstra conformitatea componentei de siguranţă pentru
ascensoare cu prezenta hotărâre. Informaţiile şi documentaţia respective pot fi furnizate
pe suport hârtie sau în format electronic. Producătorii cooperează cu autoritatea de
supraveghere a pieţei, la cererea acesteia, cu privire la orice măsură luată pentru
eliminarea riscurilor prezentate de componentele de siguranţă pentru ascensoare pe
care aceştia le-au introdus pe piaţă.
ART. 9
(1) Un producător sau un montator poate numi printr-un mandat scris un reprezentant
autorizat. Obligaţiile stabilite la art. 7 alin. (1) sau la art. 8 alin. (1) şi obligaţia de
întocmire a documentaţiei tehnice menţionate la art. 7 alin. (2) sau la art. 8 alin. (2) nu
fac parte din mandatul reprezentantului autorizat.
producător sau montator. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească
cel puţin următoarele:
a) să păstreze la dispoziţia autorităţii de supraveghere a pieţei declaraţia UE de
conformitate şi, dacă este cazul, decizia/deciziile de aprobare referitoare la sistemul de
asigurare a calităţii utilizat de producător sau de montator, precum şi documentaţia
tehnică, pe o perioadă de 10 ani după introducerea pe piaţă a componentei de
siguranţă pentru ascensoare sau a ascensorului;
b) la cererea motivată a autorităţii de supraveghere a pieţei să furnizeze acesteia
toate informaţiile şi documentaţia necesare pentru a demonstra conformitatea
componentelor de siguranţă pentru ascensoare sau a ascensorului;
privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor prezentate de componenta de
siguranţă pentru ascensoare sau de ascensorul vizat de mandatul reprezentantului
autorizat.
ART. 10
(1) Importatorii introduc pe piaţă numai componente de siguranţă pentru ascensoare
conforme.
(2) Înainte de introducerea pe piaţă a unei componente de siguranţă pentru
ascensoare, importatorii se asigură că procedura corespunzătoare de evaluare a
conformităţii prevăzută la art. 15 a fost îndeplinită de către producător. Totodată aceştia
se asigură că producătorul a întocmit documentaţia tehnică, că componenta de
siguranţă pentru ascensoare poartă marcajul CE şi este însoţită de declaraţia UE de
conformitate şi de documentele necesare şi că producătorul a respectat cerinţele
prevăzute la art. 8 alin. (7) şi (8).
(3) Dacă importatorul consideră sau are motive să creadă că o componentă de
siguranţă pentru ascensoare nu este conformă cu art. 5 alin. (2), acesta nu introduce
componenta de siguranţă pentru ascensoare pe piaţă înainte să fie adusă în
conformitate. În cazul în care componenta de siguranţă pentru ascensoare prezintă un
risc, importatorul informează producătorul şi autoritatea de supraveghere a pieţei în
acest sens.
(4) Importatorii indică pe componenta de siguranţă pentru ascensoare denumirea lor,
denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor comercială înregistrată şi adresa
poştală la care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau
într-un document care însoţeşte componenta de siguranţă pentru ascensoare. Datele
de contact trebuie să fie în limba română.
(5) Importatorii se asigură că componenta de siguranţă pentru ascensoare este
însoţită de instrucţiunile menţionate la pct. 6.1 din anexa nr. 1, redactate în limba
română.
(6) Importatorii se asigură că, atât timp cât o componentă de siguranţă pentru
ascensoare se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau transport ale
acesteia nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate
prevăzute la art. 5 alin. (2).
(7) Ori de câte ori este justificat de riscurile prezentate de o componentă de siguranţă
pentru ascensoare, pentru a proteja sănătatea şi securitatea consumatorilor,
importatorii testează prin eşantionare componentele de siguranţă pentru ascensoarele
puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, după caz, ţin un registru de reclamaţi cu
componente de siguranţă pentru ascensoare neconforme şi de rechemări ale
componentelor de siguranţă pentru ascensoare şi informează distribuitorii şi montatorii
cu privire la orice astfel de activităţi de monitorizare.
(8) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că o componentă de
siguranţă pentru ascensoare pe care au introdus-o pe piaţă nu este conformă cu
prezenta hotărâre iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectiva
ascensoare prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritatea
de supraveghere a pieţei, indicând detalii, în special cu privire la neconformitatea în
cauză şi la orice măsuri corective luate.
(9) Importatorii păstrează o copie a declaraţiei UE de conformitate şi, dacă este
cazul, decizia/deciziile de aprobare la dispoziţia autorităţii de supraveghere a pieţei pe o
perioadă de 10 ani după introducerea pe piaţă a componentei de siguranţă pentru
ascensoare şi se asigură că documentaţia tehnică poate fi pusă la dispoziţia acestei
autorităţi, la cerere.
pieţei, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară, redactate în
limba română, pentru a demonstra conformitatea unei componente de siguranţă pentru
ascensoare. Informaţiile şi documentaţia respective pot fi furnizate pe suport hârtie sau
în format electronic. Importatorii cooperează cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la
cererea acesteia, cu privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor prezentate
de componentele de siguranţă pentru ascensoare pe care aceştia le-au introdus pe
piaţă.
ART. 11
(1) Înainte de a pune la dispoziţie pe piaţă o componentă de siguranţă pentru
ascensoare, distribuitorii verifică dacă respectiva componentă de siguranţă pentru
ascensoare poartă marcajul CE, dacă aceasta este însoţită de declaraţia UE de
conformitate, de documentele necesare şi de instrucţiunile menţionate la pct. 6.1 din
anexa nr. 1, redactate în limba română, precum şi dacă producătorul şi importatorul au
(2) Dacă distribuitorul consideră sau are motive să creadă că o componentă de
siguranţă pentru ascensoare nu este conformă cu prevederile art. 5 alin. (2), acesta nu
pune la dispoziţie pe piaţă componenta de siguranţă pentru ascensoare înainte să fie
adusă în conformitate. În situaţia în care componenta de siguranţă pentru ascensoare
prezintă un risc, distribuitorul informează producătorul sau importatorul în acest sens,
precum şi autoritatea de supraveghere a pieţei.
(3) Distribuitorii se asigură că, atât timp cât o componentă de siguranţă pentru
ascensoare se află în responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau transport ale
acesteia nu periclitează conformitatea sa cu prevederile art. 5 alin. (2).
(4) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că o componentă de
siguranţă pentru ascensoare pe care au pus-o la dispoziţie pe piaţă nu este conformă
cu prezenta hotărâre iau măsurile corective necesare pentru a aduce respectiva
ascensoare prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritatea
de supraveghere a pieţei oferind informaţii detaliate, în special cu privire la
neconformitatea în cauză şi la orice măsuri corective luate.
(5) Distribuitorii, la cererea motivată a autorităţii de supraveghere a pieţei, furnizează
acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesare, redactate în limba română, pentru
a demonstra conformitatea unei componente de siguranţă pentru ascensoare.
Informaţiile şi documentaţia respective pot fi furnizate pe suport hârtie sau în format
electronic. Distribuitorii cooperează cu autoritatea de supraveghere a pieţei, la cererea
acesteia, cu privire la orice măsură luată pentru eliminarea riscurilor prezentate de
componentele de siguranţă pentru ascensoare pe care aceştia le-au pus la dispoziţie pe
piaţă.
ART. 12
Un importator sau un distribuitor este considerat producător, potrivit prevederilor
prezentei hotărâri, şi trebuie să respecte obligaţiile ce revin acestuia, prevăzute la art. 8,
în situaţia în care:
a) introduce pe piaţă o componentă de siguranţă pentru ascensoare sub denumirea
sau marca sa comercială; sau
b) modifică o componentă de siguranţă pentru ascensoare deja introdusă pe piaţă
într-o manieră care poate afecta conformitatea cu prezenta hotărâre.
ART. 13
(1) Operatorii economici transmit, la cerere, autorităţii de supraveghere a pieţei datele
de identificare ale:
a) oricărui operator economic care le-a furnizat o componentă de siguranţă pentru
ascensoare;
b) oricărui operator economic căruia i-au furnizat o componentă de siguranţă pentru
ascensoare.
timp de 10 ani după ce le-a fost furnizată componenta de siguranţă pentru ascensoare
şi timp de 10 ani după ce au furnizat componenta de siguranţă pentru ascensoare.
....
ART. 18
Marcajul CE este supus principiilor generale prevăzute la art. 30 din Regulamentul
(CE) nr. 765/2008.
ART. 19
(1) Marcajul CE se aplică vizibil, lizibil şi indelebil pe fiecare cabină de ascensor şi pe
fiecare dintre componentele de siguranţă pentru ascensoare sau, când acest lucru nu
este posibil, pe o etichetă ataşată componentei de siguranţă pentru ascensoare care nu
se poate separa de aceasta.
(2) Marcajul CE se aplică înainte ca ascensorul sau componenta de siguranţă pentru
ascensoare să fie introduse pe piaţă.
(3) Marcajul CE de pe ascensoare este urmat de numărul de identificare al
organismului notificat implicat în oricare dintre următoarele proceduri de evaluare a
conformităţii:
a) inspecţia finală, prevăzută în anexa nr. 5;
b) verificare unitară, prevăzută în anexa nr. 8;
c) asigurarea calităţii, prevăzută în anexele nr. 10, 11 sau 12.
(4) Marcajul CE de pe componentele de siguranţă pentru ascensoare este urmat de
numărul de identificare al organismului notificat implicat în oricare dintre următoarele
proceduri de evaluare a conformităţii:
a) asigurarea calităţii unui produs, prevăzută în anexa nr. 6;
b) asigurarea totală a calităţii, prevăzută în anexa nr. 7;
c) conformitatea cu tipul plus verificarea aleatorie pentru componentele de siguranţă
pentru ascensoare, prevăzută în anexa nr. 9.
(5) Numărul de identificare al organismului notificat se aplică de către acesta sau,
conform instrucţiunilor acestuia, de către producător sau reprezentantul său autorizat
sau de către montator sau reprezentantul său autorizat.
(6) Marcajul CE şi numărul de identificare al organismului notificat pot fi urmate de
orice alt însemn care indică un risc special sau o utilizare specială.
.............
ANEXA 2
DECLARAŢIA UE DE CONFORMITATE
A. Conţinutul declaraţiei UE de conformitate pentru componentele de siguranţă

pentru ascensoare
Declaraţia UE de conformitate pentru componentele de siguranţă pentru ascensoare
conţine următoarele informaţii:
a) denumirea comercială şi adresa producătorului;
b) dacă este cazul, denumirea comercială şi adresa reprezentantului autorizat;
c) descrierea componentei de siguranţă pentru ascensoare, detaliile privind tipul sau
seria şi numărul seriei, dacă există; dacă este necesar pentru identificarea componentei
de siguranţă pentru ascensoare, se poate adăuga o imagine;
d) funcţia de siguranţă a componentei de siguranţă pentru ascensoare, dacă nu este
evidentă din descriere;
e) anul fabricaţiei componentei de siguranţă pentru ascensoare;
f) toate dispoziţiile relevante cărora li se conformează componenta de siguranţă
pentru ascensoare;
g) o declaraţie din care să reiasă că componenta de siguranţă pentru ascensoare
este conformă cu legislaţia relevantă de armonizare a Uniunii Europene;
h) după caz, referinţa la standardul armonizat utilizat;
i) după caz, denumirea, adresa şi numărul de identificare al organismului notificat
care a efectuat examinarea UE de tip a componentelor de siguranţă pentru ascensoare
prevăzută la lit. A din anexa nr. 4 la hotărâre şi din anexa nr. 6 la hotărâre şi referinţa
certificatului de examinare UE de tip emis de organismul notificat respectiv;
j) după caz, denumirea, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat
care a realizat procedura de evaluare a conformităţii de tip cu verificare aleatorie pentru
componentele de siguranţă pentru ascensoare, prevăzute în anexa nr. 9 la hotărâre;
k) după caz, denumirea, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat
care a aprobat sistemul de asigurare a calităţii utilizat de producător potrivit procedurii
de evaluare a conformităţii prevăzute în anexa nr. 6 sau 7 la hotărâre;
l) numele şi funcţia persoanei împuternicite să semneze declaraţia în numele
producătorului sau al reprezentantului său autorizat;
m) locul şi data semnăturii;
n) semnătura.
B. Conţinutul declaraţiei UE de conformitate pentru ascensoare

Declaraţia UE de conformitate pentru ascensoare se întocmeşte în limba română,
este dactilografiată sau tipărită şi conţine următoarele informaţii:
a) denumirea comercială şi adresa montatorului;
b) dacă este cazul, denumirea comercială şi adresa reprezentantului autorizat;
c) descrierea ascensorului, detaliile privind tipul sau seria, numărul seriei şi adresa
unde este montat ascensorul;
d) anul montării ascensorului;
e) toate dispoziţiile relevante cărora li se conformează ascensorul;
f) o declaraţie din care să reiasă că ascensorul este conform cu întreaga legislaţie
relevantă de armonizare a Uniunii;
g) după caz, referinţa/referinţele la standardele armonizate utilizate;
h) după caz, denumirea, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat
care a realizat examinarea UE de tip a ascensoarelor prevăzută la lit. B din anexa nr. 4
la hotărâre în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. a) din hotărâre şi referinţa la certificatul
de examinare UE de tip emis de organismul notificat;
i) după caz, denumirea, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat
care a realizat verificarea unităţii pentru ascensoarele din anexa nr. 8 la hotărâre în
conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. c) din hotărâre;
j) după caz, numele, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat care
a realizat inspecţia finală a ascensoarelor din anexa nr. 5 la hotărâre;
k) după caz, numele, adresa şi numărul de identificare ale organismului notificat care
a aprobat sistemul de asigurare a calităţii utilizat de montator potrivit procedurii de
evaluare a conformităţii prevăzute în anexa nr. 10, 11 sau 12 la hotărâre;
l) numele şi funcţia persoanei împuternicite să semneze declaraţia în numele
montatorului sau al reprezentantului său autorizat;
m) locul şi data semnăturii;
n) semnătura.
ANEXA 3
LISTA
componentelor de siguranţă pentru ascensoare
1. Dispozitive de zăvorâre a uşilor de palier
2. Dispozitivele prevăzute la pct. 3.2 din anexa nr. 1 la hotărâre pentru împiedicarea
căderii cabinei sau a mişcărilor sale necontrolate
3. Limitatoare de viteză
4. a) Tampoane cu înmagazinarea energiei: neliniare sau cu amortizarea mişcării de
revenire
b) Tampoane cu disiparea energiei
5. Dispozitive de siguranţă montate pe vinciurile circuitelor hidraulice, când acestea
sunt utilizate ca paracăzătoare
6. Contacte electrice de siguranţă sub formă de circuite de siguranţă care conţin
componente electronice
Hotărârea Guvernului nr. 957-2016 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului (UE) 2016/424 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9
martie 2016 privind instalaţiile pe cablu şi de abrogare a Directivei 2000/9/CE
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cadrul legal şi instituţional necesar aplicării
2016 privind instalaţiile pe cablu şi de abrogare a Directivei 2000/9/CE, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 81 din 31 martie 2016, denumit în
continuare Regulament.
ART. 3
Autoritatea competentă pentru supravegherea pieţei, potrivit capitolului V din
Regulament, este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR.
ART. 4
Pentru punerea în aplicare a art. 5 alin. (1) şi (2) şi a art. 8 şi 9 din Regulament se
stabilesc următoarele:
a) persoana responsabilă de instalaţia pe cablu este persoana fizică sau juridică care
contractează realizarea unei instalaţii pe cablu;
b) executarea lucrărilor de construire aferente infrastructurii instalaţiilor pe cablu se
realizează în baza autorizaţiei de construire obţinute în conformitate cu prevederile Legii
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995
privind calitatea în construcţii, republicată;
c) punerea în funcţiune şi utilizarea instalaţiilor pe cablu sunt admise în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a
combustibil, republicată, şi cu respectarea prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile
instalaţiilor pe cablu.
ART. 10
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de
condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni şi se sancţionează după
cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 6 din Regulament, cu amendă de la 50.000 lei la
100.000 lei, precum şi cu una dintre următoarele măsuri administrative: interzicerea
utilizării instalaţiei şi, după caz, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe
piaţă a subsistemelor şi componentelor de securitate neconforme;
b) nerespectarea prevederilor art. 11 - 14, 16 şi 19 din Regulament, cu amendă de la
25.000 lei la 50.000 lei, precum şi cu una dintre următoarele măsuri administrative:
interzicerea utilizării instalaţiei şi, după caz, retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea
introducerii pe piaţă a subsistemelor şi componentelor de securitate neconforme;
c) nerespectarea prevederilor art. 21 din Regulament, cu amendă de la 25.000 lei la
50.000 lei, precum şi cu una dintre următoarele măsuri administrative: interzicerea
comercializării subsistemelor şi componentelor de securitate ori, după caz, interzicerea
introducerii pe piaţă până la eliminarea neconformităţilor.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se
realizează de către personalul împuternicit din cadrul ISCIR.
Extrase relevante din REGULAMENTUL (UE) 2016/424 privind instalaţiile pe

cablu şi de abrogare a Directivei 2000/9/CE
Articolul 1 Obiect
Prezentul regulament stabileşte normele privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi libera
circulaţie a subsistemelor şi componentelor de securitate pentru instalaţiile pe cablu.
Acesta conţine, de asemenea, norme privind proiectarea, construcţia şi punerea în
funcţiune a instalaţiilor pe cablu noi.
Articolul 2 Domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică instalaţiilor pe cablu noi destinate transportului de
persoane, modificărilor instalaţiilor pe cablu care necesită o nouă autorizare şi
subsistemelor şi componentelor de securitate pentru instalaţiile pe
cablu.
(2) Prezentul regulament nu se aplică:
(a)ascensoarelor reglementate de Directiva 2014/33/UE;
(b) instalaţiilor pe cablu care sunt clasificate de către statele membre drept instalaţii
istorice, culturale sau de patrimoniu care au fost puse în funcţiune înainte de 1 ianuarie
1986, sunt exploatate în continuare şi nu au suferit nicio modificare semnificativă de
proiectare sau de construcţie, inclusiv subsistemele şi componentele de securitate
proiectate anume pentru acestea;
(c) instalaţiilor concepute în scopuri agricole sau forestiere;
(d) instalaţiilor pe cablu pentru deservirea adăposturilor montane şi a cabanelor,
destinate exclusiv transportului de bunuri şi transportului de persoane special
desemnate;
(e) echipamentelor fixe sau mobile concepute exclusiv pentru agrement şi distracţie, şi
nu drept mijloace de transport pentru persoane;
(f) instalaţiilor miniere sau altor instalaţii industriale fixe utilizate pentru activităţi
industriale;
(g) instalaţiilor în care utilizatorii sau vehiculele se deplasează pe apă.
Articolul 3 Definiţii
În scopul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1. „instalaţie pe cablu" înseamnă un sistem complet instalat in situ constând în
infrastructură şi subsisteme care este proiectat, construit, asamblat şi pus în funcţiune
în scopul transportului de persoane, a cărui tracţiune este asigurată de cabluri dispuse
de-a lungul traseului;
2. „subsistem" înseamnă oricare dintre sistemele enumerate în anexa I ca atare sau o
combinaţie a acestora, destinate a fi încorporate în instalaţiile pe cablu;
3. „infrastructură" înseamnă o structură a staţiilor sau o structură de-a lungul liniei
special concepute pentru fiecare instalaţie pe cablu şi construite in situ, care ia în
considerare traseul şi datele sistemului şi care este necesară pentru construirea şi
exploatarea instalaţiei pe cablu, inclusiv fundaţiile;
4. „componentă de securitate" înseamnă orice componentă de echipament sau orice
dispozitiv destinat a fi încorporat într-un subsistem sau într-o instalaţie pe cablu în
scopul îndeplinirii unei funcţii de securitate, a cărui defectare prezintă un risc pentru
securitatea sau sănătatea pasagerilor, a personalului de exploatare sau a unor părţi
terţe;
...
5. „teleferic" înseamnă o instalaţie pe cablu în care vehiculele sunt suspendate pe unul
sau mai multe cabluri şi propulsate de acesta/acestea;
6. „teleschi" înseamnă o instalaţie pe cablu în care pasagerii cu echipament
corespunzător sunt tractaţi de-a lungul unei căi de rulare amenajate în acest scop;
7. „funicular" înseamnă o instalaţie pe cablu în care vehiculele sunt tractate, cu ajutorul
uneia sau mai multor frânghii, de-a lungul unei căi de rulare care poate fi amplasată pe
sol sau susţinută de structuri fixe;
8. „punere la dispoziţie pe piaţă" înseamnă orice furnizare a unui subsistem sau a unei
componente de securitate pentru distribuirea sau utilizarea pe piaţa Uniunii în cadrul
unei activităţi comerciale, contra cost sau gratuit;
9. „introducere pe piaţă" înseamnă prima punere la dispoziţie pe piaţa Uniunii a unui
subsistem sau a unei componente de securitate;
10. „punere în funcţiune" înseamnă exploatarea iniţială a unei instalaţii pe cablu în
scopul transportului de persoane;
11. „producător" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care manufacturează un
subsistem sau o componentă de securitate ori pentru care se proiectează sau se
manufacturează un subsistem sau o componentă de securitate şi care comercializează
subsistemul sau componenta de securitate respectivă sub numele sau marca sa sau
îl/o încorporează într-o instalaţie pe cablu;
12. „reprezentant autorizat" înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în
Uniune care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acţiona în
numele acestuia în ceea ce priveşte anumite sarcini specifice;
13. „importator" înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care
introduce pe piaţa Uniunii un subsistem sau o componentă de securitate dintr-o ţară
terţă;
14. „distribuitor" înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanţul de aprovizionare,
alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziţie pe piaţă un subsistem
sau o componentă de securitate;
15. „operatori economici" înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul
şi distribuitorul unui subsistem sau al unei componente de securitate;
...
16. „marcaj CE" înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că
subsistemul sau componenta de securitate se conformează cerinţelor aplicabile din
actele legislative de armonizare ale Uniunii care prevăd aplicarea respectivului marcaj
pe produs.
...
Articolul 6 Cerinţe esenţiale

Instalaţiile pe cablu şi infrastructura, subsistemele şi componentele de securitate ale
acestora îndeplinesc cerinţele esenţiale prevăzute în anexa II aplicabile acestora.
Articolul 7 Libera circulaţie a subsistemelor şi a componentelor de securitate

Statele membre nu pot interzice, restricţiona sau împiedica punerea la dispoziţie pe
piaţă a subsistemelor şi a componentelor de securitate care îndeplinesc cerinţele
prezentului regulament.
...
Articolul 8 Analiza securităţii şi raportul de securitate pentru instalaţiile pe cablu

planificate
Persoana responsabilă de instalaţia pe cablu, stabilită de un stat membru în
conformitate cu dreptul naţional, efectuează o analiză a securităţii instalaţiei pe cablu
planificate sau solicită efectuarea acestei analize.
Articolul 9 Autorizarea instalaţiilor pe cablu

(1) Fiecare stat membru stabileşte procedurile de autorizare a construcţiei şi punerii în
funcţiune a instalaţiilor situate pe teritoriul propriu.
(2) Persoana responsabilă de instalaţia pe cablu, stabilită de fiecare stat membru în
conformitate cu dreptul naţional, transmite raportul de securitate menţionat la articolul 8,
declaraţia de conformitate UE şi celelalte documente referitoare la conformitatea
subsistemelor şi a componentelor de securitate, precum şi documentaţia referitoare la
caracteristicile instalaţiei pe cablu autorităţii sau organismului responsabil pentru
autorizarea instalaţiilor pe cablu. Documentaţia referitoare la instalaţia pe cablu include,
de asemenea, condiţiile necesare, inclusiv restricţiile de exploatare, precum şi indicaţiile
complete referitoare la reviziile tehnice, supravegherea, reglajul şi întreţinerea instalaţiei
pe cablu. O copie a acestor documente se păstrează in situ, la instalaţia pe cablu.
Articolul 11 Obligaţiile producătorilor

(1) Atunci când introduc pe piaţă subsisteme sau componente de securitate sau atunci
când le încorporează într-o instalaţie pe cablu, producătorii se asigură că acestea au
fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele esenţiale prevăzute în anexa II.
(2) Producătorii de subsisteme sau componente de securitate întocmesc documentaţia
tehnică menţionată în anexa VIII („documentaţia tehnică") şi efectuează procedura
relevantă de evaluare a conformităţii menţionată la articolul 18 sau dispun efectuarea
acestei proceduri.
În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui subsistem sau a unei componente
de securitate cu cerinţele aplicabile prin procedura menţionată la primul paragraf,
producătorii întocmesc o declaraţie de conformitate UE şi aplică marcajul CE.
(3) Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia de conformitate UE timp
de 30 de ani după introducerea pe piaţă a subsistemului sau a componentei de
securitate.
...
Articolul 19 Declaraţia de conformitate UE

(1) Declaraţia de conformitate UE pentru un subsistem sau o componentă de
securitate stipulează faptul că a fost demonstrată îndeplinirea cerinţelor esenţiale
prevăzute în anexa II.
(2) Declaraţia de conformitate UE se structurează după modelul prevăzut în anexa IX,
conţine elementele specificate în modulele relevante stabilite în anexele III-VII şi se
actualizează în permanenţă. Declaraţia însoţeşte subsistemul sau componenta de
securitate şi este tradusă în limba/limbile impusă/impuse de statul membru în care este
introdus(ă) sau pus(ă) la dispoziţie pe piaţă subsistemul sau componenta de securitate.
Articolul 20 Principii generale ale marcajului CE

Marcajul CE face obiectul principiilor generale prevăzute la articolul 30 din
Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
Articolul 21 Norme şi condiţii pentru aplicarea marcajului CE

(1) Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil şi indelebil pe subsistemul sau pe
componenta de securitate ori pe plăcuţa sa cu datele produsului. Dacă acest lucru nu
este posibil sau nu se justifică dată fiind natura subsistemului sau a componentei de
securitate, marcajul CE se aplică pe ambalaj şi pe documentele însoţitoare.
(2) Marcajul CE se aplică înainte ca subsistemul sau componenta de securitate să fie
introdus(ă) pe piaţă.
...
ANEXA I Subsisteme
O instalaţie pe cablu se compune din infrastructură şi din subsistemele enumerate în
continuare:
1. cabluri şi elemente ataşate cablurilor;
2. angrenaje şi frâne;
3. dispozitive mecanice:
3.1.dispozitive de tensiune în cablu;
3.2.dispozitive mecanice în staţii;
3.3.dispozitive mecanice ale lucrărilor de linie;
4. vehicule:
4.1. cabine, telescaune şi teleschiuri;
4.2. suspante (corzi);
4.3. cărucioare (transbordoare);
4.4. elemente de legătură cu cablurile;
5. dispozitive electrotehnice:
5.1.dispozitive de comandă, de supraveghere şi de securitate;
5.2.instalaţii de comunicare şi de informare;
5.3.dispozitive de protecţie împotriva trăsnetelor;
6. echipamente de salvare:
6.1.dispozitive fixe de salvare;
dispozitive mobile de salvare.
Anexa IX Declaraţia de conformitate UE
1. Subsistemul/componenta de securitate sau modelul de subsistem/componentă de

securitate (produsul, tipul, lotul sau numărul de serie).
2. Numele şi adresa producătorului şi, după caz, ale reprezentantului autorizat al
acestuia.
3. „Prezenta declaraţie de conformitate este emisă pe răspunderea exclusivă a
producătorului."
4. Obiectul declaraţiei (identificarea subsistemului sau a componentei de securitate
care permite trasabilitatea. Aceasta poate include o imagine, în cazul în care acest
lucru este necesar pentru identificarea subsistemului sau a componentei de securitate):
— descrierea subsistemului sau a componentei de securitate,
— toate dispoziţiile relevante pe care trebuie să le respecte componenta de securitate,
în special condiţiile de utilizare.
5. Obiectul declaraţiei descris la punctul 4 este în conformitate cu legislaţia relevantă
de armonizare a Uniunii: ...
6. Trimiteri la standardele armonizate relevante folosite sau trimiteri la celelalte
specificaţii tehnice în legătură cu care se declară conformitatea:
7. Organismul notificat ... (denumire, adresă, număr) ... a efectuat ... (descrierea
intervenţiei) ... şi a emis certificatul/ certificatele: . (detalii, inclusiv data acestuia şi, după
caz, informaţii cu privire la durata şi condiţiile valabilităţii sale).
8. Informaţii suplimentare:
Semnat pentru şi în numele:
(locul şi data emiterii):
(numele, funcţia) (semnătura):
Hotărârea Guvernului nr. 435/2010 privind regimul de introducere pe piaţă şi de

exploatare a echipamentelor pentru agrement, cu modificările şi completările
ulterioare
ART. 1
(1) Prezenta hotărâre reglementează regimul de introducere pe piaţă şi de exploatare
a echipamentelor pentru agrement.
a) echipamentelor destinate competiţiilor sportive şi sporturilor extreme;
b) echipamentelor supuse legislaţiei privind regimul armelor şi muniţiilor;
c) echipamentelor pentru practicarea sporturilor cu motor.
…
ART. 3
(1) Se admite introducerea pe piaţă a echipamentelor pentru agrement care respectă
cerinţele esenţiale de securitate aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Înainte de introducerea pe piaţă a unui echipament pentru agrement, producătorul
sau reprezentantul său autorizat ori importatorul trebuie să solicite unui organism de
certificare desemnat evaluarea conformităţii echipamentului în cauză cu cerinţele
esenţiale de securitate aplicabile şi emiterea unui certificat de conformitate, care va
însoţi produsul.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) echipamentele pentru agrement conforme
cu reglementările tehnice, standardele, specificaţiile tehnice sau procedurile de
fabricaţie ale unui alt stat membru al Uniunii Europene ori care este parte a Acordului
instituind Spaţiul Economic European sau ale Turciei, care asigură un nivel echivalent
de protecţie cu cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1.
(4) Pentru echipamentele prevăzute la alin. (3), în situaţia în care organele de control
consideră necesară luarea unei decizii din categoria celor prevăzute la art. 2 alin. (1) din
Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie
2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale
pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a
Deciziei nr. 3.052/95/CE, producătorul, reprezentantul său autorizat, distribuitorul sau
importatorul, după caz, trebuie să pună la dispoziţie organelor de control, la cerere,
reglementările tehnice, standardele, specificaţiile tehnice sau procedurile de fabricaţie
aplicabile acestora şi documentele care atestă conformitatea lor.
…
ART. 4
(1) În scopul realizării evaluării conformităţii prevăzute la art. 3 alin. (2), producătorul
sau reprezentantul său autorizat ori importatorul trebuie:
a) să înainteze unui organism de certificare desemnat, ales de către el, o cerere de
evaluare semnată, însoţită de dosarul tehnic al echipamentului pentru agrement.
Cererea de evaluare trebuie să includă denumirea şi adresa producătorului şi, în cazul
în care cererea este depusă de către reprezentantul autorizat, şi numele şi adresa
acestuia;
b) să pună la dispoziţia organismului de certificare desemnat, în vederea examinării
şi testării, unul sau mai multe echipamente pentru agrement, reprezentative, dacă este
cazul.
(2) Dosarul tehnic prevăzut la alin. (1) lit. a) trebuie să includă, după caz:
a) o descriere generală a produsului;
b) desenul de ansamblu şi desene de execuţie pentru toate componentele
echipamentului pentru agrement, schemele electrice şi hidraulice ale echipamentului,
atunci când este cazul, precum şi descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea
acestor desene şi scheme;
c) breviare ale calculelor efectuate;
d) lista standardelor, a specificaţiilor tehnice de referinţă şi/sau a reglementărilor
aplicate pentru proiectarea şi execuţia echipamentelor de agrement, identificate prin
titlu, număr şi data emiterii;
e) analiza de risc, cu identificarea elementelor de securitate şi a avertizărilor;
f) instrucţiuni de utilizare şi de întreţinere;
g) instrucţiuni şi desene de montaj, cu precizarea spaţiilor de securitate şi a condiţiilor
pentru realizarea fundaţiilor echipamentelor pentru agrement, dacă este cazul;
h) proceduri şi instrucţiuni scrise pentru proiectare, execuţie, montare, încercări;
i) descriere a examinărilor şi încercărilor, efectuate pe durata execuţiei, asamblării şi
a montajului;
j) rapoarte de inspecţie, de încercare şi de etalonare realizate, în copie.
(3) Organismul de certificare desemnat verifică documentele ce i-au fost înaintate şi
realizează examinările şi încercările necesare pentru a se asigura că echipamentul
pentru agrement respectă cerinţele esenţiale de securitate. Pentru produsele ce fac
obiectul producţiei de serie, în scopul de a se asigura de capabilitatea producătorului de
a furniza consecvent echipamente având caracteristicile şi performanţele
echipamentului certificat, organismul de certificare desemnat evaluează sistemul calităţii
aplicat de producător.
(4) În situaţia în care în urma evaluării prevăzute la alin. (3) organismul de certificare
desemnat consideră că echipamentele pentru agrement respectă cerinţele esenţiale de
securitate aplicabile, emite un certificat de conformitate.
(5) În situaţia în care obiectul certificatului de conformitate este un echipament pentru
agrement ce urmează a se realiza în producţie de serie, organismul de certificare
desemnat trebuie să supravegheze, prin audituri periodice, respectarea continuă a
cerinţelor care au stat la baza emiterii certificatului şi să ia măsuri de suspendare sau
de retragere a certificatului de conformitate în cazul nerespectării obligaţiilor asumate
de producător în baza certificării.
(6) Dosarul tehnic prevăzut la alin. (2) trebuie păstrat de către producător sau
reprezentantul său autorizat timp de 10 ani de la realizarea ultimului echipament de
acelaşi tip şi pus la dispoziţia autorităţilor de supraveghere şi control, la solicitarea
acestora.
(7) Producătorul sau reprezentantul său autorizat, la solicitarea căruia s-a emis un
certificat de conformitate, are obligaţia de a face cunoscut imediat organismului de
certificare desemnat ce a emis respectivul document orice modificare adusă
documentaţiei şi condiţiilor ce au stat la baza certificării de conformitate.
(8) Decizia organismului de certificare desemnat de respingere a cererii de certificare
a unui echipament pentru agrement ori de suspendare sau retragere a unui certificat de
conformitate se face cunoscută solicitantului, menţionându-se motivele ce au stat la
baza deciziei. Solicitantul poate contesta această decizie la instanţa judecătorească
competentă, potrivit legii.
…
ART. 6
(1) Administratorul parcului de distracţii, indiferent dacă parcul de distracţii se află pe
un amplasament temporar sau definitiv, trebuie:
a) să obţină, să deţină şi să pună la dispoziţie organelor de supraveghere şi control,
la cerere, autorizaţia de funcţionare a parcului de distracţii, emisă de autorităţile publice
locale;
b) să efectueze, atunci când exploatarea echipamentelor de agrement impune acest
lucru, branşamentele necesare în conformitate cu legislaţia aplicabilă în vigoare;
c) să informeze consumatorii, printr-un panou de avertizare, amplasat la intrarea în
parcul de distracţii, despre:
(i) denumirea parcului de distracţii;
(ii) numărul autorizaţiei de funcţionare a parcului de distracţii, emisă de autorităţile
publice locale;
(iii) datele de identificare a administratorului, inclusiv adresa unde acesta are sediul;
(iv) numerele de telefon ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă
(salvare, pompieri, poliţie) şi al autorităţii pentru protecţia consumatorilor, pentru situaţii
de urgenţă;
(v) amplasarea echipamentelor pentru agrement, prin indicarea acestora pe harta
parcului de distracţii;
d) să asigure supravegherea parcului de distracţii;
e) să asigure împrejmuirea parcului de distracţii;
f) să asigure dotarea parcului de distracţii cu alimentare cu apă curentă, toalete
publice, canalizare corespunzătoare, instalaţii de iluminat pe timpul nopţii şi mijloace
adecvate de colectare a gunoiului;
g) să delimiteze aleile de acces la echipamentele pentru agrement din parcurile de
distracţii, astfel încât să se evite intrarea consumatorilor în raza de acţiune a
echipamentelor aflate în mişcare sau în alte zone care pot prezenta pericol pentru viaţa,
sănătatea sau securitatea acestora;
h) să anunţe imediat producerea oricărui accident sau incident grav autorităţilor
competente;
i) să aibă în dotare truse de prim ajutor pentru cazuri de urgenţă şi să afişeze în mod
vizibil consumatorilor locul unde acestea sunt amplasate;
j) să solicite şi să obţină autorizaţia de securitate la incendiu, în condiţiile legii, şi să
asigure mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor adecvate, funcţionale şi în
cantităţile necesare.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a), b), lit. c) pct. (ii) - (iv), lit. e) şi h) sunt aplicabile în mod
corespunzător şi administratorilor spaţiilor de joacă.
(3) Autorităţile publice locale au responsabilitatea asigurării funcţionării
echipamentelor pentru agrement din spaţiile de joacă amplasate pe domeniul public
local, astfel încât să nu fie afectată securitatea utilizatorilor.
ART. 7
Înainte de punerea în funcţiune a echipamentului pentru agrement pe orice
amplasament, deţinătorul echipamentului pentru agrement trebuie:
a) să se asigure că echipamentul pentru agrement ce urmează a fi exploatat, cu
excepţia echipamentelor prevăzute la art. 3 alin. (3), este însoţit de certificatul de
conformitate;
b) să încheie un document, în formă scrisă, cu administratorul parcului de distracţii
sau al spaţiului de joacă, din care să rezulte, cel puţin, acceptul acestuia pentru
amplasarea echipamentului pentru agrement şi perimetrul pentru amplasare, în cazul în
care deţinătorul echipamentului pentru agrement nu este şi administratorul parcului de
distracţii sau al spaţiului de joacă;
c) să se asigure că pe fiecare echipament sunt inscripţionate lizibil, durabil şi vizibil
informaţiile prevăzute în anexa nr. 2;
d) să efectueze o analiză de risc în exploatare, luându-se în considerare prevederile
anexei nr. 3;
e) să obţină autorizaţia de funcţionare a echipamentului pentru agrement, cu
respectarea prevederilor Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a
combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 8
Pe toată durata exploatării deţinătorul echipamentului pentru agrement trebuie:
1. să pună la dispoziţie administratorului, locatorului sau consumatorului, după caz,
echipamentul pentru agrement conform instrucţiunilor de exploatare furnizate de
producător sau reprezentantul său autorizat;
2. să informeze consumatorii, printr-un panou de avertizare amplasat în imediata
apropiere a echipamentelor, cu privire la:
a) denumirea echipamentului şi datele de identificare ale deţinătorului;
b) modul corect de utilizare şi comportamentul adecvat al consumatorilor în timpul
utilizării;
c) potenţialele pericole, aşa cum au fost ele identificate în cadrul analizei de risc în
exploatare, inclusiv asupra vârstei minime, limitei de greutate, înălţimii sau stării de
sănătate a consumatorilor, după caz;
3. să păstreze documentaţia furnizată de către producător, reprezentantul său
autorizat sau importator, după caz, pentru acel echipament pentru agrement;
4. să asigure efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii echipamentului pentru
agrement, conform instrucţiunilor tehnice furnizate de către producător, reprezentantul
său autorizat sau importator şi atunci când este cazul, numai cu persoane autorizate
conform legii;
5. să folosească, atunci când legislaţia în vigoare impune acest lucru, numai personal
de deservire autorizat.
ART. 9
(1) Informarea consumatorilor prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. c) şi art. 8 pct. 2 se face
în mod obligatoriu în limba română, fără a fi exclusă şi prezentarea în alte limbi, pe
panouri de avertizare durabile, amplasate vizibil şi inscripţionate cu caractere lizibile.
(2) În cazul echipamentelor pentru agrement amplasate în staţiuni şi zone turistice,
informarea consumatorilor se face în mod obligatoriu şi în cel puţin două limbi de
circulaţie internaţională.
(3) Este interzisă atenţionarea: "Utilizare pe riscul dumneavoastră" sau orice
atenţionare similară.
…
ANEXA 3
ANALIZA DE RISC ÎN EXPLOATARE
1. Analiza de risc în exploatare comportă succesiv:

a) identificarea potenţialelor pericole ce pot apărea la echipamentul pentru agrement
în timpul exploatării;
b) determinarea şi descrierea precisă a riscurilor corespunzătoare pentru securitatea
consumatorilor şi terţilor în timpul exploatării echipamentului pentru agrement;
c) evaluarea acestor riscuri.
2. Aspectele pericolelor ce trebuie luate în considerare în cadrul analizei de risc în
exploatare, după caz, sunt:
a) pericole care rezultă din dispunerea echipamentelor pentru agrement instalate;
b) pericole care rezultă din dispunerea echipamentelor pentru agrement instalate şi
din alte instalaţii prezente;
c) pericole care rezultă dintr-o administrare şi o întreţinere defectuoase;
d) pericole care rezultă din modificări substanţiale ale echipamentelor pentru
agrement instalate;
e) pericole care rezultă din materialul abandonat;
f) pericole care rezultă din amplasarea echipamentului pentru agrement în raport cu
căile de acces;
g) pericole care rezultă din îngrădiri/împrejmuiri;
h) pericole care rezultă din diferenţele de înălţime;
i) pericole care rezultă din vegetaţie;
j) pericole care rezultă din mobilierul urban;
k) pericole care rezultă dintr-o iluminare naturală sau artificială insuficientă a mediului
înconjurător;
l) pericole care rezultă din mediul înconjurător natural;
m) pericole care rezultă din lipsa de informare a adulţilor care supraveghează minorii
în ceea ce priveşte riscurile;
n) pericole care rezultă din accesibilitatea echipamentului pentru agrement şi din
situarea sa, ţinându-se seama de necesităţile de acces la acesta în caz de pană, stare
de urgenţă şi de evacuare;
o) pericole care rezultă din aptitudinile limitate ale utilizatorilor;
p) pericole care rezultă din vandalism;
q) pericole care rezultă din contaminare biologică;
r) pericole care rezultă din portanţa insuficientă a echipamentului, ţinându-se seama
de rezistenţa, rigiditatea şi capacitatea de deformare a materialelor utilizate;
s) pericole care rezultă din pierderea echilibrului echipamentului, ţinându-se seama
de susţinerea echipamentului, solului şi de fixarea echipamentului pe acesta, precum şi
de încărcările eventuale ale echipamentului;
t) pericole care rezultă din utilizarea echipamentului, printre care tăierea, strivirea,
asfixierea, înecul, electrocutarea, şocul şi supraîncărcarea corpului;
u) pericole care rezultă din lovirea consumatorilor, ţinându-se seama de proprietăţile
de atenuare la impactul cu solul şi de natura suprafeţei;
v) pericole care rezultă din interacţiunile eventuale ale echipamentului şi
consumatorilor cu mediul înconjurător şi cu publicul;
w) pericole în spaţiile închise, inclusiv lipsa de ventilaţie şi de luminozitate;
x) pericole care rezultă dintr-un incendiu;
y) pericole care rezultă din radiaţii dăunătoare;
z) pericole care rezultă din montaj necorespunzător;
aa) pericole care rezultă din posibilitatea insuficientă de supraveghere;
bb) pericole care rezultă dintr-o proastă întreţinere şi dintr-o administrare
defectuoasă;
cc) pericole care rezultă din modificări considerabile la echipament;
dd) pericole care rezultă dintr-o lipsă de informare a consumatorilor în ceea ce
priveşte riscurile;
ee) pericole care rezultă din lipsă de cunoştinţe, de pregătire şi de experienţă a
personalului tehnic, inclusiv în acordarea primului ajutor în caz de accident.
Prescripţii tehnice ISCIR
1.3. Prescripţii tehnice comune, aplicabile instalaţiilor sub presiune şi

instalaţiilor de ridicat
CR4-2009 - Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la

instalaţii/echipamente
CR6-2013 - Autorizarea operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor juridice care
efectuează examinări nedistructive precum şi evaluarea persoanelor juridice care
efectuează încercări distructive
CR7-2013 - Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi
polietilenă de înaltă densitate (PEHD)
CR8-2009 - Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi
acceptarea personalului auxiliar de deservire
CR9-2013 - Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţiile sub
presiune şi la instalaţiile de ridicat și a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă
de înaltă densitate (PEHD)
1.4. Prescripţii tehnice specifice instalaţiilor sub presiune
PT A1-2010 - Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos

cu puteri nominale ≤ 400 kw
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică la:

a) aparatele, cu puteri nominale P ≤ 400 kW utilizate pentru încălzit, alimentate cu
combustibil gazos sau lichid;
b) cazanele de apă caldă, cu puteri nominale P ≤ 400 kW şi temperatura maximă a
apei calde de cel mult 110ºC, alimentate cu combustibil gazos, lichid sau solid;
c) cazanele de abur de joasă presiune cu debitul nominal Q ≤ 0,6 t/h şi presiunea
maximă a aburului de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar), alimentate cu combustibil gazos,
lichid sau solid.
Prevederile prescripţiei tehnice nu se aplică aparatelor definite mai sus, special
destinate folosirii în procesele industriale care se desfăşoară în incinte industriale.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică şi la cazanele cu puteri nominale P ≤ 400 kW,
care poartă marcajul CE:
a) pentru apă fierbinte la temperatura maximă de 120 ºC, cu condiţia ca dispozitivele
de siguranţă să fie limitate la cel mult 110 ºC de către producător sau de către persoane
juridice autorizate conform prezentei prescripţii;
b) pentru abur cu presiunea maximă de 1 bar, cu condiţia ca dispozitivele de
siguranţă să fie limitate la cel mult 0,5 bar.
Nu fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice:
a) aparatele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) sobe şi şeminee echipate cu arzătoare cu aer aspirat.
PT C1-2010 - Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi
economizoare independente
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică:

a) cazanelor de abur cu presiunea nominală a aburului (PS) mai mare de 0,05 MPa
(0,5 bar);
b) cazanelor de apă fierbinte cu temperatura maximă a apei mai mare de 110 ºC;
c) supraîncălzitoarelor de abur şi economizoarelor independente.
Prevederile prescripţiei tehnice nu se aplică la:
a) cazanele montate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) schimbătoarele de căldură înglobate într-un proces tehnologic industrial şi a
căror funcţie este, în principal, răcirea diferitelor fluide (medii) între anumite limite
impuse de procesul tehnologic respectiv şi numai, în secundar, de a produce abur/apă
fierbinte sau de a supraîncălzi abur;
c) aparatele de vulcanizare cu foc direct;
d) cazanele care au ca agent termic alt fluid decât apa, ca de exemplu difil, difenil,
uleiuri organice, soluţii amoniacale şi altele asemenea, pentru care prezenta prescripţie
tehnică are caracter de recomandare, iar condiţiile tehnice privind montarea/instalarea,
punerea în funcţiune, exploatarea, verificarea tehnică şi repararea se stabilesc prin
documentaţia tehnică aferentă acestora;
e) cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.
PT C2-2010 - Arzătoare cu combustibili gazoşi şi lichizi

a) arzătoare cu combustibil lichid sau gazos care echipează instalaţiile tehnologice;
b) arzătoare cu combustibil lichid sau gazos care echipează aparate de încălzit cu
aer cald sau prin radiaţie, cu puterea nominală P > 400 kW.
Nu fac obiectul prevederilor prezentei prescripţii tehnice arzătoarele cu combustibil
lichid sau gazos care echipează instalaţiile tehnologice şi aparatele de încălzit cu aer
cald sau prin radiaţie, de pe nave, platforme marine fixe şi mobile.
PT C3-2012 - Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor – butelii cu capacitate

până la 26 litri pentru GPL
Se aplică pentru butelii sudate din oţel, cu sau fără marcaj de conformitate prevăzut de
legislația aplicabilă privind introducerea pe piaţă și pentru butelii din materiale
compozite, cu marcaj de conformitate prevăzut de legislația aplicabilă privind
introducerea pe piaţă, pentru gaze petroliere lichefiate, respectiv propan, butan şi
amestec butan-propan, cu capacitate până la 26 litri.
Prescripţia tehnică se referă la:

a) butelii cu capacitate până la 26 de litri pentru „aragaz” ( definit în standardul SR
66:2001 );
b) butelii cu capacitate până la 26 de litri pentru GPL.
Prin butelie se înţelege ansamblul format din:
a)recipientul sub presiune;
b)armătura de închidere (robinet cu ventil, supapă cu bilă);
c)capacul de protecţie demontabil sau garda de protecţie nedemontabilă;
d)postamentul.
e) manșonul de protecție.
Componentele necesare realizării legăturii dintre butelie şi aparatul consumator de
GPL, care trebuie să respecte reglementările legale în vigoare, sunt accesorii; de
exemplu: regulatoare de presiune, tuburi flexibile, coliere de strângere (cu melc sau cu
şurub), garnituri de etanşare.
Butelie din materiale compozite – orice butelie fără liner executată numai din fire de
fibre continue într-o matrice de rășină înfășurată în ambele direcții, circumferențială și
longitudinală, respectiv cu liner din oțel, din aliaj de aluminiu sau nemetalic, înfășurat
atât circumferențial cât și longitudinal cu fire continue într-o matrice de rășină
PT C4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune
Prescripţia tehnică se aplică recipientelor cu presiuni maxime admisibile de lucru mai

mari de 0,05 MPa (0,5 bar), astfel:
a) recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase), conform diagramei 1
din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 200 bar x litri, având PS ≤ 200 bar şi V ≤ 1 litru;
2) PS x V ≤ 25 bar x litri, având 0,5 ≤ PS ≤ 25 bar şi 1 ≤ V ≤ 50 litri;
Diagrama 1
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. a), paragraful i).
b) recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1),
conform diagramei 2 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 1.000 bar x litri, având PS ≤ 1.000 bar şi V ≤ 1 litru;
Diagrama 2
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. a), paragraful ii).
c) recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase), conform diagramei 3
din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 500 bar x litri, având PS ≤ 500 bar şi V ≤ 1 litru;
Diagrama 3
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. b), paragraful i).
d) recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1),
conform diagramei 4 din anexa 1, cu excepţia celor care funcţionează în limitele:
1) PS x V ≤ 10.000 bar x litri, având PS ≤ 1.000 bar şi V ≤ 10 litri;
2) PS x V ≤ 10.000 bar x litri, având 0,5 ≤ PS ≤ 1.000 bar şi 10 ≤ V ≤ 1.000
litri;
3) PS ≤ 10 bar, indiferent de volum.
Diagrama 4
Recipiente conform prevederilor de la art. 8, alin. (2), lit. b), paragraful ii).
NOTE: 1) Grupa 1 cuprinde fluidele periculoase, definite conform Hotărârii Guvernului

nr. 1.408/2008. Din grupa 1 fac parte fluidele definite ca explozive, extrem de
inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, la care temperatura maximă admisibilă de
lucru este mai mare decât punctul de aprindere, foarte toxice, toxice şi oxidante.
2) Grupa 2 cuprinde abur şi celelalte fluide care nu sunt incluse în grupa 1.
3) În cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se clasifică în
categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte luată individual.
4) Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în funcţie de fluidul care
impune categoria cea mai severă.
5) Liniile de demarcare din diagramele prezentate în anexa 1 indică valoarea limită
superioară pentru fiecare categorie.
6) Cifrele romane din diagrame reprezintă categoriile de încadrare a recipientelor sub
presiune, funcţie de produsul dintre presiune PS (bar) şi volum V (litri).
Prezenta prescripţie tehnică se aplică şi pentru:

a) recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere diverse lichide
sau materiale exceptate de regulamentele privind transportul internaţional feroviar,
respectiv rutier, al mărfurilor periculoase (RID şi ADR) şi care sunt sub presiune numai
în momentul transvazării/descărcării lichidelor sau materialelor conţinute, indiferent de
presiunea de descărcare;
b) recipientele pentru transportul lichidelor, care au presiunea absolută de vapori la
50°C până la 0,3 MPa (3 bar) inclusiv;
c) recipientele de la lit. b) care transportă lichide sub pernă de gaz, a cărui presiune
este mai mare de 0,05 MPa (0,5 bar) şi până la maxim 0,2 MPa (2 bar) inclusiv, la
temperatura de 15ºC.
Pentru recipientele care transportă pe vehicule de cale ferată sau rutiere gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune se aplică prevederile prescripţiei
tehnice referitoare la cisterne, containere şi butoaie metalice pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Pentru recipientele din subteran, prezenta prescripţie tehnică se completează cu

cerinţele tehnice stabilite prin instrucţiuni specifice întocmite de unităţile deţinătoare,
care să ţină seama de condiţiile în care funcţionează acestea.
Verificările în vederea admiterii funcţionării cât şi pe parcursul exploatării, la verificarea
tehnică periodică (VTP), se efectuează de către responsabilul cu supravegherea şi
verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) al unităţii deţinătoare, autorizat de ISCIR.
Prevederile prescripţiei tehnice nu se aplică:

a) recipientelor care au presiunea maximă admisibilă de lucru de cel mult 0,05 MPa
(0,5 bar);
b) recipientelor montate pe platforme marine mobile, nave, aeronave şi rachete,
precum şi echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau
destinate propulsării lor;
c) echipamentelor specifice pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie din
industria petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, din industria extractivă,
precum şi ale depozitelor subterane destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la
gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri,
precum şi echipamentele acestora montate în amonte;
d) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire ale acestora, recuperatoarelor de căldură
pentru preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor
de reducere directă inclusiv sistemului de răcire al acestora, convertizoarelor cu gaz,
oalelor de topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel şi metale neferoase;
e) echipamentelor cuprinzând carcase, maşini sau părţi de maşini care nu reprezintă
recipiente de sine stătătoare, de exemplu cilindrii maşinilor de forţă (motoare, inclusiv
turbine şi motoare cu ardere internă, maşini cu abur, pneumatice, hidraulice, turbine de
gaz sau abur, turbogeneratoare, prese) şi ai maşinilor de lucru (compresoare, pompe,
dispozitive de comandă, cilindri hidraulici), răcitorii intermediari, filtrele, separatoarele de
picături şi amortizoarele de pulsaţii care nu sunt montate separat faţă de corpul
maşinilor respective sau similare acestora, precum şi componentele maşinilor de lucru
supuse la presiune când, la dimensionarea lor, sunt preponderente tensiunile rezultate
din alte solicitări mecanice, în afară de presiune;
f) recipientelor cu două spaţii la care spaţiul exterior de încălzire sau răcire este
format din circuite executate din ţevi sau segmente, din diferite profile laminate sau din
tablă îndoită, iar în spaţiul interior al recipientului presiunea nu depăşeşte 0,05 MPa (0,5
bar); de asemenea, schimbătoarelor de căldură la care spaţiile sunt formate din plăci de
diferite profile, montate în pachet, fixate între ele prin îmbinări demontabile, cât şi
schimbătoarelor de căldură spirale ale căror spaţii sunt parţial inspectabile cu condiţia
ca cele două medii în amestec să nu conducă la explozie sau degajare de gaze;
g) recipientelor de aer pentru instalaţiile de frânare, basculare, semnalizare, transport
pe cablu, precum şi celor care au rol de rezervor de combustibil montate pe locomotive,
vagoane sau autovehicule;
h) recipientelor care conţin apă la temperatură mai mică de 110ºC sau lichide a căror
temperatură maximă de lucru este mai mică decât temperatura de fierbere la presiunea
de 0,05 MPa (0,5 bar) a lichidului respectiv, fiind exclusă posibilitatea formării unei
perne de vapori sau gaze;
i) recipientelor care conţin lichide şi la care presiunea gazului aflat deasupra
lichidului nu depăşeşte 0,05 MPa (0,5 bar);
j) distribuitoarelor şi colectoarelor de abur, apă fierbinte, aer şi altele asemenea care
nu au şi rol de tampon sau de acumulator, considerate elemente de conductă la care se
aplică prescripţia tehnică specifică conductelor respective;
k) conductelor pentru transportul fluidelor, precum şi elementelor de conductă care
nu pot fi scoase din circuitul acestora (separatoare, filtre şi altele asemenea);
l) corpurilor diferitelor armături (robinete, supape de siguranţă şi altele asemenea);
m)radiatoarelor de calorifer;
n) recipientelor care funcţionează numai sub vacuum;
o) recipientelor care sunt obiectul unor cercetări ştiinţifice şi experimentale în ceea ce
priveşte construcţia lor, oricare ar fi volumul, temperatura şi presiunea de lucru; de
funcţionarea acestora răspunzând unităţile deţinătoare;
p) recipientelor din centrale nucleare cu implicaţii asupra securităţii nucleare, care fac
obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;
q) buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune,
recipientelor stingătoare de incendiu şi buteliilor pentru aparate de respirat individuale
care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;
r) recipientelor de stocare GPL (butan, propan şi amestecuri butan-propan), incluse
în instalaţii de distribuţie GPL mic vrac sau sisteme de distribuţie pentru autovehicule,
care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea;
s) cisternelor, containerelor şi butoaielor metalice pentru gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune, care fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice referitoare
la acestea.
PT C5-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze

comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune
Prin „recipient butelie” se înţelege orice recipient transportabil, în care se poate obţine
sau se dezvoltă o presiune mai mare de 0,5 bar la un fluid (gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvate sub presiune).
Prescripţia tehnica se aplică următoarelor categorii de recipiente butelii:

- recipiente butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune,
executate din oţel fără sudură, cu o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv;
executate din aluminiu nealiat şi aliaje cu aluminiu, fără sudură, cu o capacitate
cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv;
executate din oţel nealiat sudate, cu o capacitate cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv;
- baterii de recipiente butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune;
- recipiente stingătoare de incendiu;
- recipiente butelii pentru gaze petroliere lichefiate (GPL), executate din oţel,
sudate, din componenţa instalaţiilor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate la
motoarelor autovehiculelor.
Recipientul butelie, numit în continuare şi „butelie”, este un ansamblu format din:

- recipientul sub presiune, având capacitatea cuprinsă între 0,5 şi 150 litri inclusiv
şi care serveşte la transportul şi depozitarea gazelor comprimate, lichefiate sau
dizolvate, expuse temperaturii ambiante, gaze care sunt prezentate în anexa B;
- armăturile aferente, care pot fi :
- dispozitive de umplere şi golire;
- dispozitive de descărcare a presiunii;
- dispozitive de securitate;
- dispozitive de măsurare;
- elemente de îmbinare pentru conducte;
- elemente de rigidizare fixate pe recipient;
- elemente pentru fixare şi protecţie;
- dispozitive de protecţie termică.
Nu fac obiectul prescripţiei tehnice:

a) recipientele butelii încărcate cu gaze comprimate a căror presiune nu
depăşeşte 0,5 bar la +150C ;
b) recipientele butelii pentru gaz lichefiat petrolier, care fac obiectul prescripţiei
tehnice PT C 3, Colecţia ISCIR;
c) recipientele butelii, containere şi butoaie metalice, care fac obiectul
prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea, Colecţia ISCIR;
d) recipientele butelii folosite ca părţi ale maşinii, de exemplu butelii de injecţie şi
de pornire a motoarelor cu ardere internă;
e) butelii care funcţionează ca separatoare de ulei sau acumulatoare pneumo–
hidraulice etc.;
f) recipientele butelii cu volum interior până la 0,5 litri inclusiv;
g) recipientele butelii construite din materiale nemetalice;
h) recipientele butelii pentru apă carbogazoasă sau similare cu un volum până la
10 litri inclusiv, autosifoane;
i) recipientele butelii folosite numai pe nave (aero şi maritime) şi care se supun
reglementărilor specifice;
j) recipientelor sub presiune special proiectate pentru utilizare în domeniul
nuclear, care prin avariere ar putea cauza emisii radioactive.
PT C6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică conductelor pentru gaze, gaze lichefiate, gaze
dizolvate sub presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de vaporizare la
temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste presiunea atmosferică şi
care:
a)pentru gaze din grupa 1: DN > 25 şi se clasifică într-o categorie conform
prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 1;
Diagrama 1 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. a) paragraf i) din
Hotărârea Guvernului nr. 584/2004
b)pentru gaze din grupa 2: DN > 32, PS x DN > 1.000 şi se clasifică într-o categorie
conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 2;
Diagrama 2 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. a) paragraf ii) din
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică conductelor pentru lichide a căror presiune de
vaporizare la temperatura maximă admisibilă este cu cel puţin 0,5 bar peste presiunea
atmosferică şi care:
a) pentru lichide din grupa 1: DN > 25, PS x DN > 2.000 şi se clasifică într-o
categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 3;
Diagrama 3 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf i) din
b) pentru lichide din grupa 2: PS > 10 bar, DN > 200, PS x DN > 5.000 şi se
clasifică într-o categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 4;
Diagrama 4 - Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf ii) din
NOTĂ: Grupele de fluide sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 584/2004.

Nu intră sub incidenţa prevederilor prescripţiei tehnice:
c)conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi destinate transportului
fluidelor sau substanţelor de la sau către instalaţii terestre sau marine, începând cu şi
incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei şi toate
echipamentele auxiliare montate pe aceste conducte, mai puţin echipamentele sub
presiune standard aflate în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de compresoare;
d)reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare,
precum şi aducţiunile hidrocentralelor cum ar fi: conducte forţate, puţuri forţate sau
galerii sub presiune şi accesorii specifice asociate acestora;
e)echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria
petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum şi
depozitelor subterane, destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă,
cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi
echipamentele acestora montate în amonte;
f) conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum
ar fi: cablurile electrice şi telefonice;
g)caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
h)conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;
i) conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi
fluviale sau de pe alte mijloace de plutire.
j) conductelor de abur şi de apă fierbinte.
PT C7-2010 - Dispozitive de siguranță
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică dispozitivelor de siguranţă care echipează

instalaţiile/echipamentele sub presiune ce fac obiectul prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile.
Prin „dispozitive de siguranţă“ se înţeleg „supape de siguranţă şi membrane de rupere”.
Supapele de siguranţă cu acţiune directă sunt:
a) supape de siguranţă cu arc;
b) supape de siguranţă cu greutate axială;
c) supape de siguranţă cu pârghie şi contragreutate.
Supapele de siguranţă cu acţiune indirectă sunt:
a) supape de siguranţă pilotate;
b) supape de siguranţă cu impuls.
Supape de siguranţă cu acţiune mixtă sunt:
a) supape de siguranţă directe cu arc şi cu acţionare de la distanţă;
b) supape de siguranţă cu arc şi încărcare suplimentară.
Membranele de rupere din punct de vedere constructiv sunt de următoarele tipuri
constructive:
a) membrană bombată convenţional tensionată;
b) membrană bombată cu şanţuri sau rizuri (precrestate tensionate);
c) membrană bombată invers (de colaps);
d) membrană bombată invers (de colaps) cu şanţuri sau rizuri;
e) membrană multistrat.
Dispozitivele de siguranţă construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform
reglementărilor în vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate
conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Prevederile prescripţiei tehnice nu se aplică la dispozitivele de siguranţă din
componenţa obiectivelor nucleare.
PT C8-2010 – Instalații de distribuție a gazelor petroliere lichefiate
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică următoarelor categorii de instalaţii de

distribuţie GPL:
a) instalaţii de distribuţie GPL la autovehicule, tip SKID (monobloc);
NOTĂ: Instalaţiile de distribuţie GPL la autovehicule, tip SKID (monobloc), construite
după 01.01.2004, data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 752/2002, abrogată
ulterior de Hotărârea Guvernului nr. 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
poartă marcaj de conformitate "CE", iar după introducerea pe piaţă se supun legislaţiei
naţionale; pentru aceste instalaţii prezenta prescripţie tehnică se aplică pentru
activităţile (exclusiv montarea) care se efectuează după introducerea pe piaţă.
b) instalaţii de distribuţie GPL la autovehicule, montate la locul de funcţionare;
c) instalaţii de distribuţie GPL la consumatori casnici şi/sau industriali, montate la
locul de funcţionare.
NOTĂ: Instalaţiile de distribuţie GPL de la lit. b) şi c) sunt construite din subansambluri
şi părţi componente care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 584/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, şi care se montează la locul de funcţionare; subansamblurile
poartă marcaj de conformitate "CE" iar lucrările de montare care se efectuează la locul
de funcţionare (sub responsabilitatea utilizatorului) se supun legislaţiei naţionale, pentru
ansamblul final neaplicându-se marcaj de conformitate; pentru aceste instalaţii prezenta
prescripţie tehnică se aplică pentru activităţile (inclusiv montarea) care se efectuează
după introducerea pe piaţă a subansamblurilor.
Recipientele sub presiune din componenţa instalaţiilor GPL se pot instala:
a) suprateran;
b) suprateran acoperit cu pământ sau nisip;
c) subteran acoperit cu pământ sau nisip.
Instalaţiile GPL şi echipamentele din componenţa acestora trebuie să corespundă
condiţiilor climaterice din România, după cum urmează:
a) temperatura maximă admisibilă de lucru: + 50ºC;
b) temperatura minimă admisibilă de lucru: între - 40 ºC şi - 20ºC.
In cazul în care temperatura maximă admisibilă de lucru declarată de documentaţia
recipientelor din componenţa instalaţiilor de distribuţie GPL are valoarea + 40 ºC, prin
documentaţia tehnică de instalare/documentaţia tehnică preliminară de montare, trebuie
prevăzute măsuri compensatorii prin care să se evite în timpul funcţionării depăşirea
acestei temperaturi.
Prescripţia tehnică nu se aplică instalaţiilor GPL (recipientele şi conductele aferente) din
cadrul liniilor tehnologice de producere a GPL şi depozitelor industriale; aceste instalaţii
sunt supuse prevederilor prescripţiilor tehnice specifice.
PT C9-2010 - Cazane de apa calda si abur de joasa presiune

a) cazanele pentru apă caldă cu temperatura maximă a apei calde de cel mult
110ºC şi având puterea mai mare de 400 kW;
b) cazanele pentru abur de joasă presiune cu presiunea maximă a aburului de cel
mult 0,05 MPa (0,5 bar) şi având debitul mai mare de 0,6 t/h.
Condiţiile şi cerinţele pentru montare se aplică numai cazanelor vechi, care au mai
funcţionat.
Cazanele construite, introduse pe piaţă şi puse în funcţiune conform reglementărilor în
vigoare la data realizării lor pot fi reparate, întreţinute şi exploatate conform prevederilor
prezentei prescripţii tehnice.
Se acceptă funcţionarea în condiţiile prezentei prescripţii tehnice şi a cazanelor:

a) pentru apă fierbinte la temperatura maximă de 120ºC cu condiţia ca elementele
de siguranţă (termostatele de siguranţă) să fie limitate la 110ºC de către producător sau
de către persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiilor tehnice
aplicabile;
b) pentru abur cu presiunea maximă de 1 bar cu condiţia ca elementele de
siguranţă (supapă de siguranţă, presostate) să fie limitate la 0,5 bar.

a) cazanele instalate pe nave, platforme marine fixe şi mobile;
b) cazanele din componenţa obiectivelor nucleare.
PT C10-2010 – Conducte de abur si conducte de apa fierbinte sub presiune
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică conductelor care transportă abur la o

presiune peste 0,5 bar şi conductelor care transportă apă fierbinte la o temperatură
peste 110ºC, având DN > 32 şi PS x DN > 1.000, clasificate conform diagramei din
anexa 1.
Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei prescripţii tehnice:
a) conductele formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi de la sau către instalaţii
terestre sau marine, începând cu şi incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în
perimetrul instalaţiei şi toate echipamentele auxiliare montate pe aceste conducte,
mai puţin echipamentele sub presiune standard aflate în staţiile de reglare a
presiunii;
b) reţelele de alimentare, distribuţie şi descărcarea apei şi echipamente auxiliare;
c) echipamentele pentru controlul forajelor de exploatare şi extracţie în industria
petrolului, gazului natural sau explorărilor geotermale, industriei extractive, precum
şi depozitelor subterane, destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de
sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi
echipamentele acestora montate în amonte;
d) conductele sub presiune folosite pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum
ar fi: cablurile electrice şi telefonice;
e) caloriferele şi conductele pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
f) conductele subterane îngropate sau în canale vizitabile;
g) conductele de pe mijloace auto, mijloace de transport feroviar, vase maritime şi
fluviale sau de pe alte mijloace de plutire.
PT C11-2010 – Sisteme de automatizare aferente centralelor termice si instalatii

de ardere aferente cazanelor
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică:

a) sistemelor de ardere şi de automatizare pentru:
1) cazane de abur şi cazane de apă fierbinte;
2) cazane de apă caldă cu puterea P > 400kW şi cazane de abur de joasă
presiune cu debitul Q > 0,6 t/h.
b) instalaţiilor de automatizare aferente centralelor termice şi instalaţiilor
termomecanice anexe a cazanelor.
Prevederile prezentei prescripţii se aplică:
a) sistemelor de automatizare noi care integrează sistemele individuale ale
cazanelor şi ale instalaţiilor termomecanice anexe din centralele termice atunci când nu
sunt furnizate de producătorul cazanelor şi/sau echipamentelor;
b) modernizării sistemelor de ardere şi de automatizare ale cazanelor şi instalaţiilor
anexe din centralele termice aflate în exploatare;
c) automatizării centralelor termice şi cazanelor aflate în exploatare şi care nu sunt
echipate cu sisteme de automatizare.
Sistemele de automatizare noi se montează, se pun în funcţiune, se repară, se întreţin
şi se exploatează în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.
Sistemele de automatizare construite şi puse în funcţiune anterior intrării în vigoare a
prezentei prescripţii tehnice se repară, întreţin şi exploatează în conformitate cu
prevederile prezentei prescripţii tehnice.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:
a) sistemele de automatizare individuale aferente cazanelor de apă caldă
alimentate cu combustibili gazoşi şi lichizi cu puteri P ≤ 400 kW, prevăzute de
prescripţia tehnică aplicabilă;
b) sistemele de automatizare ale instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice din
domeniul nuclear;
c) sistemele de automatizare aferente cazanelor şi instalaţiilor termomecanice
anexe, aflate pe nave, platforme marine mobile sau fixe.
PT C12-2003 - Cerinţe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere şi

recipiente butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune
Prin „recipient-cisternă”, denumit în continuare „cisternă”, se înţelege recipientul

sub presiune fixat pe vehicul de cale ferată sau rutieră, având sistem propriu de rulare
şi este destinat transportului gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Prin „recipient-container”, denumit prescurtat „container”, se înţelege recipientul

cu volumul mai mare de 100 litri fixat pe un cadru sau şasiu fără sistem propriu de
rulare, destinat transportului gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Prin „recipient-butoi”, denumit în continuare „butoi”, se înţelege recipientul
prevăzut cu cercuri de rulare, având volumul de la 100 până la 1.000 litri inclusiv şi este
destinat transportului gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Recipientele cisterne si recipientele containere se autorizează pentru funcţionare
şi se verifică obligatoriu numai de către ISCIR-INSPECT IT.
Cisternele introduse pe piata inainte de 31.12.2005 – raman in regimul de
verificare ISCIR;
Cisternele introduse pe piata in perioada 01.01.2006 – 01.07.2007, ce poarta
marcaj π, vor fi scoase din evidenta ISCIR;
Cisternele introduse pe piata dupa 01.07.2007, ce poarta marcaj π, nu vor fi
supuse regimului de supraveghere ISCIR.
Recipientele butoaie se autorizează pentru funcţionare şi se verifică de către
RSVTI al unităţii deţinătoare.
1.5. Prescripţii tehnice specifice instalaţiilor de ridicat
PT R1-2010 - Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare,

platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi,
elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special)
Maşinile de ridicat care fac obiectul prescripţiei tehnice sunt:

a) macarale, de tipul:
1) macarale deplasabile pe căi fără şine de rulare cum ar fi automacarale,
macarale pe pneuri, macarale pe şenile, macarale montate pe vagon de cale ferată,
macarale montate pe vehicule destinate transportului de materiale şi altele asemenea;
2) macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare cum ar fi poduri rulante, macarale
portal, electropalane deplasabile pe grindă fixă şi altele asemenea;
3) macarale cu braţ şi/sau platformă rotitoare la punct fix sau deplasabile pe căi
cu şine de rulare cum ar fi macarale turn, macarale pivotante, macarale portic şi altele
asemenea;
4) macarale de construcţie specială cum ar fi macarale pe cablu, macarale
foarfece şi altele asemenea;
b) stivuitoare autopropulsate şi translatoare stivuitoare;
c) platforme autoridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau
materiale;
d) platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi;
e) elevatoare pentru vehicule;
f) mecanisme de ridicat;
g) maşini de ridicat de tip special.
Componentele de securitate la care se face referire în prezenta prescripţie tehnică sunt:

a) limitatoare de sfârşit de cursă;
b) limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii;
c) dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
d) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
e) tampoane şi opritoare;
f) piese de reazem şi curăţătoare de şină;
g) siguranţe la cârlig;
h) contacte electrice de siguranţă;
i) contact stop (buton stop);
j) anemometre;
k) paracăzătoare;
l) limitatoare de viteză;
m) alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia tehnică,
care îndeplinesc o funcţie de securitate atunci când sunt utilizate şi a căror defectare
sau funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice nu se aplică la:

a) maşinile de ridicat şi dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme marine
fixe şi mobile;
b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, încărcătoarele cu cupă, draglinele, maşinile
de foraj, de extracţie şi maşinile similare, de toate tipurile, cu excepţia celor la care
constructiv există posibilitatea montării mai multor tipuri de dispozitive de prindere
specifice maşinilor de ridicat şi pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara,
stivuitor, platformă autoridicătoare şi altele asemenea;
c) troacele, oalele de turnare şi platformele de încărcare, precum şi dispozitivele lor
auxiliare;
d) maşinile de şarjare, maşinile pentru manevrat capace, maşinile pentru
bascularea oalelor de turnare şi roboţii industriali care efectuează operaţii de ridicare,
transport şi coborâre semifabricate, integraţi în ciclul de funcţionare al unui utilaj
tehnologic;
e) elevatoarele continue şi transportoarele continue;
f) maşinile de alimentare-încărcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu comandă
integrată în ciclul de funcţionare al presei;
g) maşinile integrate în maşinile pentru galvanizare şi similare.
PT R2-2010 - Ascensoare electrice şi hidraulice de persoane, de persoane şi
mărfuri sau de mărfuri cu comandă interioară
Prescripţia tehnică se aplică la următoarele tipuri de ascensoare şi componente de

securitate:
a) ascensoare electrice şi hidraulice care deservesc niveluri precizate, având o
cabină ce se deplasează de-a lungul unor ghidaje rigide şi înclinate la un unghi mai
mare de 15º faţă de orizontală, destinate transportului de:
1) persoane, inclusiv bolnavi;
2) persoane şi mărfuri;
3) mărfuri exclusiv, atunci când cabina este accesibilă, ceea ce înseamnă că o
persoană poate intra în cabină fără dificultate, cabina fiind echipată cu elemente de
comandă în interiorul acesteia sau în raza de acţiune a unei persoane aflate în interiorul
acesteia;
b) componente de securitate destinate ascensoarelor.
Ascensoarele care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice sunt cu sau fără camera
maşinii.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică şi ascensoarelor care se deplasează

de-a lungul unei curse determinate, chiar dacă nu se deplasează de-a lungul unor
ghidaje rigide, cum sunt, de exemplu, ascensoarele foarfecă.
Nu fac obiectul prescripţiei tehnice următoarele instalaţii:

a) ascensoarele de mărfuri exclusiv cu comandă exterioară;
b) ascensoarele montate pe nave;
c) ascensoarele care echipează puţurile de mină;
d) instalaţiile de transport pe cablu, inclusiv instalaţiile de transport pe plan înclinat
care se deplasează pe şine, pentru transport public sau privat de persoane;
e) trapele de scenă utilizate pentru deplasarea artiştilor în timpul spectacolelor;
f) ascensoarele instalate în mijloace de transport;
g) ascensoarele instalate pe maşini industriale şi utilizate exclusiv pentru accesul la
punctul de lucru;
h) trenurile cu cremalieră;
i) ascensoarele utilizate pe şantierele de construcţii, destinate transportului
persoanelor sau persoanelor şi mărfurilor;
j) ascensoarele a căror viteză nominală nu depăşeşte 0,15 m/s.
PT R3-2010 - Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a

elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a
sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii
şi altele asemenea
Prescripţia tehnică stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le

satisfacă elementele de transmitere a mişcării, elementele/dispozitivele de
legare/prindere şi elementele de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat pentru
a fi permisă utilizarea acestora.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică elementelor de transmitere a mişcării,

elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi elementelor de tracţiune a sarcinii
utilizate la următoarele instalaţii de ridicat:
a) maşini de ridicat;
b) ascensoare;
c) trape de scenă, trape de decoruri şi instalaţii de cortine pentru incendiu din sălile
de spectacol;
d) scări rulante şi trotuare rulante;
e) echipamente pentru agrement.
Nu fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice elementele de transmitere a mişcării,

elementele/dispozitivele de legare/prindere şi elementele de tracţiune a sarcinii utilizate
la următoarele instalaţii de ridicat:
a) instalaţii de transport pe cablu pentru persoane: telecabine, telegondole,
telescaune, teleschiuri şi telesănii;
b) teleferice pentru materiale;
c) instalaţii de transport pe plan înclinat pentru persoane;
d) instalaţii de transport pe plan înclinat pentru materiale.
PT R8-2010 – Scări şi trotuare rulante
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică scărilor rulante şi trotuarelor rulante, precum şi

componentelor de securitate ale acestora.

a) instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru persoane;
b) instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru materiale.
PT R7-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe cablu

pentru persoane – telecabine
Prescripţia tehnică se aplică instalaţiilor de transport pe cablu pentru persoane–

telecabine.
Nu fac obiectul prescripţiei tehnice următoarele instalaţii, care sunt reglementate prin
alte prescripţii tehnice:
 instalaţii de transport pe plan înclinat;
 tramvaie acţionate cu cabluri în construcţie tradiţională;
 instalaţii utilizate în sectorul minier precum şi alte instalaţii montate în teren,
utilizate în scopuri industriale;
pentru persoane – telegondole

telegondole.
 echipamente montate în teren sau mobile, utilizate la serbări câmpeneşti şi/ sau
parcuri de distracţii, care sunt destinate activităţilor recreative şi care nu sunt
utilizate ca mijloace de transport pentru persoane;
 bacuri fluviale trase cu cabluri;
 trenuri cu cremalieră;
 instalaţii trase cu lanţuri.

pentru persoane – telescaune

telescaune.
 instalaţii destinate activităţilor agricole;
 echipamente montate în teren sau mobile, utilizate la serbări câmpeneşti şi/sau

pentru persoane – teleschiuri şi telesănii

teleschiuri şi telesănii.
Teleschiurile care fac obiectul acestei prescripţii tehnice se clasifică astfel:
a) după natura pistei de tractare a schiorilor:
 teleschiuri cu pistă de tractare a schiorilor pe zăpadă bătută;
 teleschiuri cu pistă de tractare a schiorilor pe covor din material plastic;
 teleschiuri cu pistă de tractare pe apă denumite teleschiuri nautice.
b) după tipul dispozitivelor de tractare (agăţare) a schiorilor de cablu:
 teleschiuri cu dispozitive de tractare cu prindere fixă pe cablu;
 teleschiuri cu dispozitive de tractare detaşabile.
c) după aliniamentul traseului, după poziţia cablurilor pe verticală, după lungimea
traseului şi după caracterul montajului pe locul de funcţionare:
 teleschiuri mari cu traseu în linie dreaptă, prevăzute cu cabluri situate la o
înălţime de cel puţin 3,50 m faţă de pista de tractare a schiorilor, având
lungimea înclinată a traseului de cel puţin 300 m şi, în general, fiind
montate cu caracter permanent;
 teleschiuri mari cu traseul sub formă de linie frântă închisă (slalom) cu
cabluri situate la o înălţime de cel puţin 3,50 m faţă de pista de tractare a
schiorilor, având lungimea înclinată a traseului de cel puţin 200 m şi, în
general, fiind montate cu caracter permanent;
 teleschiuri mici cu traseul numai în linie dreaptă denumite şi baby–
teleschiuri cu cabluri situate la o înălţime de cel mult 2,20 m faţă de pista de
tractare a schiorilor, având lungimea înclinată a traseului de cel mult 400 m
şi , în general, fiind montate cu caracter temporar.
d) după felul comenzilor:
 teleschiuri cu comandă manuală;
 teleschiuri cu comandă semiautomată;
 teleschiuri cu comandă automată.
Telesăniile care fac obiectul acestei prescripţii tehnice se clasifică în:

a) după tipul dispozitivelor de tractare la cablul purtător–tractor;
 telesănii cu dispozitive de tractare cu prindere fixă pe cablu;
 telesănii cu dispozitive de tractare cu prindere detaşabilă pe cablu.
b) după felul comenzilor:
 telesănii cu comandă manuală;
 telesănii cu comandă semiautomată;
 telesănii cu comandă automată.
Nu fac obiectul prescripţiei tehnice următoarele instalaţii, care sunt reglementate

prin alte prescripţii tehnice:
 echipamente montate în teren sau mobile, utilizate la serbări câmpeneşti şi/
sau parcuri de distracţii, care sunt destinate activităţilor recreative şi care nu
sunt utilizate ca mijloace de transport pentru persoane;
PT R11-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea instalaţiilor de transport pe plan

înclinat pentru persoane
Prescripţia tehnică se aplică instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru persoane.
 instalaţii de transport pe plan înclinat pentru materiale;
 instalaţii de transport pe plan înclinat necesare executării lucrărilor pentru
amenajări hidroenergetice;
 instalaţii de transport pe plan înclinat pentru lansat şi ridicat nave şi instalaţii de
transport pe plan înclinat acţionate manual;
 echipamente montate în teren sau mobile, utilizate la serbări câmpeneşti şi/ sau
PT R12-2003 - Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,

repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru
materiale
Prescripţia tehnică se aplică telefericelor pentru materiale.
Telefericele destinate transportului pentru materiale se clasifică astfel:

a) după numărul şi destinaţia funcţională a cablurilor:
- teleferice bicablu, având două tipuri de cabluri principale şi anume: cabluri
purtătoare, constituind calea de rulare a vehiculelor şi cabluri tractoare, care
tractează vehiculele;
- teleferice monocablu, având un singur cablu, montat în circuit închis
denumit „cablu purtător–tractor";
b) după felul mişcării cablului de acţionare:
- teleferice cu mers în acelaşi sens la care cablul tractor sau purtător– tractor
are o mişcare continuă sau intermitentă, în acelaşi sens;
- teleferice pendulare, la care cablul tractor sau purtător–tractor îşi schimbă
sensul după fiecare cursă, efectuând o mişcare du–te — vino între staţii;
c) după durata de funcţionare:
- teleferice cu funcţionare permanentă;
- teleferice cu funcţionare sezonieră;
- teleferice montate să funcţioneze cu caracter temporar pe acelaşi loc
(demontabile sau transportabile).

 instalaţii de transport pe cablu pentru persoane;

exploatarea şi verificarea tehnică a ascensoarelor cu schip
Prescripţia tehnică se aplică ascensoarelor cu schip cu acţionare mecanică (electrică,

hidraulică sau pneumatică).
Clasificarea ascensoarelor cu schip
După locul de instalare:
a) de suprafaţă;
b) subterane.
După poziţia glisierelor:
a) verticale;
b) înclinate.
După modul de descărcare al schipului
a) descărcare prin basculare;
b) descărcare prin perete lateral;
c) descărcare prin partea inferioară.
După modul de acţionare:
a) manuală;
b) mecanică (electrică, hidraulică, pneumatică etc.).
Nu fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice următoarele instalaţii:

 ascensoarele cu schip mobile, precum şi cele ataşate betonierelor mobile,
având sarcina nominală de până la 1 t inclusiv (care pot fi mutate dintr-un
loc în altul, după necesităţi);
 ascensoarele cu schip din exploatările miniere;
 ascensoarele cu schip (încărcătoarele de cărbuni) din staţiile şi depourile
de cale ferată;
 ascensoarele cu schip de pe construcţii plutitoare sau de pe nave;
 ascensoarele cu schip cu acţionare manuală.

exploatarea şi verificarea tehnică a ascensoarelor pentru şantiere de construcţii
Prescripţia tehnică se aplică ascensoarelor cu acţionare mecanică (electrică sau
hidraulică) pentru şantiere de construcţii.
Clasificarea ascensoarelor pentru şantiere de construcţii

După felul sarcinii:
a) pentru persoane şi materiale;
b) pentru materiale.
După felul platformei port-sarcină:
a) cu platformă simplă;
b) cu platformă prevăzută cu braţ, cupă sau alte dispozitive
autodescărcătoare;
c) cu cabină.
După amplasarea platformei port-sarcină faţă de glisiere:
a) cu platformă port-sarcină care se deplasează între două sau mai
multe glisiere;
b) cu platformă port-sarcină care se deplasează în consolă faţă de
glisiere.
După modul de deplasare a platformei port-sarcină:
a) cu deplasare numai în lungul glisierelor;
b) cu deplasare în lungul glisierelor, executând şi o mişcare de rotaţie
în plan vertical (cu cupă autodescărcătoare);
c) cu deplasare în lungul glisierelor, executând şi o mişcare de rotaţie
în plan orizontal.
După felul puţului:
a) cu puţ ancorat la sol;
b) cu puţ ancorat la o clădire sau instalaţie;
c) cu puţ în interiorul unui coş de fum aflat în construcţie;
d) cu catarg cu un montant;
e) cu catarg cu doi sau mai mulţi montanţi.
După felul glisierelor:
a) cu glisiere rigide din profile de oţel laminat;
b) cu glisiere rigide din lemn ecarisat;
c) cu glisiere elastice din cabluri de oţel.
După felul mecanismului de antrenare a platformei port-sarcină:
a) cu troliu (cu tambur sau cu roată de fricţiune);
b) cu angrenaj pinion-cremalieră;
c) cu acţionare hidraulică.
După locul de amplasare a mecanismului de antrenare a platformei port-
sarcină:
a) cu troliu amplasat jos în afara puţului;
b) cu troliu amplasat sus deasupra puţului;
c) cu mecanismul de antrenare amplasat pe platforma port-sarcină.
După modul de transport al ascensorului:
a) transportabil cu cărucior propriu de transport;
b) transportabil în stare demontată fără cărucior propriu de transport.
După felul comenzii:
a) cu comandă de pe platforma port-sarcină;
b) cu comandă de pe platforma port-sarcină şi din staţii;
c) cu comandă din staţii;
d) cu comandă din camera troliului.
Nu fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice următoarele instalaţii, care sunt

reglementate prin alte prescripţii tehnice:
 ascensoarele pentru materiale şi pentru materiale şi persoane montate în
puţuri care fac parte din construcţia pe care o deservesc şi au un caracter
permanent;
 ascensoarele cu schip;
 platformele şi nacelele pentru şantiere de construcţii, care se deplasează
fără a fi ghidate pe glisiere;
 ascensoarele şi platformele cu acţionare manuală pentru şantiere de
construcţii;
PT R16-2003 - Cerinţe tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea,

repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea instalaţiilor de transport
pe plan înclinat pentru materiale
Prescripţia tehnică se aplică instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru materiale.

a) instalaţii de transport pe cablu pentru persoane;

b) instalaţii de transport pe plan înclinat pentru persoane;
c) tramvaie acţionate cu cabluri în construcţie tradiţională;
d) trenuri cu cremalieră;
e) instalaţii trase cu lanţuri;
f) instalaţii de transport pe plan înclinat necesare amenajării hidroenergetice;
g) instalaţii de transport pe plan înclinat din subteran;
h) instalaţii de lansat şi ridicat neve (cale de lansare).

exploatarea şi verificarea tehnică a ascensoarelor de construcţie specială pentru
materiale
Prescripţia tehnică se aplică ascensoarelor de construcţie specială pentru materiale cu

acţionare mecanică (electrică, hidraulică, pneumatică).
Ascensor de construcţie specială pentru materiale - ascensorul de materiale a cărui
cabină sau platformă se deplasează prin împingere într-un puţ amplasat sub trotuar, în
curţi interioare, terase, vitrine, în magazine, depozite sau secţii de fabricaţie;
exploatarea şi verificarea tehnică a trapelor de scenă, trapelor de decoruri şi
instalaţiilor de cortine pentru incendiu din sălile de spectacole
Prescripţia tehnică se aplică trapelor de scenă, trapelor de decoruri şi instalaţiilor de

cortine pentru incendiu din sălile de spectacole.
Trapele de scenă se clasifică astfel:

a) după amplasare:
 trape montate în casa scenei;
 trape montate în sală;
 trape montate în buzunarele scenei.
b) după modul de acţionare:

 cu acţionare manuală;
 cu acţionare mecanică (electrică, hidraulică, pneumatică etc.);
 cu acţionare mitxtă (manuală şi mecanică).
Instalaţiile de cortine pentru incendiu se execută numai cu acţionare mixtă

(manuală şi mecanică).
Nu fac obiectul prevederilor prescripţiei tehnice următoarele instalaţii:

 ascensoarele de materiale din magaziile de decoruri ale scenei, precum şi
ascensoarele de persoane din încăperile alăturate scenei;
 pasarelele mobile, pasarelele de lumini, barele de lumini, culisele şi turnurile de
lumini;
 cortinele din pluş;
 cortinele pentru incendiu cu funcţionare pe orizontală;
 culisantele mobile şi scenele turnante.
PT R19-2002 - Cerinţe tehnice de securitate privind echipamentele şi instalaţiile

montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă
Prescripţia tehnică se aplică echipamentelor şi instalaţiilor montate şi utilizate în cadrul

parcurilor de distracţii.
Prevederile aceastei prescripții tehnică se aplică ținând seama de prevederile Anexei 2

la Legea nr. 64/2008 și coroborat cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 435/2010.
1.6. Ordine ale Inspectorului de Stat Șef al ISCIR
Ordinul nr. 130/2011

pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu
supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR - operator RSVTI, cu modificările și completările ulterioare
Reprezintă reglementarea care conține printre altele și

obligațiile/responsabilitățile operatorilor RSVTI persoane fizice și persoane
juridice precum și modul de desfășurare a unor activități de montare, reparare,
verificări tehnice în utilizare pentru investigații/examinări cu caracter tehnic.
ART. 1
(1) Prezenta metodologie are ca scop formarea profesională şi autorizarea
operatorilor RSVTI, persoane fizice şi juridice, în conformitate cu cerinţele specifice ale
prescripţiilor tehnice ISCIR privind siguranţa în funcţionare a
instalaţiilor/echipamentelor, în domeniul instalaţiilor sub presiune, al instalaţiilor de
ridicat şi al aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Prezenta metodologie urmăreşte ca formarea profesională a operatorilor RSVTI
să se facă unitar, cu organizatori avizaţi de Inspecţia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), pe baza unor
programe care pun la dispoziţia participanţilor informaţiile necesare în vederea
desfăşurării activităţii.
.....
ART. 3
Deţinătorii/Utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de
forma de constituire şi proprietate, au obligaţia să numească un operator RSVTI
......
ART. 9
Persoana fizică se poate înscrie la un program de instruire, organizat de o
persoană juridică avizată de ISCIR, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are exerciţiul drepturilor civile;
b) este aptă din punct de vedere medical pentru prestarea activităţii de operator
RSVTI, aspect dovedit prin fişa de aptitudini medicale eliberată de un medic de
medicina muncii;
c) are studii superioare sau medii tehnice, aspect dovedit prin documentele de
studii; solicitantul cu studii medii trebuie să facă dovada că are o vechime de minimum
2 ani de muncă în domenii reglementate de ISCIR.
......
ART. 16
(1) Persoanele fizice care au participat la un program de instruire, organizat de o
persoană juridică avizată de către ISCIR, se pot înscrie la examenul în vederea
autorizării ca operator RSVTI.
(2) Participanţii care absolvă programul de instruire pot fi examinaţi după terminarea
acestuia, în baza cererii formulate de organizatorul programului de instruire, sau pot fi
examinaţi la o dată ulterioară.
(3) Solicitarea privind examinarea după terminarea programului de instruire se
depune odată cu documentele prevăzute la art. 11 alin. (1), iar decizia ISCIR se
comunică odată cu transmiterea documentului prevăzut la art. 11 alin. (3).
…
ART. 18
Persoanele care se înscriu la examenul în vederea autorizării ca operator RSVTI
trebuie să prezinte, în cazul examinării după terminarea programului de instruire, sau să
depună la ISCIR, în cazul examinării la o dată ulterioară, următoarele documente:
a) cererea de înscriere la examenul de autorizare;
b) copia diplomei de studii medii tehnice sau superioare tehnice;
c) copia actului de identitate;
d) copia documentului de participare la programul de instruire organizat de către o
persoană juridică avizată de ISCIR
...
ART. 19
(1) Tematica pentru examenul de autorizare se stabileşte de către ISCIR pe baza
suportului de curs avizat.
(2) Examenul de autorizare constă într-o examinare scrisă.
(3) Condiţia de promovare a examenului de autorizare este obţinerea notei minime 7
(şapte).
...
ART. 21
(1) Pentru candidaţii care la examenul de autorizare au fost declaraţi "ADMIS", ISCIR
eliberează o autorizaţie conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Autorizaţia eliberată de ISCIR are termen de valabilitate de 4 ani de la data
eliberării.
(3) Pe baza autorizaţiei eliberate, operatorul RSVTI deţine o ştampilă de identificare,
conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.
ART. 22
Persoana fizică autorizată ca operator RSVTI poate solicita ISCIR prelungirea
valabilităţii autorizaţiei, dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:
a) îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 9;
b) autorizaţia nu are termenul de valabilitate expirat, nu a fost retrasă de ISCIR sau
anulată, în condiţiile legii;
c) dovedeşte participarea, cu cel mult un an înainte de data expirării valabilităţii
autorizaţiei, la un program de instruire în domeniu (modul B) organizat, în condiţiile
menţionate la art. 9 - 15, de o persoană juridică avizată de către ISCIR.
...
ART. 26
(1) Autorizaţia de operator RSVTI - persoană fizică îşi încetează valabilitatea în
următoarele condiţii:
a) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor ori
diplomelor de studii necesare pentru exercitarea activităţii de operator RSVTI;
b) de la data la care pierderea capacităţii depline de exerciţiu sau pierderea
capacităţii de folosinţă a fost constatată prin decizie a autorităţilor sau organismelor
competente, potrivit legii;
c) ca urmare a anulării acesteia, potrivit legii;
d) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de
siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti prin care a fost dispusă interdicţia;
e) ca urmare a incapacităţii prestării activităţii ca operator RSVTI, stabilită de medicul
de medicina muncii.
(2) Suspendarea operează de drept de la data la care condiţia nu mai este îndeplinită
şi durează până la îndeplinirea acesteia, fără a prelungi valabilitatea iniţială a
autorizaţiei.
(3) În perioada suspendării, persoana fizică nu are dreptul de a exercita activităţi de
operator RSVTI, sub sancţiunea retragerii autorizaţiei.
ART. 27
Cererea de eliberare a autorizaţiei de operator RSVTI pentru persoane juridice se
depune la ISCIR, însoţită de următoarele documente:
a) certificat constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sau un
document echivalent emis de autorităţile competente din statele membre, din care să
rezulte datele de identificare, obiectul de activitate de testări şi analize tehnice şi
subdiviziunile persoanei juridice, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de data cererii;
b) autorizaţiile de operator RSVTI pentru personalul propriu, minimum două
persoane, valabile la data formulării cererii, în copie;
b^1) procedură din care să reiasă modalitatea în care se asigură efectiv activitatea de
supraveghere tehnică la deţinătorul/utilizatorul de instalaţii/echipamente, întocmită cu
respectarea cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al
calităţii. Cerinţe;
c) documente care atestă existenţa la data formulării cererii a raporturilor
contractuale dintre persoana juridică şi persoanele fizice autorizate ca operator RSVTI,
în copie;
d) declaraţia pe propria răspundere că este de acord cu prelucrarea datelor de către
ISCIR.
Ordinul nr. 165 din 2011 - pentru aprobarea metolologiei privind atestarea
persoanlului tehnic de specialitate din domeniul ISCIR, cu modificările și
completările ulterioare
Reprezintă actul normativ care statuează categoriile de personal tehnic de

specialitate, personal cu care operatorul RSVTI interacționează pe parcursul
desfășurării activităților prevăzute în Legea nr. 64/2008, art. 8.
ART. 1
(1) Prezenta metodologie are ca scop formarea profesională a personalului tehnic de
specialitate în conformitate cu cerinţele specifice ale prescripţiilor tehnice privind
siguranţa în funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor, în domeniul instalaţiilor sub
presiune, al instalaţiilor de ridicat şi al aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Prezenta metodologie urmăreşte ca formarea profesională a personalului tehnic
de specialitate să se facă unitar de către persoane juridice avizate de către Inspecţia de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
(ISCIR), cu formatori atestaţi de către ISCIR, pe baza unor programe care pun la
dispoziţia participanţilor informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii.
….
Categorii de personal tehnic de specialitate
1. Personal tehnic de specialitate responsabil cu verificarea tehnică în utilizare a
aparatelor de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos, a cazanelor de
apă caldă cu puterea P </= 400 kW, a cazanelor de abur de joasă presiune cu debitul Q
</= 0,6 t/h şi a arzătoarelor cu combustibili gazoşi şi lichizi (RVT)
2. Personal tehnic de specialitate responsabil cu verificarea tehnică la ascensoare
(RVTA)
3. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice de instalare la
instalaţii sub presiune (RADTI)
4. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice preliminare de
montare/reparare la instalaţii sub presiune (RADTP)
5. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice preliminare de
montare/reparare la instalaţii de ridicat (RADTP)
6. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice de
automatizare (RADTA)
7. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice şi
supravegherea lucrărilor de verificare tehnică în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic la instalaţii sub presiune
(RADTE)
8. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice şi
supravegherea lucrărilor de verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări
cu caracter tehnic la instalaţii de ridicat (RADTE)
9. Responsabil cu supravegherea lucrărilor la instalaţii sub presiune (RSL)
10. Responsabil cu supravegherea lucrărilor la instalaţii de ridicat (RSL)
11. Responsabil tehnic cu sudura la instalaţii sub presiune şi instalaţii de| ridicat (RTS)
12. Responsabil tehnic pentru examinări nedistructive (RTEND)
13. Responsabil tehnic pentru examinări distructive (RTED)
Interacțiunea efectivă între operatorul RSVTI și personalul tehnic de specialitate

pe parcursul desfășurării activităților specifice este cuprinsă în cadrul
prescripțiilor tehnice.
TEMA 2: RESPONSABILITAŢILE OPERATORULUI RSVTI
2.1. Responsabilităţile operatorului RSVTI – persoană fizică/juridică
Conform prevederilor Legii 64/2008, cap III

Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi, după caz:
a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în
condiţiile pentru care sunt autorizate;
b) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate,
potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de
sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR,
care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;
c) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la
dispoziţia deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia
instalaţiei/echipamentului;
d) să informeze producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre neconformităţile
constatate;
e) să asigure realizarea activităţilor pentru care au fost autorizate, conform
prescripţiilor şi documentaţiei tehnice;
f) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se
respectă avizul obligatoriu de instalare;
g) să informeze de îndată ISCIR despre situaţiile în care instalaţiile nu mai respectă
condiţiile de autorizare, precum şi despre existenţa unui pericol iminent la acestea.
Conform prevederilor Ordinului 130/2011, cu modificările și completările

ulterioare
În afara obligaţiilor prevăzute la cap. IV din Legea nr. 64/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, unităţile deţinătoare/utilizatoare de instalaţii/echipamente din
domeniul ISCIR mai au şi următoarele obligaţii specifice:
a) să numească prin decizie internă operatori RSVTI pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR pe care le deţin/utilizează;
b) în cazul în care deţinătorul/utilizatorul are subdiviziuni/puncte de lucru ale
persoanei juridice care deţin instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, în raza de
competenţă teritorială a mai multor inspecţii teritoriale ISCIR, să numească câte un
operator RSVTI corespunzător fiecărei inspecţii teritoriale ISCIR;
c) să identifice şi să înregistreze, împreună cu operatorul RSVTI, toate
instalaţiile/echipamentele supuse autorizării ISCIR pe care le deţin;
d) conducerea unităţii este obligată ca la normarea timpului de lucru al operatorului
RSVTI (angajat propriu) să ţină cont de numărul de instalaţii/echipamente,
complexitatea şi vechimea acestora, precum şi de amplasarea lor pe o anumită arie
geografică;
e) conducerea unităţii deţinătoare/utilizatoare este obligată să asigure operator
RSVTI pentru fiecare punct de lucru unde se desfăşoară activităţi cu
instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR;
f) conducerea unităţii poate să dispună înlocuirea/suplinirea personalului care
desfăşoară activitatea de operator RSVTI, dar asigurând derularea activităţii tot cu
personal autorizat RSVTI, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
.....
ART 39
(1) În exercitarea activităţii, persoanele fizice şi juridice autorizate ca operator RSVTI
au obligaţia să supravegheze ca măsurile impuse de legislaţia în vigoare privind
funcţionarea, exploatarea, precum şi întreţinerea şi repararea
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR să fie efectuate în conformitate cu
cerinţele prescripţiilor tehnice aplicabile.
(2) În acest sens, operatorul RSVTI - persoană fizică are următoarele obligaţii
specifice:
a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale
deţinătorului/utilizatorului;
b) să permită numai funcţionarea echipamentelor/instalaţiilor autorizate şi înregistrate
la ISCIR;
b^1) să efectueze admiterea funcţionării instalaţiilor/echipamentelor şi verificările
tehnice în utilizare la instalaţiile/echipamentele la care, conform prevederilor
prescripţiilor tehnice aplicabile, aceste activităţi se realizează de către operatorul
RSVTI;
c) să solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru
echipamentele/instalaţiile pentru care prescripţiile tehnice prevăd acest lucru;
d) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii
de către persoane autorizate, conform instrucţiunilor tehnice ale acestora;
e) să se asigure că utilizarea instalaţiei/echipamentului se face numai de către
personalul de deservire autorizat/instruit intern, în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale
instalaţiilor/echipamentelor;
f) să anunţe de îndată ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la
echipamentele/instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din
funcţiune şi, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;
g) să solicite în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului oprirea unor instalaţii sau
echipamente ISCIR din cauza defecţiunilor apărute ori ca urmare a necesităţii efectuării
unor lucrări de întreţinere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii capitale;
h) să solicite autorizarea funcţionării numai a instalaţiilor/echipamentelor care
îndeplinesc condiţiile de introducere pe piaţă, conform legislaţiei în vigoare;
i) să verifice existenţa documentelor însoţitoare ale instalaţiilor/echipamentelor din
domeniul ISCIR, conform actelor normative aplicabile;
j) să întocmească şi să actualizeze evidenţa centralizată pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR, conform modelului prevăzut în anexa nr.
9;
k) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, atât cel autorizat de
către ISCIR, cât şi cel instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice
aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
l) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice
m) să solicite în scris deţinătorului/utilizatorului oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor la expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia
ultimei verificări tehnice în utilizare;
n) să propună în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului planul de verificări tehnice
în utilizare aferent anului următor, în vederea planificării condiţiilor de pregătire a
instalaţiilor/echipamentelor;
o) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării
verificărilor tehnice în utilizare;
p) să verifice şi să vizeze registrele de evidenţă a funcţionării
instalaţiilor/echipamentelor, în termenele şi cu respectarea modalităţilor stabilite în
prescripţiile tehnice aplicabile;
p^1) să confirme/să accepte lucrările de instalare, montare la
instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 10, în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile;
p^2) să întocmească procesul-verbal de introducere în reparare a
instalaţiilor/echipamentelor prevăzute în anexa nr. 10, să supravegheze şi să confirme
efectuarea reparaţiei prin procesul-verbal de finalizare a lucrărilor la
instalaţii/echipamente, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile;
p^3) să confirme lucrările de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări
cu caracter tehnic la instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 10, în
conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile;
q) să urmărească pregătirea instalaţiilor/echipamentelor pentru verificări tehnice în
utilizare;
r) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la
instalaţiile/echipamentele ISCIR pe care le are în evidenţă, în vederea furnizării tuturor
informaţiilor organelor de cercetare a evenimentelor;
r^1) să fie prezent în termen de maximum 120 minute la instalaţiile/echipamentele pe
care le are în supraveghere în cazul producerii unor avarii, accidente sau la solicitarea
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR;
s) să informeze în scris ISCIR, în termen de 15 zile, despre datele de identificare ale
noului deţinător de instalaţii/echipamente, în cazul unui transfer de proprietate sau de
folosinţă asupra acestor bunuri;
t) să anunţe ISCIR în vederea scoaterii din evidenţă a instalaţiilor/echipamentelor
casate, în cel mult 15 zile de la data casării;
u) să anunţe ISCIR, în termen de 15 zile, despre oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor care intră în conservare şi să urmărească realizarea
lucrărilor de conservare;
v) să anunţe în scris ISCIR, în termen de cel mult 15 zile, încetarea raporturilor
contractuale cu deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului;
w) să respecte prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR şi celelalte dispoziţii legale în
domeniu.
Anexa nr. 10 la metodologie

Instalaţiile/echipamentele care sunt supravegheate de către operatorii RSVTI pentru
lucrările de instalare, montare, reparare şi efectuare a investigaţiilor/examinărilor,
potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile
Prescripţia
Nr. Tipul
tehnică Parametri maximi
crt. instalaţiei/echipamentului
aplicabilă
Cazane de abur şi cazane Qmax = 10 t/h sau Dmax = 5 Gcal/h sau
1. C1-2010
de apă fierbinte Tmax = 250° C sau Pmax = 16 bar
Fluide de gr. 2 cf. Hotărârii
Recipiente metalice stabile Guvernului nr. 584/2004, art. 12,
2. C4-2010
sub presiune având Vmax = 50.000 l sau Pmax = 40
bar sau Tmax = 440° C
Fluide de gr. 2 cf. Hotărârii
Conducte pentru fluide sub Guvernului nr. 584/2004, art. 12,
3. C6-2010
presiune având Pmax = 40 bar sau Tmax = 440°
C
Cazane de apă caldă şi
4. C9-2010 cazane de abur de joasă Pmax = 6.000 kW sau Qmax = 2 t/h
presiune
Conducte de abur şi
5. C10-2010 Pmax = 40 bar sau Tmax = 440° C
conducte de apă fierbinte
6. R1-2010 Macarale Sn = 20 t
Mecanisme de ridicat Sn = 10 t
Stivuitoare Sn = 5 t
Platforme autoridicătoare
deplasabile/nedeplasabile,
Sn = 1 t
cu excepţia celor pentru
persoane cu dizabilităţi
Elevatoare pentru vehicule Sn = 5 t
Maşini de ridicat de tip
Sn = 5 t
special
Ascensoare, cu excepţia
celor aferente instituţiilor
7. R2-2010 publice, de interes public Indiferent de sarcină
sau care oferă servicii
publice
2.2. Responsabilităţile suplimentare ale operatorului RSVTI persoană juridică

autorizată:
În afara obligaţiilor persoanelor fizice autorizate, persoana juridică autorizată ca
operator RSVTI are şi următoarele obligaţii specifice:
a) transmiterea către ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor
RSVTI desemnat/desemnaţi pentru fiecare deţinător/utilizator;
b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizaţi să respecte obligaţiile prevăzute la
alin. (2) şi cele din prescripţiile tehnice aplicabile;
c) informarea în scris a ISCIR, în termen de 15 zile, asupra oricăror modificări ale
condiţiilor care au stat la baza eliberării autorizaţiei;
d) să nu permită desfăşurarea activităţii cu operatori care nu deţin la momentul
efectuării activităţii de supraveghere tehnică o autorizaţie valabilă;
e) să efectueze activitatea de supraveghere tehnică la deţinătorul/utilizatorul de
instalaţii/echipamente, conform procedurii proprii întocmite cu respectarea cerinţelor
standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe,
actualizată.
2.3. Totodată operatorii RSVTI au obligaţii şi responsabilităţi specifice

instalaţiilor şi echipamentelor pe care le au în supraveghere, altele decât cele
prezentate mai sus, după cum urmează:
Conform prevederilor PT C1-2010, în capitolul XIV, secțiunea 5

- să lunar vizeze registrul de supraveghere prin aplicarea ştampilei în registru;
- să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni şi să
menţioneze acest lucru în registru de supraveghere;
- să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept; verificările la cazan se
efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;
- să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în
termen de 15 zile de la întocmire;
- să efectueze examinarea personalului de deservire, cu respectarea prevederilor
prescripţiei tehnice aplicabile.
Conform prevederilor PT C2-2010, în capitolul IX, secțiunea 5

- să vizeze livretul arzătorului, cu ocazia punerii în funcţiune, repunerii în funcţiune şi
la verificările tehnice periodice ale acestuia.
Conform prevederilor PT C4-2010, în capitolul XII, secțiunea 4

- să asigure că pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului este folosit numai personal
de exploatare care îndeplineşte condiţiile din PT C4-2010;
- să efectueze verificările şi încercările la autorizarea funcţionării şi la verificările
tehnice periodice (conform perioadelor de scadenţă acordate) la recipientele pentru
care este împuternicit în scris de către ISCIR sau la care, conform prevederilor
prezentei prescripţii tehnice, această responsabilitate revine
deţinătorului/utilizatorului;
termen de 15 zile de la întocmire.
- să urmărească exploatarea recipientelor în condiţii de siguranţă, executarea reviziilor
curente, a reparaţiilor şi a întreţinerilor permanente, conform normativelor legale şi
prezentei prescripţii tehnice;
- să asigure că dispozitivele de siguranţă care echipează instalaţia/echipamentul sunt
verificate periodic în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

- să vizeze registrul de supraveghere la interval de 3 luni prin aplicarea ştampilei în
registru;
- să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni;
- să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept; verificările conductelor
se efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;

- să asigure că dispozitivele de siguranţă care echipează instalaţia GPL sunt verificate
periodic în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

registru;
- să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni şi să
menţioneze acest lucru în registru de supraveghere;
- să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept conform; verificările la
cazan se efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;
registru;
- să verifice funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la interval de 3 luni;
- să efectueze verificarea tehnică pentru care are acest drept; verificările conductelor
se efectuează după obţinerea împuternicirii scrise de la ISCIR;
Conform prevederilor PT C12-2003, în pct. 5.2.2

- să urmărească exploatarea recipientelor în condiţii de siguranţă, executarea reviziilor
curente, a reparaţiilor şi a întreţinerilor permanente, conform normativelor legale şi
prezentei prescripţii tehnice;
- să colaboreze cu celelalte compartimente din unitatea deţinătoare în vederea aplicării
şi respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Conform prevederilor PT R1-2010, în capitolul XII, secțiunea 5

- să vizeze lunar registrul de supraveghere prin semnarea şi aplicarea ştampilei în
registru;
- să verifice lunar funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi să menţioneze acest lucru
în registru de supraveghere;
- să efectueze verificările tehnice conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice,
după obţinerea împuternicirii scrise din partea ISCIR;
termen de 15 zile de la întocmire;
- să coordoneze acţiunea de ridicare a unei sarcini, în cazul în care aceasta se
efectuează cu ajutorul a două maşini de ridicat.
Conform prevederilor PT R2-2010, în capitolul XII, secțiunea 5

- să supravegheze ascensoarele astfel încât acestea să fie utilizate în conformitate cu
prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale documentaţiei tehnice furnizate de
montator;
- să verifice şi să vizeze lunar registrul de supraveghere a ascensorului;
- să urmărească afişarea instrucţiunilor de exploatare şi a altor marcaje necesare în
locurile stabilite;
- să nu permită manevrarea ascensoarelor, acolo unde este cazul, de către persoane
neautorizate;
- să efectueze semestrial instruirea liftierilor, acolo unde este cazul;
- să ţină evidenţa liftierilor, acolo unde este cazul;
- să organizeze examinarea anuală a liftierilor şi să facă parte din comisia de
examinare;
- să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere şi revizie a ascensorului şi să
urmărească îndeplinirea acestuia la termenele prevăzute;
- să urmărească efectuarea verificării cablurilor ascensorului, conform prevederilor
prescripţiei tehnice aplicabile;
- să prezinte registrul de evidenţă a ascensoarelor, la cererea inspectorului de
specialitate din cadrul ISCIR;
- să aducă la cunoştinţa ISCIR în cazul schimbării deţinătorului ascensorului, datele de
identificare ale noului deţinător, căruia îi transmite cartea ascensorului.
Conform prevederilor PT R8-2010, în capitolul XIII, secțiunea 4

- să vizeze lunar registrul de supraveghere a scării rulante/trotuarului rulant prin
aplicarea ştampilei în registru;
- să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere şi revizie a scării rulante/trotuarului
rulant şi să urmărească îndeplinirea acestuia la termenele prevăzute;
- să urmărească efectuarea verificării cablurilor şi lanţurilor scării rulante/trotuarului
rulant, conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile;
- să aducă la cunoştinţa ISCIR în cazul schimbării deţinătorului scării rulante/trotuarului
rulant, datele de identificare ale noului deţinător, căruia îi transmite cartea scării
rulante/trotuarului rulant.
- să urmărească afişarea instrucţiunilor de exploatare şi a altor marcaje necesare în
locurile stabilite;
- să efectueze verificările tehnice a scării rulante/trotuarului rulant, după obţinerea
împuternicirii scrise de la ISCIR;
Conform prevederilor PT R7-2003 - la pct. 9.8.7

- să supravegheze ca telecabinele să fie folosite în conformitate cu prevederile
prezentei prescripţii tehnice, regulamentul de exploatare, instrucţiunile interne şi
normele de protecţia muncii;
- să interzică manevrarea telecabinelor de către persoane neautorizate;
- să urmărească efectuarea la termenele prevăzute a verificării cablurilor;
- să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere, revizii şi reparaţii şi să
urmărească îndeplinirea lui la termenele prevăzute.

- să urmărească modul în care se asigură supravegherea telegondolelor de către şeful
instalaţiei.

- să interzică manevrarea telescaunelor de către persoane neautorizate;
- să urmărească modul în care se asigură supravegherea telescaunelor de către şeful
instalaţiei.

- să interzică manevrarea teleschiurilor sau telesăniilor de către persoane
neautorizate;
- să urmărească modul în care se asigură supravegherea teleschiului sau telesaniei de
către şeful instalaţiei.

- să interzică manevrarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat de către persoane
neautorizate
- să urmărească efectuarea verificărilor periodice ale instalaţiei de protecţie împotriva
tensiunilor de atingere şi consemnarea rezultatelor acestora;
- să urmărească modul în care se asigură supravegherea instalaţiilor de transport pe
plan înclinat de către şeful instalaţiei.
- să interzică manevrarea telefericelor pentru materiale de către persoane
neautorizate;
- să urmărească modul în care se asigură supravegherea telefericelor pentru materiale
de către şeful instalaţiei.
Conform prevederilor PT R13-2003 - la Anexa O, pct O2

- să urmărească realizarea la termen a dispoziţiilor date prin procesele-verbale cu
ocazia verificărilor tehnice oficiale, să examineze în mod regulat registrul de
supraveghere a ascensorului şi să ia măsuri pentru remedierea imediată a defectelor
semnalate.

semnalate.

- să interzică manevrarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat de către persoane
neautorizate;
- să urmărească modul în care se asigură supravegherea instalaţiilor de transport pe
plan înclinat de către şeful instalaţiei.

semnalate.
Conform prevederilor PT R18-2003, la pct. 9.1.3

- să întocmească, să verifice şi să vizeze cel puţin o dată pe lună registrul de
supraveghere al instalaţiei
Conform prevederilor PT R19-2003, la pct. 7.2.4
- să efectueze verificările tehnice oficiale în conformitate cu prevederile prezentei
prescripţii tehnice după fiecare remontare pe un nou amplasament a
echipamentului/instalaţiei, în intervalul dintre scadenţele oficiale;
- să urmărească executarea la termenele prevăzute a verificărilor dispozitivelor de
prindere şi a elementelor de tracţiune.
2.4. Responsabilităţile deţinătorilor/utilizatorilor instalaţiilor/echipamentelor

din domeniul ISCIR (instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat):
Conform Legii 64/2008 cap IV

b) să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării;
(1) Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează instalaţiile/echipamentele
prevăzute în anexa nr. 2 pct. 1 - 4 şi 9 şi în anexa nr. 3 pct. 1 - 3 şi 8 are obligaţia să le
înregistreze la ISCIR, să ţină evidenţa centralizată a acestora şi să comunice la ISCIR
orice modificare intervenită în situaţia tehnică sau juridică a acestora, în conformitate cu
prevederile prescripţiilor tehnice.
(2) Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează instalaţiile/echipamentele
prevăzute la alin. (1) are obligaţia să asigure un operator autorizat, responsabil cu
supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform
prescripţiilor tehnice.
În afara obligaţiilor prevăzute la capitolul IV din Legea nr. 64/2008, unităţile

deţinătoare/utilizatoare de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR mai au şi
următoarele obligaţii specifice:
a) să numească prin decizie internă operatori RSVTI pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR pe care le deţin/utilizează;
b) în cazul în care deţinătorul/utilizatorul are subdiviziuni/puncte de lucru ale
persoanei juridice care deţin instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, în raza de
competenţă teritorială a mai multor inspecţii teritoriale ISCIR, să numească câte un
operator RSVTI corespunzător fiecărei inspecţii teritoriale ISCIR;
c) să identifice şi să înregistreze, împreună cu operatorul RSVTI, toate
instalaţiile/echipamentele supuse autorizării ISCIR pe care le deţin;
d) conducerea unităţii este obligată ca la normarea timpului de lucru al operatorului
RSVTI (angajat propriu) să ţină cont de numărul de instalaţii/echipamente,
complexitatea şi vechimea acestora, precum şi de amplasarea lor pe o anumită arie
geografică;
e) conducerea unităţii deţinătoare/utilizatoare este obligată să asigure operator
RSVTI pentru fiecare punct de lucru unde se desfăşoară activităţi cu
instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR;
f) conducerea unităţii poate să dispună înlocuirea/suplinirea personalului care
desfăşoară activitatea de operator RSVTI, dar asigurând derularea activităţii tot cu
personal autorizat RSVTI, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) În vederea înregistrării instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le
deţine, unitatea deţinătoare/utilizatoare va transmite la ISCIR următoarele documente:
a) cerere scrisă prin care solicită luarea în evidenţă ca unitate ce beneficiază de
serviciile unui operator RSVTI;
b) evidenţa centralizată, în original, semnată de conducătorul unităţii, a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deţine, conform tabelului
prevăzut în anexa nr. 9 Ord 130/2011;
c) copia deciziei conducerii unităţii deţinătoare de instalaţii/echipamente din domeniul
ISCIR prin care a fost numit operatorul RSVTI sau copia documentelor care atestă
raporturile contractuale stabilite între operatorul RSVTI şi unitatea deţinătoare;
d) copia autorizaţiei operatorului RSVTI.
TEMA 3: CERCETAREA AVARIILOR ŞI ACCIDENTELOR
Avariile şi accidentele reprezintă partea cu care niciun operator RSVTI nu

doreşte să se confrunte. În situaţia în care, totuşi, apare un asemnea caz trebuie
urmate anumite reguli.
3.1. Cele mai importante dispoziții sunt prevăzute de Legea nr. 64/2008, cap
V:
Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează instalaţiile/echipamentele sub
incidenta ISCIR are obligaţia, în cazul producerii oricărui accident la acestea, de a opri
din funcţionare instalaţiile/echipamentele şi de a anunţa de îndată ISCIR despre
producerea evenimentului.
În cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, accesul
reprezentanţilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/oră şi necondiţionat de
participarea unui delegat din partea deţinătorului/utilizatorului. Reprezentanţii ISCIR pot
dispune oprirea din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a
instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, după caz.
Daca reprezentanţii ISCIR sunt împiedicaţi să pătrundă în locurile unde sunt
amplasate/deţinute instalaţiile/echipamentele, aceştia pot solicita sprijinul ofiţerilor şi
agenţilor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, care acţionează în
conformitate cu prevederile legale incidente.
În situaţia în care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie să
participe, conform legislaţiei în vigoare, şi reprezentanţi ai altor autorităţi, aceştia au
obligaţia să nu modifice starea de fapt a instalaţiei/echipamentului avariate/avariat şi să
conserve locul până la sosirea reprezentanţilor şi a experţilor ISCIR, când este cazul.
Însă şi prescripţiile tehnice prevăd anumite obligaţii specifice, după cum

urmează:
În cazul avariilor care determină oprirea din funcţiune sau funcţionarea în condiţii
de nesiguranţă a unei instalaţii/echipament, precum şi în cazurile de accidente
provocate la o instalaţie/echipament, persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează
instalaţia/echipamentul are obligaţia de a opri din funcţionare instalaţia/echipamentul şi
de a anunţa de îndată ISCIR despre producerea evenimentului; cu această ocazie se
anunţă cel puţin următoarele date: numele şi prenumele şi funcţia persoanei care
anunţă, modul în care poate fi contactat în vederea unor eventuale date suplimentare,
data, ora şi locul producerii avariei/accidentului, felul instalaţiei/echipamentului, urmările
avariei/accidentului.
Persoana fizică sau juridică care deţine/utilizează instalaţiei/echipamentului care a
suferit avaria sau la care s-a produs accidentul are următoarele obligaţii de îndeplinit
prin RSVTI:
a) să ia măsurile necesare pentru ca starea de fapt produsă de avarie sau în timpul
accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din
cadrul ISCIR, cu excepţia cazului în care situaţia respectivă ar constitui un pericol
pentru viaţa şi sănătatea persoanelor;
b) să ia toate măsurile de asigurare a condiţiilor de securitate;
c) să izoleze pe cât posibil zona de lucru a instalaţiei/echipamentului avariate sau la
care s-a produs accidentul;
d) să întocmească un raport cu situaţia tehnică a instalaţiei/echipamentului imediat
după avarie/accident, care include şi fotografii ale instalaţiei/echipamentului avariate,
precum şi intervenţiile efectuate pâna la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul
ISCIR;
e) să pună la dispoziţia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizaţia de
funcţionare a instalaţiei/echipamentului (cartea ISCIR) precum şi raportul de mai sus în
cazurile justificate.
Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare
a avariei sau accidentului şi de oprire din funcţiune a instalaţiei/echipamentului.
Instalaţia/echipamentul care a suferit avarii în urma cărora s-a determinat oprirea din
funcţionare, trebuie să fie supusă unor investigaţii/examinări cu caracter tehnic (în
vederea evaluării stării tehnice a acestora), efectuate conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice şi ale prescripţiilor tehnice aplicabile.
Investigaţiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care
persoana fizică sau juridică deţinătoare/utilizatoare renunţă la utilizarea
instalaţiei/echipamentului avariat şi decide scoaterea din uz şi casarea acestuia.
Cauzele cel mai des întâlnite la producerea de avarii si accidente sunt:

o Deservirea necorespunzatoare a echipamentelor/instalatiilor (prin incalcarea
instructiunilor de utilizare si a prevederilor prescriptiilor tehnice specifice)
o Deficiente ale echipamentelor:
 Din construcție
 În urma reparațiilor
3.2. Exemple:
1. Cazan de abur ramas “fără apă”
o Cauzele producerii avariei

 Nefuncționarea instalației de automatizare
 Deservirea în acest mod, contrar prevederilor instructiunilor de exploatare
 Părăsirea centralei termice de către fochistul de serviciu
o Efecte: avarierea puternica a cazanului
o Măsuri: - repararea cazanului
- retragerea pe o perioada de 3 luni a autorizatiei fochistului
2. Macara avariata la montare

 Nerespectarea instructiunilor de montare
o Efecte: avarierea macaralei
o Măsuri: repararea macaralei
3. Stivuitor răsturnat
o Cauzele producerii accidentului

 Nerespectarea instructiunilor de exploatare si a prescriptiilor tehnice
o Efecte: - accidentarea a doua persoane
- avarierea stivuitorului
o Masuri: - repararea stivuitorului
- retragerea pe o perioada de 3 luni a autorizatiei stivuitoristului
4. Cazan de apa caldă avariat

 Modificarea instalatiei de automatizare
 Deservirea in acest mod, contrar prevederilor prescriptiilor tehnice (fara
personal de deservire)
o Efecte: compromiterea cazanului
o Masuri: sanctionarea agentului economic care a efectuat punerea in functiune
5. Accident mortal la macara turn

 Nerespectarea instructiunilor de montare si acordarea autorizatiei de
functionare de RSVTI cu incalcarea prevederilor prescriptiei tehnice R1
o Efecte: decesul a 4 persoane si avarierea macaralei
o Masuri: - inculparea RSVTI
- repararea macaralei
- retragerea autorizatiei agentului economic care a efectuat montarea
6. Accident mortal la platformă autoridicatoare

 Montare platformei s-a facut cu firmă neautorizată, echipamentul funcționa
fara autorizatie si utilizarea efectuată cu personal neinstruit.
 Deținătorul nu avea operator RSVTI
o Efecte: decesul a 2 persoane si avarierea platformei
o Masuri: Detinătorul a fost amendat contraventional și s-a dispus urmărirea
penală.
TEMA 4: AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII INSTALAŢIILOR
Observație: datorită necesității de a nu modifica textele preluate din prescripțiile

tehnice, referirile la actele normative care reglementează introducerea pe piață a
instalațiilor/echipamentelor se va considera a fi făcută către actele normative în
vigoare, prezentate anterior.
4.1. Autorizarea funcţionarii instalaţiilor sub presiune:
Cazane de abur şi apă fierbinte, PT C1-2010, capitolul IV
Cazanele nu pot fi utilizate fără autorizarea funcţionării sau fără admiterea

funcţionării.
Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii

referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea/admiterea funcţionării cazanelor.
Pentru cazanele la care PS x V ≥ 60 bar litru, autorizarea funcţionării se face de către

persoana desemnata conform legislației iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR.
Pentru cazane la care PS x V ≤ 60 bar litru şi PS > 4 bar admiterea funcţionării se
face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în
evidenţa deţinătorilor/utilizatorilor.
Pentru cazanele prevăzute mai sus, admiterea funcţionării (la prima punere în
funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI.
Cazanele pot fi:
a) cazane noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de

reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice;
b) cazane vechi care au mai funcţionat şi:
1) provin din Uniunea Europeană:
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele
europene specifice;
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
aplicabile şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale
statului membru în care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin
directivele europene specifice.
Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a cazanelor se consemnează de
către persoana desemnata conform legislației sau de către RSVTI, după caz, în
documente/procese-verbale de verificare tehnică.
Autorizarea funcţionării acordată de către ISCIR sau admiterea funcţionării acordată

de către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte
autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.
Pentru autorizarea funcţionării, deţinătorul/utilizatorul cazanului/cazanelor trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină avizul obligatoriu de instalare, iar construcţia sălii cazanului să

corespundă acestui aviz;
b) să asigure condiţiile necesare realizării regimului chimic al cazanului stabilit
conform fişei tehnice privind regimul chimic;
c) să organizeze activitatea în sala cazanelor conform regimului de supraveghere a
cazanelor menţionat în documentaţia tehnică de instalare;
d) să deţină autorizaţii pentru personalul de deservire fochişti, laboranţi operatori,
automatişti, după caz;
e) să asigure condiţiile pentru efectuarea verificărilor tehnice;
f) pentru cazanele vechi montate pe altă locaţie, cu excepţia cazanelor mobile, se
prezintă raportul tehnic întocmit de persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice
în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.
Pentru autorizarea funcţionării unui cazan nou, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
înainteze la persoana juridică desemnată, conform legislației, o cerere însoţită de
următoarele documente:
a) copia avizului obligatoriu de instalare;
b) declaraţia prevăzută;
c) documentaţia tehnică de însoţire, redactată sau tradusă în limba română, care
trebuie să conţină:
1) instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, punere în funcţiune, exploatare
şi întreţinere;
2) limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de
operare anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată,
codul de proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi
toleranţa la coroziune a acestora, după caz;
3) caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a cazanului,
după caz;
4) posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de
protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;
5) documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea
completă a instrucţiunilor menţionate la pct. 2);
6) informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz.
7) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă; buletinul de
verificare/reglare a supapelor de siguranţă emis de persoane juridice autorizate
conform prescripţiei tehnice aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o
perioadă mai mare de 1 an de zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu
prevede o altă perioadă de valabilitate a reglării;
8) documentul de atestare a rezultatelor corespunzătoare obţinute la operaţia de
pregătire a suprafeţelor interioare, dacă această operaţie a fost prevăzută şi efectuată
la producător;
9) copii ale autorizaţiilor personalului de deservire şi RSVTI;
10) Pentru cazanele vechi care au mai funcţionat, în plus faţă de documentele
prevăzute la alin. (1) mai sunt necesare şi următoarele documente:
a) documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru
cazane vechi (cartea cazanului);
b) documentaţia tehnică reconstituită, dacă nu există documentaţia prevăzută la
alin. (1) lit. c); documentaţia tehnică reconstituită trebuie să corespundă cerinţelor care
au reglementat construirea cazanului;
c) declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se
menţioneze ultimul loc de funcţionare;
d) raportul tehnic întocmit de persoana juridică autorizată pentru verificări
tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.
Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării

În vederea autorizării funcţionării cazanului, persoana desemnata conform legislației,
efectuează sau asigură că sunt efectuate, după caz următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei şi a conţinutului documentaţiei tehnice de însoţire a
cazanului, în cazul cazanului nou, sau a cărţii cazanului, în cazul cazanului vechi;
b) verificarea condiţiilor de instalare a cazanului în ceea ce priveşte respectarea
avizului obligatoriu de instalare eliberat de către ISCIR, precum şi verificarea echipării
cazanului cu aparatura de măsurare, control şi automatizare şi cu dispozitivele de
siguranţă, în funcţie de nivelul de supraveghere permanent sau nepermanent în care se
încadrează cazanul;
c) verificarea condiţiilor de montare pentru cazanele vechi, care au mai
funcţionat şi au necesitat montare;
d) verificarea condiţiilor privind regimul chimic al cazanului şi anume:
1) existenţa prizelor şi a dispozitivelor de prelevare a probelor de apă de
alimentare şi din cazan, de abur saturat şi supraîncălzit şi de condensat ale cazanului;
2) existenţa, dotarea şi organizarea punctului de lucru sau a laboratorului chimic
din centrala termică
3) existenţa registrului de analize cu indicii chimici şi cu frecvenţa minimă
obligatorie a analizelor.
e) revizia interioară;
f) încercarea la presiune hidraulică;
g) verificarea reglării supapelor de siguranţă;
h) încercarea la cald; modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi
documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice
care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare;
i) verificarea stării suprafeţelor interioare;
j) verificarea registrului de supraveghere a funcţionării cazanului; registrul de
supraveghere a funcţionării cazanului se sigilează, numerotează şi vizează de
conducerea deţinătorului/utilizatorului.
Revizia interioară poate să nu se efectueze la cazanele noi la care de la data
construirii nu au trecut mai mult de 12 luni.
Pentru cazanele noi, încercarea la presiune la locul de instalare nu este obligatorie

dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată la producător şi de la data

efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 12 luni;
b) cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport
şi instalare;
c) în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la părţile sub presiune
ale cazanului.
În scopul realizării încercării la cald şi verificării stării suprafeţelor interioare,
persoana juridică desemnată, conform legislației, trebuie să fie anunţată de către
deţinător/utilizator cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită pentru aceste operaţii.
Încercarea la cald constă în următoarele verificări principale:
a) verificarea etanşeităţii îmbinărilor vizibile ale cazanului;

b) verificarea funcţionării armăturilor de siguranţă şi de control;
c) verificarea realizării funcţiilor de reglare, de protecţie, de semnalizare şi de
monitorizare ale instalaţiei de automatizare;
d) verificarea funcţionării instalaţiei de ardere;
e) verificarea funcţionării principalelor instalaţii auxiliare aferente cazanului;
f) verificarea realizării principalilor indici de funcţionare ai cazanului;
g) verificarea dilatării libere la cazanele la cele prevăzute cu această posibilitate;
h) verificarea existenţei instrucţiunilor de exploatare a cazanului şi verificarea, prin
sondaj, a modului de însuşire a acestora de către personalul de deservire.
Punerea în funcţiune pentru încercarea la cald a cazanului se face de către:
a) producătorul acestuia; în acest caz nu este necesar ca producătorul să fie

autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice privind sistemele de ardere şi
automatizare;
b) persoana juridică, care efectuează lucrări la instalaţia de automatizare şi de
ardere, autorizată conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.
În cazul în care se decide ca persoana desemnata conform legislației să nu participe
la încercarea la cald, persoana desemnata conform legislației urmând să ia în
considerare şi documentul întocmit de persoana juridică cu participarea personalului de
deservire şi operatorului RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Verificarea stării suprafeţelor interioare se efectuează în urma operaţiei de pregătire

a suprafeţelor interioare atunci când aceasta nu este efectuată de producator.
Pregătirea suprafeţelor interioare se execută de către persoane juridice autorizate

pentru întreţinerea prin spălare chimică, în conformitate cu prevederile prescripţiei
tehnice aplicabile.
Persoana desemnata conform legislațieipoate solicita efectuarea şi a altor verificări şi

încercări, în limitele prevăzute de producător, privind funcţionarea în condiţii de
siguranţă a cazanului.
Verificarea tehnică este condusă de către persoana desemnata conform legislației.
La verificările prevăzute mai sus trebuie să participe RSVTI al

deţinătorului/utilizatorului, personalul de deservire al cazanului, reprezentanţii persoanei
juridice autorizate care au efectuat instalarea/montarea şi punerea în funcţiune a
cazanului şi, dacă este cazul, la solicitarea persoanei desemnate conform legislației,
orice altă persoană implicată în montarea, punerea în funcţiune, deţinerea/utilizarea
cazanului.
Cazane de apă caldă şi abur de joasă presiune, PT C9-2010, capitolul III
Autorizarea se va efectua in conditii similare cu cazanele de abur si cazanele de

apa fierbinte, cu urmatoarele precizari:
- se va lua in considerare documentația tehnică de instalare in locul avizului obligatoriu
de instalare.
- Pentru cazanele noi, livrate complet asamblate de către producător, încercarea la
presiune hidraulică la locul de instalare nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
o încercarea la presiune hidraulică a fost efectuată la producător şi de la data efectuării
acesteia nu au trecut mai mult de 2 ani;
o cazanul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport şi
instalare/montare;
o în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la părţile sub presiune ale
cazanului.
Verificarea tehnică se realizează de către persoana desemnată conform legislației în

vigoare.
Aparate consumatoare de combustibil, PT A1-2010
În cazul aparatelor cu puteri nominale 70 kW ≤ P ≤ 400 kW, a cazanelor de apă caldă

cu 70 kW ≤ P ≤ 400 kW şi a cazanelor de abur de joasă presiune cu debitul Q ≤ 0,6 t/h
ce deservesc instituţiile publice, instituţiile/unităţile de interes public sau societăţile care
oferă servicii publice, indiferent de forma de proprietate, organizare sau constituire,
deţinătorul/utilizatorul este obligat să asigure operator autorizat RSVTI.
Se admite funcţionarea următoarelor tipuri de aparate:
c) aparate noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite de

reglementările tehnice ce transpun directive europene specifice, cu excepţia celor
prevăzute la lit. c);
d) aparate vechi care au mai funcţionat şi:
III. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite prin
directivele europene specifice, cu excepţia celor prevăzute la lit. c);
IV. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
aplicabile şi au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale
2) provin din afara Uniunii Europene şi respectă cerinţele privind
introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările tehnice ce transpun directive europene
specifice, cu excepţia celor prevăzute la lit. c);
e) cazane de abur de joasă presiune construite după practici inginereşti.
NOTĂ: Directivele europene aplicabile sunt:
a) 2009/142/EC – Aparate de gaz - (privind stabilirea condiţiilor de introducere pe

piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi) - pentru cazane de apă caldă
pe combustibili gazoşi;
b) 97/23 EC – Echipamente sub presiune - (referitor la proiectarea, fabricarea şi
evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o
presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi care stabileşte condiţiile de
introducere pe piaţă a acestora) - pentru cazane de apă caldă alimentate cu
combustibili solizi cu încărcare manuală;
c) 2006/42/EC – Maşini - (referitor la condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor)
pentru cazane de apă caldă alimentate cu combustibili solizi cu încărcare automată;
d) 92/42/EC – Eficienţa energetică - pentru cazanele de apă caldă alimentate cu
combustibil gazos şi/sau lichid cu puteri cuprinse între 4-400 kW.
Deţinătorii/utilizatorii de aparate au obligaţia să solicite punerea în funcţiune şi să obţină
admiterea funcţionării conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Condiţii pentru efectuarea verificărilor
Punerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se efectuează de către producătorul

acestora, de către persoane juridice autorizate pentru verificări tehnice în utilizare de
către ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din
statele membre. Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele
membre trebuie să fie înregistrate în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate.
Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează
punerea în funcţiune şi admiterea funcţionării aparatelor precum şi condiţiile de
înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în
prescripţia tehnică aplicabilă.
Producătorii care prestează şi activităţi de punere în funcţiune a aparatelor construite de

către aceştia, fac excepţie de la cerinţele de autorizare prevăzute la alin. (1).
În vederea efectuării punerii în funcţiune, deţinătorul/utilizatorul aparatului are obligaţia

de a pune la dispoziţia persoanei juridice autorizate cel puţin următoarele documente:
a) Declaraţia de conformitate;
b) instrucţiunile de instalare, montare, reglare, utilizare şi întreţinere livrate
împreună cu aparatul, redactate sau traduse în limba română;
c) avizul privind furnizarea gazelor naturale, unde este cazul;
d) autorizarea instalaţiei de alimentare cu gaz petrolier lichefiat, unde este cazul;
e) schema termomecanică a centralei termice avizată de către RADTI atunci când
este echipată cu cazane având puterea nominală mai mare de 70 kW.
Concluziile verificării
(1) Punerea/repunerea în funcţiune şi admiterea funcţionării se finalizează prin:
a) efectuarea verificărilor şi completarea livretului aparatului de către RVT, care

confirmă respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice;
b) instruirea deţinătorului/utilizatorului de către RVT, privind funcţionarea în condiţii
de siguranţă a aparatului şi obligativitatea efectuării verificărilor tehnice periodice
conform prezentei prescripţii tehnice.
(2) În funcţie de rezultatele obţinute la punerea în funcţiune, în livretul aparatului se
consemnează:
a) „ADMIS - aparatul poate funcţiona până la scadenţa următoarei verificări, cu

obligaţia respectării instrucţiunilor de instalare, reglare, utilizare şi întreţinere date de
producător şi a prevederilor prezentei prescripţii tehnice”;
b) „RESPINS - aparatul nu îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune şi se
interzice funcţionarea acestuia”.
NOTĂ: Semnarea livretului aparatului de către deţinător/utilizator semnifică însuşirea de
către acesta a obligaţiei de a nu utiliza aparatul fără a-l supune verificării tehnice
periodice la 2 ani.
Aparatele verificate se înregistrează de persoana juridică autorizată în „Registrul de

evidenţă a aparatelor aflate în supraveghere”.
Recipiente sub presiune PT C4-2010, capitolul III, PT C8-2010, capitolul III, PT

C12-2003, pct. 4.2
Recipientele pot fi utilizate numai dacă deţinătorul/utilizatorul a obţinut

autorizarea/admiterea funcţionării conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Cerinţele tehnice prevăzute în prezentul capitol sunt condiţii minime obligatorii

referitoare la autorizarea/admiterea funcţionării recipientelor.
Toate constatările referitoare la verificarea tehnică a recipientelor se consemnează de

către persoana desemnata conform legislației în vigoare sau de către RSVTI, după caz,
în procese-verbale de verificare tehnică..
Autorizarea funcţionării acordate de către ISCIR sau admiterea funcţionării acordate de
către RSVTI, nu absolvă deţinătorul/utilizatorul de obligaţia obţinerii tuturor celorlalte
autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.
Pentru următoarele recipiente autorizarea funcţionării se efectuează de persoana

desemnata conform legislației, iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR:
a) recipiente care conţin gaze din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 1
din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV şi funcţionează în limitele:
1) PS x V > 200 bar x litri (categoria III şi IV);
2) 50 < PS x V ≤ 200 bar x litri şi V > 1 l (categoria II);
b) recipiente care conţin gaze din grupa 2 (abur şi alte gaze decât cele din grupa 1)
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV şi
funcţionează în limitele:
1) PS x V > 1.000 bar x litri (categoria III şi IV);
2) 200 < PS x V ≤ 1.000 bar x litri şi V > 1 l (categoria II);
c) recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei 3
din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi III şi funcţionează în limitele:
1) V > 1 l şi PS > 500 bar (categoria III);
2) V < 1 l şi PS > 500 bar (categoria II);
3) PS x V > 200 bar x litri şi 10 < PS ≤ 500 bar (categoria II);
d) recipiente care conţin lichide din grupa 2 (alte lichide decât cele din grupa 1)
conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria II şi funcţionează în
limitele:
1) PS x V >10.000 bar x litri, PS > 500 bar şi V > 10 l (categoria II).
NOTE: 1) Precizările sunt la art. 3, notele 1) la 5).
2) Recipientele, autorizate în funcţionare conform prevederilor prezentei

prescripţii tehnice, care sunt integrate în cadrul unor instalaţii complexe, trebuie să fie
utilizate numai după obţinerea autorizării funcţionării sistemelor de conducte aferente,
conform prevederilor prescripţiei tehnice referitoare la acestea.
Pentru categoriile de recipiente indicate mai jos admiterea funcţionării se face de către
deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI, iar acestea se înregistrează în evidenţa
deţinătorilor/utilizatorilor:
din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:
1) 25 < PS x V ≤ 50 bar x litri şi V > 1 l;
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în
limitele:
1) 50 < PS x V ≤ 200 bar x litri şi V > 1 l;
din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în limitele:
1) PS x V > 200 bar x litri şi PS < 10 bar;
conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria I şi funcţionează în
limitele:
1) PS x V > 10.000 bar x litri, PS < 500 bar;
2) PS > 1000 bar, V < 10 litri.
Pentru recipientele prevăzute mai sus, admiterea funcţionării (la prima punere în
funcţiune şi periodic în exploatare) se face de către operatorul RSVTI.
Se admite autorizarea/admiterea funcţionării următoarelor tipuri de recipiente:
a) recipiente noi care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite de

reglementările naţionale care transpun directivele europene specifice;
b) recipiente vechi care au mai funcţionat şi:
a) provin din Uniunea Europeană:
a. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite prin
directivele europene specifice;
b. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
specifice şi care au fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale
b) provin din afara Uniunii Europene:
a. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin
Condiţii privind autorizarea funcţionării
Recipientele trebuie să fie însoţite de următoarea documentaţie tehnică, după caz:
a) pentru recipientele noi, documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii

Guvernului nr. 584/2004 şi Hotărârii Guvernului nr. 454/2003 cu modificările şi
b) pentru recipientele vechi:
1) care provin din Uniunea Europeană:
I) fabricate ulterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile,
documentaţia tehnică stabilită potrivit acesteia;
II) fabricate anterior datei de introducere în vigoare a directivelor europene
aplicabile, documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile
în ţara de provenienţă (se au în vedere cerinţele similare din prescripţiile tehnice);
2) care provin din afara Uniunii Europene, documentaţia tehnică prevăzută la lit.
a).
NOTĂ: Directivele europene aplicabile sunt:
e) 97/23/EC - Echipamente sub presiune– (referitor la la proiectarea, fabricarea şi

evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o
introducere pe piaţă a acestora)
f) 87/404/EEC – Recipiente simple sub presiune – (referitor la la proiectarea,
fabricarea şi evaluarea conformităţii recipientelor simple sub presiune, care au o
introducere pe piaţă a acestora)
Pentru obţinerea autorizării funcţionării recipientelor, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
solicite în scris la ISCIR efectuarea verificărilor conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice, înaintând totodată următoarele documente:
a) instrucţiuni de operare pentru instalare/montare, exploatare şi întreţinere;

b) limitele de operare în siguranţă şi bazele de proiectare inclusiv condiţiile de
operare anticipate şi condiţiile de proiectare admise, durata de funcţionare estimată,
codul de proiectare utilizat, coeficienţi de îmbinare a elementelor sub presiune şi
toleranţa la coroziune a acestora, după caz;
c) caracteristicile de proiectare reprezentative pentru durata de viaţă a recipientului,
după caz;
d) posibilele pericole care nu sunt prevenite prin proiectare sau prin măsuri de
protecţie, care se pot ivi datorită exploatării necorespunzătoare anticipabile, după caz;
e) documente tehnice, desene, scheme, diagrame necesare pentru înţelegerea
completă a instrucţiunilor menţionate la lit. b);
f) informaţii despre părţile care pot fi înlocuite, după caz;
g) buletinele/certificatele de reglare a dispozitivelor de siguranţă la valoarea presiunii
stabilită prin documentaţia tehnică; în cazul în care de la data reglării supapei de
siguranţă au trecut mai mult de 12 luni este necesară verificarea acesteia conform
prevederilor prescripţiei tehnice specifice;
h) documentaţia tehnică acceptată de ISCIR în cazul recipientelor pentru care au fost
efectuate investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
i) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului în care să se menţioneze ultimul
loc de funcţionare a recipientului (pentru recipientele care au mai funcţionat);
j) procesul-verbal de efectuare a încercărilor de casă (la presiunea maximă
admisibilă PS) ale recipientului, după caz.
În plus, pentru instalațiile de GPL reglementate de prescripția tehnică PT C8-2010,

este necesară completarea documentației cu copia avizului obligatoriu de
instalare.
La data stabilită pentru efectuarea verificărilor, deţinătorul/utilizatorul trebuie să
pregătească instalaţia, având încercările de casă efectuate cu rezultate
corespunzătoare menţionate într-un proces-verbal. De asemenea, asigură personalul
auxiliar necesar efectuării verificărilor tehnice. La verificările tehnice trebuie să participe
RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării
În vederea autorizării funcţionării recipientelor, persoana desemnata conform legislației

în vigoare efectuează următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei documentaţiei tehnice de însoţire a recipientului;

b) verificarea condiţiilor de instalare, conform documentaţiei de instalare;
c) revizia interioară;
d) încercarea de presiune hidraulică;
e) verificarea reglării dispozitivelor de siguranţă,;
f) încercarea pneumatică de etanşeitate;
Verificările se efectuează la locul de funcţionare.
NOTĂ: Pentru autorizarea funcţionării recipientelor din industria oxigenului, azotului şi

argonului se iau în considerare si alte prevederi.
În cazul unor recipiente sau elemente ale acestora, care datorită modului de execuţie,
montare sau exploatare necesită verificări şi încercări suplimentare (măsurări de
deformaţii şi altele asemenea) sau atunci când unele din verificările sau încercările
prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi executate, cu acordul scris al ISCIR
pot fi stabilite şi alte verificări şi încercări. Acestea trebuie să fie prevăzute în
documentaţia de execuţie şi înscrise în documentaţia tehnică, precizându-se felul,
volumul, condiţiile de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea
efectuării lor în timpul exploatării.
Autorizarea funcţionării recipientelor criogenice din industria oxigenului, azotului
şi argonului
În vederea autorizării funcţionării recipientelor criogenice din industria oxigenului,

azotului şi argonului, persoana desemnata conform legislației în vigoare efectuează
următoarele activităţi:
a) verificarea existenţei documentaţiei tehnice a recipientului;

b) verificarea condiţiilor de instalare;
c) revizia interioară (numai verificarea exterioară) pentru a se constata eventuale
defecte ca urmare a operaţiilor de transport, manipulare, instalare;
d) verificarea dotării cu dispozitive de siguranţă şi verificarea reglării acestora;
e) încercarea de etanşeitate a recipientului, efectuată cu azot sau fluidul de lucru la
presiunea maximă admisibilă PS concomitent cu verificarea gradului de vid în mantaua
exterioară.
Încercarea de etanşeitate a recipientului interior la o presiune egală cu PS se
efectuează cu azot sau cu fluidul pentru care este destinat recipientul; se admit metode
de verificare a etanşeităţii cu heliu sau freon în cazul în care condiţiile de efectuare şi
criteriile de acceptare sunt prevăzute prin documentaţia tehnică de însoţire.
Gradul de vid în mantaua exterioară trebuie să fie cel prescris prin documentaţia
tehnică şi trebuie să fie verificat cu un vacuummetru, conform instrucţiunilor întocmite
de producător.
Încercarea de etanşeitate şi verificarea gradului de vid se consideră reuşite dacă după
24 ore de la stabilizarea presiunii de probă în recipient şi a gradului de vid în mantaua
exterioară nu se constată prin citire la vacuummetru micşorarea gradului de vid; dacă
încercarea se efectuează în mediul ambiant, trebuie să se stabilească măsuri privind
efectuarea acesteia astfel încât influenţa condiţiilor exterioare să fie redusă la minimum
posibil.
În situaţia în care din măsurarea vidului rezultă valori diferite de cea admisă, valoarea
vidului se aduce la cea prevăzută în documentaţia tehnică.
Conducte de abur şi apă fierbinte si conducte pentru fluide sub presiune, PT C10-
2010, capitolul III, PT C6-2010, capitolul III
Conductele nu pot fi exploatate fără autorizarea funcţionării.
Pentru următoarele conducte care se supun prevederilor PT C6 verificările pentru

autorizarea funcţionării se efectuează de persoana desemnata conform legislației în
vigoare, iar acestea se înregistrează în evidenţa ISCIR:
k) pentru gaze din grupa 1: DN > 25 şi se clasifică într-o categorie conform

prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 1;
l) pentru gaze din grupa 2: DN > 32, PS x DN > 1.000 şi se clasifică într-o categorie
conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 2;
m) pentru lichide din grupa 1: DN > 25, PS x DN > 2.000 şi se clasifică într-o
categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 3;
n) pentru lichide din grupa 2: PS > 10 bar, DN > 200, PS x DN > 5.000 şi se clasifică
într-o categorie conform prevederilor din anexa 1, diagrama nr. 4;
Pentru conductele care se supun prevederilor PT C10, care transportă abur la o
presiune peste 0,5 bar şi conductelor care transportă apă fierbinte la o temperatură
peste 110ºC, având DN > 32 şi PS x DN > 1.000, clasificate conform diagramei din
anexa 1, verificările pentru autorizarea funcţionării se efectuează de persoana
desemnata conform legislației în vigoare, iar acestea se înregistrează în evidenţa
ISCIR.
Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte noi:
a) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările

tehnice ce transpun directive europene specifice: HG 584/2004, cu modificările şi
b) montate în condiţiile prevederilor prezentei prescripţii tehnice de persoane
juridice autorizate.
Se admite autorizarea funcţionării următoarelor conducte care au funcţionat şi:
a) provin din Uniunea Europeană:

1) care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directiva
europeană aplicabilă;
2) care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivei europene
b) provin din afara Uniunii Europene şi care respectă cerinţele prevăzute la
introducerea pe piaţă stabilite prin directiva europeană aplicabilă.
NOTĂ: Directiva europeană aplicabilă este: 97/23/EC - Echipamente sub presiune–
(referitor la la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub
presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5
bar şi care stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora)
Toate constatările referitoare la autorizarea funcţionării conductelor trebuie consemnate

de către persoana desemnata conform legislației în procese-verbale de verificare
tehnică.
Obţinerea autorizării emise de către ISCIR nu absolvă persoana fizică/juridică de

obligaţia obţinerii tuturor celorlalte autorizaţii reglementate de legislaţia în vigoare.
Condiţii pentru autorizarea funcţionării
Pentru obţinerea autorizăriii funcţionării conductei, deţinătorul/utilizatorul trebuie să

solicite, în scris, efectuarea verificărilor tehnice necesare.
În vederea autorizării funcţionării conductelor, deţinătorul/utilizatorul prezintă

documentaţia tehnică a conductei, supune conductele la verificările tehnice prevăzute în
prezenta prescripţie, şi asigură operator RSVTI.
Persoana desemnata conform legislației în vigoare stabileşte de comun acord cu
deţinătorul/utilizatorul data la care urmează să se efectueze verificările tehnice, în
vederea autorizării funcţionării conductelor.
În vederea autorizării funcţionării conductelor deţinătorul/utilizatorul trebuie să depună la

persoana desemnata conform legislației în vigoare următoarele:
a) cererea în vederea autorizării care trebuie să conţină datele complete de

identificare ale deţinătorului/utilizatorului cu precizarea locului de montare al conductei;
b) documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului 584/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform
Pentru conductele prevăzute la art. 22 lit. a) pct. 2), sunt necesare următoarele
documente:

b) documentaţia tehnică întocmită conform reglementărilor naţionale aplicabile în
ţara de provenienţă;
c) raportul tehnic întocmit ca urmare a verificărilor tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
d) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform
(2) Pentru conductele prevăzute la art. 22 lit. b), sunt necesare următoarele
documente:
b) documentaţia tehnică stabilită potrivit cerinţelor Hotărârii Guvernului 584/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) raportul tehnic întocmit ca urmare a verificărilor tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic;
d) documentaţia tehnică de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, conform
Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării
Pentru obţinerea autorizării funcţionării a conductelor persoana desemnata conform

legislației în vigoare efectuează următoarele:
a) verificarea documentaţiei tehnice;

b) verificarea existenţei buletinelor cu valorile măsurărilor iniţiale dimensionale şi de
fluaj, în cazul conductelor care funcţionează la o temperatură ≥ 440 0C;
c) verificarea dispozitivelor de siguranţă;
d) verificarea condiţiilor de montare;
e) verificarea exterioară;
f) încercarea la presiune;
g) încercarea de etanşeitate.
Concluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării pentru instalații

sub presiune
Autorizarea funcţionării instalatiei/echipamentului se acordă numai dacă rezultatele

verificărilor tehnice sunt în conformitate cu prevederile prescripţiior tehnice aplicabile,
prin întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică în care se consemnează
parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi
anul). Documentul de verificare tehnică se ataşează la cartea instalatiei/echipamentului.
Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, deficienţele se

consemnează în documentul de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea
funcţionării instalatiei/echipamentului.
Este interzisă acordarea autorizării funcţionării instalatiei/echipamentului în condiţiile

îndeplinirii unor dispoziţii ulterioare menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică.
Pentru instalatiile/echipamentele care au autorizarea funcţionării, ISCIR efectuează

înregistrarea acestora, acordând numărul de înregistrare ISCIR şi eliberează cartea
recipientului.
Cartea recipientului trebuie să conţină, cel puţin, următoarele:
a) documentaţia tehnică;
b) partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:
1) copertă fixă;
2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi
verificările tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor
întocmite pe toată durata de utilizare a instalatiei/echipamentului.
Cartea instalatiei/echipamentului se păstrează de către deţinător/utilizator.
Instalatia/echipamentul care rămâne în regim de supraveghere al deţinătorului

(admiterea funcţionării şi verificări în utilizare) prin operatorul RSVTI, se înregistrează în
evidenţa internă a acestuia, numărul de înregistrare fiind acordat de către unitatea
deţinătoare.
Admiterea funcţionării şi verificările în utilizare a instalatiei/echipamentului de către

operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi
autorizarea funcţionării de către persoana desemnata conform legislației.
Cărţile recipientelor, atât pentru cele din evidenţa ISCIR, cât şi pentru cele care sunt în
evidenţa internă a deţinătorului, se păstrează de către RSVTI.
Evidenţa recipientelor trebuie să fie ţinută de către unităţile deţinătoare într-un registru.
Unitatea deţinătoare este obligată să păstreze în condiţii corespunzătoare cartea
instalatiei/echipamentului şi să o transmită odată cu acesta în cazul înstrăinării.
4.2. Autorizarea funcţionării instalaţiilor de ridicat:
Macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, nacele şi platforme autoridicătoare,

elevatoare pentru vehicule, PT R1-2010, capitolul III.
Se admite autorizarea funcţionării:
a) maşinilor de ridicat noi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice şi care
respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările naţionale ce
transpun directivele europene aplicabile;
b) maşinilor de ridicat vechi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, care au
funcţionat şi:
V. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele
europene specifice;
VI. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin
Verificarea tehnică în vederea acordării autorizării funcţionării se efectuează de
persoana desemnata conform legislației în vigoare la următoarele maşini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominală Sn > 1 t, cu excepția celor cu acționare manuală;

b) stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare, cu excepția celor cu
acționare manuală;
c) platformele ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau
materiale cu sarcina nominală Sn > 1 t;
d) elevatoare pentru vehicule, cu excepția celor cu acționare manuală;
e) mecanisme de ridicat cu sarcina nominală Sn > 1 t, cu excepția celor cu
acționare manuală;
f) maşini de ridicat de tip special.
(2) Maşinile de ridicat menţionate la alin. (1), se înregistrează în evidenţa ISCIR.
Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) a maşinilor

de ridicat menţionate mai jos se face de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului şi se
înregistrează în evidenţa acestuia.
Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se referă

la următoarele maşini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominală Sn ≤ 1 t şi macaralele acţionate manual;

b) stivuitoarele autopropulsate şi translatoarele stivuitoare acţionate manual;
c) mecanisme de ridicat cu sarcina nominală Sn ≤ 1 t şi mecanisme de ridicat
acţionate manual;
d) elevatoare pentru vehicule acţionate manual;
e) platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, ce deservesc instituţiile
publice.
Platformele ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, ce deservesc instituţiile publice,

instituţiile/unităţile de interes public sau societăţile care oferă servicii publice, indiferent
de forma de proprietate, organizare sau constituire, nu pot fi utilizate fără admiterea
funcţionării din partea RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Platformele ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi destinate persoanelor fizice nu
pot fi utilizate fără admiterea funcţionării din partea unei persoanei juridice autorizate
pentru lucrări de întreţinere şi revizie. Admiterea funcţionării se face de către RSL al
persoanei juridice autorizate.
Pentru obţinerea autorizării funcţionării maşinii de ridicat, deţinătorul/utilizatorul trebuie

să înainteze la persoana desemnata conform legislației în vigoare o cerere, însoţită de
următoarele documente, după caz:
a) declaraţia de conformitate tip CE, întocmită de producătorul maşinii de ridicat sau

de reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în România sau într-un stat membru al
Uniunii Europene, după caz;
b) documentaţia tehnică a maşinii de ridicat, care trebuie să conţină, după caz,
următoarele:
1) denumirea maşinii de ridicat, aşa cum este indicată pe aceasta;
2) o descriere generală a maşinii de ridicat;
3) caracteristicile tehnice ale maşinii de ridicat:
I. sarcina maximă de utilizare şi, după caz, o copie a plăcii sau a tabelului cu
sarcini;
II. reacţiunile din reazeme sau încastrări şi, după caz, caracteristicile căilor de
rulare;
III. dacă este necesar, definirea şi mijloacele de instalare a contragreutăţilor;
4) conţinutul carnetului de urmărire a maşinii de ridicat, dacă el nu este furnizat
împreună cu aceasta;
5) îndrumări pentru utilizare, în special pentru a remedia insuficienţa observării
directe a sarcinii de către personalul de deservire a maşinii de ridicat;
6) dacă este necesar, un raport de încercări care prezintă încercările statice şi
dinamice efectuate de către sau pentru producător ori pentru reprezentantul său
autorizat;
7) instrucţiunile referitoare la punerea în funcţiune şi utilizare a maşinii de ridicat
(inclusiv la prima punere în funcţiune) pentru maşinile de ridicat care nu sunt asamblate
la sediul producătorului în configuraţia în care urmează a fi utilizate;
8) planurile, schemele, descrierile şi explicaţiile necesare pentru utilizarea,
întreţinerea şi repararea maşinii de ridicat, inclusiv pentru verificarea funcţionării corecte
a acesteia;
9) o descriere a postului (posturilor) de lucru susceptibil (susceptibile) să fie
ocupate de către personalul de deservire a maşinii de ridicat;
10) o descriere a utilizării normale a maşinii de ridicat;
11) avertismentele referitoare la contraindicaţii legate de utilizarea maşinii de
ridicat care, din experienţă, pot să existe;
12) instrucţiunile de instalare şi montare, inclusiv planurile, schemele şi mijloacele
de fixare şi descrierea şasiului sau a instalaţiei pe care maşina de ridicat urmează a fi
montată şi în vederea reducerii zgomotului şi vibraţiilor;
13) informaţiile legate de riscurile reziduale care subzistă în ciuda aplicării de
măsuri de integrare a securităţii în proiectarea maşinii de ridicat şi dacă au fost adoptate
măsuri de protecţie şi măsuri de prevenire complementare;
14) instrucţiunile referitoare la instruirea personalul de deservire a maşinii de
ridicat precum şi măsurile de protecţie care trebuie luate de către utilizatori, inclusiv,
după caz, echipamentul individual de protecţie care trebuie prevăzut;
15) caracteristicile esenţiale ale dispozitivelor de prindere ce pot fi montate pe
maşină;
16) condiţiile în care maşinile de ridicat îndeplinesc cerinţa de stabilitate în timpul
utilizării, transportului, asamblării ori al dezasamblării, dacă acestea sunt scoase din
funcţiune, sau în timpul verificărilor ori defectărilor previzibile;
17) instrucţiunile care permit garantarea faptului că operaţiile de transport,
manipulare sau depozitare se pot realiza în condiţii de securitate, indicându-se masa
maşinii de ridicat şi a diferitelor sale părţi componente, atunci când acestea trebuie să
fie, în mod regulat, transportate separat;
18) modul de operare care trebuie urmat în cazul unui accident sau al unei
defectări; în cazul în care există probabilitatea producerii unui blocaj, modul de operare
care trebuie urmat pentru a permite deblocarea în condiţii de securitate;
19) descrierea operaţiilor de reglare şi mentenanţă care trebuie efectuate de către
utilizator, condiţiilor de securitate, măsurilor de protecţie care trebuie să fie luate pe
durata acestor operaţii şi măsurilor de prevenire care trebuie să fie respectate;
20) specificaţiile referitoare la piesele de schimb care trebuie utilizate, dacă
acestea afectează sănătatea şi securitatea personalul de deservire a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Pentru tipurile de maşini de ridicat: elevatoare pentru vehicule şi echipamente
pentru ridicarea persoanelor şi obiectelor, care prezintă un pericol de cădere pe
verticală de la o înălţime mai mare de 3 m, este necesară evaluarea conformităţii de
către un organism notificat.
c) documentaţia de montare, pentru maşinile de ridicat care necesită montare la

locul de funcţionare pe un amplasament fix:
1) documentaţia tehnică preliminară de montare, avizată de către RADTP;
2) documente care atestă calitatea lucrărilor de montare pentru grinzile căilor de
rulare şi pentru sistemul de susţinere a acestora, pentru pregătirea şi amenajarea
terenului căilor de rulare de pe sol, a postamentelor de amplasare şi al elementelor de
prindere, după caz;
3) abaterile constatate prin măsurare ale căii de rulare;
4) documente privind efectuarea îmbinărilor sudate (certificate de inspecţie
material, tabelul nominal cu sudorii autorizaţi care au executat lucrarea şi cu
valabilitatea autorizaţiilor), unde este cazul;
5) schiţă cuprinzând dimensiunile de gabarit şi spaţiile de siguranţă, cu indicarea
accesului la maşina de ridicat în cazul în care nu sunt cuprinse în documentaţia tehnică
preliminară de montare;
6) proces-verbal de probe de casă, în care sunt consemnate rezultatele
încercărilor de casă, în care să se specifice că maşina de ridicat poate fi supusă
verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării, întocmit, după caz, de producător
sau de persoana juridică autorizată care a efectuat montarea şi semnat de
deţinător/utilizator;
7) buletin de verificare a rezistenţei prizei de punere la pământ;
8) buletin de verificare a rezistenţei de izolaţie;
9) dovada că structura de rezistenţă a clădirii, a estacadei sau solul poate prelua
eforturile produse de maşina de ridicat, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
10) declaraţia pentru lucrările de montare efectuate, conform modelului din
anexa 1;
d) raportul tehnic întocmit de o persoană juridică autorizată pentru verificări tehnice
în utilizare, pentru maşinile de ridicat care au funcţionat şi a căror durată de funcţionare
este mai mare decât:
1) durata de funcţionare stabilită de producător, sau în lipsa acesteia;
2) durata normală de funcţionare stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului 2.139/2004.
e) declaraţia pe propria răspundere a deţinătorului/utilizatorului în care să se
menţioneze ultimul loc de funcţionare a maşinii de ridicat, dacă este cazul.
Pentru nacelele suspendate în cârligul macaralei, care ridică persoane la o înălţime mai
mare de 3 m, deţinătorul/utilizatorul trebuie să prezinte şi următoarele documente:
a) instrucţiuni de exploatare specifice, pentru macaragii care deservesc ansamblul

format din macara şi nacelă;
b) o procedură care să precizeze verificările şi încercările tehnice ce trebuie
efectuate de către persoana desemnata conform legislației la ansamblul format din
macara şi nacelă;
c) o procedură de salvare în caz de urgenţă a persoanelor din nacelă rămase
blocate la înălţime;
d) declaraţia de conformitate, însoţită de certificatul de examinare de tip CE eliberat
de un organism de certificare pentru ansamblul format din macara şi nacelă;
e) o analiză de risc, efectuată de producătorul macaralei, din care să rezulte
compatibilitatea dintre macara şi nacelă.
Dacă producătorul prevede utilizarea maşinii de ridicat într-un mediu potenţial exploziv,
instrucţiunile acesteia trebuie să prezinte toate informaţiile necesare. În plus, această
informaţie trebuie să fie indicată pe maşina de ridicat şi pe componentele de securitate.
În vederea efectuării verificărilor şi încercărilor tehnice trebuie îndeplinite, cel puţin,

următoarele condiţii:
a) toate lucrările de montare să fie complet terminate;

b) construcţia căilor de rulare, a căilor de circulaţie în lungul căii de rulare şi a
scărilor de acces la cabină a personalului de deservire şi la calea de rulare să fie
terminată;
c) elementele componente ale maşinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
d) componentele de securitate, frânele, elementele de prindere şi legare a sarcinii,
dispozitivele de semnalizare, aparatele de comandă şi instalaţia de protecţie împotriva
tensiunilor de atingere să fie verificate şi să corespundă;
e) limitatoarele de sfârşit de cursă să fie montate/reglate în conformitate cu
documentaţia tehnică de însoţire;
f) maşina de ridicat să fie prevăzută cel puţin cu următoarele:
1) inscripţionarea sarcinii maxime;
2) panouri de protecţie montate;
3) indicatoare de securitate;
4) inscripţionări de avertizare afişate;
5) instrucţiuni de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de avarie,
întreruperi şi dereglări ale maşinii de ridicat;
g) personalul de deservire şi personalul auxiliar de deservire să fie autorizat sau
instruit, după caz;
h) maşina de ridicat să fie legată la pământ printr-o instalaţie corespunzătoare.
Dacă sunt îndeplinite cerinţele, maşina de ridicat se supune următoarelor:
a) verificări tehnice:
1) verificarea montării ansamblurilor şi subansamblurilor maşinii de ridicat conform
prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi prezentei prescripţii tehnice;
2) verificarea îmbinărilor nedemontabile ale structurii metalice;
3) verificarea integrităţii şi conformităţii constructive a structurii metalice;
4) verificarea amenajărilor care să permită accesul personalului pentru efectuarea
lucrărilor de reparare, întreţinere şi revizie;
5) verificarea respectării gabaritelor de liberă trecere şi a spaţiilor de siguranţă
prevăzute;
6) verificarea echipării instalaţiei electrice cu dispozitive de protecţie şi cu
inscripţionările necesare;
7) verificarea verticalităţii turnului macaralei;
8) verificarea fixării grinzilor căilor de rulare şi a sistemului de susţinere a
acestora;
9) verificarea fixării maşinii de ridicat pe postamentul de amplasare;
10) verificarea maşinii de ridicat pentru preîntâmpinarea uzurii şi pericolului de
deraiere a ansamblului roţi de rulare-cale de rulare;
11) verificarea existenţei componentelor de securitate prevăzute în
documentaţia tehnică;
b) încercări tehnice:
1) încercări în gol, care se efectuează prin acţionarea mecanismelor maşinii de
ridicat, fără ca maşina de ridicat să fie încărcată cu sarcină; cu această ocazie se
verifică şi funcţionarea componentelor de securitate, cu excepţia limitatorului de sarcină
şi/sau de moment;
2) încercări în sarcină, care se efectuează atât static cât şi dinamic în condiţiile
stabilite de producător prin documentaţia tehnică (numai după ce încercările în gol au
dat rezultate corespunzătoare), astfel:
I. încercarea statică se realizează cu sarcina de încercare ridicată la circa 100
mm de sol, timp de 10 minute. Calculul sarcinii de încercare trebuie să ţină seama de
valorile coeficientului de încercare statică astfel încât să se poată garanta un nivel
adecvat de securitate; coeficientul de încercare statică este 1,25 pentru maşinile de
ridicat în condiţiile în care nu este precizat în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
Nu se admite nicio deformaţie remanentă a structurii portante a maşinii de ridicat.
NOTE: 1) Sarcina de încercare trebuie să fie constituită numai din greutăţi verificate
metrologic sau a căror masă este determinată cu instrumente de măsură verificate
metrologic.
2) La încercarea podurilor rulante, acestea trebuie să se afle în dreptul stâlpilor de

susţinere a căii de rulare, iar sarcina trebuie să fie poziţionată la mijlocul deschiderii
podului.
3) La maşinile de ridicat care au două frâne încercarea statică se efectuează separat cu

fiecare frână în parte.
4) La maşinile de ridicat cu braţ, încercarea statică se efectuează atât la raza minimă

cât şi la raza maximă, sarcina de încercare fiind sarcina maximă admisă pentru poziţiile
respective.
5) Pentru maşinile de ridicat, la care se poate modifica lungimea braţului sau înălţimea
turnului, încercarea se efectuează cu sarcina nominală menţionată în documentaţia
tehnică pentru varianta respectivă.
6) La macaralele deplasabile pe căi de rulare fără şine, înainte de efectuarea

încercărilor statice se respectă următoarele:
a) poziţionarea pe o suprafaţă dură şi orizontală cu abateri maxime de ±5%;

b) utilizarea dispozitivelor de calare (stabilizatoare) astfel încât roţile să se elibereze
de sarcină;
c) realizarea unei orizontalităţi cu abateri maxime de ± 0,5%.
7) La macarale deplasabile pe căi de rulare cu şine, se efectuează încercarea statică şi
măsurarea săgeţii la sarcina nominală, cu următoarele precizări:
a) săgeata elastică măsurată trebuie să se încadreze în limita admisă, conform
documentaţiei tehnice; în cazul în care nu se face o asemenea precizare în
documentaţia tehnică, măsurarea săgeţii nu este obligatorie;
b) la macaralele cu două sau mai multe mecanisme, care nu pot funcţiona simultan,
se efectuează încercarea statică şi măsurarea săgeţii la sarcina nominală numai pentru
mecanismul principal;
c) la macaralele cu două sau mai multe mecanisme, care pot lucra simultan, se
efectuează încercarea statică şi măsurarea săgeţii la sarcina nominală prin
suspendarea sarcinii în toate cârligele sau în dispozitivele de prindere;
d) la macaralele care au grinzile principale rezemate în două locuri şi consolă, se
efectuează încercarea statică şi măsurarea săgeţii la sarcina nominală atât la mijlocul
deschiderii cât şi în poziţia extremă a sarcinii pe consolă.
II. încercările dinamice se realizează cu sarcina maximă de utilizare multiplicată
cu coeficientul de încercare dinamică numai dacă maşina de ridicat s-a comportat
corespunzător la încercarea statică, măsurarea săgeţii şi încercarea de etanşeitate,
după caz. Coeficientul de încercare dinamică este egal cu 1,1 în condiţiile în care nu
este precizat în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Încercarea dinamică se efectuează numai dacă circuitul de comandă al maşinii
de ridicat permite mai multe mişcări simultane în condiţiile cele mai defavorabile.
3) încercări de stabilitate la macaralele cu braţ - se efectuează cu braţul aşezat în

poziţia cea mai defavorabilă în ceea ce priveşte stabilitatea macaralei. Încercările se
efectuează prin deplasarea macaralei mai întâi cu sarcina maximă admisibilă pentru
deschiderea minimă a braţului şi apoi cu sarcina maximă admisibilă pentru deschiderea
maximă a braţului;
4) încercări de etanşeitate se efectuează cu sarcina nominală, prin acţionarea
mecanismelor maşinii de ridicat. După întreruperea acţionării, sarcina nu trebuie să
coboare timp de 10 minute peste limitele prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii
de ridicat şi nu trebuie să se constate scăpări de fluid;
5) alte încercări se efectuează numai dacă sunt prevăzute în documentaţia
tehnică a maşinii de ridicat.
După efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice, producătorul sau persoana juridică
autorizată care a efectuat montarea, menţionează rezultatele verificărilor şi încercărilor
în procesul-verbal cu probe de casă.
La verificarea tehnică trebuie să participe RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, personalul

de deservire şi personalul auxiliar de deservire al maşinii de ridicat, după caz,
reprezentantul persoanei juridice autorizate care a efectuat montarea maşinii de ridicat,
unde este cazul, reprezentantul persoanei juridice autorizate care asigură întreţinerea şi
revizia maşinii de ridicat şi, la solicitarea persoanei desemnate conform legislației, orice
altă persoană implicată în montarea, întreţinerea şi revizia maşinii de ridicat.
Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea manevrelor în timpul verificării

tehnice trebuie să fie autorizat sau instruit, după caz, pentru maşina de ridicat
respectivă.
Concluziile verificării tehnice în vederea autorizării funcţionării
Autorizarea funcţionării maşinii de ridicat se acordă numai după ce au fost efectuate

activităţile, iar rezultatele verificărilor tehnice sunt corespunzătoare, prin întocmirea unui
document de verificare tehnică, unde se consemnează parametrii de funcţionare şi data
efectuării următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).
Documentul de verificare tehnică se ataşează la cartea maşinii de ridicat.
Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se

consemnează în documentul de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea
funcţionării maşinii de ridicat.
În cazul în care întreţinerea şi revizia nu este asigurată de o persoană juridică

autorizată nu se acordă autorizarea funcţionării maşinii de ridicat.Termenul de
valabilitate al autorizării funcţionării maşinii de ridicat este de maxim 3 ani.
Acordarea autorizării funcţionării cu condiţia înlăturării ulterioare a unor deficienţe care

afectează siguranţa în funcţionare a maşinii de ridicat este interzisă.
Pentru fiecare maşină de ridicat care a obţinut autorizarea funcţionării se întocmeşte o

carte a maşinii de ridicat, ce trebuie să conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 14 alin. (1) lit. b);

b) partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de ISCIR, care se compune din:
1) copertă fixă;
2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi
verificările tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor
întocmite pe toată durata de utilizare a maşinii de ridicat.
Cartea maşinii de ridicat se păstrează de către deţinător/utilizator.
Admiterea funcţionării maşinilor de ridicat se efectuează în aceleaşi condiţii în care se

efectuează autorizarea funcţionării.Procesul-verbal pentru admiterea funcţionării maşini
de ridicat se întocmeşte de către RSVTI.
Autorizarea/admiterea funcţionării maşinilor de ridicat care au suferit modificări

importante
Maşinile de ridicat care au suferit modificări importante menite să le schimbe

performanţele iniţiale, scopul sau tipul prevăzute de producător în documentaţia tehnică
a maşinii de ridicat, se consideră ca fiind maşini de ridicat noi şi trebuie să respecte
cerinţele directivei europene aplicabile.
Persoana juridică ce a efectuat modificări importante la o maşină de ridicat îşi asumă

responsabilitatea privind îndeplinirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinii
de ridicat respective.
Se admite punerea în funcţiune a maşinilor de ridicat care au suferit modificări
importante numai după obţinerea autorizării/admiterii funcţionării, în conformitate cu
Trape de scenă şi trape de decoruri, PT R18-2003, pct. 8.2
Trapele de scenă şi instalaţiile de cortine pentru incendiu din sălile de spectacol care
fac obiectul prescripţiei tehnice, pot fi date în exploatare numai dacă au autorizaţie de
funcţionare eliberată după caz fie de către persoana desemnata conform legislației în
vigoare, fie de către deţinător prin RSVTI - pentru instalațiile cu acționare manuală.
La data stabilită pentru verificare, montatorul şi deţinătorul trebuie să pregătească trapa

sau instalaţia de cortină pentru incendiu şi să pună la dispoziţie echipamentul şi
sarcinile pentru încercări. De asemenea, va asigura şi personalul de manevrare şi
deservire necesar. La verificare nu trebuie să lipsească responsabilul cu supravegherea
şi verificarea tehnică a instalaţiilor al deţinătorului şi montatorului , autorizaţi de ISCIR.
Pentru autorizarea funcţionării unei instalaţii, la prima punere în funcţiune, deţinătorul va

depune la persoana desemnata conform legislației în vigoare, o cerere scrisă la care va
anexa următoarele:
a) cartea trapei (cortinei) - partea de construcţie;

b) cartea trapei (cortinei)- partea de montaj;
c) procesul - verbal cu probe de casă cu rezultate corespunzătoare;
d) document/dovadă de luare în evidenţă eliberat(ă) de ISCIR în conformitate cu
reglementările ISCIR în vigoare la data efectuării importului.
În cazul instalaţiilor procurate din import cartea trapei (cortinei) - partea de construcţie
va fi tradusă în limba română.
Cartea instalaţiei - partea de exploatare este eliberată de ISCIR în raza căreia s-a
efectuat montajul instalaţiei.
Cartea instalaţiei - partea de exploatare se completează de către persoana desemnata

conform legislației sau RSVTI după executarea verificării tehnice oficiale.
Partea de construcţie şi montaj, împreună cu partea de exploatare formează cartea

instalaţiei, prevăzută cu numărul de înregistrare din evidenţa ISCIR sau a deţinătorului.
Evidenţa trapelor şi instalaţiilor de cortine pentru incendiu va fi ţinută de către deţinători

într-un registru.
Deţinătorul este obligat să păstreze în bună stare cartea trapei (cortinei) şi să o

transmită odată cu trapa (cortina) în cazul transferării acesteia.
Echipamente de agrement, PT R19-2003, pct. 6.2.4
Autorizarea de funcţionare pentru echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în

parcurile de distracţii şi spaţiile de joacă se eliberează de ISCIR.
În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare deţinătorul echipamentului/ instalaţiei va

depune la persoana desemnata conform legislației în vigoare o documentaţie care va
cuprinde:
a) cartea echipamentului/instalaţiei – partea de construcţie,

b) cartea echipamentului/instalaţiei – partea de montaj;
c) copie legalizată de pe documentul încheiat cu deţinătorul spaţiului pe care va fi
amplasat echipamentul;
d) procesul–verbal cu rezultatele încercărilor de casă;
e) procedura de inspecţie şi întreţinere a echipamentului/instalaţiei care trebuie să
conţină cel puţin următoarele:
- gradul de calificare al personalului tehnic de deservire folosit;
- instrucţiuni de întreţinere;
- verificări tehnice periodice;
- încercările şi verificările stabilite de proiectant;
f) certificatul privind măsurătorile împotriva tensiunilor de atingere (unde este
cazul);
g) certificatul privind continuităţile electrice (unde este cazul);
h) certificatul privind rezistenţa de izolaţie (unde este cazul);
i) certificat privind pregătirea şi amenajarea terenului;
j) certificat privind reglarea automatelor şi instalaţiei de protecţie (unde este cazul);
k) dovada/documentul de luare în evidenţă eliberat de ISCIR (dacă este cazul);
l) declaraţia de conformitate.
Documentaţia va fi înaintată la persoana desemnata conform legislației în vigoare cu
adresă de însoţire prin care se solicită autorizarea echipamentului/instalaţiei.
Documentaţia incompletă va fi înapoiată deţinătorului pentru a fi completată.
Până la data stabilită pentru verificarea tehnică, deţinătorul trebuie să pregătească

echipamentul/instalaţia având încercările de casă efectuate cu rezultate
corespunzătoare, precum şi utilajul şi sarcinile pentru încercări. De asemenea, trebuie
să asigure personalul de deservire şi auxiliar necesar. De la verificarea tehnică nu
trebuie să lipsească RSVTI, autorizat de ISCIR, al deţinătorului şi personalul tehnic de
specialitate pentru verificarea lucrărilor de montare–demontare al montatorului.
În cazul echipamentelor/instalaţiilor închiriate, la verificarea tehnică va participa atât

RSVTI, autorizat de ISCIR, al deţinătorului cât şi cel din unitatea care a închiriat
echipamentul/instalaţia.
Înainte de începerea verificării tehnice, deţinătorul (persoană fizică sau juridică) va

efectua instructajul de protecţia muncii persoanelor participante la această activitate.
Celelalte persoane trebuie să fie îndepărtate de pe echipament/instalaţie şi/sau din raza
de acţiune a acestora. Verificarea tehnică va fi condusă de către persoana desemnata
conform legislației în vigoare.
Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă:
a) există cartea echipamentului/instalaţiei–partea de construcţie şi de montaj, este

completă şi corespunde cu echipamentul/instalaţia prezentat(ă) pentru verificarea
tehnică;
b) echipamentul/instalaţia a fost executat(ă), echipat(ă), montat(ă) şi instalat(ă) în
conformitate cu proiectul acestuia/acesteia;
c) echipamentul/instalaţia supus(ă) la încercările şi verificările prevăzute în
prezenta prescripţie tehnică a corespuns şi funcţionează în condiţii de securitate,
inclusiv dispozitivele de frânare şi componentele de securitate;
d) este asigurată întreţinerea, revizia şi supravegherea tehnică şi personalul de
deservire este calificat şi instruit;
e) construcţia echipamentului/instalaţiei şi îmbinările demontabile şi nedemontabile
nu prezintă defecte vizibile;
f) instalaţia electrică (dacă este cazul) este echipată cu dispozitivele de protecţie
necesare şi este prevăzută cu inscripţionările specifice necesare;
g) pe echipament/instalaţie sunt prevăzute inscripţii lizibile şi durabile privind datele
de identificare ale producătorului, denumirea, seria, anul de fabricaţie şi caracteristicile
tehnice ale acestuia/acesteia.
Verificarea tehnică constă din:
a) verificarea principalelor elemente componente;
b) încercări în gol;
c) încercări în sarcină;
d) alte încercări, prevăzute de proiectant.
Încercările în gol, în sarcină şi alte încercări se vor efectua în conformitate cu
instrucţiunile nelaborate de producătorul echipamentului/instalaţiei sau de proiectant.
Autorizarea funcţionării se acordă numai dacă la verificarea tehnică oficială se constată
îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în prezenta prescripţie tehnică. Autorizarea
funcţionării şi parametrii de funcţionare aprobaţi, precum şi data (luna şi anul) stabilită
pentru următoarea verificare tehnică periodică (la scadenţă) se înscriu într–un proces-
verbal. Scadenţa următoarei verificări nu va fi mai mare de 1 an.
Pentru echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în parcurile de distracţii şi spaţiile

de joacă, aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prescriptiei tehnice aplicabila,
autorizarea de funcţionare se acordă în următoarele condiţii:
a) prezentarea documentelor
b) prezentarea unui document privind evaluarea stării tehnice a echipamentului
/instalaţiei întocmit de către o persoana juridica autorizata de ISCIR pentru a efectua
examinări, investigaţii, studii de capacitate portantă şi asigurare antirisc din care să
rezulte că sunt respectate cerinţele esenţiale de securitate;
c) prezentarea instrucţiunilor privind amplasarea, montarea, instalarea, exploatarea,
întreţinerea, evaluarea riscurilor şi categoriile de utilizatori elaborate de proiectant sau
de către producător;
d) verificarile si incercarile efectuate cu rezultat corespunzator.
Se interzice acordarea autorizaţiei de funcţionare pentru echipamentele şi instalaţiile
montate şi utilizate în parcurile de distracţii şi spaţiile de joacă în următoarele cazuri:
a) lipsesc sau funcţionează defectuos componentele de securitate precizate de

proiectantul echipamentului/instalaţiei;
b) dispozitivele de frânare prevăzute de proiectantul echipamentului/instalaţiei
lipsesc sau funcţionează defectuos;
c) protecţia împotriva tensiunilor de atingere lipseşte sau este executată defectuos,
creând pericol de electrocutare;
d) lipsesc sau nu funcţionează dispozitivele de semnalizare optice sau acustice
prevăzute în documentaţie;
e) instalaţia electrică este executată defectuos, prezentând pericol de electrocutare;
f) modul de fixare a elementelor de rezistenţă, elementelor de tracţiune şi
dispozitivelor de prindere nu este corespunzător, putând genera avarii, incidente sau
accidente;
g) se constată fisuri la elementele de rezistenţă;
h) sunt slăbite sau lipsesc elementele de îmbinare (şuruburi sau nituri);
i) există deformaţii permanente vizibile cu ochiul liber la construcţia metalică;
j) încercările cu sarcină şi suprasarcină nu au avut rezultate corespunzătoare;
k) calea de rulare are suprafaţa de contact deteriorată, are porţiuni rupte şi prezintă
abateri peste limitele stabilite prin proiect;
l) nu este asigurată stabilitatea în gol şi în timpul funcţionării;
m) sistemul de rulare al vehiculelor este uzat;
n) instalaţia cu acţionare hidraulică prezintă defecţiuni;
o) lipsa echipamentului de protecţie individuală pentru consumator;
p) lipsa mijloacelor de salvare individuală;
q) suprafaţa terenului pe care este amplasat(ă) echipamentul/instalaţia prezintă
denivelări sau obstacole care pun în pericol funcţionarea echipamentului/ instalaţiei sau
care pun în pericol viaţa sau sănătatea consumatorului;
r) terenul pe care este amplasat(ă) echipamentul/instalaţia nu asigură rigiditatea
necesară funcţionării;
s) nu sunt afişate instrucţiunile de utilizare sau de interzicere a accesului în zonele
periculoase (în limba română);
t) lipsa iluminatului şi ventilaţiei în spaţiile închise;
u) nu este asigurat iluminatul pe timp de noapte;
v) nu a fost efectuată analiza de risc sau rezultatul analizei de risc este negativ;
w) nu se poate identifica instalaţia corespunzătoare documentaţiei prezentate;
x) platformele şi scările de acces la echipament/instalaţie nu asigură protecţia
consumatorului (calitatea suprafeţelor, deformaţii, goluri, lipsă balustrade mână curentă
etc.).
Echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în parcurile de distracţii şi spaţiile de
joacă care posedă autorizaţia de funcţionare din partea ISCIR şi se remontează pe un
alt amplasament înaintea termenului fixat pentru verificarea tehnică următoare nu mai
trebuie să fie verificate din nou de către persoana desemnata conform legislației. În
acest caz autorizaţia de funcţionare pe noul amplasament se eliberează de către
deţinător în urma unei verificări tehnice efectuate de către RSVTI propriu. În cazul
echipamentelor/instalaţiilor închiriate, procesul-verbal se va întocmi în cartea
echipamentului/instalaţiei în trei exemplare, care se distribuie astfel:
a) un exemplar (originalul) rămâne în carte, care se păstrează la agentul economic

care exploatează instalaţia/echipamentul respectiv;
b) un exemplar (copie) se preia de către agentul economic în a cărui proprietate se
află echipamentul/instalaţia;
Procesul-verbal, în cazul echipamentelor/instalaţiilor proprii, se va întocmi în cartea
echipamentului/instalaţiei în două exemplare, care se distribuie astfel:
a) un exemplar (originalul) rămâne în carte, care se păstrează la agentul economic
care deţine echipamentul/instalaţia respectiv(ă);
NOTĂ: Data următoarei verificări tehnice va fi cea stabilită prin procesul-verbal încheiat
de persoana desemnata conform legislației.
După acordarea autorizaţiei de funcţionare, ISCIR va elibera cartea
echipamentului/instalaţiei – partea de exploatare.
TEMA 5: Verificarea instalaţiilor în timpul exploatării,
periodic, la scadenţă sau după reparaţii
5.1 Instalaţii sub presiune:
Cazane de abur şi apă fierbinte, PT C1-2010, capitolul IV
Pentru cazanele la care PS x V ≥ 60 bar litru, verificarea tehnică periodică se face de

către persoana desemnata conform legislației în vigoare.
Pentru cazane la care PS x V ≤ 60 bar litru şi PS > 4 bar verificarea tehnică

periodică se face de către deţinători/utilizatori, prin operatorul RSVTI.
La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a cazanului sau

după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.
2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în
documentaţia tehnică, verificarea tehnică periodică a cazanului se efectuează după
efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter
tehnic.
Cazanul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării funcţionării

depăşit.
În timpul utilizării, fiecare cazan trebuie să fie supus, la termenul stabilit în procesul-
verbal de verificare tehnică, verificărilor tehnice periodice, care constau în revizii
interioare, încercări la presiune hidraulică şi revizii exterioare. Cu această ocazie se
verifică modul în care se exploatează cazanul, starea tehnică a acestuia şi se acordă,
după caz, autorizarea funcţionării în continuare.
La data stabilită pentru efectuarea verificărilor şi încercărilor, deţinătorul/utilizatorul

trebuie să pregătească cazanul, având verificările şi încercările de casă efectuate cu
rezultate corespunzătoare şi menţionate într-un proces-verbal.
Încercările de casă constau, după caz, în încercare hidraulică la presiune nominală,

verificare funcţională a instalaţiei de alimentare combustibili, verificare canale aer
inclusiv ventilatoare, verificare canale de gaze de ardere inclusiv ventilatoare gaze
ardere, preîncălzitoare de aer, suporţi aferenţi construcţiei metalice de susţinere şi
altele asemenea.
La verificarea tehnică periodică trebuie să participe RSVTI, fochistul cazanului şi orice

altă persoană cu atribuţii legate de exploatarea cazanului solicitată de persoana
desemnata conform legislației.
Deţinătorul/utilizatorul trebuie să asigure personalul auxiliar necesar efectuării verificării.
Dacă rezultatele verificării tehnice periodice corespund cu prevederile documentaţiei
tehnice a cazanului şi ale prezentei prescripţii tehnice, persoana desemnata conform
legislației sau RSVTI prin procesul-verbal de verificare, se acordă autorizarea
funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări
tehnice periodice. Această dată (ziua, luna şi anul) se stabileşte în funcţie de
complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare,
vechimea în serviciu şi starea tehnică ale cazanului.
Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a

unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a cazanului.
Cu ocazia verificării tehnice periodice, dacă persoana desemnata conform legislației

consideră necesar, poate verifica pregătirea profesională şi comportarea în serviciu a
fochistului, laborantului-operator şi/sau automatistului pentru supraveghere şi întreţinere
autorizat.
La cazanele cu funcţionare sezonieră, ca de exemplu cazanele de abur ale

producătorilor de zahăr, de conserve, de cărămidă şi altele asemenea, precum şi
cazanele de apă fierbinte pentru încălzire, reviziile interioare şi încercările la presiune
hidraulică se efectuează înaintea începerii sezonului de lucru, evitându-se programarea
verificărilor şi încercărilor în timpul acestuia.
Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care reduc siguranţa
în funcţionare a cazanului, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului, vechimea în
serviciu a cazanului sau condiţiile de exploatare a acestuia, persoana desemnata
conform legislației sau RSVTI poate dispune efectuarea de examinări/investigaţii cu
caracter tehnic, în vederea evaluării tehnice a cazanului şi stabilirii condiţiilor în care
poate funcţiona cazanul în condiţii de siguranţă.
Dacă la verificările tehnice periodice se constată că instalaţia prezintă pericol în

funcţionare persoana desemnata conform legislației sau RSVTI, după caz, dispun
oprirea instalaţiei.
Cu ocazia fiecărei verificări tehnice periodice, deţinătorul/utilizatorul are obligaţia de a

efectua verificarea instalaţiei de ardere şi de automatizare ale cazanului de către
persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile.
Reacordarea autorizaţiei de funcţionare a cazanului, de către persoana desemnata

conform legislației sau RSVTI, este condiţionată de prezentarea de către
deţinător/utilizator a raportului de verificări, încercări şi probe având drept concluzie
respectarea condiţiilor de funcţionare în siguranţă impuse de producătorul cazanului.
Valabilitatea acestui raport este de 30 de zile.
Supapele de siguranţă se verifică conform prevederilor prescripţiei tehnice care

reglementează dispozitivele de siguranţă.
Revizia interioară
Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani. Persoana desemnata
conform legislației sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în funcţie de starea
tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.
Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor

scadente pentru efectuarea reviziei interioare a cazanului, chiar dacă termenele
respective îi sunt comunicate sau nu de ISCIR.
În cazurile în care datorită concepţiei constructive a cazanului verificarea interioară nu

poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o încercare la presiune hidraulică
completată, sau după caz, cu alte verificări tehnice (examinări nedistructive). Verificările
respective, precum metoda, volumul, criteriile de acceptare şi periodicitatea, trebuie să
fie precizate în instrucţiunile elaborate de producător şi detaliate în instrucţiunile interne
elaborate de deţinător/utilizator prin RSVTI cu acceptul ISCIR.
În afară de termenul scadent, revizia interioară trebuie să se efectueze şi în următoarele

cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de

repunerea acestuia în funcţiune;
b) după o nouă instalare/montare;
c) după efectuarea unor lucrări de reparare;
d) atunci când persoana desemnata conform legislației sau RSVTI are motive
temeinice să considere necesară o astfel de verificare;
e) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.
În vederea efectuării reviziei interioare, cazanul trebuie să fie oprit din funcţiune, izolat
de celelalte cazane, răcit, bine curăţat de piatră, de funingine şi altele asemenea, atât la
interior cât şi la exterior, până la metal curat, iar pereţii cazanului nu trebuie să fie umezi
sau unşi.
La cazanele care nu au funcţionat cel puţin un an, deţinătorul/utilizatorul trebuie să

prezinte persoanei desemnate conform legislației un document din care să rezulte că în
perioada nefuncţionării cazanul a fost conservat corespunzător.
Cazanele ignitubulare cu fascicul de ţevi demontabil se supun reviziei interioare, în mod

obligatoriu, cu fasciculul de ţevi scos în afara corpului cazanului.
Pentru verificarea ţevilor din mijlocul fasciculului, precum şi a unor părţi dinspre manta,
la cazanele ignitubulare cu fascicul nedemontabil persoana desemnata conform
legislației poate solicita scoaterea unui număr de ţevi care să permită verificarea stării
interioare a cazanului. Instalaţia interioară din tambur trebuie să fie demontată dacă
împiedică examinarea.
Pentru examinarea cazanelor cu străbatere forţată, cât şi a altor cazane cu sisteme de
ţevi inaccesibile pentru revizia interioară, persoana desemnata conform legislației poate
solicita examinarea printr-o metodă nedistructivă pentru stabilirea stării pereţilor. Atunci
când starea pereţilor ţevilor nu se poate stabili prin examinare nedistructivă, pot fi tăiate
bucăţi de ţevi de cel puţin 200 mm lungime în vederea examinării. Repararea acestor
zone se face conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
La cazanele cu focar, pentru a face posibilă examinarea tuturor părţilor componente

precum suprafeţele de încălzire, canalele de gaze şi altele asemenea, trebuie să fie
efectuate amenajări, ca de exemplu schele, scări bine fixate sau alte sisteme sigure,
care să permită persoanei desemnate conform legislației să efectueze verificările în
condiţii de siguranţă.
La revizia interioară, o atenţie deosebită se acordă îmbinărilor sudate, precum şi

elementelor ambutisate.
Conductele de alimentare din interiorul cazanului trebuie să fie examinate în ceea ce

priveşte poziţia acestora faţă de nivelul minim al apei, precum şi dacă locul şi sensul de
intrare a apei în cazan nu împiedică buna circulaţie a apei în timpul funcţionării
cazanului.
La camerele de apă se examinează, în principal:
a) starea puntiţelor dintre găurile ţevilor;

b) ovalizarea găurilor pentru ţevi;
c) ţevile de legătură cu tamburii.
La revizia interioară se urmăreşte existenţa coroziunilor, fisurilor, crăpăturilor,
deformaţiilor vizibile şi altele asemenea, precizându-se în procesul-verbal de verificare:
a) numărul, suprafaţa, adâncimea, orientarea şi poziţia coroziunilor;

b) poziţia, suprafaţa şi săgeata deformaţiilor;
c) natura şi mărimea fisurilor sau crăpăturilor.
La examinarea la exterior a suprafeţelor metalice din focar, a canalelor de gaze de

ardere şi altele asemenea, se urmăreşte existenţa unor eventuale defecte.
Verificarea existenţei şi integrităţii plăcii de timbru; în cazul inexistenţei sau deteriorării

plăcii de timbru cazanul se retimbrează.
Persoana desemnata conform legislației poate solicita, înlăturarea unei părţi din zidăria
sau izolaţia cazanului pentru a examina anumite porţiuni ale cazanului.
Încercarea la presiune hidraulică
Încercarea la presiune hidraulică trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 8 ani.
Persoana desemnata conform legislației sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în
funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a cazanului.
Încercarea la presiune hidraulică se execută numai după efectuarea unei revizii

interioare cu rezultate corespunzătoare.
Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid neutru.
Temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50 ºC, iar

temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5 ºC.
Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în scopul verificării rezistenţei şi

etanşeităţii elementelor sub presiune ale cazanului şi pentru evidenţierea eventualelor
defecte care nu au putut fi depistate la revizia interioară. Încercarea se efectuează cu
toate armăturile montate şi izolate.
La cazanele cu debite mari, se recomandă ca înainte de efectuarea încercării la

presiune hidraulică acestea să fie supuse unei încercări cu aer comprimat a sistemului
sub presiune (încercare pneumatică). Aerul comprimat trebuie să aibă o presiune care
să nu depăşească 5 bar.
Valoarea presiunii hidraulice de încercare şi durata încercării trebuie să fie conform

prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire a cazanului.
În cazul în care durata încercării nu este prevăzută de producător aceasta nu trebuie să

fie mai mică de 10 minute.
În timpul încercării de presiune hidraulică cazanul trebuie prevăzut cu un al doilea

manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare.
Clasa de precizie a manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală cu
2,5.
Manometrele trebuie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de

încercare să se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.
Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea presiunii

să se facă continuu şi fără şocuri.
Se recomandă ca în cazul cazanelor cu parametri ridicaţi presiune P > 40 bar, debit

Q > 30 t/h, temperatura T > 250ºC presiunile să fie înregistrate pe toată durata
încercării. Această condiţie se precizează în documentaţia tehnică întocmită de
proiectantul sălii cazanului.
În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer.
Debitul de alimentare cu lichid se stabileşte astfel încât evacuarea aerului să evite

crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în cazan.
Examinarea suprafeţelor cazanului se face numai după reducerea presiunii de

încercare la valoarea presiunii maxime admisibile.
Deţinătorul/utilizatorul cazanului este singurul răspunzător de respectarea termenelor

scadente pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, chiar dacă termenele
respective îi sunt comunicate sau nu de către ISCIR.
În afara termenului scadent, încercarea la presiune hidraulică trebuie să se fie efectuată

şi în următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării cazanului mai mare de un an, înainte de

repunerea în funcţiune a acestuia;
b) după o nouă montare;
c) în urma efectuării unor lucrări de reparare la sistemul sub presiune;
d) după o explozie de gaze în camera focarului sau în canalele de gaze de ardere;
e) atunci când se demolează zidăria sau învelişul izolant al cazanului;
f) atunci când persoana desemnata conform legislației sau RSVTI, după caz, au
motive să solicite efectuarea încercării;
g) atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul cazanului.
În funcţie de natura şi volumul lucrărilor de reparare, încercarea la presiune hidraulică
poate să nu se mai efectueze dacă acest lucru este prevăzut în documentaţia tehnică
de reparare.
Cu ocazia efectuării încercării la presiune hidraulică, supapele de siguranţă trebuie

blocate pentru a nu permite pierderea apei prin acestea, ca urmare a creşterii presiunii
peste presiunea la care sunt reglate. Pe toată durata efectuării încercării nu se admit
scurgeri.
Pentru creşterea presiunii în cazan pot fi folosite şi pompele de alimentare cu apă ale
cazanului, dacă debitul acestora poate fi reglat astfel încât creşterea presiunii să nu
depăşească valorile prevăzute în documentaţia tehnică a cazanului.
După terminarea încercării la presiune hidraulică trebuie să fie deblocate şi reglate

supapele de siguranţă. Datele şi elementele de reglare a supapelor de siguranţă trebuie
să fie consemnate în procesul-verbal de verificare tehnică de către persoana
desemnata conform legislației sau RSVTI, după caz. Dacă verificarea supapelor de
siguranţă a fost efectuată anterior încercării la presiune hidraulică, de către persoane
juridice autorizate conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile, atunci reglarea nu
mai este necesară.
Dacă după încercarea la presiune hidraulică sunt necesare remedieri, persoana
desemnata conform legislației sau RSVTI hotărăşte dacă încercarea la presiune
hidraulică trebuie să fie repetată după efectuarea remedierilor.
Înainte de a fi prezentat persoana desemnata conform legislației sau RSVTI,

deţinătorul/utilizatorul trebuie să supună cazanul la o încercare la presiunea nominală,
în scopul înlăturării oricăror eventuale neetanşeităţi.
Încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după expirarea

timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii remanente
ale elementelor sub presiune şi scurgeri.
Revizia exterioară
Revizia exterioară este o verificare tehnică neprogramată care se efectuează în timpul

funcţionării cazanului şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie la
funcţionarea cazanului în condiţii de siguranţă, şi anume:
a) sala cazanelor, asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească, ca de

exemplu spaţii de acces şi deservire, iluminare, curăţenie şi altele asemenea;
b) funcţionarea armăturilor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de
automatizare;
c) personalul de deservire precum fochistul, laborantul-operator şi automatistul
pentru supraveghere şi întreţinere, în legătură cu existenţa şi valabilitatea autorizaţiilor
deţinute şi cunoaşterea instrucţiunilor de exploatare a cazanului;
d) respectarea parametrilor principali ai cazanului, ca de exemplu debit, presiune,
temperatură şi altele asemenea, variaţiile de sarcină cu perioadele de suprasarcină
precizate ca durată şi intensitate, precum şi consecinţele pe care le au acestea asupra
cazanului;
e) starea părţilor vizibile şi accesibile ale cazanului, a zidăriei acestuia, precum şi a
instalaţiilor auxiliare;
f) starea tehnică a instalaţiei de ardere şi dezvoltarea flăcărilor faţă de pereţii
suprafeţelor de încălzire;
g) existenţa instrucţiunilor de exploatare în sala cazanelor;
h) existenţa registrelor de supraveghere a sălii cazanelor şi analizelor chimice,
precum şi modul în care se fac înscrierile zilnice în acesta;
i) respectarea regimului chimic al cazanului, urmărindu-se:
1) variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai
aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în
documentaţia tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a
cazanului;
2) frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile
avizului obligatoriu de instalare a cazanului;
3) funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului
la parametrii proiectaţi (debit şi indici);
4) funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a
aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a
apei, pe degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizul
obligatoriu de instalare a cazanului;
5) dotarea corespunzătoare a laboratorului, existenţa personalului autorizat şi
corectitudinea efectuării şi interpretării analizelor chimice.
Verificarea tehnică privind regimul chimic
Persoana desemnata conform legislației efectuează verificări tehnice asupra modului în

care deţinătorii/utilizatorii cazanelor şi persoanele juridice autorizate de către ISCIR
îndeplinesc condiţiile privind regimul chimic, având în vedere următoarele:
a) organizarea activităţii în centrala termică conform datelor din avizul obligatoriu de

instalare, prezentând autorizaţiile pentru personalul de deservire laborant-operator
centrală termică, autorizat conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă sau
contract întreţinere regim chimic la cazane;
b) variaţia valorilor indicilor de calitate ai apei de alimentare, ai apei din cazan, ai
aburului şi ai condensatului şi compararea acestora cu valorile prevăzute în
documentaţia tehnică prezentată pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare a
cazanului;
c) frecvenţa determinării indicilor chimici şi compararea acestora cu prevederile
avizului obligatoriu de instalare a cazanului;
d) funcţionarea instalaţiei de tratare a apei de adaos şi, după caz, a condensatului
la parametrii proiectaţi (debit şi indici);
e) funcţionarea corespunzătoare a dispozitivelor pentru luarea probelor şi a
aparatelor de măsurare şi control a indicilor aflate pe cazan, pe instalaţiile de tratare a
apei, pe degazoare, pe reţeaua de condensat şi în laborator, prevăzute în avizului
obligatoriu de instalare a cazanului;
f) dotarea corespunzătoare a laboratorului.
Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal.
Cazane de apă caldă şi abur de joasă presiune, PT C9-2010, capitolul V
Cazanele sunt supuse în exploatare verificărilor tehnice periodice, care constau în

revizii interioare, încercări de presiune la rece, revizii exterioare similare cu cele
prezentate la cazanele de abur si cazanele de apa fierbinte.
Verificările tehnice periodice se efectuează de către persoana desemnata conform
legislației în vigoare.
Revizia interioară trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani. Încercarea la
presiune hidraulică trebuie să fie efectuată cel puţin o dată la 4 ani.
Aparate consumatoare de combustibil, PT A1-2010, capitolul V și capitolul VI
Verificarea tehnică periodică a aparatelor se efectuează la un interval de 2 ani de către

persoane juridice autorizate de către ISCIR.
Verificările tehnice periodice constau în:
a) verificarea existenţei „Livretului aparatului”, aflat la deţinător/utilizator;
b) verificarea integrităţii aparatului şi a menţinerii condiţiilor iniţiale de instalare;
c) activităţi de curăţare a aparatului, dacă este necesar;
d) încercarea la presiune hidraulică la cazane, la intervale de 4 ani;
e) verificarea şi reglarea instalaţiei de ardere în scopul realizării unei arderi complete,
cu eficienţa indicată de producător;
f) analiza gazelor arse şi verificarea încadrării valorilor în limitele admise;
g) verificarea funcţionării corecte a dispozitivelor de control, reglare şi siguranţă;
h) efectuarea verificărilor aplicabile în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în
livretul aparatului precum şi în instrucţiunile producătorului.
Livretul aparatului se completează de către RVT.
În funcţie de rezultatele obţinute după efectuarea verificării tehnice periodice, în livretul

aparatului se consemnează:
a) „ADMIS - aparatul poate funcţiona până la scadenţa următoarei verificări, cu

obligaţia respectării instrucţiunilor de instalare, reglare, utilizare şi întreţinere date de
producător şi a prevederilor prezentei prescripţii tehnice”;
b) „RESPINS - aparatul nu îndeplineşte condiţiile de punere în funcţiune şi se
interzice funcţionarea acestuia”.
Aparatele verificate tehnic se înregistrează de către RVT care a efectuat verificarea
tehnică periodică în „Registrul de evidenţă a aparatelor în supraveghere”.
Repararea aparatelor
Repararea şi întreţinerea aparatelor se efectuează de către producătorul acestora, de

către persoane juridice autorizate de către ISCIR sau de către persoane juridice
autorizate de autorităţile competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate
de autorităţile competente din statele membre trebuie să fie înregistrate în Registrul
ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind autorizarea de către ISCIR a
persoanelor juridice care efectuează repararea şi întreţinerea aparatelor precum şi
condiţiile de înregistrare în Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt
stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
Producătorii care efectuează repararea şi întreţinerea aparatelor construite, fac excepţie

de la cerinţele de autorizare.
Pentru activităţile efectuate, persoanele juridice autorizate, care efectuează lucrări de

reparare, întocmesc şi eliberează o declaraţie.
Repararea şi întreţinerea aparatelor se efectuează sub supravegherea RSL, cu

respectarea instrucţiunilor producătorului şi a documentaţiei de reparare.
Înlocuirea dispozitivelor de siguranţă, de control şi de reglare se face numai cu produse

similare construite de către producător sau cu produse similare certificate CE.
Înlocuirea arzătorului se face numai cu arzătoare indicate de către producătorul
aparatului.
Automatizarea cazanelor aflate în exploatare care nu sunt echipate cu sisteme de

automatizare sau modernizarea sistemelor de ardere şi de automatizare ale cazanelor
şi instalaţiilor anexe se face pe baza unei documentaţii tehnice care respectă cerinţele
menţionate în prescripţia tehnică specifică sistemelor de automatizare şi care este
avizată de către RADTA.
Cazanele reparate la elementele sub presiune se supun unei încercări la presiune

hidraulică.
Încercarea se face cu apă la presiunea indicată de producător, timp de 10 minute;

temperatura maximă a lichidului de încercare nu trebuie să depăşească 50 ºC, iar
temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de 5 ºC.
Încercarea se consideră admisă în cazul în care, după expirarea timpului de încercare,

nu se constată pierderi de presiune, evidenţiate prin verificarea manometrelor de probă,
deformaţii remanente ale elementelor sub presiune sau scurgeri de apă.
În cazul lucrărilor de reparare, persoana juridică autorizată pentru lucrări de reparare şi

întreţinere, întocmeşte o documentaţie tehnică de reparare.
Documentaţia tehnică de reparare conţine minim următoarele:
a) lista lucrărilor efectuate;

b) documentaţia de însoţire a componentelor înlocuite.
Documentaţia tehnică de reparare se ataşează la livretul aparatului.
Repunerea în funcţiune a aparatelor
Repunerea în funcţiune a aparatelor după reparare se face de persoane juridice

autorizate pentru verificări tehnice în utilizare, iar pentru aparatele unde este necesar şi
cu participarea RSVTI prin efectuarea următoarelor:
a) verificarea lucrărilor de reparare efectuate;

b) verificarea existenţei declaraţiei prevăzută la art. 8 alin. (3) şi a documentaţiei
tehnice de reparare, după caz;
c) efectuarea verificărilor în conformitate cu condiţiile tehnice prevăzute în
livretul aparatului, precum şi în instrucţiunile producătorului.
Toate verificările efectuate se consemnează de către RVT în livretul aparatului.
Recipiente sub presiune, PT C4-2010, capitolul V și capitolul VI, PT C8-2010,
capitolul V și capitolul VI, PT C12-2003, pct. 5-7
Toate constatările referitoare la verificarea tehnică periodică a recipientelor se

consemnează de către persoana desemnata conform legislației în vigoare sau de către
RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de verificare tehnică.
Recipientele în exploatare se supun la verificări tehnice periodice, care constau în

revizii interioare, încercări de presiune şi încercări de etanşeitate. Cu această ocazie se
verifică starea tehnică a recipientului şi a instalaţiei aferente acestuia, în conformitate cu
În cazul în care rezultatele verificării tehnice periodice sunt corespunzătoare se acordă

autorizarea/admiterea funcţionării în continuare, stabilindu-se data (ziua, luna, anul)
următoarei verificări tehnice periodice. Această dată se stabileşte în funcţie de
complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare,
vechimea în serviciu şi starea tehnică ale recipientului şi nu poate depăşi perioada
maximă corespunzătoare fiecărui tip de verificare/încercare prevăzută de prezenta
prescripţie tehnică.
Deţinătorii/utilizatorii sunt obligaţi să pregătească recipientele pentru efectuarea

verificărilor tehnice periodice şi să asigure toate condiţiile necesare efectuării acestora.

legislației în vigoare pentru:
din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV;
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoriile II, III şi IV;
c) recipiente care conţin lichide din grupa 1 (fluide periculoase) conform diagramei
3 din anexa 1, care se încadrează la categoriile II și III ;
conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria II.
Verificările tehnice periodice se efectuează de către operatorul RSVTI, pentru:
din anexa 1, care se încadrează la categoria I;
conform diagramei 2 din anexa 1, care se încadrează la categoria I;
din anexa 1, care se încadrează la categoria I;
conform diagramei 4 din anexa 1, care se încadrează la categoria I.
Pentru recipientele care rămân în regim de supraveghere tehnică a deţinătorului,

conform art. 24 şi art. 25, verificările tehnice periodice se efectuează de către RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului.
Recipientul nu trebuie să fie utilizat cu termenul de valabilitate al autorizării funcţionării

depăşit.
La sfârşitul duratei de viaţă fizică, precizată în documentaţia tehnică a recipientului sau

după expirarea duratei normale de funcţionare, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr.
2.139/2004, atunci când nu este prevăzută în mod explicit durata de viaţă în
documentaţia tehnică, verificarea tehnică periodică a recipientului se efectuează după
efectuarea verificărilor tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter
tehnic.
Revizia interioară
Revizia interioară se efectuează cel puţin o dată la 4 ani. În afară de termenul scadent,
revizia interioară se execută şi în următoarele cazuri:
a) după o nouă instalare;

b) cu ocazia unei reparaţii;
c) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în
funcţiune a recipientului;
d) cu ocazia înlocuirii căptuşelilor de protecţie, în cazurile prevăzute la art. 78;
e) atunci când persoana desemnata conform legislației sau RSVTI au motive
f) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul recipientului.
NOTĂ: La recipientele pentru care există prevederi specifice, revizia interioară se
efectuează la termenele prevăzute de acestea.
Revizia interioară constă în verificarea interioară şi verificarea exterioară a recipientului,

astfel:
a) verificarea interioară-examinarea tuturor elementelor recipientelor la interior, în
scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate, precum şi a comportării
recipientului faţă de acţiunea fluidului conţinut;
b) verificarea exterioară-examinarea tuturor elementelor recipientelor la exterior, în
scopul constatării stării suprafeţelor, a îmbinărilor sudate şi a depistării eventualelor
defecte ca urmare a operaţiilor de transport şi montare, precum şi a comportării
recipientului faţă de acţiunea mediului ambiant precum şi echiparea cu aparatură de
măsurare şi control şi cu dispozitive de siguranţă, conform documentaţiei tehnice.
c) verificarea exterioară cuprinde verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea
existenţei marcajului de conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă.
Persoana desemnata conform legislațieisau RSVTI poate stabili termene mai scurte în
funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a recipientului.
Deţinătorul/utilizatorul este singur răspunzător pentru respectarea termenelor scadente

de efectuare a reviziei interioare, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu
comunicate de către ISCIR.
În cazurile în care, datorită concepţiei constructive a recipientului, verificarea interioară

(din cadrul reviziei interioare) nu poate fi efectuată, aceasta poate fi înlocuită cu o
încercare de presiune hidraulică completată, după caz, cu alte verificări (prin metode
nedistructive). Verificările respective (metoda, volumul, condiţiile de admisibilitate şi
periodicitatea) trebuie să fie precizate în instrucţiunile interne.În situaţiile în care izolaţia
termică a recipientului nu poate fi desfăcută datorită concepţiei (izolaţie nedemontabilă),
se poate renunţa la verificarea exterioară cu condiţia ca verificarea interioară să se
poată realiza. Dezizolarea recipientului şi verificarea exterioară trebuie să fie efectuate
la maxim 16 ani, dacă instrucţiunile producătorului nu prevăd altfel. Dezizolarea parţială
sau totală se efectuează cu ocazia eventualelor reparaţii.La recipientele la care
verificarea interioară este înlocuită cu încercarea de presiune hidraulică, este necesară
verificarea exterioară a suprafeţelor cu ocazia încercării de presiune hidraulică.
La recipientele prevăzute cu catalizatori degradabili în contact cu aerul şi/sau cu site

moleculare, la care revizia interioară şi încercarea de presiune nu se pot efectua decât
cu ocazia înlocuirii catalizatorilor sau sitelor, se admite ca aceste verificări şi încercări
să se execute la intervale de timp mai mari decât termenele scadente prevăzute în
prezenta prescripţie tehnică, cu următoarele condiţii:
a) termenele maxime la care se efectuează verificările tehnice periodice (revizia

interioară şi încercarea de presiune) trebuie să fie stabilite şi înscrise în instrucţiuni
tehnice specifice întocmite de deţinător/utilizator şi avizate de RADTE; pentru
recipientele aflate în exploatare, aceste instrucţiuni trebuie să se prezinte la ISCIR în
termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice; pentru
recipientele noi, instrucţiunile tehnice specifice trebuie să fie transmise la ISCIR odată
cu documentaţia pentru obţinerea autorizării funcţionării;
b) în intervalele dintre două verificări tehnice periodice trebuie să se efectueze şi alte
verificări şi încercări (de exemplu verificări prin metode nedistructive, încercări de
presiune cu mediul de lucru sau cu azot la presiunea maximă admisibilă PS); acestea
trebuie să fie prevăzute de deţinător/utilizator, cu avizul RADTE, şi trebuie să se înscrie
în aceleaşi instrucţiuni specifice, precizându-se felul, volumul, condiţiile de execuţie şi
criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării lor în timpul exploatării; aceste
verificări şi încercări trebuie să se efectueze de către personalul propriu al
deţinătorului/utilizatorului şi/sau de către laboratoare autorizate de ISCIR, în prezenţa
RSVTI al unităţii deţinătoare; rezultatele trebuie să se ataşeze la cartea recipientului;
La recipientele cu căptuşeli de protecţie, revizia interioară constă în examinarea stării
căptuşelii, care nu trebuie să prezinte fisuri sau deteriorări. Trebuie să se acorde o
atenţie deosebită zonelor în care s-au observat la exterior supraîncălziri ale metalului în
timpul funcţionării. Cu ocazia înlocuirii căptuşelii de protecţie trebuie să se examineze
starea suprafeţei metalului, indiferent de termenul stabilit pentru revizia interioară, iar
deţinătorul/utilizatorul este obligat să anunţe ISCIR. La recipientele care au căptuşeli de
protecţie la rândul lor protejate printr-o manta metalică, la revizia interioară se
examinează starea mantalei metalice de protecţie şi, după caz, starea căptuşelii în
zonele neacoperite.
Se supun unor revizii interioare suplimentare executate de RSVTI, indiferent de reviziile

interioare executate de persoana desemnata conform legislației, următoarele categorii
de recipiente:
a) recipientele la care temperatura elementelor metalice depăşeşte în funcţionare

valoarea de la care apare fenomenul de fluaj; pentru acestea, la prima punere în
funcţiune şi periodic în timpul exploatării, se efectuează măsurări de diametre în zona
mediană a fiecărei virole şi circumferinţe exterioare ale virolei respective; rezultatele
măsurărilor se consemnează într-o schiţă care trebuie să fie ataşată la cartea
recipientului; periodicitatea măsurărilor şi deformaţiile permanente admise trebuie să se
stabilească prin documentaţia tehnică; periodicitatea nu poate depăşi 4 ani pentru
măsurările interioare şi 10 ani pentru cele exterioare;
b) recipientele care lucrează cu fluide care produc depuneri pe suprafeţele interioare;
c) alte recipiente stabilite prin instrucţiunile interne.
Modul de efectuare şi frecvenţa reviziilor interioare suplimentare se stabilesc prin
instrucţiuni tehnice specifice avizate de RADTE.
Încercarea la presiune hidraulică
Încercarea de presiune hidraulică se execută numai dacă rezultatele verificărilor

anterioare au fost corespunzătoare.
Încercarea de presiune hidraulică nu este obligatorie dacă sunt îndeplinite următoarele

condiţii:
a) încercarea de presiune hidraulică a fost executată la constructor şi de la data

efectuării acesteia nu au trecut mai mult de 24 de luni, iar recipientul a fost protejat
(conservat) corespunzător (de exemplu: cu gaz inert) la expedierea de la constructor,
astfel încât să fie exclusă posibilitatea ca mediul exterior să acţioneze asupra
interiorului şi exteriorului acestuia;
b) recipientul nu a suferit deformaţii locale vizibile ca urmare a operaţiilor de transport
şi instalare;
c) în timpul instalării nu au fost executate lucrări de sudare la recipientul.
Încercarea de presiune hidraulică se execută cu apă sau alt lichid neutru, la o presiune
stabilită conform documentaţiei tehnice. Temperatura maximă a lichidului de încercare
nu trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută
decât temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, dar nu mai puţin de 5 ºC.
Dacă temperatura mediului ambiant, în timpul încercării, este mai scăzută decât
temperatura minimă admisibilă de lucru a recipientului, presiunea în recipient se ridică
până la cel mult 20% din valoarea presiunii maxime admisibile de lucru, menţinându-se
această valoare un timp suficient pentru ca temperatura metalului recipientului în orice
punct să devină cel puţin egală cu temperatura minimă admisibilă de lucru a
recipientului. În acest scop, lichidul de încercare trebuie să aibă o anumită temperatură
stabilită de persoana juridică care efectuează încercarea (reparatoare sau
deţinătoare/utilizatoare, după caz), astfel încât să se evite apariţia unor şocuri termice
periculoase în pereţii recipientului. Trebuie luate măsuri pentru evitarea pericolului de
îngheţare a lichidului din recipient.
Încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea presiunii

să se facă continuu şi fără şocuri. Se recomandă ca în cazul recipientelor cu parametri
ridicaţi (presiune, volum, temperatură) presiunile să fie înregistrate pe toată durata
încercării.
În timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea

completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer în interiorul recipientului.
Debitul de alimentare cu lichid trebuie să fie stabilit astfel încât evacuarea aerului să
evite crearea unei presiuni mai mari de 0,5 bar în recipient în timpul umplerii.
În timpul încercării de presiune hidraulică găurile de control prevăzute la inelele de

compensare trebuie să fie accesibile pentru examinare. După încercare găurile se
astupă cu dopuri filetate.
În timpul încercării de presiune hidraulică recipientul trebuie prevăzut cu un al doilea

manometru de control, în plus faţă de manometrul de încercare. Clasa de precizie a
manometrelor de control trebuie să aibă valoarea cel mult egală cu 2,5. Manometrele
trebuie să fie verificate metrologic şi astfel alese încât valoarea presiunii de încercare să
se citească pe treimea mijlocie a scării gradate.
Este interzisă executarea oricăror lucrări, în vederea înlăturării unor neetanşeităţi, în

timp ce recipientul se află sub presiune.
Durata de menţinere a recipientului la presiunea de încercare este cea stabilită prin

documentaţia tehnică, însă nu trebuie să fie mai mică de 10 minute. Aceasta trebuie să
fie înscrisă în cartea recipientului. Examinarea suprafeţelor recipientului se face numai
după reducerea presiunii în recipient la valoarea presiunii maxime admisibile PS.
Încercarea de presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:
a) deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;

b) picături (lăcrimări) sau scurgeri pe la îmbinările sudate, în materialul de bază, la
îmbinările mandrinate sau la îmbinările demontabile.
În scopul obţinerii unor rezultate concludente, atmosfera exterioară recipientului trebuie
să fie cât mai uscată posibil, pentru a se evita condensarea vaporilor de apă.
După executarea încercării de presiune hidraulică sunt interzise orice lucrări de sudare,
deformări la rece sau la cald la elementele recipientului care lucrează sub presiune.
Încercarea de presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare de presiune

pneumatică, executată cu aer sau alt gaz neutru, în cazuri justificate prin documentaţia
tehnică de însoţire, de exemplu atunci când:
a) căptuşelile sau dispozitivele tehnologice speciale aflate în interiorul recipientelor

nu permit contactul cu lichidul de încercare;
b) greutatea lichidului introdus în recipient este mare, determinând dimensionări
exagerate ale fundaţiilor, planşeelor sau elementelor recipientului;
c) în condiţii de şantier, dacă atât procurarea apei de o anumită calitate, cât şi
evacuarea acesteia, nu pot fi asigurate corespunzător.
Încercarea de presiune pneumatică se efectueaza în următoarele condiţii:
a) îmbinările sudate ale recipientului trebuie să fie verificate în proporţie de 100% în

prealabil, cu radiaţii penetrante sau ultrasunete şi suplimentar cu particule magnetice
sau lichide penetrante dinspre interior; în situaţia în care examinarea nu este posibilă
dinspre interior, aceasta se efectuează dinspre exterior;
b) temperatura minimă de încercare trebuie să fie cel puţin egală cu temperatura
minimă admisibilă de lucru a recipientului;
c) valoarea presiunii de încercare este cea stabilită în documentaţia tehnică;
d) presiunea de încercare trebuie crescută uniform şi continuu până la 50% din
valoarea presiunii determinate, după care creşterea până la presiunea de încercare se
face în trepte de circa 10% din valoarea acesteia;
e) durata de menţinere a presiunii de încercare este cea stabilită prin documentaţia
tehnică, dar nu trebuie să fie mai mică de 10 minute, după care presiunea trebuie
redusă la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru;
f) examinarea suprafeţelor recipientului trebuie să se facă numai după reducerea
presiunii de încercare la valoarea presiunii maxime admisibile de lucru.
În timpul încercării trebuie luate măsuri pentru menţinerea unei temperaturi constante a
gazului introdus în recipient, astfel încât presiunea să nu varieze din cauza temperaturii
gazului.
Condiţiile de efectuare a încercării de presiune pneumatică trebuie stabilite prin

instrucţiuni specifice întocmite de către deţinător şi RADTE, care trebuie să se anexeze
la documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică.
Instrucţiunile specifice pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie să
cuprindă modul de îndeplinire a cerinţelor de la art. 49 şi să conţină detalii complete ale
condiţiilor tehnice de efectuare a încercării, precum şi măsurile de protecţia muncii.
Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie

avizată de către RADTE.
Documentaţia tehnică avizată se prezintă persoana desemnata conform legislației cu

ocazia efectuării încercării.
Încercarea de presiune pneumatică se considera reuşită dacă nu se constată:
a) deformări plastice vizibile, fisuri sau crăpături ale elementelor recipientului;

b) neetanşeităţi la îmbinările sudate şi mandrinate, detectate cu ajutorul lichidelor
spumante sau prin alte metode stabilite prin documentaţia tehnică.
Pentru anumite tipuri de recipiente, la efectuarea încercării de presiune hidraulică
trebuie să se aibă în vedere şi următoarele aspecte:
a) încercarea de presiune hidraulică se efectuează înainte de izolarea exterioară a

recipientului sau de aplicarea căptuşelilor interioare, dacă acestea se aplică la deţinător;
b) în cazul recipientelor executate din oţeluri austenitice sau placate cu asemenea
oţeluri, pentru evitarea coroziunii intergranulare, la încercarea de presiune hidraulică
trebuie să se folosească apă cu conţinut limitat de cloruri, stabilit prin documentaţia
tehnică, dar nu mai mare de 50 ppm (Cl); dacă nu poate fi asigurată această condiţie,
trebuie să se ia măsuri suplimentare de neutralizare a suprafeţelor venite în contact cu
apa, conform indicaţiilor din documentaţia de execuţie;
c) în cazul unor recipiente prevăzute cu învelişuri protectoare (cauciuc şi altele
asemenea), încercarea de presiune hidraulică se efectuează înainte de aplicarea
învelişului de protecţie sau cu ocazia înlocuirii totale a acestuia, la o presiune stabilită
conform documentaţiei tehnice; trebuie să se ataşeze la documentaţia tehnică
instrucţiuni privind efectuarea încercării de presiune hidraulică înainte de punerea în
funcţiune, precum şi la verificarea tehnică periodică în timpul exploatării;
d) la recipientele cu mai multe spaţii, încercarea de presiune hidraulică trebuie să se
efectueze la fiecare compartiment, celălalt compartiment având toate orificiile deschise
pentru constatarea eventualelor neetanşeităţi; la recipientele cu pereţii dubli
demontabili, se supune presiunii de încercare mai întâi spaţiul interior, peretele exterior
fiind demontat şi apoi spaţiul exterior care are peretele exterior asamblat.
Încercarea pneumatică de etanşeitate
În afară de încercarea de presiune hidraulică, recipientele care lucrează cu fluide din

grupa 1 se supun şi la o încercare pneumatică de etanşeitate. Încercarea se efectuează
de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, autorizat de ISCIR, înainte de punerea
recipientului în funcţiune, după demontarea unor elemente ale acestuia sau după o
oprire îndelungată din funcţiune care poate duce la pierderea etanşeităţii. Încercarea se
efectuează cu aer, azot sau, după caz, cu fluidul pentru care este construit recipientul.
Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii maxime admisibile de lucru în
recipient timp de minim 30 de minute (dacă prin documentaţia tehnică nu este prevăzut
altfel) şi se consideră reuşită dacă nu se constată o scădere a presiunii şi pierderi de
fluid.
În cazuri speciale, atunci când fluidul de lucru este în stare lichidă, când
deţinătorul/utilizatorul nu dispune de agregate corespunzătoare pentru comprimarea
gazelor la presiunea necesară şi alte metode de încercare nu sunt posibile, se admite
înlocuirea încercării pneumatice de etanşeitate cu o încercare de etanşeitate cu fluidul
(lichidul) de lucru la presiunea de lucru, durata de încercare fiind de cel puţin 60 de
minute. Se admite efectuarea încercării pneumatice de etanşeitate şi prin alte metode
stabilite prin instrucţiuni de către producător. Instrucţiunile trebuie să fie anexate la
documentaţia tehnică.
Recipientele din instalaţiile complexe care sunt legate între ele printr-un sistem de
conducte fără posibilitatea izolării fiecărui recipient, se supun la încercarea de presiune
hidraulică în buclă. În acest caz, valoarea presiunii de încercare trebuie să fie egală cu
cea mai mică valoare dintre presiunile de încercare a fiecărui recipient din bucla
respectivă.
Modul în care se efectuează încercarea de presiune trebuie să fie stabilit de către

deţinător/utilizator cu avizul RADTE şi se înscrie obligatoriu în instrucţiunile specifice.
Prin aceste instrucţiuni trebuie să se precizeze recipientele care formează bucle
distincte şi condiţiile de încercare la presiune.
Cu ocazia unor reparaţii care necesită scoaterea unui recipient din buclă, încercarea de
presiune după reparaţie se efectuează la valoarea prescrisă pentru recipientul
respectiv.
Încercarea de presiune se efectuează cel puţin o dată la 8 ani. În cazul recipientelor a

căror revizie interioară nu se poate efectua, încercarea de presiune hidraulică se
efectuează cel puţin o dată la 4 ani.
În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea de presiune se efectuează şi în

următoarele cazuri:
a) după o nouă instalare, dacă la revizia interioară se constată că recipientul prezintă

deformaţii sau alte defecte;
b) după o reparaţie,;
c) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în
funcţiune a recipientului;
d) cu ocazia înlocuirii căptuşelilor de protecţie;
e) atunci când persoana desemnata conform legislației sau RSVTI, după caz, au
motive să solicite efectuarea încercării;
f) atunci când este solicitată motivat de către deţinătorul/utilizatorul recipientului.
Persoana desemnata conform legislațieisau RSVTI poate stabili termene mai scurte în
funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a recipientului.
Deţinătorul/utilizatorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor

scadente de efectuare a încercării de presiune, chiar dacă termenele respective îi sunt
sau nu comunicate de către ISCIR.
Revizia exterioară
Revizia exterioară este verificarea tehnică neprogramată care se execută inopinat în

timpul funcţionării recipientului şi are drept scop stabilirea stării generale a recipientului.
Cu ocazia reviziei exterioare se verifică:
a) existenţa şi buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă şi a aparatelor de

măsurare şi control;
b) starea recipientului şi a îmbinărilor (părţile vizibile şi accesibile);
c) dacă personalul de exploatare cunoaşte instrucţiunile specifice instalaţiilor
deservite.
Verificarea dispozitivelor de siguranţă
Se verifică existenţa buletinelor/certificatelor de reglare a dispozitivelor de siguranţă

emise de producător sau de persoane juridice autorizate conform prescripţiei tehnice
aplicabilă, dacă de la data construirii/reglării a trecut o perioadă mai mare de 1 an de
zile şi dacă producătorul dispozitivelor de siguranţă nu prevede o altă perioadă de
valabilitate a reglării; Documentaţia de însoţire a dispozitivelor de siguranţă, inclusiv
certificatele de verificare şi reglare, se ataşează la cartea recipientului
Condiţii specifice cu privire la verificarea tehnică periodica
Recipiente pentru depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiate
La efectuarea verificărilor tehnice periodice la recipientele pentru depozitarea clorului

sau dioxidului de sulf lichefiate trebuie respectate următoarele:
a) revizia interioară se efectuează la intervale de maxim 2 ani; cu ocazia reviziei

interioare, îmbinările sudate cap la cap şi de colţ trebuie să fie controlate cu pulberi
magnetice în procent de 100%;
b) încercarea de presiune hidraulică se efectuează la intervale de maxim 4 ani;
c) recipientele trebuie să fie pregătite pentru verificarea tehnică periodică conform
instrucţiunilor de utilizare/exploatare.
Recipiente criogenice din industria oxigenului, azotului şi argonului
Verificările tehnice periodice la recipientele criogenice cu manta de izolaţie sub vid, la

care examinarea pereţilor metalici nu este posibilă, se efectuează la cel mult 4 ani de
către persoana desemnata conform legislației în vigoare.

legislației în vigoare şi cu ocazia lucrărilor de reparare (suplimentar faţă de perioadele
de scadenţă acordate), dacă în cadrul acestora izolaţia este înlăturată în totalitate astfel
încât recipientul interior poate fi examinat complet; suplimentar faţă de verificările de la
art. 89 se efectuează:
a) revizia interioară (verificarea interioară);

b) încercarea de presiune hidraulică la recipientul interior;
NOTĂ: Deţinătorul/utilizatorul (sau reparatorul) este obligat să solicite la persoana
desemnata conform legislației în vigoare efectuarea verificărilor tehnice periodice
menţionate la lit. a) şi lit. b).
În afara verificărilor periodice efectuate de persoana desemnata conform legislației în

vigoare, deţinătorul/utilizatorul trebuie să efectueze periodic, prin personalul autorizat
RSVTI, verificări constând în revizii exterioare, verificarea gradului de vid şi verificarea
existenţei sigiliilor dispozitivelor de siguranţă.
Recipiente fierbătoare din industria celulozei şi hârtiei
Verificările tehnice periodice la recipientele fierbătoare din industria celulozei şi hârtie,

se efectuează de către persoana desemnata conform legislației în vigoare.
La recipientele prevăzute cu căptuşeli, revizia interioară se execută cel puţin o dată la 2
ani şi fără înlăturarea căptuşelii de protecţie.
Fierbătoarele de celuloză prevăzute cu căptuşeală antiacidă se supun la verificări

tehnice periodice fără căptuşeală, la intervale de maxim 16 ani şi ori de câte ori se
desface căptuşeala antiacidă.
Fierbătoarele prevăzute cu izolaţie exterioară se verifică la exterior cu izolaţia înlăturată,

la intervale de maxim 16 ani şi ori de câte ori se constată defecte care presupun
deteriorarea mantalei exterioare; demontarea instalaţiei se face numai în zonele
afectate; dacă starea izolaţiei este bună şi nu s-au constatat deteriorări ale mantalei, la
cererea motivată a deţinătorului/utilizatorului, ISCIR poate prelungi scadenţa la
verificarea tehnică periodică până la 18 ani.
Recipiente cilindri uscători
Verificările tehnice periodice la recipientele cilindri uscători din componenţa maşinilor de

fabricat hârtie, carton, piele artificială sau alte produse ce se fabrică în instalaţii similare,
se efectuează de către persoana desemnata conform legislației în vigoare.
Pentru recipientele cilindri uscători la care nu se poate efectua încercarea de presiune

hidraulică, aceasta se poate înlocui, cu o revizie interioară şi o încercare de presiune cu
fluidul de lucru la presiunea maximă admisibilă de lucru sau cu o revizie interioară cu
măsurarea grosimii mantalei cilindrice cu ultrasunete.
În afara termenului scadent, încercarea de presiune hidraulică se mai execută şi în

cazurile în care recipientul cilindru uscător a fost scos din instalaţie pentru rectificare
sau o nouă instalare.
Rezultatele verificărilor se consemnează în procesul-verbal de verificare şi se ataşează

la cartea recipientului.
Recipiente din instalaţiile frigorifice
Verificările tehnice periodice la recipientele fierbătoare din instalaţiile frigorifice, se

efectuează de către persoana desemnata conform legislației în vigoare.
Încercarea de presiune hidraulică pentru recipientele din instalaţiile frigorifice se

efectuează cu lichide neagresive şi nepericuloase care nu sunt incompatibile cu fluidul
de lucru la o valoare a presiunii de probă stabilită în documentaţia de însoţire.
Revizia interioară se execută la maxim 8 ani sau când se goleşte instalaţia frigorifică de
fluid.
Revizia exterioară se execută la termene de maxim 4 ani.
Generatoare de acetilenă
Verificările tehnice periodice la generatoarele de acetilenă, se efectuează de către

persoana desemnata conform legislației în vigoare sau de către RSVTI.
Revizia interioară se efectuează cel puţin o dată la 3 ani;
Încercarea de presiune se efectuează cel puţin o dată la 6 ani pentru generatoarele

stabile, respectiv cel puţin o dată la 3 ani pentru generatoarele transportabile.

Conducte de abur şi apă fierbinte, conducte pentru fluide sub presiune C6-2010
capitolul V și capitolul VI, C10-2010 capitolul V și capitolul VI
Verificarea tehnică periodică a conductelor constă în:
a) verificarea exterioară;
b) încercarea la presiune hidraulică;
c) încercarea la presiune pneumatică, acolo unde este cazul;
d) verificarea de etanşeitate, acolo unde este cazul;
e) verificarea dispozitivelor de siguranţă;
f) verificarea fluajului, în cazul conductelor care funcţionează la temperaturi ≥
440ºC.
Cu ocazia VTP se verifică modul în care a fost exploatată conducta, starea tehnică a
conductei şi a instalaţiilor aferente acesteia, în conformitate cu prevederile prezentei
prescripţii tehnice.
VTP se efectuează, atât pentru conductele reglementate de prevederile prescripției

tehnice PT C6 cât și PT C10 de către:
a) persoana desemnata conform legislației în vigoare, pentru conductele care se

încadrează conform diagramelor 1, 2 şi 3 în categoria II și categoria III şi conform
diagramei 4 în categoria II, din anexa 1;
b) operatorul RSVTI pentru conductele care se încadrează conform diagramelor 1,
2, 3 şi 4 în categoria I, din anexa 1.
În vederea efectuării VTP, deţinătorul/utilizatorul trebuie să pregătească conducta

pentru efectuarea tuturor verificărilor şi încercărilor tehnice şi să asigure toate condiţiile
necesare efectuării acestora. În cazurile în care VTP se efectuează de către persoana
desemnata conform legislației, participarea operatorului RSVTI este obligatorie.
Rezultatele verificării tehnice periodice se consemnează în procese-verbale de

verificare tehnică de către persoana desemnata conform legislației sau RSVTI, iar dacă
acestea corespund cu prevederile documentaţiei tehnice şi ale prezentei prescripţii
tehnice, se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilind şi data (ziua, luna şi
anul) următoarei VTP.
Data (ziua, luna şi anul) următoarei VTP, se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul
de instalare, condiţiile de mediu, regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea
tehnică a conductei.
Dacă rezultatele VTP sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în

procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării în
continuare a conductei.
Scadenţa următoarei VTP este de maxim 4 ani pentru verificarea exterioară şi maxim 8
ani pentru încercarea la presiune.
În cazul conductelor care transportă fluide puternic corozive sau care provoacă
coroziune fisurantă sub sarcină, încercarea de presiune se efectuează o dată la 4 ani
persoana desemnata conform legislației sau RSVTI poate stabili termene mai scurte în
funcţie de starea tehnică şi vechimea în serviciu a conductei.
Verificarea exterioară
VTP se efectuează la termenul scadent precum şi în următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării conductei mai mare de 2 ani, înainte de

repunerea acesteia în funcţiune;
b) în situaţia în care se impune demontarea integrală a izolaţiei conductei;
c) după efectuarea unor lucrări de reparare;
d) atunci când persoana desemnata conform legislației, sau RSVTI, are motive
e) atunci când este cerută, motivat, de către deţinătorul/utilizatorul conductei.
În vederea efectuării verificării exterioare, conductele se opresc din funcţiune şi se
pregătesc corespunzător.
Cu ocazia verificării exterioare se efectuează următoarele:
a) verificarea plăcii de timbru precum şi verificarea existenţei marcajului de

conformitate, atunci când cerinţa de marcare îi este aplicabilă conductei.
b) examinarea stării tehnice a îmbinărilor şi armăturilor;
c) examinarea stării tehnice a sistemelor de susţinere şi a elementelor de dilatare;
d) examinarea stării tehnice a dispozitivelor de siguranţă şi existenţa buletinelor de
verificare/reglare;
e) verificarea eventualelor deformaţii ale elementelor de conductă, în cazul
conductelor care funcţionează la temperaturi ≥ 440 ºC.
f) prezentarea procesului-verbal de conservare al conductei, dacă este cazul. alte
verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
g) alte verificări şi încercări impuse prin documentaţia tehnică a conductei;
Persoana desemnata conform legislației poate solicita şi efectuarea altor examinări în
vederea stabilirii stării tehnice a conductelor.În funcţie de rezultatele obţinute la
verificarea exterioară, persoana desemnata conform legislației sau RSVTI, poate
solicita efectuarea investigaţiilor/examinărilor cu caracter tehnic, dacă este cazul.
Dacă în urma verificării exterioare sau a derulării unor examinări suplimentare sunt
necesare lucrări de reparare, autorizaţia de funcţionare în continuare se acordă numai
după remedierea integrală a defectelor şi efectuarea unei noi verificări exterioare.
Încercarea la presiune
Încercarea la presiune, hidraulică sau pneumatică, se efectuează în scopul verificării

rezistenţei şi etanşeităţii elementelor sub presiune şi ale îmbinărilor conductei.
Încercarea se efectuează cu toate armăturile montate, care trebuie să fie în stare
perfectă de funcţionare. Încercarea la presiune se execută numai după efectuarea unei
verificări exterioare cu rezultate corespunzătoare.
Încercarea la presiune hidraulică se efectuează cu apă sau alt lichid şi la o presiune

stabilită prin documentaţia tehnică. Temperatura maximă a lichidului de încercare nu
trebuie să depăşească 50ºC, iar temperatura minimă nu trebuie să fie mai scăzută de
5ºC. În cazul în care durata încercării nu este prevăzută în documentaţia tehnică,
aceasta nu trebuie să fie mai mică de 10 minute.
În afară de verificarea la termenul scadent, încercarea la presiune se efectuează şi în

următoarele cazuri:
a) după o întrerupere a funcţionării mai mare de 2 ani, înainte de repunerea în
funcţiune a conductei;
b) cu ocazia demontării integrale a izolaţiei;
c) cu ocazia efectuării unor lucrări de reparare;
d) atunci când persoana desemnata conform legislației sau operatorul RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului, după caz, are motive temeinice să considere necesară
efectuarea încercării.
Dispozitivele de siguranţă sau diafragmele de măsurare, care nu trebuie să fie supuse
presiunii de încercare, trebuie să fie demontate sau izolate.
Încercarea la presiune hidraulică se efectuează în regimul (cu indicarea creşterii,

menţinerii şi scăderii de presiune şi cu indicarea modului de înregistrare), la presiunea,
la temperatura şi cu fluidul stabilit în documentaţia tehnică a conductei.
În cazul instalaţiilor în care conductele nu pot fi izolate şi separate de restul

echipamentelor, acestea se probează împreună la presiunea de încercare a instalaţiei.
Pentru efectuarea încercării la presiune hidraulică, trebuie respectate următoarele:
a) conducta se prevede obligatoriu cu două manometre de control verificate

metrologic;
b) clasa metrologică de precizie a manometrelor de control trebuie să fie cel mult
2,5;
c) manometrele de control se aleg astfel încât valoarea presiunii de încercare să fie
citită pe treimea mijlocie a scării gradate;
d) încercarea de presiune hidraulică se execută astfel încât ridicarea şi coborârea
presiunii să se facă continuu şi fără şocuri;
e) în timpul umplerii cu lichidul de încercare trebuie luate măsuri pentru eliminarea
completă a aerului, astfel încât să nu se producă pungi de aer, iar debitul de alimentare
cu lichid se stabileşte astfel încât să permită evacuarea aerului;
f) încercarea la presiune hidraulică se consideră admisă în cazul în care, după
expirarea timpului de încercare stabilit, nu se constată pierderi de presiune, deformaţii
remanente ale elementelor sub presiune sau scurgeri ale lichidului de probă;
g) examinarea suprafeţelor conductei se face numai după reducerea presiunii de
încercare la valoarea presiunii maxime admisibile.
Încercarea la presiune hidraulică se consideră reuşită dacă nu se constată:
a) deformări plastice remanente vizibile, sau fisuri ale elementelor conductei;

b) pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la îmbinările
demontabile/nedemontabile ale acestora;
c) scăderea presiunii indicate de manometre.
După efectuarea încercării la presiune hidraulică cu rezultat corespunzător se interzice
efectuarea de lucrări de sudare, tratament termic şi altele asemenea la elementele
conductei care lucrează sub presiune.
Încercarea la presiune hidraulică se poate înlocui cu o încercare la presiune

pneumatică, efectuată cu aer sau alt gaz neutru, atunci când:
a) masa lichidului introdus în conductă este mare, determinând solicitări exagerate
ale elementelor de susţinere şi a elementelor conductelor respectiv conducând la
dimensionarea exagerată a acestora;
b) există pericol evident de îngheţ;
c) apa dăunează ulterior procesului tehnologic;
d) este prevăzută de producător sau montator în documentaţia tehnică.
Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la presiune pneumatică trebuie să
conţină detalii complete ale condiţiilor tehnice de efectuare a încercării precum şi
măsurile de protecţia muncii. Documentaţia tehnică pentru efectuarea încercării la
presiune pneumatică trebuie avizată de către RADTE.
Încercarea la presiune pneumatică, se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:
a) îmbinările sudate ale conductei se verifică, înainte şi după efectuarea încercării

în proporţie de 100% prin examinări nedistructive; acest lucru trebuie să fie precizat în
documentaţia tehnică;
b) valoarea presiunii de încercare se stabileşte conform documentaţiei tehnice;
c) presiunea se măreşte uniform şi continuu până la 50% din valoarea presiunii
maxime admisibile, după care creşterea de presiune se face în trepte de circa 10% din
valoarea presiunii maxime admisibile, până la atingerea valorii presiunii de încercare;
d) duratele de menţinere pe fiecare palier de presiune sunt stabilite prin
documentaţia tehnică.
Încercarea la presiune pneumatică se consideră reuşită dacă:
a) nu se constată deformări plastice remanente vizibile ale elementelor conductei;

b) nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la
îmbinările demontabile/nedemontabile ale acestora prin controlul cu lichide spumante
sau prin alte metode stabilite prin documentaţia tehnică;
c) nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.
Verificarea fluajului
Verificarea fluajului se efectuează în cazul conductelor care lucrează la temperaturi ≥

440ºC.
Verificarea fluajului se efectuează cu ocazia verificării exterioare şi constă în:
a) verificarea valorilor măsurate şi înregistrate în buletinele emise cu această

ocazie, prin grija RSVTI, şi rezultate ca urmare a efectuării unor măsurători în condiţiile
şi la termenele stabilite prin documentaţia tehnică a conductei;
b) măsurători dimensionale, prin sondaj a unor elemente de conductă.
În cazul în care nu sunt respectate condiţiile, persoana desemnata conform legislației
nu acordă autorizarea funcţionării în continuare şi întocmeşte un proces-verbal pentru
oprirea din funcţionare a conductei în vederea casării.
Încercarea de etanşeitate
Încercarea de etanşeitate se efectuează, atunci când este prevăzută în documentaţia

tehnică a conductei, de către RSVTI, înainte de repunerea în funcţiune a conductei,
după demontarea unor elemente ale acesteia sau după o oprire din funcţiune
îndelungată, care poate duce la pierderea etanşeităţii.Încercarea de etanşeitate se
poate efectua cu aer, azot sau cu fluidul de lucru.
Încercarea de etanşeitate constă în menţinerea presiunii indicate în documentaţia

tehnică timp de 30 de minute, dacă prin documentaţie nu este prevăzut altfel, şi se
consideră reuşită dacă:
a) nu se constată pierderi ale fluidului de probă la elementele conductei sau la

îmbinările demontabile/nedemontabile ale acestora prin controlul cu lichide spumante
sau prin alte metode;
b) nu se constată scăderea presiunii indicate de manometre.
În cazul în care rezultatele încercării de etanşeitate sunt corespunzătoare, RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului, întocmeşte procesul-verbal de verificare tehnică al cărui
model este prezentat în anexa 3; procesul-verbal se ataşează la cartea conductei.
Verificarea dispozitivelor de siguranţă
Verificarea tehnică periodică a dispozitivelor de siguranţă se face conform prescripţiei

tehnice aplicabile.
Buletinele de verificare/reglare ale dispozitivelor de siguranţă se ataşează la cartea

conductei.
Revizia exterioară
Revizia exterioară este o verificare tehnică neprogramată care se efectuează în timpul

funcţionării conductei şi constă în examinarea tuturor elementelor care contribuie la
funcţionarea conductei în condiţii de siguranţă, şi anume:
j) funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi control, precum şi a instalaţiei de

automatizare acolo unde este cazul;
k) respectarea parametrilor principali ai conductei, ca de exemplu, presiune,
temperatură şi altele asemenea;
l) starea părţilor vizibile şi accesibile ale conductei, a suporturilor acesteia, precum
şi a instalaţiilor auxiliare;
m) existenţa instrucţiunilor de exploatare.
Prelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru
realizarea verificărilor tehnice periodice
Prelungirea autorizării funcţionării se poate acorda la solicitarea scrisă a

deţinătorilor/utilizatorilor, care se transmite la ISCIR cu minim 30 de zile înainte de
termenul scadent.Solicitarea scrisă trebuie să fie însoţită de memoriul tehnic.
Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea instalației la data scadentă
prevăzută în procesul-verbal, se poate prelungi autorizarea funcţionării cu cel mult 12
luni.
(2) Prelungirea autorizaţiei de funcţionare se efectuează în baza unui memoriu

tehnic întocmit de deţinătorul/utilizatorul instalației/echipamentului.
(3) Memoriul tehnic cuprinde, cel puţin, următoarele:
a) prezentarea/descrierea instalației/echipamentului;
b) istoricul exploatării, precum verificări tehnice periodice, revizii, reparaţii, avarii şi
altele asemenea;
c) monitorizarea parametrilor de funcţionare pe perioada de la ultima verificare
tehnică periodică;
d) măsuri compensatorii;
e) concluzii privind funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.
Prelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor scadente pentru

realizarea verificărilor tehnice periodice conform Ordinului ISCIR nr. 163/2012
Atunci când cerinţele procesului tehnologic nu permit oprirea instalației/echipamentului

la data scadentă pentru revizia interioară se poate prelungi autorizarea funcţionării până
la termenul scadent pentru revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică.
1. Deţinătorul va declara la Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor

sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) intenţia de a efectua un studiu pe baza
căruia să se permită prelungirea autorizării funcţionării şi modificarea termenelor
scadente pentru realizarea verificărilor tehnice periodice fără efectuarea reviziei
interioare (RI) până la RI + IP (încercarea la presiune).
2. Anunţarea se va efectua cu cel puţin 3 luni înaintea expirării scadenţei la RI; lucrarea
trebuie terminată înainte de expirarea scadenţei la RI pentru a decide ce fel de control
se va efectua la expirarea scadenţei.
3. Societatea care efectuează studiul va preciza, în scris, la ISCIR ce metodă de studiu
se va utiliza.
4. Societatea care efectuează studiul va prezenta la ISCIR metoda pe care urmează să
o aplice, în vederea avizării; pentru a fi avizată, aceasta trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele date:
a) identificarea instalaţiei/echipamentului
b) date ale proiectului original şi ale construcţiei
c) procese-verbale şi/sau rapoarte de inspecţie precedente
d) modificări/reparaţii/limitări de parametri
e) înregistrări ale procesului de operare, cu predilecţie ale parametrilor maximi admişi,
luaţi în calcul la proiectare şi identificaţi pe placa de timbru
f) înregistrări ale procesului de mentenanţă
g) modalitatea şi experienţa supravegherii
h) dispozitive de siguranţă şi protecţie
i) instalarea
j) evaluarea consecinţelor cedării
k) sănătatea şi siguranţa personalului
l) deteriorarea mediului şi consecinţe asupra vecinătăţilor (tehnice, dar şi sociale)
m) alte date relevante
n) măsuri compensatorii propuse în funcţie de rezultatele finale
5. Deţinătorul/Utilizatorul trebuie să aibă şi să menţină un proces adecvat al datelor
esenţiale legate de instalaţie. Aceste date esenţiale furnizează echipei de evaluare o
bază pentru care să judece operarea în continuare în condiţii de siguranţă.
6. Dacă nu au fost menţinute înregistrări precise sau complete, atunci evaluarea va
deveni inevitabil subiectivă, ceea ce ar putea să inducă riscuri mai înalte decât dacă ar
fi disponibile mai multe informaţii; în acest caz, executanţii au posibilitatea ajustării
coeficienţilor de risc în funcţie de datele din teren.
7. Este, de asemenea, important dacă deţinătorul a efectuat o "verificare tehnică în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic" care permite reflectarea
obiectivă a condiţiilor tehnice de evaluare.
8. Rezultatele finale, avizate de către personalul tehnic de specialitate pentru avizarea
documentaţiei tehnice şi supravegherea lucrărilor de verificare tehnică în
utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic (RADTE), vor fi prezentate la
ISCIR, care va efectua procesele-verbale de prelungire.
În funcţie de concluziile memoriului tehnic, ISCIR decide continuarea verificărilor

tehnice sau respingerea solicitării de prelungire a autorizaţiei de funcţionare.
Persoana desemnata conform legislației efectuează o revizie exterioară.
Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal şi dacă sunt

corespunzătoare, se acordă prelungirea autorizaţiei de funcţionare, stabilindu-se
termenul următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).
Repararea instalațiilor/echipamentelor sub presiune
Repararea instalației/echipamentului se face pe baza unei documentaţii tehnice

preliminare de reparare avizată de către RADTP.
Lucrările de reparare la instalații/echipamente, planificate sau neplanificate, se verifică

de către persoana desemnata conform legislației sau de către RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului.
Dacă prin lucrările de reparare efectuate s-au modificat performanţele iniţiale ale
instalației/echipamentului, scopul sau tipul acestuia, se aplică prevederile prezentei
prescripţii tehnice referitoare la retimbrarea cazanului. Înaintea începerii lucrărilor de
reparare persoana desemnata conform legislației sau RSVTI întocmeşte procesul-
verbal de constatare în vederea introducerii în reparare. Se interzice începerea
lucrărilor de reparare fără procesul-verbal de constatare.
Acceptarea documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP se

face de către ISCIR sau RSVTI în funcție de parametrii de funcționare (parametrii sunt
prevăzuți în anexa 10 la Ordinul ISCIR nr. 130/2011).
RSVTI trebuie să confirme efectuarea reparaţiei prin procesul-verbal de finalizare a

lucrărilor la instalaţii/echipamente, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice
aplicabile.
După finalizarea lucrărilor de reparare se efectuează următoarele verificări tehnice:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare, care se depune la persoana

juridică desemnată conform legislației în vigoare, în raza căreia se află instalaţia, cu cel
puţin 10 zile înaintea datei propuse pentru efectuarea verificării tehnice; documentaţia
tehnică de reparare cuprinde cel puţin:
1) memoriu tehnic de reparare;
2) certificatele de inspecție material ale materialelor întrebuinţate pentru părţile
supuse presiunii sau care se asamblează prin sudare la acestea, cu precizarea
caracteristicilor în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare, specifice
instalaţiei supuse reparării;
3) documentaţiile tehnice pentru subansambluri, instalaţii de ardere sau alte
dispozitive şi aparate aferente cazanului care au fost înlocuite;
4) documente privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de reparare şi în final a
verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice
şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare;
5) lista procedurilor de sudare aprobate, folosite în execuţia îmbinărilor sudate şi
specificaţiile procedurilor de sudare (WPS) specifice, întocmite de RTS, la care se
ataşează fişele de aprobare (WPQR), în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice
referitoare la aprobarea procedurilor de sudare, în copie;
6) tabelul nominal cu sudorii autorizaţi conform prevederilor prescripţiei tehnice
referitoare la autorizarea sudorilor care au executat lucrările de sudare, întocmit de
RTS, la care se ataşează autorizaţiile sudorilor, în copie;
7) fişa şi diagrama de tratament termic, atunci când acesta este prevăzut în
documentaţia tehnică preliminară de reparare;
8) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor
efectuate de către persoane juridice autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor
prescripţiei tehnice aplicabile;
9) procesul-verbal întocmit de către RSVTI, în care sunt consemnate rezultatele
încercărilor de casă, în care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării
tehnice în vederea autorizării repunerii în funcţiune;
10)declaraţia pentru lucrările de reparare efectuate,;
b) revizia interioară; cu această ocazie se verifică şi spălarea-pregătirea
suprafeţelor interioare de schimb de căldură, daca e cazul;
c) încercarea la presiune hidraulică;
d) încercarea de etanseitate, daca e cazul
e) reglarea sau verificarea reglării supapelor de siguranţă,;
f) încercarea la cald (modul de efectuare a verificărilor şi încercărilor şi
documentele care se întocmesc trebuie să fie conform prevederilor prescripţiei tehnice
care reglementează activităţile în domeniul instalaţiilor de ardere şi automatizare)., daca
e cazul.
NOTĂ: În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de
documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată de ISCIR sau RSVTI, aceste
modificări se avizează de RADTP şi se transmit la ISCIR pentru acceptare.
Documentaţia tehnică a construcţiei metalice de susţinere a echipamentului trebuie să

corespundă prevederilor tehnice prevăzute în actele normative în vigoare, aplicabile.
După efectuarea încercării la presiune hidraulică nu se mai efectuează lucrări de sudare

şi de deformare la rece sau la cald la elementele cazanului care lucrează sub presiune.
În cazul în care la încercarea la presiune hidraulică se constată neconformităţi, acestea

se înlătură, după care încercarea la presiune hidraulică se repetă.
Încercarea la presiune hidraulică a instalației/echipamentului se efectuează înainte de

vopsire şi, după caz, înainte de izolare sau înzidire, la locul de funcţionare sau la sediul
reparatorului, după caz, reparatorului revenindu-i obligaţia de a asigura condiţiile
corespunzătoare realizării acesteia.
Verificarea tehnică după înzidire sau izolare urmăreşte respectarea documentaţiei

tehnice preliminare de reparare în ceea ce priveşte linia de foc, poziţia nivelului minim şi
a indicatoarelor de nivel faţă de acest nivel, bolţile, etanşarea pereţilor, construcţia şi
amplasarea clapetelor de explozie, amplasarea gurilor de observare, a uşilor de vizitare
şi altele asemenea.
În cazul reparării unor instalației/echipamentului sau elemente ale acestora care datorită
modului de execuţie, montare sau exploatare necesită verificări şi încercări
suplimentare, precum măsurarea deformaţiilor şi altele asemenea, sau atunci când
unele dintre verificările şi încercările prevăzute în prezenta prescripţie tehnică nu pot fi
efectuate, se pot efectua şi alte verificări şi încercări. Acestea se prevăd în
documentaţia tehnică preliminară de reparare, precizându-se tipul, volumul, condiţiile
tehnice de execuţie şi criteriile de acceptare, precum şi periodicitatea efectuării acestora
în timpul utilizării instalației/echipamentului.
Instalaţii de ridicat
Macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, nacele şi platforme autoridicătoare,

elevatoare pentru vehicule R1-2010 capitolul V și capitolul VI
Cerinţele tehnice sunt condiţii minime obligatorii referitoare la verificarea tehnică

periodică şi la repunerea în funcţiune a maşinilor de ridicat. Toate constatările
referitoare la verificarea tehnică periodică şi la repunerea în funcţiune a maşinilor de
ridicat trebuie să fie consemnate de către persoana desemnata conform legislației sau
de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în procese-verbale de verificare tehnică.
Verificările tehnice periodice în vederea acordării autorizării funcţionării în continuare se

efectuează:
(1) de către persoana desemnata conform legislației în vigoare pentru:

a. macarale cu sarcina nominală Sn > 1 t, cu exceptia celor cu actionare
manuală;
b. stivuitoare autopropulsate şi translatoare stivuitoare, cu exceptia celor cu
actionare manuală;
c. platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau
materiale cu sarcina nominală Sn > 1 t;
d. elevatoare pentru vehicule, cu exceptia celor cu actionare manuală;
e. mecanisme de ridicat cu sarcina nominală Sn > 1 t, cu exceptia celor cu
actionare manuală;
f. maşini de ridicat de tip special;
(2) de către RSVTI pentru:
a. macarale și mecanisme de ridicat cu sarcina nominală Sn ≤ 1 t şi cele
acţionate manual;
b. stivuitoare autopropulsate şi translatoarele stivuitoare acţionate manual;
c. elevatoare pentru vehicule acţionate manual;
d. platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau
materiale cu sarcina nominală Sn ≤ 1 t;
e. platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, care deservesc
instituții publice.
Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentaţiei
tehnice a maşinii de ridicat şi ale prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, se
întocmeşte un proces-verbal de verificare tehnică, prin care se acordă autorizarea
funcţionării, stabilindu-se şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice
periodice, care este de maxim 2 ani. Data următoarei verificări tehnice periodice se
stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul
de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale maşinii de ridicat.
Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se

consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă
autorizarea/admiterea funcţionării în continuare.
Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea maşinii de ridicat-partea de

exploatare, respectiv în evidenţa deţinătorului/utilizatorului.
Este interzisă utilizarea/exploatarea, menţinerea în funcţiune a maşinii de ridicat cu

termenul de valabilitate al autorizării/admiterii funcţionării depăşit.
Verificarea tehnică periodică
Verificarea tehnică periodică se efectuează de către persoana desemnata conform

legislației sau RSVTI, după caz.
La verificarea tehnică periodică maşina de ridicat este supusă la verificările şi
încercările de la autorizarea funcționării. Încercarea statică se efectueză cu sarcina
nominală mărită cu 10 %.
Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentaţiei

tehnice a maşinii de ridicat şi ale prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, persoana
desemnata conform legislației sau RSVTI, după caz, întocmesc un proces-verbal de
verificare tehnică prin care se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilindu-
se data (ziua, luna şi anul) efectuării următoarei verificări tehnice periodice, care este de
maxim 2 ani.
Data următoarei verificări tehnice periodice se stabileşte în funcţie de complexitatea,

locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi
starea tehnică ale maşinii de ridicat.
Nu se acordă autorizarea funcţionării în continuare cu condiţia înlăturării ulterioare a

unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare a maşinii de ridicat.
Dacă neacordarea autorizării funcţionării este cauzată de o deficienţă care afectează

stabilitatea maşinii de ridicat, pe lângă oprirea din funcţionare, deţinătorul/utilizatorul
trebuie să ia măsurile necesare pentru evitarea tuturor pericolelor ce decurg din această
lipsă de stabilitate a maşinii de ridicat.
Dacă la verificările tehnice periodice se constată defecţiuni vizibile care reduc siguranţa
în funcţionare a maşinii de ridicat, în funcţie de natura, mărimea, tipul defectului,
vechimea în serviciu a maşinii de ridicat sau condiţiile de exploatare a acesteia,
persoana desemnata conform legislației poate dispune efectuarea de
examinări/investigaţii cu caracter tehnic, în vederea evaluării tehnice a maşinii de ridicat
şi stabilirii condiţiilor în care poate funcţiona maşina de ridicat în condiţii de siguranţă.
Neconformităţile menţionate în procesul-verbal de verificare tehnică trebuie să fie

înlăturate în termenele stabilite.
Neîndeplinirea dispoziţiilor date prin procesul-verbal de verificare tehnică atrage după

sine retragerea autorizării/admiterii funcţionării.
Cu ocazia verificării tehnice periodice, persoana desemnata conform legislației verifică

dacă registrul de supraveghere este completat corect şi ţinut la zi şi dacă întreţinerea şi
revizia maşinii de ridicat se efectuează planificat, în condiţii corespunzătoare, de către
persoane juridice autorizate şi se asigură funcţionarea acesteia în condiţii de siguranţă.
Verificarea tehnică la repunerea în funcţiune
Maşinile de ridicat care deţin autorizarea funcţionării sunt supuse unor verificări tehnice
pentru repunerea în funcţiune, înainte de termenul stabilit pentru verificarea tehnică
periodică, în următoarele cazuri:
a) dacă maşina de ridicat se montează pe un alt amplasament fix;
b) dacă se aduc modificări ale configuraţiei la maşina de ridicat cum ar fi:
modificarea lungimii braţului, modificarea înălţimii turnului şi altele, conform
instrucţiunilor din documentaţia tehnică dată de producător sau instrucţiunilor din
documentaţia tehnică de montare;
c) dacă se ataşează maşinii de ridicat alte dispozitive de prindere specifice,
conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică dată de producător;
d) dacă maşina de ridicat a suferit modificări faţă de documentaţia tehnică dată de
producător şi/sau documentaţia tehnică de montare, ulterior unei acţiuni de reparare,
dar care nu au dus la modificarea performanţelor iniţiale, a scopului sau a tipului
acesteia.
Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat
Pentru utilizarea/exploatarea în condiţii de siguranţă a maşinilor de ridicat, care fac

obiectul prevederilor prescripţii tehnice, pe întreaga durată de viaţă fizică a acestora
este necesară efectuarea unor lucrări de prevenire şi de înlăturare a uzurilor şi
defecţiunilor tehnice în scopul menţinerii performanţelor iniţiale prevăzute de producător
asigurându-se funcţionarea conform documentaţiei tehnice şi prevederilor prezentei
Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se face cu respectarea prevederilor

prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.
Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat maşinilor de ridicat se efectuează

de către producătorul acestora, de către persoane juridice autorizate de ISCIR sau de
către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre.
Persoanele juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre trebuie să
fie înregistrate în registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Condiţiile privind
autorizarea de către ISCIR a persoanelor juridice care efectuează întreţinerea şi revizia
şi/sau repararea maşinilor de ridicat precum şi condiţiile de înregistrare în registrul
ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite în prescripţia tehnică aplicabilă.
Întreţinerea cuprinde cel puţin următoarele operaţiuni:
a) curăţarea maşinii de ridicat;

b) verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de
ungere;
c) ungerea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;
d) verificarea uzurii cablurilor sau lanţurilor de tracţiune şi a fixării acestora;
e) verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;
f) verificarea funcţionării mecanismelor maşinii de ridicat;
g) verificarea elementelor de prindere sau de manipulare a sarcinii;
h) strângerea şi verificarea elementelor de îmbinare şi a articulaţiilor;
i) verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;
j) verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, de comandă, de iluminare şi
semnalizare;
k) verificarea rezistenţei de izolaţie şi a rezistenţei prizei de legare la pământ a
echipamentelor electrice;
l) verificarea conexiunilor la aparate şi clemelor din dulapurile electrice şi din cutiile
de conexiuni;
m) verificarea stării căilor de rulare şi a roţilor de rulare;
n) verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;
Prin revizie se asigură reglarea sau înlocuirea pieselor, aparatelor sau modulelor
înglobate în maşina de ridicat în scopul asigurării menţinerii maşinii de ridicat în
parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă conform prevederilor prezentei
Repararea
Repararea se execută conform instrucţiunilor date de producător în documentaţia

tehnică a maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică de verificări
şi încercări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform
documentaţiei tehnice de reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se constată o
defecţiune.
Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o

maşină de ridicat în scopul aducerii acesteia la performanţele iniţiale prevăzute de
producător în documentaţia tehnică asigurându-se funcţionarea în condiţii de siguranţă
a acesteia conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Componentele de uzură se înlocuiesc la intervalele de timp stabilite prin instrucţiunile

date de producător în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat sau prin instrucţiunile
date în documentaţia tehnică de verificări şi încercări tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic, indiferent de starea de uzură din momentul
înlocuirii.Componentele de securitate defecte se înlocuiesc cu altele noi de aceeaşi
tipo-dimensiune, cu prezentarea declaraţiei de conformitate a producătorului acestora.
Repararea maşinilor de ridicat se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de

reparare avizată de către RADTP.
Lucrările de reparare care se verifică de către persoana desemnata conform legislației,

cu participarea RSVTI al deţinătorului/utilizatorului şi a RSL al persoanei juridice
autorizate pentru lucrări de reparare, sunt următoarele:
a) înlocuirea sau modificarea construcţiei metalice, refacerea sau

remedierea îmbinărilor sudate ale elementelor de rezistenţă;
b) transformarea de principiu a modului de acţionare a maşinilor de ridicat ca
de exemplu de la acţionare electrică la acţionare hidraulică şi altele asemănătoare;
c) înlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lanţul
cinematic cu alte tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică
iniţială;
d) modificarea de principiu a schemei electrice, hidraulice sau pneumatice de
acţionare;
e) înlocuirea totală a instalaţiei electrice, hidraulice sau pneumatice;
f) înlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale maşinii de
ridicat cu alte tipodimensiuni, care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică
iniţială;
g) înlocuirea cu alte tipodimensiuni sau modificarea constructivă a
căruciorului macaralei.
Acceptarea documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP se

face de către ISCIR sau RSVTI în funcție de parametrii de funcționare funcționare
(parametrii sunt prevăzuți în anexa 10 la Ordinul ISCIR nr. 130/2011).
Pe parcursul reparaţiei se efectuează verificări dacă acestea sunt prevăzute în

solicitarea ISCIR ca anumite operaţii, examinări, verificări sau încercări să se efectueze
în prezenţa persoana desemnata conform legislației. Reparatorul prezintă persoana
desemnata conform legislației documentele specifice etapei respective (certificate de
inspecţie material, tabelul nominal cu sudorii autorizaţi care au executat lucrarea şi cu
valabilitatea autorizaţiilor, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control şi
altele asemenea); verificările se finalizează cu încheierea unui proces-verbal de către
persoana desemnata conform legislației.
RSVTI trebuie să confirme efectuarea reparaţiei prin procesul-verbal de finalizare a

lucrărilor la instalaţii/echipamente, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice
aplicabile.
După finalizarea lucrărilor de reparare se efectuează următoarele verificări:
a) verificarea documentaţiei tehnice de reparare, care se depune la ISCIR în raza

căreia se află maşina de ridicat, cu cel puţin 15 zile înaintea datei propuse pentru
efectuarea verificării tehnice; documentaţia tehnică de reparare cuprinde cel
puţin:
1) memoriu tehnic de reparare;
2) documentaţiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive aferente
maşinii de ridicat care au fost înlocuite;
3) documente privind efectuarea pe parcursul lucrărilor de reparare şi în final a
verificării lucrărilor executate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice
şi ale documentaţiei tehnice preliminare de reparare;
4) documente privind calitatea îmbinărilor sudate (certificate de inspecţie material,
tabelul nominal cu sudorii autorizaţi care au executat lucrarea şi cu valabilitatea
autorizaţiilor), unde este cazul;
5) documentele cuprinzând rezultatele examinărilor, verificărilor şi încercărilor
nedistructive/distructive efectuate de către persoane juridice autorizate/evaluate de
ISCIR conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile;
6) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă, în
care să se specifice că instalaţia poate fi supusă verificării tehnice în vederea autorizării
funcţionării în continuare;
7) declaraţia pentru lucrările de reparare efectuate;
b) verificările şi încercările de la autorizarea functionării.
Trape de scenă şi trape de decoruri, PT R18-2003, pct. 8.3, pct. 9
În timpul exploatării, trapele şi cortinele sunt supuse unor verificări tehnice periodice
efectuate de ISCIR sau RSVTI - pentru instalațiile cu acționare manuală; cu ocazia
acestor verificări se urmăreşte starea tehnică a instalaţiei respective şi se acordă, după
caz, autorizaţie de funcţionare în continuare.
Verificarea tehnică periodică a instalaţiei se face în termenul înscris în cartea instalaţiei,

în prezenţa deţinătorului, a RSVTI şi a manevrantului instalaţiei; scadenţa de verificare
se stabileşte în raport cu starea tehnică a instalaţiei, dar nu va putea depăşi termenele
prevăzute.
Data efectuării verificărilor se stabileşte de comun acord de către ISCIR, întreţinător şi

deţinător.
Datele stabilite pentru verificarea trapelor şi instalaţiilor de cortine pentru incendiu de

către ISCIR, prin persoana desemnata conform legislației, sau de către RSVTI nu
trebuie să depăşească scadenţa operaţiei de verificare oficială înscrisă în cartea trapei
(cortinei). În caz contrar, trapa sau instalaţia de cortină pentru incendiu se opreşte din
funcţiune de către întreţinător.
Deţinătorul este singurul răspunzător pentru respectarea termenelor scadente de

efectuare a verificărilor, chiar dacă termenele respective îi sunt sau nu comunicate de
către ISCIR.
În cadrul verificărilor neprogramate se urmăreşte modul de executare a întreţinerii,

respectarea dispoziţiilor date cu ocazia verificării periodice etc., mai puţin încercările
sub sarcină. Constatările şi rezultatele verificării se înscriu într-un proces-verbal din
cartea instalaţiei.
La aceste verificări trebuie să ia parte reprezentantul deţinătorului, RSVTI, întreţinătorul

şi persoanele însărcinate cu manevrarea instalaţiilor.
Condiţia de bază pe care trebuie să o satisfacă repararea trapelor şi cortinelor este

asigurarea funcţionării în condiţii de securitate pe toată perioada de utilizare prevăzută
în documentaţia tehnică a acestora. Repararea, modificarea sau modernizarea trapelor
şi a cortinelor pentru incendiu trebuie să fie efectuată de persoane juridice autorizate de
ISCIR. Repararea componentelor de securitate se va face numai de către producătorul
acestora.
Documentaţia tehnică pentru repararea trapelor (cortinelor) se va elabora de către

RADTP. Documentatia pentru reparaţiile trebuie să fie avizat de RADTP şi/sau
constructorul trapei (cortinei).
Reparatorul răspunde de alegerea corectă a procedeelor tehnologice de execuţie şi de

calitatea execuţiei şi a materialelor folosite, în conformitate cu prevederile prescriptiei
tehnice aplicabila, cu prevederile documentaţiei tehnice pentru reparare şi cu
instrucţiunile de reparare a trapelor şi cortinelor.
Echipamente de agrement, PT R19-2003, pct. 6.2.5- 6.2.6, pct. 8-10
În timpul exploatării, echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în parcurile de

distracţii şi spaţiile de joacă sunt supuse la termenul scadent unor verificări tehnice
periodice. Cu ocazia acestor lucrări se verifică starea tehnică şi se acordă, după caz,
autorizaţia de funcţionare în continuare. Scadenţa următoarei verificări se stabileşte
ţinându–se seama şi de starea tehnică a echipamentului/instalaţiei, de condiţiile de
funcţionare, de regimul de funcţionare, dar nu va fi mai mare de 1 an.
Eliberarea autorizaţiei de funcţionare în continuare se va face conform prevederilor

prescriptiei tehnice aplicabila de către persoana desemnata conform legislației.
Verificarea tehnică periodică trebuie să stabilească pe lângă cele menţionate la

punerea in functiune şi dacă:
a) gradul de uzură al elementelor componente nu constituie un pericol pentru

funcţionare şi nu a depăşit limitele admise;
b) exploatarea, întreţinerea şi revizia se fac în condiţiile stabilite de producător şi
asigură funcţionarea echipamentului/instalaţiei în condiţii de securitate;
c) registrul de evidenţă a funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor montate şi
utilizate în parcurile de distracţii este corect completat şi ţinut la zi.
Este interzisă acordarea autorizaţiei de funcţionare în continuare dacă se constată

prezenţa uneia sau mai multor deficienţe şi a următoarelor neconformităţi:
a) lipsa cărţii echipamentului/instalaţiei–partea de construcţie şi/sau partea de
montaj;
b) întreţinere necorespunzătoare;
c) gradul de uzură al elementelor componente depăşeşte limitele admise şi pune în
pericol funcţionarea echipamentului/instalaţiei.
Rezultatele verificări tehnice periodice se înscriu într–un proces-verbal.
Dacă echipamentul/instalaţia montat(ă) şi utilizat(ă) în parcurile de distracţii nu a
funcţionat mai mult de 90 de zile, repunerea acestuia/acesteia în funcţiune se va face
numai după efectuarea unei verificări tehnice de către RSVTI autorizat al deţinătorului.
Rezultatele verificării tehnice vor fi consemnate într–un proces-verbal în cartea
echipamentului/instalaţiei – partea de exploatare.
ISCIR are dreptul, ca în cadrul scadenţelor, să efectueze verificări tehnice
neprogramate pentru a constata îndeplinirea dispoziţiilor date privind starea tehnică a
echipamentelor/instalaţiilor (remedierea unor deficienţe şi înlocuiri de piese), modul de
efectuare a întreţinerii şi reviziei, a exploatării, inclusiv completarea la zi a registrului de
evidenţă a funcţionării. Constatările se consemnează în registrul de evidenţă a
funcţionării sau într–un proces-verbal, după caz. Dispoziţiile date sunt obligatorii.
Dacă la verificările tehnice sau încercările efectuate în timpul exploatării, de către

organele proprii de supraveghere tehnică ale deţinătorului, se constată deficienţe care
periclitează siguranţa în funcţionare, echipamentul/instalaţia va fi oprit(ă) din funcţiune.
Echipamentele şi instalaţiile montate şi utilizate în parcurile de distracţii şi spaţiile de

joacă care au fost supuse unor lucrări de reparare nu pot fi date în exploatare decât
după efectuarea unei verificări tehnice de către persoana desemnata conform
legislației, în condiţiile prevăzute de prezenta prescripţie tehnică.
Categoriile de lucrări de reparare care se verifică de persoana desemnata conform

legislației sunt următoarele:
a) înlocuirea sau modificarea elementelor de rezistenţă;

b) refacerea sau remedierea îmbinărilor sudate ale elementelor de rezistenţă;
c) transformarea de principiu a modului de acţionare a echipamentului/instalaţiei;
d) înlocuirea, recondiţionarea sau transformarea de principiu a mecanismului de
antrenare;
e) modificarea de principiu a schemei electrice de acţionare;
f) modificarea instalaţiei de comandă;
g) înlocuirea instalaţiei electrice;
h) înlocuirea sau modificarea componentelor de securitate cu alte tipodimensiuni,
care diferă de cele prevăzute în proiectul iniţial;
i) înlocuirea sau modificarea constructiv–funcţională a vehiculelor;
j) înlocuirea dispozitivelor de frânare cu alte tipodimensiuni, care diferă de cele
prevăzute în proiectul iniţial;
k) înlocuirea sau recondiţionarea căilor de rulare;
l) înlocuirea cilindrilor hidraulici şi/sau a grupului de pompare.
În vederea efectuării verificării tehnice după reparare, reparatorul sau producătorul

echipamentului/instalaţiei va întocmi o documentaţie tehnică cu următorul conţinut:
a) copie de pe autorizaţia pentru efectuarea lucrărilor de reparare, eliberată de

către ISCIR;
b) tehnologia privind lucrările de reparare;
c) lista lucrărilor efectuate în cadrul reparaţiei;
d) tabelul cuprinzând materialele folosite în cadrul lucrărilor de reparare, cu
specificarea caracteristicilor tehnice şi a numărului certificatului de calitate eliberat de
furnizorul acestora;
e) certificatul de calitate pentru sudurile executate în cadrul reparaţiei;
f) copie de pe certificatele de calitate ale elementelor de tracţiune;
g) schema cinematică, schemele electrice şi desenele de ansamblu ale
echipamentului/instalaţiei;
h) procesul-verbal cu rezultatele corespunzătoare ale încercărilor de casă, semnat
şi de deţinătorul echipamentului/instalaţiei;
i) procesul-verbal de recepţie şi certificatul de calitate şi garanţie al reparaţiei.
Lucrările de reparare vor fi executate numai de persoane juridice autorizate de ISCIR în
acest scop. În cazul în care lucrările de reparare sunt efectuate de producătorul
echipamentului/instalaţiei nu este necesară autorizarea din partea ISCIR.
Repararea echipamentelor şi instalaţiilor montate şi utilizate în cadrul parcurilor de

distracţii şi spaţiilor de joacă poate fi făcută de persoane juridice care dispun de
mijloace tehnice corespunzătoare şi sunt autorizaţi de ISCIR.
Verificarea tehnică după reparare se efectuează similar cu punerea in functiune.
Dacă rezultatele verificării tehnice satisfac prevederile prescriptiei tehnice aplicabila,

prin procesul-verbal încheiat se acordă autorizaţia de funcţionare în continuare
stabilindu–se şi scadenţa următoarei verificări tehnice care nu va fi mai mare de 1 an.
Efectuarea lucrărilor de reparare se va înscrie în registrul de evidenţă a funcţionării

echipamentului/instalaţiei.
Documentaţia tehnică de reparare se va ataşa la cartea echipamentului/instalaţiei.
TEMA 6: Autorizarea/prelungirea valabilităţi autorizaţiilor
personalului de deservire și a personalului auxiliar de deservire la instalaţii sub

presiune și instalații de ridicat
Autorizarea personalului de deservire și a personalului auxiliar de deservire
Personal de deservire- la instalații sub presiune
6.1 Fochişti, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 1
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru deservirea cazanelor de abur, de apă
fierbinte, cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune, a
supraîncălzitoarelor şi economizoarelor independente conform prevederilor prescripţiilor
tehnice C 1 şi C 9, este denumită în continuare „fochist”.
Autorizarea fochistului se face pe clase, de la A la D, în funcţie de tipul de cazan pe

care îl deserveşte.
Se admit la examenul de autorizare ca „fochist clasa A, B sau D”, persoanele fizice care
au absolvit un curs de perfecţionare/specializare organizat conform programelor
analitice din prezenta prescripţie tehnică.
Se admit la examenul de autorizare ca „fochist clasa C”, persoanele fizice care au

absolvit un curs de calificare de „fochist” sau un curs de perfecţionare/specializare
„fochist clasa C” organizat conform programelor analitice din prezenta prescripţie
tehnică.
Tabelul
Grupa de Debitul
Tipul cazanului
autorizare (t/h sau Gcal/h)
Toate cazanele care nu se < 10 t/h, respectiv ≤ 5 Gcal/h

I
încadrează în grupele II şi III
Cazane de abur 10-100 t/h inclusiv

II
Cazane de apă fierbinte peste 5 Gcal/h
III Cazane de abur peste 100 t/h
Fochiştii clasa A deservesc şi supraveghează operativ în funcţionare cazane de abur,

cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare şi economizoare independente, conform
prevederilor prescripţiei tehnice C 1. Fochiştii clasa A sunt autorizaţi pentru tipul de
cazan dintr-o grupă de autorizare prevăzută în tabelul.
Fochiştii clasa B sunt fochiştii care deservesc şi supraveghează operativ în

funcţionare cazane de abur din categoria E, conform prevederilor prescripţiei tehnice C
1.
Fochiştii care deservesc cazane din categoria E cu rezistenţă electrică nu necesită

autorizare ISCIR. Aceştia trebuie instruiţi şi examinaţi anual de către operatorul RSVTI
al deţinătorului/utilizatorului
Fochiştii clasa C sunt fochiştii care deservesc şi supraveghează operativ în

funcţionare cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune, conform
prevederilor prescripţiei tehnice C 9.
Fochiştii clasa D sunt fochiştii care deservesc şi supraveghează operativ în

funcţionare cazanele de abur şi cazanele de apă fierbinte a căror funcţionare este în
totalitate comandată de un sistem de calcul integrat (cazane conduse de calculator),
conform prevederilor prescripţiei tehnice C 1. Fochiştii clasa D sunt autorizaţi pentru
tipul de cazan dintr-o grupă de autorizare.
Fochiştii autorizaţi pentru o anumită clasă şi grupă conform prevederilor prescriptiei tehnice
aplicabila pot deservi cazane din celelalte clase şi grupe, conform tabelului de mai jos, fără a fi necesară
extinderea autorizaţiei.
DOMENIUL DE VALABILITATE
CLASA B C A D
GRUPA - - I II III I II III
B - *
C - - *
AUTORIZAŢIA DEŢINUTĂ
I * * *
A II * * * *
III * * * * *
I * * * * * *
D II * * * * * * *
III * * * * * * * *
Trecerea fochistului, în cadrul aceleaşi clase şi grupe pentru care este autorizat, de la
deservirea unui tip de cazan la deservirea altui tip de cazan se face în urma unui
instructaj teoretic şi practic specific de minim 24 de ore, organizat de către operatorul
Trecerea fochistului de la deservirea unui tip de cazan pentru care este autorizat la
deservirea altui tip de cazan în cadrul aceleaşi clase, în situaţiile în care nu sunt stabilite
grupe, se face în urma unui instructaj teoretic şi practic specific de minim 24 de ore,
organizat de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Instruirea se finalizează cu susţinerea unui examen organizat de către operatorul

RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale şi a
deprinderilor practice. Rezultatele examinării se consemnează într-un proces-verbal de
examinare întocmit de către operatorul RSVTI.
Trecerea fochistului de la o grupă de autorizare la alta, în cadrul aceleiaşi clase, sau de

la o clasă la alta, se face prin extinderea autorizaţiei. În acest scop fochistul trebuie să
participe la un program specific de instruire teoretică de minim 24 de ore şi de instruire
practică de minim 40 de ore, organizat de deţinătorul/utilizatorul cazanului, să susţină şi
să promoveze examenul în vederea extinderii autorizaţiei.
Programa analitică de pregătire este întocmită de deţinător/utilizator.
Instruirile se finalizează cu eliberarea de adeverinţe de instruire teoretică şi practică de

către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Pentru a participa la examenul în vederea extinderii autorizaţiei, solicitantul depune la

ISCIR următoarele:
a) cererea de extindere a autorizaţiei;

b) copia actului de identitate;
c) autorizaţia în vigoare, din care să rezulte grupa şi clasa de autorizare actuală;
d) adeverinţa de practică, conform modelului din anexa 2;
e) adeverinţa de instruire teoretică, conform modelului din anexa 7;
f) fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea “Apt pentru prestarea
ocupaţiei de fochist”.
Examinarea în vederea extinderii autorizaţiei se efectuează de către inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR şi constă într-o probă teoretică şi una practică.
Rezultatele examenului se consemnează de către inspectorul de specialitate din cadrul

ISCIR într-un proces-verbal.
Extinderea autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii de către

inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în rubrica "extinderea autorizaţiei" din
talonul care însoţeşte autorizaţia.
6.2 Laboranţi operatori pentru tratarea apei, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 2
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru deservirea şi supravegherea regimului

chimic al cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte, precum şi pentru
deservirea şi supravegherea instalaţiilor de tratare a apei în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice C 1 si C2, este denumită în continuare “laborant operator centrale
termice”.
Se admit la examenul de autorizare ca „laborant operator centrale termice” persoanele

fizice care au urmat un curs de perfecţionare/specializare, conform programei analitice.
6.3 Automatişti pentru supraveghere şi întreţinere, PT CR8-2009, cap. III,

sectiunea 3
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru supravegherea şi întreţinerea

operativă a instalaţiilor de ardere, a sistemelor de automatizare care echipează
cazanele de abur, de apă caldă şi cazanele de apă fierbinte şi a echipamentelor
termomecanice anexe din centralele termice conform prevederilor prescripţiei tehnice C
1 si C11, este denumită „automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane”.
Clasele de autorizare a automatistului pentru supraveghere şi întreţinere cazane sunt

prevăzute în tabelul de mai jos.
Tabelul
Clasa de
Tipul sistemului de automatizare
autorizare
1 sisteme de automatizare electromecanice
2 sisteme de automatizare analogice
3 sisteme de automatizare digitale
Clasele de autorizare ale automatistului pentru supraveghere şi întreţinere cazane, în

funcţie de echipamentele care intră în dotarea centralei termice pe care o deserveşte
sunt:
b) Clasa 1: „automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane” din centrale

termice echipate cu sisteme de automatizare electromecanice: programatoare
electromecanice/scheme logice cu relee electrice, regulatoare electronice
analogice/regulatoare pneumatice, elemente de execuţie
mecanice/electrice/pneumatice, mecanice/electrice/electronice analogice;
termice echipate cu sisteme de automatizare analogice: electronice analogice/automate
programabile, regulatoare electronice analogice/digitale/regulatoare pneumatice,
servomotoare electronice/electrice/pneumatice, electronice analogice/afişaje digitale;
termice echipate cu sisteme de automatizare digitale: automate programabile/
microprocesoare/calculator de proces, regulatoare digitale/electronice analogice,
servomotoare electronice/acţionări cu convertizoare de frecvenţă/pneumatice,
display/electronice analogice/afişaje digitale LCD.
Se admit la examenul de autorizare ca “automatist pentru supraveghere şi întreţinere
cazane” persoanele fizice care au urmat un curs de perfecţionare/specializare, conform
programei analitice..
Trecerea automatistului pentru supraveghere şi întreţinere cazane de la o clasă de

autorizare la alta se face prin extinderea autorizaţiei. În acest scop automatistul pentru
supraveghere şi întreţinere cazane trebuie să participe la un program specific de
instruire teoretică de minim 24 de ore şi de instruire practică de minim 40 de ore,
organizat de deţinător/utilizator, să susţină şi să promoveze examenul în vederea
extinderii autorizaţiei.


ISCIR următoarele:

c) autorizaţia în vigoare, din care să rezulte clasa de autorizare actuală;
d) adeverinţa de practică;
e) adeverinţa de instruire teoretică;
f) fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea “Apt pentru prestarea ocupaţiei de
automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane”.


6.4 Operatori la instalaţiile de alimentare cu GPL auto, PT CR8-2009, cap. III,
sectiunea 4
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru deservirea instalaţiilor de distribuţie

GPL la autovehicule, conform prevederilor prescripţiei tehnice C 8, este denumită în
continuare „operator umplere recipiente GPL”.
Se admit la examenul de autorizare ca „operator umplere recipiente GPL” persoanele

fizice care au urmat un curs de perfecţionare/specializare, conform programei analitice.
6.5 Îmbuteliatorii fluide sub presiune, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 5
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru efectuarea operaţiilor de triere,

umplere şi verificare după umplere a buteliilor pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune, conform prevederilor prescripţiilor tehnice C 3 şi C 5, este
denumită în continuare „îmbuteliator fluide sub presiune”.
Autorizarea îmbuteliatorului fluide sub presiune se face, în funcţie de tipul de instalaţie

deservit, conform grupelor de mai jos:
b) Grupa A - butelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL;

b) Grupa B - butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune.
Trecerea îmbuteliatorului fluide sub presiune de la o grupă de autorizare la alta se
face prin extinderea autorizaţiei. În acest scop îmbuteliatorul fluide sub presiune trebuie
să participe la un program specific de instruire teoretică de minim 16 ore şi de instruire
practică de minim 32 de ore, organizat de deţinătorul/utilizatorul instalaţiei, să susţină şi
să promoveze examenul în vederea extinderii autorizaţiei.
La instalaţii de ridicat:
6.6 Macaragii, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 6
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru manevrarea macaralelor (cu excepţia
celor cu sarcina până la 1 tf inclusiv şi a celor cu acţionare manuală indiferent de
sarcină) conform prevederilor prescripţiei tehnice R 1, este denumită în continuare
„macaragiu”.
În funcţie de complexitatea manevrării şi gradul de pericol pe care îl prezintă în

exploatare macaralele, macaragiul este autorizat pentru una din următoarele grupe şi
tipuri de macarale prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul
Grupa Tipuri de macarale
Macarale deplasabile pe căi fără şină de rulare şi cele montate pe vagoane de

A
cale ferată
Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare având braţ şi platformă rotitoare

B
(macarale turn, macarale portic şi similare) şi macarale Derrick
Macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare (poduri rulante, macarale portal şi

C semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare,
şarjare, stripaj, forjare şi similare)
Macarale de tip special, care nu se includ în grupele anterioare (macarale pe

D
cablu, macarale foarfece şi similare
Macarale cu comandă de la sol cu butoane şi/sau manete, prin comandă radio

E
sau prin comandă în infraroşu
Se admit la examenul de autorizare ca „macaragiu” grupa A, B, C şi D persoanele fizice

care au urmat un curs de calificare, conform programei analitice.
Se admit la examenul de autorizare ca „macaragiu” grupa E (maşinist pod rulant)

persoanele fizice care au urmat un curs de calificare, conform programei analitice.
Trecerea macaragiului, în cadrul aceleaşi grupe pentru care a fost autorizat, de la

manevrarea unui tip de macara la manevrarea altui tip de macara, se face în urma unui
program specific de instruire teoretică şi practică, organizat de operatorul RSVTI, de
minim 16 ore pe noul tip de macara şi a examinării acestuia de către o comisie internă
din care face parte operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Trecerea macaragiului de la o grupă de autorizare la alta se face prin extinderea

autorizaţiei. În acest scop macaragiul trebuie să participe la un program specific de
instruire teoretică de minim 24 de ore şi de instruire practică de minim 40 de ore
organizat de deţinătorul/utilizatorul instalaţiei, să susţină şi să promoveze examenul în
vederea extinderii autorizaţiei.
Programa analitică este întocmită de deţinător/utilizator.


ISCIR următoarele:
c) autorizaţia în vigoare, din care să rezulte grupa de autorizare actuală;
d) adeverinţa de practică, conform modelului din anexa 2;
e) adeverinţa de instruire teoretică, conform modelului din anexa 7;
activităţii de macaragiu”.


Este interzisă extinderea autorizaţiei de macaragiu de la grupa E la grupele A, B,

C şi D.
Personal auxiliar de deservire
6.7 Legatori de sarcină, PT CR8-2009, cap. V, sectiunea 3
Personalul auxiliar de deservire a instalaţiilor de ridicat (legători de sarcină la macarale

şi manevranţi) este instruit anual de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului
instalaţiei/echipamentului.
Instruirile anuale se desfăşoară pe baza programelor analitice, în funcţie de tipul

instalaţiei deservite.
Instruirea anuală se finalizează cu susţinerea unui examen pentru verificarea

cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice.
Pentru a putea participa la examinarea în urma instruirii anuale, candidaţii trebuie să

prezinte fişa de aptitudini de medicina muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea
ocupaţiei de ............”.
Rezultatele examinării sunt consemnate într-un proces-verbal de examinare periodică

întocmit de către operatorul RSVTI.
Pe baza datelor din procesul-verbal de examinare periodică, participanţilor declaraţi

„admişi” le sunt eliberate adeverinţe.
Adeverinţa este valabilă timp de 1 (un) an, numai pentru deservirea instalaţiilor pentru
care personalul a fost instruit.
Evidenţa adeverinţelor eliberate este ţinută de operatorul RSVTI.
Personalul care nu se prezintă la examinările anuale sau care obţine rezultate
necorespunzătoare, nu poate deservi instalaţia.
Personalul care a întrerupt practicarea efectivă a activităţii mai mult de 12 luni, poate
relua activitatea numai reluarea procedurii de autorizare.
Personalul de deservire instruit conform prevederilor prescriptiei tehnice aplicabila, este

obligat să poarte adeverinţa permanent la locul de muncă.
Legarea şi fixarea sarcinilor la macarale se face numai de către personal de deservire

instruit în acest scop, denumit în continuare “legător de sarcină”.
6.8 Manevranţi, PT CR8-2009, cap. V, sectiunea 3
Manevrarea instalaţiilor de ridicat cu acţionare manuală indiferent de sarcină, a

mecanismelor de ridicat, platformelor ridicătoare şi elevatoarelor pentru vehicule se face
de către personal de deservire instruit în acest scop, denumit în continuare
“manevrant”.
Personalul de deservire care manevrează instalaţii de ridicat, la care constructiv există

posibilitatea montării mai multor tipuri de elemente purtătoare de sarcină ca de exemplu
cârlig, furci, platformă, şi care pot lucra în regim permanent/nepermanent de:
a) macarale sau stivuitoare, trebuie autorizat ca macaragiu respectiv stivuitorist în

condiţiile prescriptiei tehnice aplicabila;
b) platforme ridicătoare deplasabile, trebuie instruit în condiţiile prescriptiei tehnice
aplicabila.
(3) Personalul de deservire care manevrează platforme ridicătoare pentru persoane cu
dizabilităţi nu necesită instruire şi autorizare.
Personal de deservire-continuare
6.9 Stivuitorişti, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 7
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru a deservi stivuitoare (cu excepţia celor
cu acţionare manuală) conform prevederilor prescripţiei tehnice aplicabila, este
denumită în continuare „stivuitorist”.
Se admit la examenul de autorizare ca „stivuitorist” persoanele fizice care au urmat un

curs de perfecţionare/specializare, conform programei analitice
6.10 Liftieri, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 8
Persoana fizică autorizată de către ISCIR care manevrează şi/sau deserveşte

ascensoare prevăzute cu însoţitor, indiferent de tipul şi destinaţia acestora, conform
prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile, este denumită în continuare “liftier”. Prin
ascensor prevăzut cu însoţitor se înţelege ascensorul care are specificat acest lucru în
documentaţia tehnică însoţitoare.
Se admit la examenul de autorizare ca „liftier” persoanele fizice care au urmat un

program de perfecţionare/specializare, conform programei analitice.
Trecerea liftierului de la ascensoarele reglementate de prevederile prescripţiei tehnice

aplicabila, la ascensoarele reglementate de prevederile prescripţiei tehnice aplicabila şi
invers se face prin extinderea autorizaţiei. În acest scop liftierul trebuie să participe la un
program specific de instruire teoretică de minim 16 ore şi de instruire practică de minim
32 de ore, organizat de deţinătorul/utilizatorul ascensorului, să susţină şi să promoveze
examenul în vederea extinderii autorizaţiei.
Instruirea se finalizează cu eliberarea de adeverinţe de instruire de către operatorul


ISCIR următoarele:

c) autorizaţia în vigoare;
d) adeverinţa de practică;
ocupaţiei de liftier”.


6.11 Mecanici trolişti, PT CR8-2009, cap. III, sectiunea 9
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru deservirea instalaţiilor de transport pe

cablu pentru persoane şi/sau materiale, conform prevederilor prescripţiei tehnice
aplicabila, este denumită în continuare “mecanic trolist”.
Se admit la examenul de autorizare ca “mecanic trolist” persoanele fizice care au urmat

un curs de perfecţionare/specializare de mecanic trolist, conform programei analitice.
Trecerea mecanicului-trolist de la deservirea unui tip de instalaţie pentru care este
autorizat la deservirea altui tip de instalaţie se face prin extinderea autorizaţiei. În acest
scop mecanicul trolist trebuie să participe la un program specific de instruire teoretică
de minim 16 ore şi de instruire practică de minim 32 de ore organizat de
deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului, să susţină şi să promoveze examenul
în vederea extinderii autorizaţiei.
Programa analitică este întocmită de deţinător/utilizator.
Instruirile se finalizează cu eliberarea de adeverinţe de instruire teoretică şi practică


ISCIR următoarele:

c) autorizaţia în vigoare, din care să rezulte tipul de instalaţie deservit;
d) adeverinţa de practică pe noul tip de instalaţie;
f) fişa de aptitudini de medica muncii cu menţiunea “Apt pentru prestarea activităţii
de mecanic trolist”.


Personalul de deservire autorizat, trebuie instruit periodic şi examinat în vederea

prelungirii valabilităţii autorizaţiei.
Instruirea şi examinarea anuală în perioada de valabilitate a talonului
În perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit şi

examinat anual, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale.
Instruirile se desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia de a

întocmi procesul-verbal de instruire.
Examinarea se efectuează de către o comisie internă a deţinătorului/utlizatorului din

care face parte în mod obligatoriu şi operatorul RSVTI.
Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi declarată
"admis" persoana examinată trebuie să promoveze atât proba teoretică cât şi proba
practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un proces-

verbal.
Confirmarea valabilităţii autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii

de către operatorul RSVTI, în rubrica "viză anuală" din talonul care însoţeşte autorizaţia.
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului
La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la intrarea în

vigoare a prescriptiei tehnice aplicabila, pentru obţinerea unui nou talon în vederea
prelungirii valabilităţii autorizaţiei, personalul de deservire trebuie să urmeze un stagiu
de instruire.
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.
Avizarea persoanelor juridice se face de către ISCIR. În acest scop persoana juridică
depune la ISCIR, următoarele:
a) adresa de solicitare a avizării;

b) dovada că are ca obiect de activitate desfăşurarea activităţilor de formare
profesională, conform actelor constitutive;
c) programa analitică;
d) suportul de curs specific pentru fiecare categorie de personal de deservire.
ISCIR analizează documentele şi în cazul în care acestea corespund prevederilor
prescriptiei tehnice aplicabila, eliberează adresa de avizare.
Avizarea este valabilă pe o perioadă de 4 ani.
Persoana juridică avizată poate să organizeze stagii de instruire cu condiţia respectării

următoarelor condiţii:
a) să deruleze stagiile de instruire cu formatori atestaţi ISCIR;

b) să asigure condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a stagiului de instruire.
Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:
Numărul orelor de
Partea teoretică
predare
Legislaţie şi reglementări tehnice 2
Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2
Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a 2

instalaţiilor/echipamentelor
Avarii şi accidente 2
Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele

documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;

b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
Pentru organizarea unui stagiu de instruire persoana juridică avizată depune la ISCIR,
cu cel puţin 15 zile înainte de începerea stagiului, următoarele:
a) adresa de anunţare a organizării unui stagiu de instruire, în care trebuie să se

precizeze denumirea şi tipul programului, numărul cursanţilor, perioada de organizare şi
locul de desfăşurare a programului;
b) copia adresei de avizare a persoanei juridice;
c) programa analitică, dezvoltată pe teme, zile, ore şi formatori;
d) tabelul cu numele şi prenumele formatorilor;
e) tabelul cu numele şi prenumele cursanţilor precum şi codul numeric personal;
f) cererea de eliberare a taloanelor pentru vize anuale corespunzător numărului de
participanţi.
ISCIR analizează documentaţia depusă şi comunică, în scris, organizatorului decizia cu

privire la organizarea programului de instruire.
ISCIR eliberează taloanele solicitate pe baza unui proces-verbal de predare-primire.
După transmiterea listei cursanţilor nu se admite modificarea acesteia.
La sfârşitul stagiului de instruire, organizatorul eliberează participanţilor următoarele:
a) documentul care să ateste participarea la stagiul de instruire;

b) talonul pentru vize anuale, pe baza unui proces-verbal.
În situaţia în care la stagiul de instruire nu participă toate persoanele prevăzute în tabel,
taloanele rămase trebuie returnate la ISCIR împreună cu copia procesului-verbal.
Copia procesului-verbal întocmit se transmite la ISCIR în maxim 5 zile după finalizarea
Taloanele nereturnate devin nule de drept.
Persoana juridică avizată care nu anunţă organizarea unui stagiu de instruire în termen
nu poate elibera participanţilor documentul care să ateste participarea la stagiul de
instruire şi nici talonul pentru vize anuale.
ISCIR poate efectua verificări privind modul de desfăşurare a stagiului de instruire.
Modul de întocmire a proceselor-verbale de examinare a personalului de
deservire
PROCES-VERBAL nr……………….1din ……………..2
cu rezultatele obţinute la examinarea periodică ca.............................. 3a următorilor candidaţi
Rezultatul
Numărul
Numele şi autorizaţiei/ examinării
Nr Tip Grup
prenume- CNP5 Clasă8 Obs. Admis (A)
crt adeverinţei/ instalaţie7 ă9
le4
carnetului6 Respins
(R)10
DIRECTOR11 OPERATOR RESPONSABIL MEMBRII COMISIEI,12
(MANAGER), CU SUPRAVEGHEREA ŞI
VERIFICAREA TEHNICĂ
A INSTALAŢIILOR,13
(Numele şi prenumele, (Numele şi prenumele,) (Numele şi prenumele
semnătura şi ştampila) semnătura şi ştampila) semnătura)
1
Se va trece numarul de proces verbal
2
Data procesului verbal
3
Personalul de exploatare
4
Numele si prenumele persoanei examinate
5
CNP –ul persoanei examinate
6
Se va trece numarul autorizatiei
7
Tipul instalatiei pentru care se face prelungirea
8
Clasa (pentru fochist, ASI)
9
Grupa (pentru fochist, ASI, macaragiu)
10
Se va trece rezultatul examinarii
11
Semnatura si stampila conducerii in care isi desfasoara activitatea personalul de exploatare
12
Semnatura membrilor comisiei (Director Tehnic, Mecanic Sef, etc)
13
Semnatura si stampila operator RSVTI
Model de autorizaţie
(faţă) (verso)
Posesorul autorizaţiei are obligaţia să cunoască şi să aplice

întocmai prevederile prescripţiilor tehnice şi ale
instrucţiunilor specifice referitoare la deservirea
Autorizaţia este personală, se păstrează în timpul

serviciului asupra posesorului în bună stare şi se prezintă
la cererea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR şi a
persoanelor împuternicite ale deţinătorului/utilizatorului
instalaţiei/echipamentului.
Posesorul autorizaţiei nu poate deservi decât

instalaţii/echipamente de tipul celor înscrise în autorizaţie.
Este interzisă deservirea instalaţiilor/echipamentelor dacă

acestea nu sunt autorizate să funcţioneze, exceptând
cazurile în care se execută verificări şi încercări în vederea
punerii în funcţiune.
Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaţiei de
Model de talon pentru vize anuale
(faţă)
1)
EXTINDEREA AUTORIZAŢIEI
2)
3)
4)
(verso)
Talon pentru vize anuale seria...................
Anexă la autorizaţia nr.: ..............................
ANUL 20..... 20..... 20..... 20.....
VIZA ANUALĂ 5)
1) Hologramă.
2) Se înscrie clasa şi grupa, după caz, a instalaţiei/echipamentului pentru care se face

extinderea autorizaţiei.
3) Se înscrie numărul şi data procesului-verbal de examinare.
4) Semnătura şi ştampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5) Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul

ISCIR
ALTELE
SET DOCUMENTE PENTRU LUAREA ÎN EVIDENŢĂ la ISCIR pentru RSVTI

persoană fizică
1. Cerere scrisă prin care solicită luarea în evidenţă ca unitate ce beneficiază de

serviciile unui operator RSVTI; ART. 40, alin. (2), lit. a).
2. Evidenţa centralizată, în original, semnată de conducătorul unităţii, a
prevăzut în anexa nr. 9; ART. 40, alin. (2), lit. b).
Nr. Denumirea Nr. Nr. Parametrii Scadenta In functiune/ Obs

instalatie / Fabricatie Autorizatiei
Crt. echipamentului /An ISCIR In conservare
fabricatie
3. Copia deciziei conducerii unităţii deţinătoare de instalaţii/echipamente din

domeniul ISCIR prin care a fost numit operatorul RSVTI - ART. 40, alin. (2), lit. c).
DECIZIE
Nr…………….din…………..…
Unitatea…………………………………reprezentata prin…………………….
manager (director), avand in vedere legislatia cu privire la functionarea in conditii de
securitate a instalatiilor prin care agentii economici care detin si exploateaza aceste
instalatii sunt obligate sa numeasca personal tehnic de specialitate (ingineri,
subingineri, maistri sau tehnicieni de specialitate) in raport cu numarul si complexitatea
instalatiilor, care sa fie autorizat de I.T. ISCIR .........., in vederea aplicarii prevederilor
prescriptiilor tehnice-Colectia ISCIR,
DECIDE:
1. D-ul (D-na)…………………………………….de specialitate………………
Avand functia de……………………………incepand cu data de……………..
Se numeste responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a
instalatiilor…………………..din cadrul ……………………………, urmand a fi autorizat de
I.T. ISCIR ..................
2. Responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor este obligat sa
cunoasca si sa aplice intocmai prevederile legislatiei in vigoare si ale prescriptiilor
tehnice-Colectia ISCIR.
3. Activitatea responsabilului cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor va fi
coordonata si indrumata din partea conducerii de…………………………., care raspunde
impreuna cu acesta de luarea masurilor pentru aplicarea prevederilor legislatiei in
vigoare si alte prescriptiilor tehnice –Colectia ISCIR.
4. Incalcarea obligatiilor prevazute in prescriptiile tehnice-Colectia ISCIR atrage, dupa
caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila sau penala a celor vinovati.
5. Prezenta decizie anuleaza decizia anterioara nr…………..din…………….
Si devine definitiva dupa autorizarea responsabilului de catre I.T. ISCIR ..........
MANAGER, OFICIUL JURIDIC,
(Numele, prenumele, (Numele, prenumele
Semnatura si stampila) si semnatura
4. Copie de pe autorizatia de operator RSVTI - ART. 40, alin. (2), lit. d).
MODELUL ŞTAMPILEI OPERATORULUI RSVTI
___________________
/ \
| Numele şi prenumele |
| |
| OPERATOR RSVTI |
| ................. |
| (Nr. autorizaţie) |
\___________________/
Diametrul maxim al ştampilei este de 2,5 cm.
SET DOCUMENTE PENTRU LUAREA ÎN EVIDENŢĂ la ISCIR pentru RSVTI

persoană juridică
1. Cerere scrisă prin care solicită luarea în evidenţă ca unitate ce beneficiază de

serviciile unui operator RSVTI; ART. 40, alin. (2), lit.a).
2. Evidenţa centralizată, în original, semnată de conducătorul unităţii, a
prevăzut în anexa nr. 9; ART. 40, alin. (2), lit. b).
Nr. Denumirea Nr. Nr. Parametrii Scadenta In functiune/ Obs

instalatie / Fabricatie Autorizatiei
Crt. echipamentului /An ISCIR In conservare
fabricatie
3. Copia contractului de prestări servicii dintre operatorul RSVTI ca persoană

juridică şi unitatea deţinătoare de instalaţii ISCIR - ART. 40, alin. (2), lit. c).
4. Copia autorizaţiei operatorului RSVTI persoană juridică - ART. 40, alin. (2), lit. d).
5. Copia autorizaţiei operatorului RSVTI, persoană fizică, desemnată de către
persoana juridica autorizată ca op. RSVTI să presteze activitatea de
supraveghere tehnică a instalaţiilor ISCIR deţinute/utilizate de societate - ART.
40, alin. (2), lit. d).
MODELE DE PROCESE VERBALE
Model de Proces-verbal de verificare tehnică pentru RSVTI – constatare necesitate reparatii

DEŢINĂTOR/UTILIZATOR
………………………………………
ÎMPUTERNICIRE Proces-verbal
Adresa………………………………
Inspecţia teritorială de verificare tehnică
………………………………………
ISCIR Nr…-............ nr. …………….
Telefon……………………………
Fax…………………………………
Încheiat astăzi …………...........…… cu ocazia INTRARE IN REPARAȚII efectuat(ă) în baza

prevederilor1) Ordinul 130/2011 cu modificările și completările ulterioare şi a prescripţiilor tehnice
aplicabile2) ............. la ............ tip ………………...........… cu numărul de fabricaţie .
…………..................….… şi cartea instalaţiei nr. …..……............…… având parametrii ultimei
verificări .........................................................
Deţinătorul/Utilizatorul ……………..........................……………… din localitatea …………………
str. ………....……… nr. ….....… judeţ/sector …………………… CUI ………………/J…………….
Verificarea s-a efectuat la …………….............................................. din localitatea ……….………
str. …………. nr. …....….. judeţ/sector ………. Tel./Fax……………..................……
Subsemnatul3) Operator RSVTI .....nume prenume.............. AUTORIZATIE NR ............... am
constatat următoarele:
Conform Ordinul nr. 130/2011 cu modificările și completările ulterioare art. 39 se introduce în
reparare echipamentul menționat mai sus, în conformitate cu prevederile prescripţiiei
tehnice ...............
La verificarea echipamentului se constata ………(ce se repara)……….
Echipamentul se va repara in conformitate cu prevederile PT ISCIR .......... cu o societate
autorizata de ISCIR pentru acest domeniu
.........................................................................................................................................................
Am dat următoarele dispoziţii: …………..........................……………………………………
Cazanul mentionat mai sus se opreste din functiune pentru efectuarea reparațiilor .
……………………………………………………………………………..………………………………
După această verificare s-a admis 4) . OPRIT
Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de ………………...…-......
…………………................
Am luat la cunoştinţă
Operator responsabil cu Deţinător/Utilizator, Delegatul

montatorului,
supravegherea şi reparatorului,
verificarea tehnică întreţinătorului
a instalaţiilor,
……………… ……………………. ..…………………….
___________________
1)
Se precizează actul normativ în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea
în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil),
care a stat la baza efectuării verificării tehnice.
2)
Se precizează prescripţia tehnică aplicabilă, Colecţia ISCIR, care a stat la baza efectuării verificării tehnice.
3)
Funcţia, numele şi prenumele.
4)
Se precizează parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.
Model de Proces-verbal de verificare tehnică pentru RSVTI – constatare efectuare reparatii
DEŢINĂTOR/UTILIZATOR
………………………………………
ÎMPUTERNICIRE Proces-verbal
Adresa………………………………
Inspecţia teritorială de verificare tehnică
………………………………………
ISCIR Nr…-............ nr. …………….
Telefon……………………………
Fax…………………………………
Încheiat astăzi …………...........…… cu ocazia PROBE DE CASA efectuat(ă) în baza

prevederilor1) Ordinul 130/2011 cu modificările și completările ulterioare şi a prescripţiilor tehnice
aplicabile2) ............. la ............ tip ………………...........… cu numărul de fabricaţie .
…………..................….… şi cartea instalaţiei nr. …..……............…… având parametrii ultimei
verificări .........................................................
Deţinătorul/Utilizatorul ……………..........................………………… din localitatea ………………
str. ………....……… nr. ….....… judeţ/sector …………………… CUI ………………/J……………
Verificarea s-a efectuat la …………….............................................. din localitatea ……….…...
…… str. ……………..……. nr. …....….. judeţ/sector …….………………….
Tel./Fax……………..................……
Subsemnatul3) Operator RSVTI .....nume prenume.............. AUTORIZATIE NR ............... am
constatat următoarele:
Conform PV .................. s-a dispus intrarea în reparații a cazanului
Echipamentul menționat mai sus a fost reparat de către ................. autorizata ISCIR cu
nr. ...... .......... în baza documentației avizate de RADTP .....nume prenume.............. atestat
nr .....
Au fost reparate următoarele componente : ..............................................
Pe parcursul lucrărilor de reparații au fost supravegheat privind respectarea etapelor de
reparații menționate în documentație.
Au fost efectuate probele de casa si au corespuns.
.........................................................................................................................................................
Am dat următoarele dispoziţii: …………....................................……………………………………
Echipamentul este pregatit pentru verificările și încercările în vederea acordării scadenței
conform ……………………………………………………………………………..……………………
După această verificare s-a admis 4) . OPRIT
Scadenţa următoarei verificări se fixează la data de ………………...…-......
…………………................
Am luat la cunoştinţă
Operator responsabil cu Deţinător/Utilizator, Delegatul

montatorului,
supravegherea şi reparatorului,
verificarea tehnică întreţinătorului
a instalaţiilor,
……………… ……………………. ..…………………….
___________________
1)
Se precizează actul normativ în vigoare la data întocmirii procesului-verbal (Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea
în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil),
care a stat la baza efectuării verificării tehnice.
2)
Se precizează prescripţia tehnică aplicabilă, Colecţia ISCIR, care a stat la baza efectuării verificării tehnice.
3)
Funcţia, numele şi prenumele.
4)
Se precizează parametrii de funcţionare ai instalaţiei, funcţie de felul (tipul) acesteia.
Alte tipuri de procese verbale, pentru activitățile descrise pe parcursul prezentului suport
de curs pot fi întocmite având la bază modelele de mai sus, adaptate corespunzător.
SFÂRȘIT

Suport Curs RSVTI A 22.09.2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs RSVTI A 22.09.2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT DE CURS

PENTRU INSTRUIREA ÎN VEDEREA AUTORIZĂRII OPERATORILOR RSVTI

Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele

Legislaţia din România referitoare la domeniul de activitate al ISCIR:

Legi și Hotărâri ale Guvernului care transpun Directive Europene specifice:

TEMA 2: RESPONSABILITAŢILE OPERATORULUI RSVTI

TEMA 3: CERCETAREA AVARIILOR ŞI ACCIDENTELOR

TEMA 5: VERIFICAREA INSTALAŢIILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII, PERIODIC,

TEMA 6: AUTORIZAREA/PRELUNGIREA VALABILITĂŢI AUTORIZAŢILOR

Legislaţia referitoare domeniul de activitate al ISCIR

1.1. Legea nr. 64 din 21 martie 2008

Legea nr. 64 din 21 martie 2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a

Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele

A. Instalaţii/echipamente sub presiune şi instalaţii/echipamente de ridicat clasice

B. Instalaţii/echipamente sub presiune şi instalaţii/echipamente de ridicat din cadrul

Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare

Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de montare

DECLARAȚIE DE CONFORMITATE UE NR. … ( )

1. Aparat sau accesoriu/ model de aparat sau de accesoriu (numărul produsului, al

Legea nr. 90 din 4 iulie 2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

şi dacă sunt însoţite de certificatul de conformitate şi de adresa de contact menţionate

Hotararea Guvernului nr. 1029-2008 privind condiţiile introducerii pe piaţă a

1. protectorii arborilor de transmisie cu articulaţii cardanice;

A. Conţinutul declaraţiei UE de conformitate pentru componentele de siguranţă

B. Conţinutul declaraţiei UE de conformitate pentru ascensoare

1. Dispozitive de zăvorâre a uşilor de palier

Extrase relevante din REGULAMENTUL (UE) 2016/424 privind instalaţiile pe

Articolul 2 Domeniu de aplicare

Articolul 6 Cerinţe esenţiale

Articolul 7 Libera circulaţie a subsistemelor şi a componentelor de securitate

Articolul 8 Analiza securităţii şi raportul de securitate pentru instalaţiile pe cablu

Articolul 9 Autorizarea instalaţiilor pe cablu

Articolul 11 Obligaţiile producătorilor

Articolul 19 Declaraţia de conformitate UE

Articolul 20 Principii generale ale marcajului CE

Articolul 21 Norme şi condiţii pentru aplicarea marcajului CE

Anexa IX Declaraţia de conformitate UE

1. Subsistemul/componenta de securitate sau modelul de subsistem/componentă de

Hotărârea Guvernului nr. 435/2010 privind regimul de introducere pe piaţă şi de

1. Analiza de risc în exploatare comportă succesiv:

1.3. Prescripţii tehnice comune, aplicabile instalaţiilor sub presiune şi

CR4-2009 - Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la

1.4. Prescripţii tehnice specifice instalaţiilor sub presiune

PT A1-2010 - Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos

Prevederile prescripţiei tehnice se aplică la:

Prevederile prescripţiei tehnice se aplică:

PT C2-2010 - Arzătoare cu combustibili gazoşi şi lichizi

Prevederile prescripţiei tehnice se aplică la:

PT C3-2012 - Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor – butelii cu capacitate

Prescripţia tehnică se referă la:

PT C4-2010 - Recipiente metalice stabile sub presiune

Prescripţia tehnică se aplică recipientelor cu presiuni maxime admisibile de lucru mai

NOTE: 1) Grupa 1 cuprinde fluidele periculoase, definite conform Hotărârii Guvernului

Prezenta prescripţie tehnică se aplică şi pentru:

Pentru recipientele din subteran, prezenta prescripţie tehnică se completează cu

Prevederile prescripţiei tehnice nu se aplică:

PT C5-2003 - Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze

Prescripţia tehnica se aplică următoarelor categorii de recipiente butelii:

Recipientul butelie, numit în continuare şi „butelie”, este un ansamblu format din:

Nu fac obiectul prescripţiei tehnice:

PT C6-2010 - Conducte metalice sub presiune pentru fluide

NOTĂ: Grupele de fluide sunt definite în Hotărârea Guvernului nr. 584/2004.

PT C7-2010 - Dispozitive de siguranță