I. Introducere.

Transportul marfurilor reprezinta o componenta esentiala a procesului de productie si presupune deplasarea componentelor si a produselor atat in incinta fabricii, cat si de la o unitate la alta. Sistemul de transport reprezinta unul din elementele de baza pentru o crestere economica fundamentala. Transportul creaza valoare si un anumit grad de utilitate (de loc si de timp). Costul transporturilor poate atinge 40 % din costurile totale de productie. Practic, nu exista nici o activitate de productie material care sa nu fie legata si conditionata, intr-un fel sau altul, de transport. Rapiditatea cu care se diversifica productia de bunuri materiale determina modificari structurale in schimburile interne si internationale. Transporturile contribuie la: stimularea specializarii regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se poata specializa in productia pe care o fac cel mai bine; amplasarea activitatilor productive prin considerarea costului operatiilor de transport; stabilirea costurilor productiei prin considerarea cheltuielilor cu transportul. Transportul rutier public de mrfuri poate fi efectuat de ctre operatorii de transport numai cu vehicule rutiere la bordul crora se afl, pe toat durata transportului, o copie conform a licenei de transport, acordat de autoritatea competent. n vederea efecturii transportului rutier public de mrfuri n trafic internaional, suplimentar fa de copia conform a licenei de transport corespunztoare acestei categorii de transport rutier, la bordul vehiculului rutier trebuie s se afle documentul de transport, precum i certificatul privind ncadrarea vehiculului rutier n normele de poluare i siguran rutier. Avantajele si dezavantajele utilizarii transportului rutier : Avantaje: incarcarea marfurilor se face direct de la locul de expeditie (magazie, locul productiei) iar descarcarea la punctul de destinatie, fara manipulari suplimentare; pregatirea autovehicolelor este rapida, existand posibilitatea schimbarii rapide a directiei de deplasare si a volumului de marfa transportate; viteze mari de deplasare; cheltuieli de transport acceptabile; protectie superioara a marfurilor fata de socuri si intemperii.

Dezavantaje: exploatarea autovehicolelor genereaza cheltuieli mai mari, ca urmare a consumului de combustibili superiori; necesitatea existentei unui sofer si a echipei de servire (pentru fiecare autovehicol in parte); poluarea mediului inconjurator este mai mare in cazul utilizarii autovehicolelor comparativ cu celelalte mijloace de transport; uneori nu este indicat pentru distante foarte lungi; nu se pot transporta unele marfuri grele sau voluminoase. Avantajele transporturilor rutiere sunt insa mai mari decat dezavantajele enumerate, ceea ce face ca ponderea acestora sa fie insemnata. Dinamismul transportului rutier este datorat unor cauze conjugate: sistem modern de distribuire promta, perfectionarea autovehicolelor, consum redus de combustibil etc. Exista reglementari care se refera la substantele, obiectele si materialele periculoase admise la transportul rutier (lista oficiala) si fise de siguranta ce dau indicatii privind riscurile pentru sanatate, masurile de urgenta care trebuie luate, masurile de ordin general, precum si de prim ajutor. Functie de gradul de periculozitate, incarcarea in comun a marfurilor poate fi permisa, interzisa sau pot exista conditii speciale de incarcare.
1

II.

Sarcina.

Ruta: Chisinau - Orhei - Balti - Chiinu . Tur: Chisinau - Orhei - Balti. Marfa transportata: porumb (Orhei - Balti). Retur: Balti - Chiinu. Marfa transportata: griu.

III. Condiiile tehnologice de transportare a mrfurilor agricole. Acest tip de transporturi este considerat unul din principalele mijloace de transport n Republica Moldova, avnd o mare pondere n dezvoltarea economiei naionale. n aceast categorie sunt incluse transporturile folosite la recoltarea produselor agricole n perioada campaniilor din cmp la locurile de depozitare i mutrile ulterioare de cereale sau alte produse vegetale (furaje, legume-fructe), transportul de produse agricole la pieele agroalimentare sau livrrile la unitile de prelucrare industrial, transportul n mediul rural p entru nevoile gospodreti, ngrmite, material lemnos, semine etc. Mrfurile agricole produsele domeniului agricol. Ele se mpart n: a) dup proprieti: - fizico mecanice (tari, solide, lichide, gazoase, etc.); - biochimice. b) dup termenul de distribuie, actualmente dup stocare: - perisabile; - generale ce nu necesit termeni-limit la transportare. c) dup modul, gradul de utilizare a capacitii (clasa 1, 2, 3, 4). d) dup modul de ncrcare descrcare (buci, vrac). e) dup fluxul de transportare (sezoniere, permanente). f) dup condiiile de transportare (generale, perisabile, etc.). g) procesul de lucru al combainului: - 40 68% ateptarea ncrcturii; - 19 40% deplasarea n cmp; - 13 20% timpul de ncrcare. Vt = 20 km/h Cele mai utilizate mijloace de transport n mediul rural sunt tractoarele cu 1 sau 2 remorci, ele permind o utilizare multipl ca mijloc de transport, dar i ca mijloc de tractare pentru alte utilaje agricole: plug, semntoare, grape, recoltare. Totui n mediul rural al Republicii Moldova continu s se utilizeze, pe scar larg, traciunea animal, respectiv calul i crua. Dei am fi tentai s credem c motivul utilizrii cruei este economia, trebuie artat c acesta nu este aa de ieftin. Motivul principal al utilizrii cruei este nivelul nevoii reale de transport pe care o are productorul agricol. La nivelul suprafaei medii deinute de o familie de productori agricoli cca 1,5 ha producia pe care o poate realiza, este de 5 tone gru sau 10 tone porumb, etc. Transporturile acestor cantiti de cereale acas nu necesit un mijloc de transport de capacitate mai mare (crua poate transporta pn la 1.000kg) sau mai modern.

Tabelul nr. 1 Marfa, caracteristica generala, ambalajul si conditiile de transportare. Volumul unei curse Unitati de Cantitatea masura tone tone de determinat de determinat

Nr. 1 2

Denumirea marfii Porumb Griu

Ambalajul Semiremorca Semiremorca

Pentru ambele tipuri de marfuri vom folosi aceleasi tipuri de ambalaje, ele vor fi transportate in semiremorca de tip lada..

La cursa tur, vom transporta porumb in cantitate de 26 500 kg cu semiremorca Mega 55AT/KD-10.2 LIGHT . Semiremorca aleasa este Mega 55AT/KD-10.2 LIGHT (fig.1,2):

Fig. 1

Fig. 2 Semiremorca Mega 55AT/KD-10.2 LIGHT Tabelul nr. 2

Parametrii tehnici ai semiremorcii Mega 55AT/KD-10.2 LIGHT: Capacitatea de incarcare, kg Masa semiremorcii, kg Masa totala a semiremorcii incarcate 28 600 6 650 35 250

Tipul semiremorcii de tip lada, cu prelate, rulat lateral Repartizarea masei totale pe mecanismul de cuplare, kg 15 000 Repartizarea masei totale pe semiremorca;, kg Volumul caroseriei, m 20 000 55
4

Lungimea interioara a semiremorcii, mm Latimea interioara a semiremorcii, mm Inaltimea interioara a semiremorcii, mm Aria platformei semiremorcii, m2 Instalatii suplimentare

11 100 2 550 3 620 28,3 ABS

Materialul rulant ales este autotractorul cu sa MAZ- 643008 (fig.3,4):

Fig. 3 Materialul rulant MAZ-643008

Fig. 4 Autotractorul MAZ-643008

Tabelul nr. 3 Parametrii tehnici ai autotractorului cu sa MAZ--643008 . Formula rotilor Masa totala a autotractorului, kg Masa totala a autovehiculului, kg Sarcina pe mecanismul de cuplare, kg Modelul motorului Consum combust. la 100 km/h Tip combustibil 6x4 44000 9000 15000 MAN D 2866 LF 25 EURO 3 42 l motorina

La cursa retur, vom transporta griu in cantitate de 27 000 kg cu semiremorca Mega 55AT/KD-10.2 LIGHT . Tabelul nr. 4 Indicii ce nu trebuie depasiti in timpul transportului pe teritoriul Republicii Moldova. Lungimea maxima autotren 18,75 Latimea maxima 2,6 Inaltimea maxima 4,0 Masa admisibila 40 Greutatea la transmisia conducatoare 11,5 Viteza in localitati 50 Viteza in afara localitatilor 90 Tabelul nr. 5 Procesul tehnologic al operatiilor organizarii procesului de transport. Cursa tur Punctul de incarcare Orhei, depozit Marfa Porumb Ambalaj Semiremorca Incarcator frontal PZM-80 Mecanism de incarcare Material rulant Punctul final Punctul de incarcare Marfa Ambalaj Mecanism de incarcare Material rulant Punctul final Autotractor cu sa MAZ-643008 Balti, depozit Cursa retur Balti, depozit Griu Semiremorca Incarcator frontal PZM-80 Autotractor cu sa MAZ-643008 Chisinau, depozit

IV.

Modul de incarcare descarcare. Mecanismele utilizate la operatiile de incarcare descarcare.

Mijloacele de ncrcare-descrcare sunt maini i mecanisme rare ce servesc pentru deplasarea n general sub diferite forme a diferitor sarcini sau ncrcturi, formate pe un suport (sprijin, fondaie fix), seciunea crora const dintr-o succesiune de cicluri de lucru, fiecare ciclu este alctuit din operaii tehnologice de ridicare, deplasare, coborre i repaos. n general mainile de ncrcare descrcare sunt clasificate conform caracteristicilor tehnice i de exploatare. Conform particularitilor constructive se deosebesc: mecanisme portative, care cuprind o serie de instalaii caracteristice, n comun este greutatea i spaiul ocupat de mecanism. Din mecanismele de ncrcare-descrcare fac parte: cricuri (vinciuri) - dispozitive de ridicare a sarcinii la nlimi mici fr organ flexibil pentru ridicare, prioritar cu aciunea manual. palane - cu aciune manual sau electric, instalaii de ridicare la nlime, mijloace folosind un organ flexibil de ridicare i const dintr-un sistem de scripei. Troliurile - cu aciune manual sau mecanic, instalaii cu organ flexibil de traciune a sarcinilor manuale. Maini de ncrcare-descrcare sunt: macaralele (poduri rulante) cu una sau 2 grinzi, cu catarg rulant, cu coloana mobil sau fix, automacarale portante. Excavatoare cu una sau cu dou, mai multe cupe. Auto, electroncrctoare i stivuitoare. Conform caracteristicilor tehnice mainile de ncrcare-descrcare pot fi: a) cu organ de lucru cu aciune continu ndeplinesc un complex de operaii de transportare i ncrcare cu mai multe cupe sau cue. b) cu organ de lucru cu aciune periodic i ciclic celelalte ndeplinesc un complex de operaii de ncrcare-descrcare n ciclu. Particularitile caracteristice acestor maini este deplasarea ncrcturilor ntr-un flux continuu i ntr-o direcie determinat. Conform caracteristicilor de exploatare mainile de ncrcare-descrcare se clasific dup grup sau caracteristica ncrcturii, direcia deplasrii, dup grupa sau categoria deplasrii. pentru ncrctura n buci (paloanele electrice cu crucior); pentru ncrcarea n vrac (excavatoare, ncrctoare cu cupe); pentru ncrcturi pulverulente (ncrcturi pneumatice); pentru cereale. Dup direcia deplasrii mainile de ncrcare-descrcare se deosebesc: pentru deplasare orizontal (excavatoare); pentru deplasare vertical (buncheri); pentru deplasare sub unghi (transportoare); pentru deplasare combinat (macarale). Dup disponibilitate de utilaj rulant mainile de ncrcare-descrcare pot fi: staionare; mobile. Dup destinaie mainile de ncrcare-descrcare pot fi: universale; specializate.

Pentru operatiunile de incarcare va fi folosit incarcatorul frontal PZM-80 (fig. 5) . Incarcator frontal PZM-80 Descrierea: Incarcator frontal PZM-80 Incarcator frontal PZM-80 este proiectat pentru ncrcarea i descrcarea depozitelor de cereale, ncrcarea cerealelor n vehicule la nlimi, n zone deschise n timpul cereale de transfer de la combine, formand clemele grmezile de cereale, separarea de cereale i separarea de impuriti uoare. O trstur caracteristic a incarcatorului frontal este abilitatea de a ncrca transport cu cereale la nlime de 4 m, ncrcarea cerealelor n vehiculele cu o nlime de bord pn la 2,8 m, i formarea unui teanc mare n zonele deschise, cu o gam de cureni arunca seminte de pn la 10 m.

Fig. 5

Incarcator frontal este format din urmtoarele componente i dispozitive: asiului, mecanismul de automiscare, transportatorul de incarcare, tuns cu rama de rotaie, actionare electrica. Raclete (melcul) alimentatoare a incarcatorului frontal muta cereale n centrul capului de fund i raclete de banda transportoare apuca centura lui i introduce n dispozitivul de tundere tub. Tundere furnizeaza cereale in vehicol (cu tuba redusa a trimmerului), precum i transferul de cereale la inaltimea de pana la 4 m (cu tuba ridicata a trimmerului). Deoarece tund poate s se roteasc printr-un unghi de 90 , ncrcarea mainii poate fi continuu. La ncrcare cereale stivuitor poate muta cereale pe o parte sau alta n jurul axei longitudinale, sau turna cereale la spatele. Incarcator frontal este controlat de auto-pulsare.

Tabelul nr. 6 Caracteristici tehnice de incarcator frontal PZM-80. Caracteristici generale Productivitatea pentru cereale semanat Consum electric Dimensiunui si masa Latimea, mm Inaltimea, mm Lungimea, mm Masa, kg 5345 3250 3800 1200 80 tone/ora 9,1 kWt/ora

Descarcarea marfurilor se va efectua in vrac, evident ca si timpul de descarcare a lor va fi mic.

8

V.

Determinarea traseului de deplasare.

Fig. 6 Schema traseului

Tabelul nr. 7 Cursa tur-retur si distantele pe traseul Chisinau - Orhei - Balti - Chisinau. Cursa tur Chisinau Orhei Orhei Balti Lungimea, km 47 93 Cursa retur Balti - Chisinau Lungimea, km 140

Trasportul marfurilor pe cursa Chisinau Orhei - Balti - Chisinau va fi efectuat de catre un singur sofer. Astfel se va alege urmatorul table de repartizare a timpului de lucru. Evidenta timpului de lucru se urmareste prin inregestrarile diagramei-tahograf. Tabelul nr. 8 Localitatea Chisinau Chisinau - Orhei Orhei Orhei Balti Balti Balti Balti Balti Chisinau Chisinau Activitatea Pregatire Miscarea (mers in gol) Incarcare Miscare (transportul porumbului) Descarcare Pauza Incarcare Miscare (transportul griului) Descarcare T o t a l Distanta, km 47 93 140 280 Tmpul, h 0,3 0,75 0,4 1,25 0,2 1,0 0,4 1,8 0,2 6,3

Fig.7 Regimul de lucru al soferului.

10

VI.

Calculul indicilor tehnici i exploataionali de lucru a autovehiculului pentru executarea tehnologiei procesului de transport.

Lucrul mijloacelor de transport se apreciaz prin indicatorii tehnico-exploataionali. Convenional, aceti indicatori pot fi divizai n dou grupe: 1. Indicatorii ce caracterizeaz gradul de utilizare a autovehiculului: coeficientul pregtirii tehnice; coeficientul utilizrii capacitii de ncrcare static i dinamic; coeficientul de utilizare a parcursului; distana medie de transportare-km; durata de timp de staionare la punctele ncrcare-descrcare-h; distana medie parcurs ntr-o curs-km; viteza tehnic i exploataional-km/h. 2. Indicatorii ce caracterizeaz rezultatul lucrului mijloacelor de transport: numrul de curse; distanaa total la care a fost transportat marfa-km; cantitatea de marf transportat - volumul de trafic-tkm; volumul prestaiiolr traficului de mrfuri-tkm. Calculul indicilor se efectueaz prin relaiile: 1. Cursa, parcursul stabilit intre doua incarcaturi succesibile. Durata cursei (Tc) perioada de timp intre doua incarcaturi successive:

unde, tpreg timpul stationarii pentru pregatirea autovehiculului, h; ti/d timpul stationarii la punctual de incarcare/descarcare, h; tinc timpul de deplasare cu incarcatura, h; tgol timpul de deplasare de la punctual de descarcare finala pina la locul incarcaturii successive, h. Timpul de incarcare si descarcare se calculeaza in functie de natura si clasa marfurilor, modul incarcarii, tipul mecanismelor de incarcare-descarcare, ambalajul marfii si mijloacele tehnice de utilizate si normelelor de incarcare-descarcare stabilite. Cursa tur: Tc=0,3+1,0+1,2+0,5+1,21=4,21 Cursa retur: Tc=0+1,0+1,2+1,46+0=3,66

2. Coeficientul static de utilizare a capacitatii de incarcare st

unde: qr cantitatea reala a incarcaturilor transportate, t; qn cantitatea nominala posibila pentru transportare, t. Acest coeficient se calculeaza in dependenta de clasa marfii, ambalajul marfii, mijloacele tehnice de marire a locurilor si amplasarea incarcaturilor in caroserie.
11

Cursa tur: Cursa retur: Cursa tur-retur:

3. Coeficientul dinamic de utilizare a autovehiculului:

Cursa tur: Cursa retur: Cursa tur-retur:

4. Volumul prestatiilor (traficul) P;

unde: i indicele numarului cursei; n numarul de curse; li parcursul incarcat de la efectuarea cursei i, t; qi cantitatea de incarcatura la efectuarea cursei i, t; Cursa tur: Cursa retur: Cursa tur-retur:

5. Parcursul total Ltot:

unde: L0 parcursul de la intreprindere pina la primul punct de incarcare, km; Linc parcursul total cu incarcatura, km; Lgol parcursul total gol, km; L0I parcursul de la ultimul punct de descarcare pina la intreprindere, km.

6. Coeficientul de utilizare a parcursului :

Cursa tur:
12

Cursa retur:

Cursa tur-retur:

7. Parcursul mediu cu incarcatura Lm inc:

Cursa tur-retur:

8. Distanta medie de transportare Lmed:

Cursa tur-retur:

9. Viteza tehnica vt:

unde: tm timpul de aflare in mers, h. Cursa tur-retur:

10. Viteza exportationala vexp:

unde: Tserv timpul de aflare a autovehiculului in serviciu, include timpul din momentul iesirii de la intreprindere pina la revenire la ITA (incluzind durata de timp la punctele de incarcare descarcare si trecerea controlului vamal), h.
13

Timpul stationarii autovehiculului pentru repaus si odihna a echipajului la bord nu se include.

11. Numarul posibil de curse pe parcursul unui an:

Zc zile in perioada calendaristica (365); e coeficientul de emisie la ruta (0,7 0,9); T timpul de lucru in zi, h.

12. Coeficientul de utilizare a timpului de lucru a autovehiculului:

Cursa tur-retur:

13. Productivitatea anuala a unui autovehicul, t:

Cursa tur-retur:

14. Productivitatea anuala a unui autovehicul, t*km:

AZe autozile in exploatare;

15. Parcursul total anual, km:

Tipul mijlocului de transport si numarul lor pentru executarea transportului de marfuri se determina in baza indicilor calculate tehnici si exportationali in dependent de urmatorii factori: - Specificul marfii (forma, greutatea, dimensiuni); - Energia potentiala; - Viteza de distribuire; - Cerintele clientului in transport.

14

Tabelul nr. 10 Indicii tehnici si exploatationali. Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Indicatorul Coeficientul static de utilizare a capacitatii de incarcare st Durata cursei, h Volumul prestatiilor, tkm Coeficientul de utilizare a parcursului Parcursul mediu cu incarcatura Viteza tehnica, km/h Viteza de exploatare, km/h Coeficientul de utilizare a timpului de lucru Parcursul total, km Parcursul total annual, km Tur 0,96 4,21 768,9 0,14 68 67,12 21,13 0,31 212,8 7022,4 Retur 0,96 3,66 2716,9 0,49

15

Concluzie: Procesul de transport auto cuprinde totalitatea operaiilor executate cu autovehicule pentru efectuarea deplasrii n spaiu a mrfurilor. Procesul de transport cuprinde urmtoarele operaii: pregtirea autovehiculelor pentru efectuarea transporturilor; deplasarea autovehiculului la locul de ncrcare de regula a mrfurilor; ncrcarea mrfurilor n autovehicule; asigurarea ncrcturilor; deplasarea mrfurilor ntre punctul de expediie si punctul de destinaie; descrcarea mrfurilor; pregtirea autovehiculului pentru cursa de retur; deplasarea autovehiculului la garaj; parcarea autovehiculului; predarea documentelor de transport. Transportul marfurilor reprezinta o componenta esentiala a procesului de productie si presupune deplasarea componentelor si a produselor atat in incinta fabricii, cat si de la o unitate la alta. Sistemul de transport reprezinta unul din elementele de baza pentru o crestere economica fundamentala. Transportul creaza valoare si un anumit grad de utilitate (de loc si de timp). Costul transporturilor poate atinge 40 % din costurile totale de productie. Practic, nu exista nici o activitate de productie material care sa nu fie legata si conditionata, intr-un fel sau altul, de transport. Rapiditatea cu care se diversifica productia de bunuri materiale determina modificari structurale in schimburile interne si internationale. Transporturile contribuie la: stimularea specializarii regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se poata specializa in productia pe care o fac cel mai bine; amplasarea activitatilor productive prin considerarea costului operatiilor de transport; stabilirea costurilor productiei prin considerarea cheltuielilor cu transportul.

16

Bibliografie: 1. Codul transporturilor auto. Legea RM, nr. 116 - VII din 29.07.1998. 2. Legea RM cu privire la transporturi, nr. 1194 - XIII din 21.05.1997. 3. Legea drumurilor, nr. 509 - XIII din 22.06.1996. 4. Regulamentul circulaiei rutiere. 5. Regulamentul transporturilor auto de mrfuri din 09.12.1999. 6. T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor. Complexul de transport. Ciclu de prelegeri. U.T.M, 2005. 7. T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor. Complexul de transport. Ciclu de prelegeri. Partea a Il-a, U.T.M, 2005. 8. T. Alcaz, V. Russu. Managementul transportului urban de cltori. U.T.M, 2005. 9. T. Alcaz, V. Russu, Iu. Guber. Managementul transportului rutier. Chiinu, 2003. 10. T. Alcaz, V. Russu, Iu. Tezec. Tehnologia organizrii traficului de mrfuri. Chiinu, 2003.

17