Prajitura fanta:

INGREDIENTE

Blat:
6 oua

6 lg zahar

4 lg faina

2 lg cacao

100 ml ulei

1 plic praf de copt

un praf de sare

Crema:

500 g branza de vaci ( am folosit Pilos)

200 g unt 82% grasime

200 g zahar pudra

o fiola esenta de vanilie

Glazura:

2 plicuri budinca de vanilie

800 ml Fanta ( am folosit Santal de portocale)

5 linguri zahar

Timp de preparare: sub 90 minute

MOD DE PREPARARE RETETA Prajitura fanta:

Blat: Separam galbenusurile de albus.Mixam galbenusurile cu zaharul( 1-2 minute cat sa se
omogenizeze) apoi adaugam uleiul in fir subtire si mixam in continuare.Adaugam faina
amestecata cu cacaoa si praful de copt(toate cernute). Batem albusurile spuma cu un praf de sare
si le incorporam in compozitia de galbenusuri. Amestecam usor, cu miscari lente, de jos in sus.
Turnam compozitia intr-o tava (25x35 cm) tapetata cu hartie de copt. Dam la cuptorul incalzit
pentru cca 25 de minute la foc mediu. Facem testul cu scobitoarea. Il lasam la racit
Crema:Mixam untul moale cu zaharul pudra pana devine spuma apoi adaugam branza si esenta si
mixam in continuare. Intindem crema peste blatul racit si dam tava la frigider pentru cca 2 ore.

Glazura:O preparam dupa indicatiile de pe plicul de budinca, doar ca in loc de lapte folosim cei
800 ml Fanta( Santal de portocale). Cand este putin calduta o turnam peste stratul de crema.
Dupa doua ore de stat la frigider prajitura se poate portiona si servi. Pofta buna!

Alcatuirea agregatelor agricole

Folosirea economica a tractoarelor si masinilor agricole depinde, in mare masura, de

alcatuirea rationala a agregatelor.
Tags: agregate agricolemasini agricolecomponenta masini
agricoletractoareunelte agricole

Agregatul este constituit din tractor si un numar de masini agricole corespunzator

puterii de tractiune a tractorului. El trebuie sa fie astfel alcatuit incat sa asigure
folosirea completa a capacitatii de tractiune a tractorului, a vitezei de lucru, a latimii
de lucru a masinilor agricole si cu consum redus de carburanti pe unitatea de
lucrare, in conditiile respectarii stricte a regulilor agrotehnice.
Agregatele pot fi simple, in cazul cand sunt compuse dintr-un singur fel de masini si
se executa o singura lucrare (arat, grapat, cultivat etc.) sau complexe, atunci cand
sunt constituite din mai multe feluri de masini, cu care se executa mai multe lucrari
agricole deodata (ca, de exemplu, arat, grapat plus fertilizat, recoltat plus eliberarea
terenului).

Tractorul si masinile agricole care alcatuiesc un agregat sunt stabilite in

functie de lucrarea agricola ce urmeaza a se executa si de indicii calitativi
ceruti de lucrarea respectiva.
Structura si marimea agregatului de lucru se stabilesc in functie de doua
elemente de baza, si anume: puterea de tractiune efectiva a tractorului la
carlig si rezistenta la tractiune a masinilor care intra in componenta
agregatului. In vederea utilizarii eficiente a tractoarelor si masinilor
agricole este necesar ca agregatul sa acopere cat mai complet puterea de
tractiune a tractorului.

Organizarea transportului n aprovizionarea din agricultura

Organizarea transportului n aprovizionarea din agricultura Organizarea
transportului i n sfera de activitate a aprovizionrii include ansamblul de reguli,
principii, norme i metode menite s conduc la folosirea rational a caracteristicilor
tehnico-economice n utilizarea mijloacelor de transport, n conditiile deservirii
optime a beneficiarilor, dar i realizarea unor cheltuieli minime pentru exploatarea,
ntretinerea i repararea acestora.

Mijloacele de transport auto detin o pondere nsemnat n satisfacerea

cerintelor agriculturii tinnd seama de caracteristicile modului de transport i de
particularittile productiei agricole.
Ca o prim referire, se poate mentiona c n aprovizionarea tehnicomaterial, pot exista dou tipuri de transporturi:
un tip de transport ce are rolul de a deplasa materialele, utilajele etc., ce
fac obiectul aprovizionrii tehnico-materiale din agricultur, de la locul de productie
al furnizorului la depozitul unittii de receptie sau unitatea agricol direct, respectiv
la beneficiar; un asemenea transport, pe distante lungi i medii, pentru cantitti
mari de produse, este efectuat pe calea ferat i cu mijloace de transport auto;
un alt tip de transport are ca obiect de a prelua produsul de la depozitul
unittii de aprovizionare sau al altei ntreprinderi i de a-l deplasa la productorul
agricol, care este consumator i beneficiar; acest tip de transport denumit i
"camionaj", are un caracter mai ales rural, ntruct locurile de depozitare ale
productorilor agricoli sunt n majoritatea cazurilor n afara centrelor urbane.
n ambele cazuri, transportul auto, prezint o important deosebit fiind cel
mai mult folosit, i se compune din una sau mai multe curse ce se pot efectua pe
durata ciclului respectiv.
Principalele probleme n organizarea acestor transporturi, se refer la:
organizarea manipulrii mrfurilor, calculul volumului total de transport, stabilirea

necesarului i structurii mijlocului de transport, optimizarea fluxurilor de transport

etc.
Organizarea manipulrii mrfurilor la locul de ncrcare i descrcare este
important n reducerea timpului aferent acestor operatii, respectiv a cheltuielilor
de transport. Modalitatea de ncrcare a mijloacelor de transport trebuie s nu
afecteze cu nimic calitatea i cantitatea produselor de transportat. Prin aceast
form de organizare a manipulrilor se tinde spre scurtarea timpului de ncrcare,
reducerea volumului de munc manual, prin folosirea mijloacelor mecanice de
ncrcare-descrcare a produselor. n cazul existentei unor rampe de ncrcaredescrcare poate fi posibil organizarea cu mult mai bine a acestor operatii,
existnd posibilitatea ca mijloacele de transport auto s fie aezate n diferite pozitii
fat de frontul de ncrcare (perpendicular, paralel sau n diagonal ).
Sporirea ritmului acestor procese de manipulare, pentru produsele cu care se
aprovizioneaz agricultura, depinde i de tehnologiile de transport n spatiile de
depozitare. Existenta unor elemente de modernizare a acestor operatii, cum sunt:
paletizarea, containerizarea etc., constituie tehnologii de manipulare care contribuie
i la o organizare mai rational a manipulrii mrfurilor la locul de ncrcare i
descrcare.
Volumul total de transport se determin diferentiat pe feluri de produse,
inclusiv ambalajul i celelalte materiale necesare pregtirii mrfurilor pentru livrare.
Pentru manipularea i transportul produselor pot fi adoptate diferite tipuri de
metode de ambalare, n functie de caracteristicile produsului sau grupei de produse.
Un rol important revine i aranjrii ambalajelor n mijlocul de transport lucrare
ce se execut n raport de dimensiunile acestora, n aa fel ca spatiile libere s fie
pe ct posibil evitate, iar capacitatea de ncrcare acoperit n ntregime.
n cazul determinrii volumului de transport cu mijloace auto, calculul are la
baz capacitatea de transport auto, care n mod frecvent este exprimat n tone/km
i reprezint volumul de transport ce poate fi realizat cu aceste mijloace.
Capacitatea de transport CTp se determin prin urmtoarea relatie:

CTp = A q CUP CUC mz zc ,

n care: A reprezint, numrul de mijloace de transport;

, capacitatea medie a unui mijloc de transport; CUP de utilizare n timp a parcului de mijloace de transport;
CUC -

, coeficientul de utilizare a capacittii de transport;

mz

, parcul mediu zilnic;

, coeficientul

zc

, zilele calendaristice n perioada respectiv.

Repartizarea volumului de transport anual, pe trimestre, luni, decade se face n

raport de graficele de ealonare a aprovizionrilor i respectiv a livrrilor.
Stabilirea necesarului total de mijloace de transport n activitatea de
aprovizionare trebuie s tin seama de o serie de elemente, unele dintre ele putnd
fi precis comensurate, precum i alti factori care au un caracter probabilistic.
Referitor la aceasta, stabilirea necesarului de mijloace de transport N are la
baz utilizarea urmtoarelor formule:

q CUT nc ' '

n care:

q reprezint, capacitatea normal (medie) a unui mijloc de transport, n tone;

CUT V

, coeficientul de utilizare a tonajului; nc

, numrul de curse;

, volumul de produse ce trebuie transportat.

n stabilirea tipurilor mijloacelor de transport existente se au n vedere

produsele ce trebuie transportate n diferitele perioade din activitatea unittilor de
aprovizionare-desfacere. n aceast situatie este necesar calcularea unui numr de
mijloace de transport pentru perioadele stabilite (anual, lunar, zilnic), precum i un
necesar de mijloace pentru transportul fr ntrerupere.

Calcularea necesarului anual de mijloace de transport are la baz numrul de

curse ce poate fi efectuat, cu mijlocul de transport respectiv. Cursa, ns, implic
cunoaterea traseului mediu.
Dar pentru definitivarea numrului total de mijloace de transport, n
agricultur, trebuie s se tin seama i de urmtoarele considerente: n anumite
perioade ale anului transportul cu mijloace auto nu se poate face datorit conditiilor
climatice ce nu permit accesul pe drumurile rurale unde sunt situate unele unitti
sau alti productori agricoli; existenta i urmrirea nivelului coeficentului de
imobilizare tehnic a autovehiculelor, care conform calculelor, are mrimi cuprinse
ntre 0,85-0,90 (o parte din autocamioane i remorci pot fi n reparatie, sau n
perioada ngrijirilor tenice).
Stabilirea necesarului zilnic de transport care se impune a fi determinat mai
ales n perioadele campaniilor de recoltare, n care mijloacele de transport trebuie
s serveasc agregatele de recoltat.
n acest caz, se utilizeaz formula:

,T Rc Nc t
N=

C 60
n care:
N reprezint, numrul mijloacelor de transport necesare zilnic; Rc
,
randamentul orar al agregatului de recoltat, n tone; t
, timpul necesar
pentru un ciclu de transport (timpul
pentru ncrcat, descrcat i deplasarea dus-ntors), n
minute;
Nc
, numrul agregatelor de recoltat care lucreaz zilnic; C
numrul de curse efectuate zilnic de mijlocul de transport.

n situatia n care se folosesc mijloace de transport cu capacitti i viteze

diferite se calculeaz numrul acestora n mod separat. Pentru determinarea
necesarul;ui de mijloace de transport pentru transporturile ce se execut fr
ntrerupere, calculele au la baz att capacitatea vehicululu respectiv, ct i timpul
de ncrcare al acestora.
Ca regul general capacitatea vehiculelor nu trebuie s limiteze
randamentul de ncrcare posibil, iar transportul trebuie astfel organizat ca
efectuarea lui s fie realizabil cu ct mai putine cheltuieli.
Optimizarea structurii mijloacelor de transport. Conditiile concrete de
desfurarea a proceselor de transport trebuie s fie adecvate beneficiarului,
respectiv unittii de aprovizionare tehnico-material i productorilor agricoli. Dac
la aceasta se mai adug diversitatea produselor cu care se aprovizioneaz
agricultura sesizm necesitatea realizrii traficului de mrfuri, cu participarea mai
multor tipuri de mijloace de transport, care pot fi, dup caz, ncadrate ntr-un trafic
combinat.
La determinarea structurii optime a mijloacelor de transport, de un real folos
este utilizarea programrii liniare.
Avnd la baz modelul economico-matematic pentru solutionarea problemei
structurii mijloacelor de transport, se iau n considerare,elemente specifice ale
functiei de eficient i a restrictiilor.
Minimizarea cheltuielilor anuale (c ocazionate de exploatarea
jj)

mijloacelor de transport (x necesar pentru executarea integral a tuturor

jj)

lucrrilor de transport n cele mai bune conditii, poate fi redat prin urmtoarea
functie obiectiv:

Minf(x)

= n ic x .
j

t i j

Ca restrictii pot fi conturate urmtoarele:

- executarea integral a volumului (V) de lucrri de transport i, n perioada
t, conform capacittii mijloacelor de transport (W) ce pot fi folosite la preluarea i
livrarea produselor n fiecare perioad:
V WV = V t
L-i

ij

ij

j '

- necesarul de mijloace de transport (N) de tipul j, impus de executarea

tuturor lucrrilor de transport, n perioada t, pe care mijlocul de transport respectiv
le poate executa, acesta trebuind s nu depeasc posibilittile totale de asigurare
a mijloacelor de transport ( x ^ ) care lucreaz n perioada respectiv t, precum i
toate celelalte perioade de lucru:
iix;< N

n aplicarea modelului este necesar s fie cunoscute date preliminare, cum

sunt: precizarea tipului de transport ce urmeaz a se executa; produsele sau
grupele de produse, ce vor trebui transportate; randamentul autovehicolului de
transport; cheltuielile pe schimbul de lucru (sau pe ton-km) al mijloacelor de
transport pe timp de transport sau lucrare; volumul anual pe fiecare lucrare i
ealonarea lui pe perioade; perioadele de executare a fiecrei lucrri de transport.
n optimizarea itinerariilor de transport un rol important l are distanta de
transport, aceasta fiind considerat ca unul din factorii determinanti ai capacittii
zilnice a mijloacelor de transport i al nivelului cheltuielilor de transport.
Multitudinea metodelor de optimizare a itinerariilor de transport ncadreaz i
metodele obtinerii unor solutii initiale de baz (metoda coltului Nord-Vest, metoda
coltul Sud-Vest, metoda elementului minim pe linie, metoda elementului minim pe
coloan). Prin algoritmurile folosite acestea constituie metode rapide de calcul
necesare n adoptarea unor decizii operative, logice. De asemenea, pot fi utilizate i
metode care ncadreaz utilizarea programrii liniare pentru problemele specifice de
transport, ce const n stabilirea unui plan optim pe baza cruia s se repartizeze

un produs sau grupe de produse de la locurile de expediere la anumite locuri de

depozitare sau consum.

: Softspot 17:37
Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe
FacebookTrimitei ctre Pinterest
Niciun comentariu:

Cuplarea masinilor agricole la tractor

Cuplarea masinilor agricole la tractor.

1 Cuplarea masinilor agricole purtate.
Masinile purtate nu au organe proprii de deplasare, iar cuplarea lor se face de
regula pe mecanismul de suspendare, cu ajutorul caruia se realizeaza ridicarea,
coborarea si mentinerea masinii in pozitie de lucru sau transport.
Majoritatea masinilor agricole se cupleaza pe dispozitivul de suspendare
(ridicatorul hidraulic) intrei puncte, amplasat in spatele tractorului si actionat de
instalatia hidraulica a acestuia.

Mecanismul de suspendare a masinilor agricole are un rol deosebit in

prinderea corecta a masinilor la tractor si reglarea pozitiei acestora in lucru sau
transport.
1.1 Cuplarea masinilor agricole purtate la tractorul U-650 M.
Acest tractor nu are sisteme automate de marire a aderentei, motiv pentru
care cuplarea corecta a masinilor grele in principal a plugurilor prezinta o
importanta deosebita. Plugurile trebuie echipate obligatoriu cu roata de copiere care
obtine o incarcare suplimentara a rotilor tractorului si prin aceasta o imbunatatire a
aderentei.
Cuplarea la mecanismul de suspendare al masinilor agricole purtate, tinand
seama de particularitatile constructive ale masinii si de conditiile de lucru, se poate
realiza in doua variante de montaj (fig. 1).

Astfel, tirantii laterali au doua pozitii de prindere pe placa suport, iar tirantul central
trei pozitii de prindere. Pentru pluguri tirantii laterali se monteaza in pozitia
superioara, iar tirantul central in orificiul din mijloc. Pentru masini de stropit,
semanatori, cultivatoare etc, tirantii laterali zor fi montatii in pozitia inferioara si cel
central in pozitia de mijloc.
Inaintea executarii reglajelor la montajul tirantilor se va regla ecartamentul
rotilor tractorului, in functie de masinile agregate. In cazul semanatorilor tirantii

verticali vor fi montatii in orificiile alungite, pentru ca sa permita cadrului

semanatorii sa oscileze in plan transversal si sa poata astfel copia denivelarile
solului.
Daca masinile agricole purtate necesita si actionare hidraulica separata a
diferitelor organe, se va utiliza priza hidraulica suplimentara si tuburile flexibile
prevazute cu supape hidraulice, care asigura a autodecuplare in caz accidental.
Transportul masinilor suspendate se va face numai cu mecanismul de
suspendare blocat in pozitia dorita, cu ajutorul supapei de blocare a cilindrului de
forta, pentru pozitia superioara maxima a tijei cilindrului de forta.
1.2 Cuplarea masinilor agricole la tractorul U-445.
Aceste tractoare sunt prevazute cu reglaje automate de control a pozitiei sau
fortei de apasare a masini agricole. Astfel, o atentie deosebita trebuie acordata
cuplarii tirantului centra in suportul sau, ce influenteaza sensibilitatea de interventie
la ridicare, cand se lucreaza cu reglaj automat al fortei de tractiune.
La aceste tractoare sarcina maxima de ridicare este de 1200 daN, asigurandu-se si un coeficient
de rezerva cu valoarea de 1,5-2,5, in functie de tipul masinii din agregat. Greutatea masinii agricole nu va
putea depasii jumatate din sarcina maxima admisa.

Pentru a realiza o functionare corecta a ridicarii, masina agricola trebuie

cuplata in functie de inaltimea masini si cursa de ridicare in diferite pozitii (fig. 2),
putandu-se regla lungimea tijei 4 din stanga.
Fig. 7.2 Ridicatorul hidraulic U445 tracto

Pentru masini care necesita o libertate de miscare in plan transversal (grape,

semanatori, etc), se scoate boltul 2 pentru ce tija reglabila sa devina flotanta.
Alegerea sistemului de functionare (pozitia controlata sau efort controlat) se
va face in functie de tipul masinii agricole folosite.
Reglajul de pozitie folosit la agregarea semanatorii purtate, greble, masini
de administrat ingrasaminte sau stropit impune urmatoarele conditii:

Mecanismul de suspendare in pozitie superioara;

Maneta de selectie in pozitie inferioara;

Tirantul central se monteaza in orificiile inferioare ale suportului sau;

Se blocheaza palpatorul cu ajutorul penei de blocare.

Reglajul cu efort controlat este folosit al agregarea tractorului cu

plugul, grapa cu discuri, cultivatorul sau scarificatorul si presupune:

Mecanismul de suspendare in pozitia superioara;

Maneta de selectie in pozitie superioara;

Tirantul central se monteaza in orificiile 1 sau 2 pentru sol afanat,

respectiv 3 pentru sol mediu si in orificiul 4 pentru sol greu.

Se deblocheaza palpatorul de forta;

Maneta de sensibilitate in pozitie medie.

2 Agregarea tractoarelor cu masini agricole tractate.

Masinile agricole tractate se pot agrega la tractor prin bara de tractiune,
montata pe ridicatorul hidraulic.
Masinile agricole simetrice (grape cu discuri, semanatori, sape rotative etc.)
se cupleaza intodeauna la centrul barei de tractiune, respectiv in planul longitudinal
de simetrie al tractorului, iar masinile nesimetrice se cupleaza dezaxat, in pozitia
care sa asigure latimea de lucru optima a organului activ al masinii si stabilitatea
optima a agregatului in lucru.
La tractoarele U-650M, bara de tractiune se va monta la capetele tirantilor
laterali, iar acestia se vor monta pe suporti in orificiile inferioare. Dupa blocarea in
pozitia dorita se face rigidizarea mecanismului, regland tensionarea intinzatorilor.
Tractoarele din seria U-445 pot fi echipate cu o gama variata de dispozitive
de tractiune si remorcare, folosirea lor depinde de remorca sau masina tractata ce
se ataseaza la tractor:
-

dispozitiv de tractiune cu bara oscilanta se foloseste pentru utilaje,

masini agricole si remorci cu doua osii. Oscilatiile barei pot fi limitate sau
anulate, dupa necesitatii cu ajutorul a doua bolturi;

dispozitiv de tractiune pentru remorcii monoax;

dispozitiv de rigidizare cu bara de tractiune (bara cu orificii), se
monteaza in cazul agregarii cu utilaje remorcate si antrenate de la priza
de putere.

Reglarea dispozitivelor de remorcare este o operatiune care reclama

atentie, de un reglaj corect depinde manevrabilitatea tractorului si in plus
securitatea si stabilitatea in timpul deplasarii:
-

reglajul transversal asigura evitarea tendintei de deviere a tractorului de

la linia de inaintare, prin deplasarea transversala a punctului de remorcare
pe sectorul de suport al barei oscilante;

reglajul in inaltime asigura imbunatatirea aderentei la sol, cu cat

dispozitivul de remorcare este situat mai sus, creste capacitatea de
tractiune.

Agregarea tractorului cu masini agricole tractate actionate de la

priza de putere, se face prin dispozitivul de remorcare, antrenarea de la priza de
putere se face cu ajutorul cuplajelor cardanice.
La tractoarele U-650M, bara de tractiune se va monta pe tirantii laterali in
pozitia D, utilizarea prizei de putere se face cu respectarea ordinii de cuplare a
manetelor in functie de regimul sincron sau independent al prizei.
La tractoarele U-445 in plus se va apasa pedala ambreiajului pana la capatul
cursei. Se vor evita virajele pe loc pentru a proteja transmisia cardanica.

3 Agregarea tractorului cu remorci agricole.

Prezinta particularitati datorita vitezei mari de deplasare (25-30 km/h),
deplasarea se face pe drumuri publice, fiind necesare verificari si reglari atat la
tractor, cat si la remorca.
Pentru agregarea cu diferite remorci agricole, tractoarele pe roti utilizate la
transporturi, sunt prevazute cu doua tipuri de dispozitive de tractiune:

cupla automata la tractorul U-650M;

cupla pentru remorci monoax la tractorul U-445.

Ambele dispozitive permit cuplarea usoara si sigura a remorcilor la tractor.

3.1 Cupla automata (fig. 3) se cupleaza remorci cu doua axe, care nu au sarcina pe protap,
agregarea remorcii se face in felul urmator:
-

se actioneaza asupra manerului cuplei, care ridica boltul de cuplare si se blocheaza in pozitia
superioara;

se aseaza pe cupla ochiul protapului sarcinii;

se manevreaza usor tractorul cu spatele, boltul se deblocheaza automat;

se verifica cuplarea corecta si sigura a remorcii.

Fig. 7.3 Cupla automata U650M:

1-suport de fixare pe tractor;
2-mecanismul amortizor;
3-dispoziv de cuplare cu furca
si bolt

Decuplarea remorcii se face manual, prin

ridicarea manerului cuplei. Dupa cuplarea remorcii se cupleaza tuburile flexibile ale
instalatiei de franare si ale instalatiei hidraulice pentru bascularea remorcii, precum
si cablurile electrice la priza electrica a tractorului.

3.2 Cupla pentru remorci monoax, (fig. 4) necesita executarea urmatoarelor operatiuni:
-

se coboara mecanismul de suspendare in pozitie inferioara;

-

se trage tija de comanda care blocheaza bara cuplei si o lasa

sa cada;

Fig. 7.4 Cuplapentru remorci

monoax.

se deplaseaza tractorul in fata remorcii si se aseaza ochiul protapului in carligul

barei;
-

se recomanda ridicarea mecanismului de suspendare, care ridica bara cuplei si o fixeaza in

pozitia cuplata;

se verifica cuplarea corecta si sigura a remorcii.

Pentru decuplarea remorcii se manevreaza mai intai ridicarea mecanismului de suspendare, dupa
care se decupleaza bara cuplei cu ajutorul tijei de actionare si se lasa protapul remorcii pe sol, prin
coborarea mecanismului de suspendare.
Dupa cuplarea remorcii monoax se efectueaza cuplarile instalatiilor hidraulice si electrice ale
remorcii cu tractorul.
La cuplarea remorcilor se vor avea in vedere:
-

corelarea sistemului de franare al remorcilor cu al tractorului;

nu este permisa cuplarea la tractor a altor remorci decat cele destinate sa lucreze in agregat
cu tipul de tractor folosit;

operatiunile de basculare se vor efectua in ordinea precizata, asigurandu-se stabilitatea

agregatului.

4 Posibilitati de reducere a consumului de combustibil si lubrifianti in

exploatarea agregatelor agricole.
4.1 Folosirea rationala a puterii motorului
Motoarele de tractor sunt echipate cu regulatoare de turatie pentru toate regimurile de functionare,
consumul specific de combustibil are valori minime in regimul nominal de functionare al motorului.
Masinile agricole trebuie sa asigure incarcarea motorului la valori cat mai apropiate de incarcarea
nominala (85-90%), asigurand astfel un regim economic de functionare.
In cazul agregatelor care nu incarca suficient motorul, iar vitezele de lucru sunt limitate
tehnologic, reducerea consumului de combustibil se obtine prin folosirea regimurilor intermediare de
turatie a motorului. De exemplu in cazul tractorului U-650M + semanatoarea SUP-29, in loc de a se folosi
treapta a II-a rapida, la turatia nominala a motorului (1800 rot/min), se recomanda deplasarea agregatului

in treapta a III-a rapida, insa la turatia 1400-1500 rot/min, cu o reducere a consumului de combustibil cu
10-12%.

4.2 Formarea rationala a agregatelor.

La formarea agregatelor se impune alegerea tractorului in concordanta cu forta de rezistenta a
masinilor agricole la lucrarea executata. Folosirea unor agregate care folosesc partial capacitatea de
tractiune a tractorului sau incarca motorul pana la regimul de suprasarcina, conduce la cresterea
consumului de combustibil.
Din cercetarile efectuate rezulta ca unele agregate formate cu tractorul U-650M nu folosesc
intreaga capacitate de tractiune a tractorului (tabelul 1), prin inlocuirea acestuia cu tractorul U-445
obtinandu-se o importanta reducere de combustibil.
Tabelul 1

Denumirea lucrari

Tractorul U-650M

Tractorul U-445

Agregatul

Gradul de
incarcare al
motorului

Agregatul

Reducerea
consumului de
combus-tibil
fata de U-650M
(%)

Semanat cereale
paioase

U-650M+SUP-29

0,46

U-445+SUP-29

00

Semanat prasitoare

U-650M+SPC-6+EE

0,47

U-445+SPC-6+EE

8,20

Grapat ogor

U-650M+6GCR-1,7

0,61

U-445+6GCR-1,7

9,20

Tavalugit aratura

U-650M+3TN-1,7

0,49

U-445+3TN-1,7

9,00

Balotat paie

U-650M+PPF

0,46

U-445+PPF

22,50

Sfaramat ingrasaminte chimice

U-650M+MSIC

0,48

U-445+MSIC

7,90

O alta masura importanta pentru cresterea gradului de folosire a capacitatii de tractiune este
utilizare agregatelor cu latime mare de lucru, prin montarea de sectii de lucru suplimentare sau prin
executarea mai multor lucrari la o singura trecere, cu ajutorul agregatelor combinate sau complexe.
Optimizarea metodelor de deplasare a agregatelor in functie de lucrarea executata, de
dimensiunile parcelelor, contribuie de asemeni la scaderea consumului de combustibil.

4.3 Optimizarea aderentei tractorului

Respectarea perioadei optime de executare a lucrarilor, consumul este influentat de rezistenta

specifica a solului, care este minima in perioada de umiditate optima.
Patinarea rotilor este influentata de asemeni de incarcarea rotilor motoare, de constructia si starea
anvelopelor, de presiunea aerului din pneuri, tractorul U-445 dispune de reglaj automat de forta care
contribuie la cresterea aderentei rotilor de tractiune ceea ce duce la un consum de combustibil cu 13% mai
redus fata de regimul flotant de functionare a mecanismului de suspendare.

4.4 Deservirea tehnica a agregatelor.

Asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare a agregatelor asigura a
reducere considerabila a consumului de carburanti.
Starea tehnica necorespunzatoare a motorului, caracterizata prin uzuri
accentuate si reglaje gresite ale diferitelor sisteme si echipamente ale tractorului,
contribuie la micsorarea performantelor de tractiune si implicit duce la un consum
mai mare de carburanti cu 30-45%.
Reglarea corecta si intretinerea corespunzatoare a organelor de lucru ale
masinilor din agregat poate influenta un consum mai redus cu 15% de combustibil.
De exemplu cand taisul brazdarului la pluguri depaseste grosimea de 1 mm, forta
de rezistenta se mareste cu 20-25%, iar consumul de combustibil creste cu 10-20%
Organizarea corespunzatoare a lucrarilor agricole, evitandu-se deplasarile in
gol, operatiile auxiliare cum ar fi alimentarea masinilor cu diferite materiale
(ingrasaminte, seminte, solutie), duc la cresterea consumului prin functionare in gol
a motorului.

8. Intretinerile tehnice ale tractoarelor, reguli de protectie, securitate a

muncii si P.S.I. la lucrul cu tractoarele
Prin uzura intelegem modificarile care apar in timpul functionarii la diferitele
piese dintr-un subansamblu, in ceea ce priveste dimensiunile, calitatea suprafetelor,
a formei geometrice si structurii materialului de baza.
Tractoarele, prin specificul lor, sunt exploatate in conditii nefavorabile: praf,
variatie mare de temperatura, umiditate etc, motiv pentru care apar uzuri normale

mai ales la piesele imbinate, care duc la reducerea indicilor de exploatare a

subansamblului respectiv.
Datorita acestor motive, un rol determinant in marirea fiabilitatii tractoarelor
il au intretinerile tehnice. Sistemul de intretineri tehnice, reprezinta un ansamblu de
operatii obligatorii, care se executa zilnic si periodic, ce contribuie la asigurarea
functionarii tractoarelor la parametrii optimi pe intreaga durata de folosinta.
In functie de complexitate, de timpul de imobilizare pe perioada interventiei,
intretinerile tehnice se impart in:

Intretineri tehnice zilnice Iz;

Intretineri periodice Ip1 si Ip2;

Revizii tehnice Rt.

8.1 Intretinerea tehnica zilnica

Se executa inainte, in timpul si dupa terminarea schimbului. Operatiile ce se
efectueaza inainte sau dupa terminarea schimbului sunt:
-

se spala tractorul cu jet de apa rece sau calda pentru indepartarea

prafului, noroiului si eventualelor resturi vegetale;

-

se completeaza sistemul de racire a motorului pana la nivel, cu apa

dedurizata;
-

se controleaza si la nevoie se completeaza nivelul uleiului din carterul

motorului pana la semnele prevazute;

-

se verifica nivelul combustibilului din rezervor si se determina cantitatea

de combustibil pentru alimentare;

-

se controleaza vizual presiunea aerului din pneuri si in caz de necesitate

se restabileste la valorile prescrise pentru fiecare tip de tractor in parte;

la tractoarele pe senile se controleaza intinderea senilei a carei sageata

trebuie sa fie de 40-50 mm la tractoarele de 45 CP si 15-20 mm la tractoarele de 65

CP;
-

se controleaza si la nevoie se efectueaza intinderea curelei de ventilator,

care la o apasare cu o forta de 5-7 daN, trebuie sa fie de 10-20 mm;

-

se verifica nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, la nevoie se

completeaza cu apa distilata, astfel ca in fiecare celula acesta sa fie cu 10-15 mm

deasupra placilor;
-

se executa gresarea tractorului in locurile de ungere, pana ce lubrifiantul

uzat este eliminat in afara locurilor de ungere;

-

se curata filtrul de aer si se schimba uleiul din baia de ulei a filtrului;

se porneste motorul si se urmareste ca mersul acestuia sa fie uniform in

orice regim de turatie, iar gazele de ardere sa nu contina fum;

-

se verifica vizual functionarea aparaturii de bord, astfel ca aceasta sa se

incadreze cerintelor corespunzatoare regimului de functionare respectiv;

-

se verifica functionarea corecta a instalatiei electrice de iluminare si

semnalizare, a stergatoarelor de parbriz etc;

-

se verifica vizual etanseitatea sistemelor de alimentare, racire, ungere si a

instalatiei hidraulice, iar in caz de nevoie se stang imbinarile slabite;

-

se verifica functionarea in bune conditiuni a comenzilor tractorului,

directiei, mecanismului de franare si a modului de schimbare a treptelor de viteza;

-

se verifica functionarea corecta a instalatiei hidraulice.

In timpul lucrului se executa urmatoarele verificari:

-

se urmareste functionarea normala a motorului;

se urmareste vizual functionarea aparaturii de bord;

se urmareste functionarea instalatiei electrice;

se urmareste vizual etanseitatea instalatiilor de alimentare, racire,

ungere si hidraulica;

se urmareste functionarea corespunzatoare a comenzilor tractorului.

8.2 Intretinerea periodica -Ip-1.

Se executa la perioadele exprimate in litri de motorina consumata, prevazute
in tabelul 8.1 si cuprinde toate lucrarile si operatiile prevazute la intretinerea
tehnica zilnica, in plus efectuandu-se urmatoarele:
-

se evacueaza sedimentele din sistemul de alimentare si curatire a

filtrelor de combustibil prin scurgerea a circa 2 litri de combustibil din
rezervor prin dopul de golire si demontarea si spalarea filtrului de
decantare;

la tractoarele prevazute cu pompa de alimentare cu membrana se

desface capacul pompei si se curata sita din interior;

se curata si se spala filtrele metalice de la transmisie si instalatia

hidraulica;

se curata sistemul pneumatic de franare (U-650M), prin eliminarea apei

si uleiului din instalatia pneumatica;

la tractoarele pe senile se verifica si in caz de nevoie se restabileste

jocul butucilor rotilor stelate motoare, astfel ca acesta masurat sa nu
depaseasca 1 mm;

se controleaza starea bateriei de acumulatori, a bornelor si densitatea

electrolitului din bateria de acumulatori, care in cazul unei baterii
incarcate 100% trebuie sa fie 1,28 g/dm;

se controleaza angrenarea completa a pinionului electromotorului de

pornire cu coroana dintata, precum si a distantei dintre pinion si volant,
care trebuie sa fie de 2-4 mm.

8.3 Intretinerea periodica - Ip-2.

Se executa periodic, conform tabelului 8.1 si cuprinde toate operatiile
prevazute la intretinerile tehnice zilnice si intretinerea periodica Ip-1, in plus
executandu-se urmatoarele operatii:
-

se face inlocuirea uleiului din carterul motorului, uleiul proaspat introdus

trebuie sa fie curat si de calitatea prescrisa pentru tipul de motor
respectiv;

se inlocuiesc elementii filtranti de ulei de la motor si de la instalatia

hidraulica a tractoarelor prevazute cu acest tip de filtre;

se curata si se spala rasuflatoarele de carter;

se verifica starea tehnica a alternatorului si a electromotorului de
pornire, periutele trebuie sa aiba o lungime mai mare de din lungimea
initiala, iar colectorul sa nu fie oval;

se face verificarea starii tehnice a releului regulator de tensiune si in caz

de nevoie se fac reglajele corespunzatoare;

se verifica si se regleaza jocul dintre supape si culbutori, care la rece

trebuie sa aiba urmatoarele valori: 0,25 mm la supapele de admisie si
evacuare la U-445, 0,40 mm la admisie si 0,45 mm la evacuare la U-650M;

la tractoarele pe senile se face golirea eventualului ulei din carterele

ambreiajului principal si ambreiajele laterale;

se verifica cursa libera a pedalei ambreiajului si franelor.

8.4 Revizia tehnica Rt -

Ea cuprinde efectuarea tuturor lucrarilor prevazute la intretinerea tehnica

zilnica si intretinerile periodice, in plus executandu-se urmatoarele lucrari:
Se face o constatare generala a starii tehnice a tractorului, in care se
consemneaza cantitatea de motorina consumata de la ultima interventie, cantitatea
de ulei consumata de motor in ultimul schimb, dupa care se face o verificare a starii
tehnice fara demontare, verificare in cadrul careia se consemneaza:
-

timpul de scadere a presiunii in fiecare cilindru de la 18-20 daN/cm la

10-15 daN/cm, timp care nu trebuie sa fie sub 17 secunde;

se masoara cantitatea de gaze scapate in carterul motorului, la turatia

maxima si regim termic optim de functionare a motorului, in timp de 5
minute nu trebuie sa depaseasca 240 dm;

se masoara presiunea uleiului in rampa de ungere la temperatura

uleiului de 90-95, nu trebuie sa depaseasca 2,7 daN/cm, la turatia
nominala;

se masoara debitul pompelor hidraulice la turatia de regim a motorului,

care nu trebuie sa fie mai mic de 65% din debitul initial;

se

controleaza

presiunea

de

declansare

fiecarui

sertar

al

distribuitorului hidraulic si presiunea de declansare a supapei de

siguranta.
In urma acestor constatari privind starea tehnica a tractorului se trece la
efectuarea operatiilor de intretinere si remedieri:
-

se face schimbarea uleiului din toate carterele tractorului, inlocuirea

tuturor elementilor filtranti din hartie filtru si spalarea filtrelor metalice;

se face revizuirea generala a intregului echipament electric;

se executa revizuirea instalatiei de alimentare prin demontarea pompei

de injectie, injectoarelor si pompei de alimentare, facandu-se verificarea si
reglarea acestora pe bancul de reglare si incercari;

se verifica starea tehnica a lagarelor paliere si manetoane, a arborelui

motor, demontandu-se baia de ulei si cate doua capace ale lagarelor
paliere si manetoane;

se verifica modul de angrenare al grupului conic si se regleaza in asa fel

incat jocul intre flancurile dintilor pinionului de atac

si coroanei

diferentialului sa fie de 0,2 mm;

-

se verifica si se regleaza convergenta rotilor directoare.

Dupa efectuarea tuturor remedierilor prevazute in cadrul reviziei tehnice se

face controlul si receptia tractorului. Controlul consta in verificarea functionarii
normale a motorului, a aparaturii de bord, a instalatiei electrice, etanseitatea
sistemelor de alimentare, racire, ungere, instalatiei hidraulice, precum si a
comenzilor motorului.
Dupa acest control efectuat in prezenta beneficiarului, tractorul se preda
acestuia.
Normele de intretineri tehnice la tractoare este prezentat in tabelul 8.1.

Tabelul 8.1
Denumire
a
tractorulu
i

Felul
interventi
ei

Periodicitatea
interventiilor

Nr. De interventii
pe ciclu nou sau
de reparatie

Timpul de
imobilizare

U-445

Ip-1

-Litri
motorina500

Ore

Zile

26 (2)

V-445

Ip-2

1000

19 (15)

L-445
U-650M

Rt
Ip-1

4000
800

4 (3)
26 (21)

2
-

U-651M

Ip-2

1600

19 (15)

U650Super
SM(SV)445

S-650

Rt

6400

4 (3)

Ip-1

500

22 (21)

Ip-2

1000

16 (15)

Rt
Ip-1

4000
900

3 (3)
22 (21)

2
-

Ip-2

1800

16 (15)

Rt

7200

3 (3)

8.5 Ungerea tractorului

Ungerea tractorului constituie una din cele mai importante operatii in cadrul intretinerilor tehnice,
fapt pentru care este necesar a I se acorda atentia cuvenita.
Operatia ca atare este simpla, usor de executat. Inainte de a trece la
efectuarea operatiei propriu-zise este necesara curatirea atenta a fiecarui ungator
precum si dupa terminarea ungerii, pentru evitarea acumularii prafului.
Se recomanda ca folosirea si manipularea lubrifiantilor sa se efectueze in
conditii optime de curatenie, precum si folosirea lubrifiantilor corespunzatori fiecarui
subansamblu in parte.
In functie de numarul de ore de functionare, ungerea se face dupa cum urmeaza:
Dupa fiecare 60 de ore de functionare:
-

ungerea rulmentilor ventilatorului si pompei de apa;

ungerea axului oscilant al osiei din fata;

ungerea rulmentilor conici de la rotile din fata;

ungerea rulmentilor de la pivotii fuzetelor;

ungerea articulatiilor sferice ale barelor de directie si a cuplajelor

cardanice ale comenzilor directiei;

ungerea axului cu brate al ridicatorului hidraulic;

la U-445 se unge rulmentul mansonului de decuplare a ambreiajului,

axul pedalei ambreiajului, a axului pedalelor franelor si maneta de
comanda a distribuitorului auxiliar.

Dupa fiecare 120 de ore de functionare:

-

ungerea rulmentului din roata volanta;

ungerea rulmentului de presiune a ambreiajului principal;

ungerea articulatiei pedalei ambreiajului si pedalelor de frana;

ungerea articulatiei manetei de comanda a franelor prizei de putere, a

rulmentului axului prizei de putere si a axului parghiei intermediare a
comenzii prizei de putere.

8.6 Reguli de protectie, securitate a munci si P.S.I. la

lucrul cu tractoarele.
In scopul evitarii accidentelor de munca la lucrul cu tractoarele se va folosi numai personal
calificat in ceea ce priveste cunoasterea si exploatarea tractorului si masinilor agricole, personal care este
instruit periodic pentru protectia muncii si norme de P.S.I.
In acest sens se prezinta principalele reguli de protectia muncii si P.S.I.
specifice conducerii si lucrului cu agregatele tractor + masini agricole:
-

La pornirea de pe loc si la efectuarea virajelor, personalul din preajma

agregatului va fi avertizat (sonor si acustic);

-

Nu se urca sau coboara in timpul mersului tractorului;

Este interzisa conducerea tractorului de catre mecanici agricoli aflati in

stare de oboseala avansata sau sub influenta alcoolului.

Toate interventiile in vederea remedierilor anumitor deranjamente la

tractor se vor face cu motorul oprit;

-

Conducerea tractorului cu mai multe persoane in cabina decat cele

prevazute, sau in remorca pe incarcatura este interzisa;

-

Deplasarile tractoarelor pe timp de noapte pe terenuri necunoscute se va

face numai dupa o recunoastere prealabila si o marcare a locurilor periculoase;

-

Nu se lasa tractorul sa functioneze in spatii inchise, pentru a nu se

provoca intoxicatii cu gazele arse.

-

La efectuarea virajelor se reduce viteza tractorului si se franeaza treptat

cu pedalele de franare blocate. La intoarcerea pe loc se foloseste viteza de

deplasare minima posibila si se franeaza treptat cu pedala din interiorul virajului.
-

La deplasarile pe panta si pe drumurile publice este obligatorie folosirea

pedalelor de frana cuplate, verificandu-se totodata daca franele actioneaza in mod

egal asupra ambelor roti.
-

Urcarea sau coborarea pantelor se face utilizand numai treptele de viteze

I-a sau a-II-a, schimbarea acestora efectuandu-se inainte de angajarea in urcare

sau coborare.
-

In caz de rasturnare, cabina de rezistenta protejeaza tractoristul, acesta

fiind obligat sa se tina de volan.

-

Nu se va desface busonul radiatorului la motoarele supraincalzite, iar

desurubarea se va face treptat pentru a depresuriza treptat circuitul. Completarea

cu lichid se va face cu motorul oprit.
-

Remorcarea tractoarelor ramase in pana, se va face numai cu bara rigida,

a carei lungime minima trebuie sa fie de 4 m.

protectie.

Toate organele in miscare de rotatie trebuiesc prevazute cu aparatori de

Personalul care lucreaza cu tractorul in agregat cu masinile agricole

actionate de la priza de putere, va fi echipat corespunzator, cu imbracamintea bine

stransa pe corp.
-

Agregarea masinilor agricole tractate sau purtate se va face cu

dispozitivele speciale destinate acestui scop si cu asigurarea impotriva decuplarii.

-

In timpul

lucrului daca este necesara cuplarea sau decuplarea masinii

agricole la tractor, aceasta va fi facuta numai cu priza de putere decuplata.

-

In cazul reglarilor sau repararii masinilor agricole suspendate, acestea vor

fi asigurate cu suporti rezistenti, iar motorul tractorului va fi oprit.

-

Cand agregatul nu se afla in lucru, masina agricola va fi coborata pe sol.

La suspendarea masinilor agricole se interzice intrarea sub masina sau in

spatiul dintre masina si tractor.

-

Folosirea tractorului pentru transport se va face numai dupa verificarea

directiei, franelor, rotilor si instalatiei de semnalizare.

-

Se vor feri si proteja mainile, pielea si ochii de actiunea electrolitului din

bateria de acumulatoare si a produselor petroliere.

-

Este interzis fumatul sau utilizarea flacarilor deschise in apropierea

rezervorului cu combustibil.
-

Alimentarea cu combustibil se va face numai cu motorul oprit.

Se interzice incalzirea motorului si a baii de ulei, in scopul usurarii pornirii

pe timp rece, cu flacara.

-

Daca un tractor necesita reparatii in atelier, rezervorul

de combustibil

trebuie golit complet.

-

La lucrarile de recoltari, toba de esapament a motorului, trebuie prevazuta

cu captator de scantei.

In cazul aprinderii combustibilului, stingerea focului nu se va face cu apa,

ci, folosind extinctoarele cu praf si CO2 .

-

Transportul

persoanelor in remorci care nu au platforme amenajate in

acest scop, este interzis.

-

Pentru persoanele care manipuleaza marfurile, accesul acestora in

remorca se va face pe o scara fixata de oblon.

-

Remorcile vor fi inzestrate in spate cu doua triunghiuri reflectorizante

pentru avertizarea in cazul stationarii pe timp de noapte, decuplate de la tractor.

-

La transportul sarcinilor cu volum mic si greutate mare, acestea vor fi

ancorate cu atentie, pentru a evita accidentele, datorita deplasarii sarcinii.

-

Pe oblonul din fata, se va fixa stingatorul de incendiu al remorcii.

1. ntroducere
Una din principalele probleme ale etapei actuale de dezvoltare a societtii const n sporirea
productiei agricole cu cheltuieli minime de munc si de mijloace. Oportunitatea si calitatea
proceselor tehnologice necesit mecanizarea lor factor important al executrii nalt productive
a lucrrilor pentru obtinerea productiei. n acest scop e necesar un numr mare de masini si
unelte agricole ,cu ajutorul crora s-ar putea realiza procesul de executare a operatiilor
tehnologice in conformitate cu cerintee agrotehnice.
Concomitent cu aparitia unor masini noi si perfectionarea celor existente devin tot mai severe
cerintele referitoare la mijloacele energetice. Tractoarele n mbinarea lor cu masini si unelte
agricole,formnd agrigate,trebuie s asigure efectuarea cu strictete a tuturor operatiilor de
cultivare a fiecrei plante agricole, posednd totodat o fiabilitate si o durabiliate nalt n timpul
exploatrii lor.
Un moment important n mecanizarea proceselor tehnologice n producia agricol o constituie
exploatarea tehnic a mainilor care se bazeaz pe sistemul preventiv planificat de ntreineri
tehnice i reparaii Acest compartiment include ntreinerea i diagnosticarea tehnic, controlul
capacitii de funcionare a agregatelor, organizarea i tehnologia pstrrii mainilor, precum i
asigurarea mijloacelor energetice cu combustibili i lubrifiani. Acestea sunt condiiile ale
asigurrii fiabilitii sporite de funcionare a agregatelor agricole, fapt deosebit de important, mai
ales, la realizarea proceselor tehnologice (semnatul, ngrijirea semnturilor, recoltarea) cu
termene de executare extrem de mici, care influeneaz esenial asupra rezultatelor produciei
agricole.
n legtur cu cele menionate absolvenii instituiilor de nvmnt agricol, specialitii i
productorii agricoli trebuie s cunoasc nu numai bazele teoretice ale mecanizrii proceselor
tehnologice n agricultur, dar s posede deprinderi practice de executare a operaiilor
tehnologici la cultivarea plantelor agricole, de ntreinere i diagnosticare tehnic a mainilor,
pregtirea tehnologic i folosirea eficient a agregatelor agricole.
2. Caracteristica gospodriei
2.1. Genurile de activitate economice principale ale ntreprinderii snt:

1. Cultura plantelor: cereale, floarea soarelui, porumb i rapia;

2. Servicii n agricultur: aratul, cultivatul, boronitul, semnatul att pentru I, ct i pentru
persoanele fizice, ns contraplat pentru motorin i pentru amortizarea cheltuielilor suportate
de intreprindere.
3. ntreprinderea mai presteaz si servicii ca transport de persoane, ea desrveste 3 rute zi de zi.
Tabelul 1: Productivitatea i preul de cost la plantele cultivate n gospodrie.
2.2. Factorii social-economici:
ntreprinderea este situat la 25 km de raionul Cantemir si la 157 km de Chisinu, n partea de
sud a Republicii Moldova. Masivurile de teren pentru culturi de teren sunt situate la deal. La
balt masivele sunt plane. ntreprinderea este condus dup urmtoarea schem:
Conductorul ntreprinderii: atu Vasile
Agronom sef:Ciobanu Victor Gh
Agranom pe protectia plantelor: Ciobanu Victor Gh
Inginer pe protectia muncii: Axentii Stefan
Inginer electric: Guiban Nicolae
Inginer mecanic: Axentii Valeriu
2.3. Asolamentele i stabilirea lor. Folosirea ngrmintelor.
Specializarea i comercializarea producerii legumelor nainteaz noi cerine fa de respectarea
asolamentelor n calitate de form raional de folosire a pmntului. Este nevoie de asolamente
cu un numr mic de culturi i saturate la maximum admisibil cu specii dominante ntre ele.
innd cont de criteriile biologice i tehnologice trebuie s se aib n vedere rotaia culturilor n
funcie de familia botanic pe una i aceiai sol, ntroducerea de baz a gunoiului de grajd i de
planta premergtoare, deasemenea folosirea pe scara larg a cultuirlor succesibile. La
organizarea asolamentelor se mai ine cont de urmtoarele:
- pe una i aceeai sol se cultiv speciile legumicole din aceeai familie numai dup trei-patru
ani;
- dup plantele cu un sistem radicular profund se repartizeaz cele cu sistem radicular superficial;
- dup speciile ngrate cu gunoi de grajd trebue repartizate culturile care nu suport gunoi
proaspt, aa ca rdcinoasele, bulboasele i leguminoasele.

Asolamentul poate fi compus din 3,5,7 sole. Foarte des n structura asolamentului se ntroduce
lucern ca sol sritoare, care mbuntete calitile solului i care las dup ea n sol o
cantitate nsemnat de Azot. Un rol important n asolamnetele legumiculturii n cazul
intensificrii ramurii l ocup culturile intermediare. Ele nu numai c sporesc productivitatea
solului, dar i atenuaz considerabil consecine nefavorabile ale concentariei nalte a
semnturilor i plantaiilor de culturi de baz, mbogete solul cu substane organice, reduc
gradul de nburuienire a solelor i atacarea plantelor de ctre boli i duntori, amelioreaz
nsuirile hidrofizice ale solului i sunt un eficient mijloc al antieroziunilor. n structura
plantaiilor pe suprafeele irigate se conin multe culturi cu faza timpurie de recoltare: mazre
verde, cartoful, varza timpurie, cultura de toamn i de primvar recoltate pentru nutre verde i
fn. Dup aceste culturi pot fi nsmnate cu succes rdcinoasele alimentare varza tardiv,
castravetele i alte culturi. Pentru culturile ce urmeaz a fi cultivate n gospodria dat, innd
cont de caracteristicile lor agrobiologice se va alctui urmtorul asolament:
2.4. Exploatarea parcului de masini si tractoare.
ntreprinderea dat dispune de o gam larg de utilaj tehnic. O mare majoritate dintre aceast
tehnica fiind intr-o stare foarte bun de lucru. Iar acum n ultimii ctiva ani sa nlocuit tehnica
veche si uzat cu cea nou si performant. Ceia ce d posibilitatea de a produce si a obtine o
productie de calitate mai superioar si fcnd o economie mai nsemnat din toate punctele de
vedere, cum ar fi: timp, petrol, uleiuri tehnice, piese, s.a. Ct si poluarea mediului ambiant.
Asupra condiiilor de exploatare a tehnicii agricole influeneaz un numr de factori exteriori i
interiori. Dintre factorii exteriori sunt: condiiile climaterice, proprietile fizico-chimice ale
solului i plantelor, precum i nivelul calitativ al ntreinerilor tehnice i reparaiilor mainilor.
Dintre factorii interiori sunt: proprietile constructive i tehnologice ale pieselor i
subansamblurilor, respectiv nivelul calitativ al proiectrilor, calitatea fabricrii, asamblrii i
rodajului.

Metode de deplasare ale

agregatelor la efectuarea
lucrarilor agricole
Lungimea totala a deplasarilor
effectuate de agregat, in timpul lucrului,
se calculeaza in functie de suprafata A ( ha ) lucrata si latimea de lucru
B1 ( m ) adica:
A
Ll = 104 [m ]
Bl

Lungimea deplasarilor in gol la capetele parcelelor reprezinta aproximativ 8 la

15 % din lungimea totala parcursa de agregat. Daca se tine seama ca fiecare
kilometru parcurs de agregat duce la sporirea consumului de conbustibil si la
micsorarea capacitatii de lucru, rezulta necesitatea studierii miscarii agregatului cu
scopul de a reduce la minm delasarile in gol.
Lungimea deplasarilor in gol este influentata de urmatorii factori: lungimea
deplasarilor in lucru, dimensiunile agregatului, latimea parcelei,felul intoarcerilor si
latimea zonei de intoarcere.
Pentru folosirea rationala a agregatelor, este necesar sa se ia urmatoarele
masuri:
- deplasarile in gol sa fie reduse la minimum;
- agregatele formate sa aiba o raza mica de intoarcere si sa fie alcatuite de
preferinta din masimi purtate si semipurtate ;
- agregatele sa aiba o greutate mica.
In timpul intoarcerilor,agregatul se deplaseaza de obicei,dupa linii curbe.Aceste
linii sint descrise de centrul agregatului. Pentru usurinta urmaririi traiectorie
descrise de agregat, centrul cinematic al agregatului se alege la mijlocul arborile
planetari ai tractorului, in punctul O a ( fig 1)
Punctul Ol in jurul caruia are loc miscarea agregatului, se numeste centru de
intoarcere al agregatulului.

fig 1
Cu aceasta distanta trebuie sa se deplaseze centrul agregatului fata de linia ab
( linia de control ), pentru ca organele active ale masinilor sa ajunga in dreptul ei.
Intoarcerea tractoruui pe roti este determinata de pozitia rotilor de directia
fata de planul ce trece prin axa de simetrie a tractorului.Pentru ca rotile sa se
roteasca fara derapare, este necesar ca axele lor geometrice sa se intersecteze intrun punct comun Ob care reprezinta centrul circumferintelor dscrise de roti.Distanta
de la centrul de intoarcere pina la centrul agregatului se numeste raza de
intoarcere.
Intarcerea tractorului pe senile se realizeaza prin dcuplarea unuia din amreaje
si frinarea senilei sau numai prin decuplarea amreajului.Raza minima de intoarcere
se calculeaza in functie de ecartamentul E al tractorului si latimea b 0 a senilei,
adica:
b0

Rmin = E+

2
Raza de intoarcere a agregatului se stabileste pornind de la consideratul ca
unchiul maxim de intoarcere nu trebuie sa fie mai mare decit cel format de linia AO l,
dusa perpendicular pe vectorul V A si tangent la obada rotii in punctul n ( fig 2 )

fig 2
Din triunchiurile asemenea Amn si ACOl, se poate scrie egalitatea :
AC

Am

=
COl

mn

Daca se inlacuiesc laturile triunghiului cu valorile corespunzatoare, adica

D

AC = Lm; COl = R ; Am = Lm - si mn = , se obtine:

2

relatia 1

Din relatia ( 1 ) rezulta ca raza de intoarcere a agrgatului trebuie sa fie ceva mai
mare decit jumatatea latimii masinii sau a dispozitivului de cuplare.
Metodele principale de deplasare a agregatelor agricole
Metodele principale de deplasare a agregatelor sint urmatoarele:
-Metoda de deplasare in parti ( fig 3,a ) reaalizata prin intrarea agregatului
agricol pe parcela prin partea laterala a acesteia

fig 3,a
- Metoda de deplasare la cormana ( fig 3,b ) realizata prin intrarea
agregatului agricol pe parcela prin mijlocul acestea.

fig 3,b

-Metoda de deplasare in suveica ( fig 3,c ) realizata prin deplasarea

agregatului dintr-o parte in alta a parcelei,executind la capete intoarceri cu bucla.

fig 3, c
-Metoda de deplasare in diagobala ( fig 3,d) realizata prin deplasarea agregatului
agricol dupa directia diagonalei principale a parcelei.

fig 3, d

-Medoda de deplasare circulara ( fig 3 ,e) realizata prin deplasarea agregatului

paralel cu toate laturile parcelei,fie cu intrarea prin mijlocul

fig 3,e
parcelei,fie prin partea laterala a acestea.
Alegerea metodei de deplasare a agregatului agricol se face in functie de
caracteristicile constructive si functionale ale acestuia, precum si de dimensiunile
parcelelor, felul culturilor si lucrarilor agricole ce se executa.
In general, metoda de deplasare in parti si la cormana se utilizeaza la
agregatele agricole,petru lucrarile solului,la care organele de lucru trebuie scoase
din sol la capatul parcelei in timpul intoarcerilor; metoda de deplasare in suveica se
foloseste la agregatele aricole pentru semanat, administrat ingrasaminte, recoltat
etc.,fiind cea mai raspindita metoda de deplasare; metoda de deplasare in
diagonala se utilizeaza la agregatele agricole pentru grapat, cind lucrarea trebuie
executata in directie obliga fata de directia araturii, iar metoda de deplasare
circulara se foloseste in special la agregatele agricole pentru rcoltat, excluzind
culturile prasitoare.

Fie ca ziua "TA "s-i fie binecuvntat cu fericire, bucurie, raze de soare si prietenie! La muli i
minunai ani,MARIA !

Mesajul unui profesor de excepie: Avem o ar plin de

imbecili cu studii superioare, care nu tiu c America e
continent. Suntei o generaie aproape pierdut
Un profesor de literatur englez de la una dintre cele mai bune universiti din Romnia a
hotrt ca, nainte de a iei la pensie, s adreseze un mesaj destul de usturtor studen ilor,
ncercnd, pentru ultima dat, s deschid ochii digitali ai copiilor.
Pentru ce ai venit aici?N-a vrea s strig la voi, pentru c n-are sens, oricum n-o s m
nelegei. Nimeni nu are nevoie de voi aici, stnd aa pe bnci, ateptnd o minune i privind
plictisii nainte. Mergei acas, pentru c pierdei timpul, v pierdei viaa! Universitatea e un
loc pentru nvat i nu avei nici un drept s-l mpuii cu lenevia voastr. Dac vrei s nvai,
suntei binevenii. Dac nu, ieii afar, nimeni nu v vrea aici.Avem o ar plin de imbecili cu
studii superioare, care nici mcar nu tiu c America e continent, nu ar. Nu mai avem nevoie
de fantome zombate care vin aici ca s-i ia o diplom. Diploma aia po i s-o folose ti doar
atunci cnd se termin o anumit hrtie n cas. Nu v minii pe voi n iv: mai mult de
jumtate dintre voi vor ajunge s lucreze la o fabric sau ntr-un restaurant, pentru c suntei
lenoi i arogani!Suntei o generaie aproape pierdut. Nu v intereseaz nimic, n afar de
telefoane i laptop-uri i stomacurile voastre. Avei o minte putrezit. Poate v credei mai
inteligeni dect alii, poate civa dintre voi i sunt dar restul, restul suntei toi la fel de
mediocri. Pentru asta ai i venit aici s acumulai cunotine, nu s putrezii n bnci! Nu v
irosii unica ans de a ajunge cineva. n epoca contemporan, unde informaia digital deine
puterea, iar mintea uman este folosit din ce n ce mai rar, voi pute i s lua i puterea n minile
voastre, dar fr voin i cunotin, o vei pierde foarte rapid.Eu nu vreau s v in moral
pentru c tiu cum e: s i se in moral cnd eti tnr i simi c toat lumea e la picioarele
tale. Am fost i eu pe acolo i mi-e familiar sentimentul dat nu conteaz ce studii faci, conteaz
s tii s te descurci. Dar nu e mereu aa i nimeni n-o s in cont de sentimentele voastre
interioare sau de ct de bine putei juca cri sau jocuri video atunci cnd o s v angajeze.
Cunotinele vor fi pe primul loc, iar puterea fizic i nfiarea pe-al doilea.

Prinii votri nu vor tri mereu, trebuie s realizai asta. Suntei maturi i nu mai are rost s
avem tabu-uri. Da, vor muri, i vei muri i voi. Dar ei, n comparaie cu voi, vor lsa ceva n
urma lor, ceva cu care vor, cu care trebuie s se mndreasc, i acel ceva suntei voi. Dac nu
vrei s punei mna pe carte i s v schimbai spre bine, s acumulai ceva ce, n compara ie cu
excesul de hormoni i prietenii de-o noapte, nu va disprea niciodat, pentru voi, atunci facei-o
mcar pentru prinii votri.
Facei-o pentru acele persoane care au muncit toat viaa lor pentru ca voi s avei unde dormi, s
avei ce mnca i s-i permit acel computer n faa cruia v pierdei zilele i nopile. Data
viitoare cnd mergi la baie, privete n oglind i ntreab-te dac prinii ti s-ar mndri cu a a
odor. Eu nu.
Sper ca urmtoarea noastr ntlnire s aib loc ntr-o bibliotec, nu restaurant fast-food.
Rmnei cu bine.

Cum s creti copii buni: sfaturile unui psiholog de la Harvard

Orice printe i dorete ca cei mici s devin aduli respectuoi cu cei din jur,
amabili i responsabili. Cu toate acestea, foarte puini dintre ei i nva copiii ce
este compasiunea, potrivit unui studiu realizat de Richard Weissbourd, psiholog la
Harvard. Specialistul le ofer prinilor cteva recomandri despre cum sa cresti un
copil bun.Richard Weissbourd este psiholog la Harvard specializat n educaie i
coordonatului unui proiect intitulat Making Caring Common, prin care ajut
copiii s nvee compasiunea. De ce ar avea nevoie cei mici de profesori pentru a
nva s le pese de oamenii din jur? Pentru c foarte puini prini sunt preocupai
de acest aspect, dup cum reiese dintr-un studiu realizat de acelai specialist.n jur
de 80% din copiii i tinerii care au luat parte la aceast cercetare spun c prinii
lor se bucur mai mult de realizrile i de fericirea copiilor dect de gesturile
frumoase fcute pentru cei din jur, scrie publicaia american The Washington
Post. Cei mai muli copii au bifat afirmaia: Prinii mei sunt mai mndri de mine
dac iau note mari la coal dect dac sunt un membru bun al comunitii n clas
sau la coal.Psihologul Richard Weissbourd ofer prinilor cteva recomandri
despre cum sa cresti un copil bun si mai respectuos cu oamenii din jur. Copiii nu
se nasc buni sau ri i nu ar trebui s renunm niciodat la educarea lor. n fiecare
etap a copilriei, ei au nevoie de aduli care s-i ajute s devin buni, respectuoi
i responsabili n comunitatea n care triesc, spune specialistul american.
1. Grija pentru ceilali trebuie s devin o prioritate
De ce? Majoritatea prinilor pun pe primul loc fericirea i realizrile copiilor, n
detrimentul grijii pentru ceilali. ns, copiii trebuie s-i adapteze nevoile la cele

ale oamenilor din jur, indiferent c este vorba doar de o pas a mingii sau despre a
lua partea unui coleg care este agresat.
Cum? Copiii trebuie s aud de la prini c este important s te preocupe oamenii
din jur. n loc s-i spunei copilului: Cel mai important lucru este s fii fericit,
ncercai s-i spunei: Cel mai important lucru este s fii bun. Dac avei copii cu
vrste mai mari, avei grij ca el s se adreseze respectuos oamenilor din jur, chiar
i atunci cnd sunt obotii sau nervoi. ntrebai periodic nvtorul/profesorii cum
se poart copilul cu colegii la coal.O situaie concret n care l putei nva ce
nseamn empatia: cnd copilul vrea s ias din echipa de fotbal a colii sau din
trupa n care a cntat, prinii ar trebui s-i atrag atenia asupra obligaiilor pe care
le are fa de grup i s-l ncurajeze s gseasc soluii pentru a nu afecta grupul
respectiv.
2. Oferii copilului ocazii n care s-i exerseze empatia
De ce? Copii deprind mai uor empatia i grija fa de ceilali exersndu-le
constant, spune psihologul Richard Weissbourd.
Cum? Aceast calitate se deprinde la fel ca abilitatea de a cnta la un instrument.
Repetiiile zilnice indiferent c este vorba despre a ajuta un coleg la teme sau a
avea o ndatorire la coal vor ajuta copiii s fie mai ateni la nevoile celor din jur
i s se implice n comunitate.Nu oferii copilului recompense ori de cte ori ajut
la strngerea mesei. El trebuie s tie c are cteva responsabiliti n cas.
Rspltii-l numai cnd face gesturi cu adevrat remarcabile. Comentai cu copiii
gesturile frumoase, caritabile pe care le vedei la televizor i discutai despre actele
de nedreptate la care asistai.
3. Extindei preocuprile copilului
De ce? Copiilor le pas, de regul, de numai cteva persoane din familie sau de
civa prieteni. O provocare pentru prini este s le atrag atenia celor mici
asupra oamenilor din afara acestui cerc restrns, cum ar fi colegul nou de clas,
cineva care locuiete la distan sau o persoan care nu vorbete aceeai limb ca
el.
Cum? Copii trebuie s neleag dintr-o perspectiv mai larg oamenii cu care
interacioneaz zilnic, inclusiv pe cei vulnerabili. Ei trebuie s vad c deciziile lor
afecteaz comunitatea din care fac parte, dar trebuie s devin preocupai i de
oamenii din afara comunitii lor sau dintr-o alt cultur.

Avei grij ca cel mic s fie prietenos i recunosctor cu toi oamenii din viaa lor,
inclusiv cu oferul de autobuz sau cu chelnerul. ncurajai copilul s-i pese de
oamenii vulnerabili. Folosii-v de o poveste din ziare sau de la televizor pentru a
v face copilul s se gndeasc la copiii mai puin norocoi din alt ar.
4. Fii mentori pentru copil
De ce? Copiii nva valorile morale privind la adulii pe care-i respect. De
asemenea, ei nva aceste valori analiznd dileme etice mpreun cu prinii, cum
ar fi: Ar trebui s-mi invit noul vecin la ziua mea n condiiile n care prietena
mea cea mai bun nu l place?.
Cum? A fi un model pentru copii nseamn c trebuie s exersai i dvs.
compasiunea. Nu trebuie s fii perfect n permanen, este chiar recomandat s v
recunoatei greelile i neajunsurile n faa copilului. Trebuie, de asemenea, s
nvai s ascultai i perspectiva acestuia.Putei face munc voluntar cel puin o
dat pe lun i va fi ideal dac implicai n acelai timp copilul n aceast activitate.
5. nvai copilul s-i controleze emoiile negative
De ce? Adesea, preocuparea pentru ceilali este umbri de sentimente negative
precum furia, ruinea sau invidia.
Cum? Trebuie s-i nvai pe cei mici c aceste emoii sunt normale, dar modul n
care le gestioneaz nu este tocmai n regul. Copiii au nevoie de ajutorul nostru
pentru a putea gestiona aceste emoii ntr-o manier constructiv.Iat o metod
simpl de a v ajurta copilul s se calmeze: rugai-l s se opreasc din ce face sau
spune, s inspire profund pe nas i s expire pe gur pn numr la cinci. Exersai
aceast metod cnd copilul este calm, iar dac se enerveaz, amintii-i tehnica i
punei-o n practic mpreun. Dup o vreme, va ncepe s o fac singur exerciiul
de respiraie i va fi capabil s-i exprime sentimentele ntr-o manier potrivit.

Cminele de btrni vor primi 595 lei pe lun pentru

fiecare vrstnic internat. Guvernul se pregtete de
iarna demografic
16 feb, 00:02 | Cristina omnescu | ECONOMICA.net

Criz de cmine de btrni la nivel naional, liste de ateptare foarte lungi, personal de
specialitate i fonduri insuficiente pentru finanarea acestora att de la autoritile locale care le
au n subordine, ct i de la bugetul de stat. Sintetic, acestea sunt cele mai mari probleme cu care
se confrunt cminele pentru vrstnici de cel puin cinci ani ncoace. Acestea vor lua amploare
odat cu pensionarea decreilor, n anul 2032. Iat ce msuri vrea s ia Guvernul Ciolo ca s in
n fru aceste probleme.
Comenteaza

Guvernul se pregtete de iarna demografic

Punctual, cminele de btrni vor putea solicita de la bugetul de stat pn la 7135 lei pe an,
per beneficiar (adic persoan vrstnic internat), potrivit unui proiect de Hotrre a
Guvernului Ciolo.
E vorba de proiect de HG privind aprobarea programului de interes naional "Creterea calitii
vieii persoanelor vrstnice din cminele pentru persoane vrstnice".
Acelai proiect de HG propune creterea ponderii personalului de specialitate din cminele
pentru vrstnici la 60%, de la 47% n prezent, din numrul total al angajailor acestor cmine.
Guvernul vrea s aloce n acest an 9 milioane lei cminelor de btrni ca s susin msurile
antemenionate.
Efectele preconizate ale acestei HG sunt scderea cererilor n ateptare pentru internarea n
cminele de btrni, dar i creterea numrului de vrstnici internai n aceste cmine, autonomi
din punct de vedere fizic i psihic (pe fondul creterii personalului de specialitate care ngrijete
vrstnicii).
Concret, cminele de btrni vor putea solicita de la bugetul de stat, aproape 595 de lei pe
lun, per beneficiar, funcie de capacitatea cminului i de lista sa de ateptare, arat un proiect
de Hotrre a Guvernului Ciolo.
Unde suntem acum
n prezent, autoritile locale care au n subordine o parte dintre cmine nu pot asigura finanarea
acestora, iar fondurile de la bugetul de stat sunt foarte mici i insuficiente.
Autoritile administraiei publice locale nu au suficieni bani s asigure finanarea ngrijirii
persoanelor vrstnice n cmine de btrni, spun autorii proiectului de HG.

n acest context, majoritatea primriilor care au beneficiat de finanare din programul de interes
naional "Dezvoltarea reelei naionale de cmine pentru persoanele vrstnice" s-au adresat n
repetate rnduri Ministerului Muncii cu solicitarea de prelungire a acestuia, sau de asigurare de
finanare din alte fonduri, ca s nu fie nevoite s limiteze admiterea n cmine sau s le nchid,
se arat n proiectul de HG.
Solicitrile autoritilor administraiei publice locale de a fi sprijinite n continuare pentru
susinerea financiar a funcionrii cminelor pentru persoane vrstnice sunt justificate, spun
autorii proiectului de HG. Iat cteva motive:
Contribuiile beneficiarilor nu acoper cheltuielile de funcionare ale acestor cmine de
btrni
Finanarea centrelor rezideniale pentru persoane vrstnice se realizeaz n principal din bugetul
local, din contribuia beneficiarului i/sau, dup caz, a familiei acestuia i din bugetul de stat;
Persoanele care realizeaz venituri i, dup caz, susintorii legali ai acestora au obligaia de a
contribui la costurile serviciilor sociale de care beneficiaz, iar dac nu au venituri i nici
susintori legali care s datoreze ntreinerea acestora sau ale cror venituri nu permit asigurarea
contribuiei lunare, serviciile sunt asistate gratuit, costurile aferente fiind susinute din bugetele
publice;
n consecin, chiar n situaiile n care persoana vrstnic pltete n ntregime contribuia
stabilit de consiliul local, cheltuielile de funcionare ale cminului rmn neacoperite.
Cum se stabilesc costurile pe care le implic internarea vrstnicilor n cmine de btrni
Costurile privind ngrijirea unui btrn ntr-un cmin din sistemul public sunt calculate de
autoritile publice locale care le au n administrare.
Concret, consiliile locale sau judeene stabilesc costul mediu lunar de ntreinere, precum i
cuantumul contribuiei lunare de ntreinere datorate de persoanele vrstnice ngrijite n cminele
publice i/sau de susintorii legali ai acestora, ne explic oficialii Ministerului Muncii. Acest
cost mediu lunar de ntreinere se stabilete anual, nainte de adoptarea bugetelor proprii.
Costul mediu lunar de ntreinere se calculeaz funcie de gradul de dependen al persoanei
vrstnice ngrijite n acel cmin, n baza cheltuielilor de ntreinere, ne mai spun oficialii
Ministerului Muncii.
Ct pltesc btrnii sau aparintorii lor pentru internare ntr-un cmin public
Contribuia lunar de ntreinere a rezidenilor din aceste cmine reprezint cel mult 60% din
valoarea veniturilor personale lunare, n acest caz, din pensie. Totui, aceast contribuie nu va
depi costul mediu lunar de ntreinere aprobat pentru fiecare cmin. Dac nici btrnul i nici
susintorii legali ai acesteia nu au venituri, ngrijirea acestuia este suportat din bugetul local.

n costul mediu lunar de ntreinere stabilit de consiliul local, n baza cruia se percepe
contribuia persoanei vrstnice, nu sunt incluse cheltuielile cu personalul, potrivit prevederilor
articolului 25 din Legea nr.17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare.
Sumele alocate de la bugetul de stat pentru cminele de btrni sunt insuficiente
Cheltuielile curente i de capital ale cminelor pentru persoane vrstnice se asigur din venituri
extrabugetare i din subvenii acordate de la bugetul de stat, potrivit articolului 18, alineatul (5)
din Legea nr.17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Potrivit prevederilor articolului 21 din aceeai lege, de la bugetul de stat se aloc fonduri pentru
completarea veniturilor extrabugetare ale cminelor, atunci cnd resursele bugetelor locale sunt
insuficiente, precum i pentru alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
De exemplu, n anul 2013, contribuiile persoanelor internate n cminele de btrni din
subordinea consiliilor locale au constituit 28% din veniturile cminelor pentru persoane
vrstnice publice, n vreme ce subveniile de la bugetul de stat au contribuit cu 13% la veniturile
cminelor.
Tot n 2013, contribuiile persoanelor internate n cminele de btrni din subordinea
Direciilor de Asisten Social au avut o pondere de 17% la veniturile totale ale cminelor,
iar subveniile de la bugetul de stat - de 5%.
Personalul de specialitate din cminele pentru btrni este insuficient
n medie, n jur de 47% dintre angajaii cminelor de btrni reprezint personal de specialitate.
Insuficient, spun autorii proiectului de HG.
Guverul i propune s creasc ponderea personalului de specialitate din cadrul acestor cmine la
60% din totalul angajailor.

Aaa bun, deci, nu m-am hotarat pentru toti, daaaar cam asa vad momentan:
Hermia - Ioana Ivancov

Helena - Diana Maria Tuas

Demetrius - aici am o mare problema si nu stiu ce sa ma fac - sunt panicat!
Lysander - Oprea Lucretiu-gabriel
Oberon - Moise Mihnea
Titania - Ela Enescu
Puck - Moi
Fundulea - Liviu Vasiloaica
Thezeu - Septar Ovidiu Adnan
Hypolita - Iulia Badiu
Egeu - Stephen McRay
Philostrat - Alexandru Zariosu
Zane, spirite, draci, laci, prolog - Florentina Eftene, Mara Mitrut, Stephen McRay,
Alexandru Zariosu (voi doi cel mai probabil o sa aveti doua roluri, vedem)

Ordinul MT nr. 682/2015 - modificarea si completarea Reglementarilor

privind inspectia tehnica periodica - RNTR 1
Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 682/2015 pentru modificarea si
completarea Reglementarilor privind certificarea incadrarii vehiculelor
inmatriculate sau inregistrate in normele tehnice privind siguranta circulatiei
rutiere, protectia mediului si in categoria de folosinta conform destinatiei, prin
inspectia tehnica periodica - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului
transporturilor, constructiilor si turismului nr. 2.133/2005. a fost publicat in
Monitorul Oficial nr. 422 din 15 iunie 2015.
Avand in vedere prevederile art. III din Legea nr. 59/2015 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea incadrarii
vehiculelor inmatriculate sau inregistrate in normele tehnice privind siguranta
circulatiei rutiere, protectia mediului si in categoria de folosinta conform
destinatiei, prin inspectia tehnica periodica, in temeiul art. 5 alin. (4) din Hotararea
Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea si functionarea Ministerului
Transporturilor, cu modificarile ulterioare, ministrul transporturilor emite
urmatorul ordin:
Art. I. - Reglementarile privind certificarea incadrarii vehiculelor inmatriculate sau
inregistrate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia
mediului si in categoria de folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica
periodica - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor,
constructiilor si turismului nr. 2.133/2005, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 5 alineatul (3) litera a), punctul ii) se modifica si va avea urmatorul
cuprins:
ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane in regim de taxi sau in
regim de inchiriere;.
2. La articolul 5 alineatul (3) litera a), dupa punctul ii) se introduce un nou punct,
punctul iii, cu urmatorul cuprins:
iii) autovehicule utilizate pentru invatarea conducerii auto care au, in afara locului
conducatorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.
3. La articolul 5 alineatul (3) litera b), dupa punctul v) se introduce un nou punct,
punctul vi, cu urmatorul cuprins:
vi) autovehicule utilizate pentru invatarea conducerii auto, cu exceptia
autovehiculelor prevazute la lit. a) pct. iii).
4. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, in afara locului
conducatorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru
invatarea conducerii auto, precum si autovehiculele utilizate pentru transportul de
persoane in regim de taxi sau in regim de inchiriere se supun primei ITP la un an,
daca la data primei inmatriculari in Romania au fost noi.
5. La articolul 7, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 7. - (1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul marfurilor periculoase, la
vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisterna
lente destinate transportului de marfuri periculoase, la vehiculele istorice, la
autovehiculele destinate competitiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici
speciale, la vehiculele inregistrate prevazute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la
vehiculele radiate din evidenta care au fost inmatriculate ori inregistrate anterior in
Romania, in vederea inmatricularii sau a inregistrarii acestora, la vehiculele
inmatriculate in alte state, precum si inspectia tehnica in vederea redobandirii
certificatului de inmatriculare sau a certificatului de inregistrare se efectueaza
numai de personalul RAR.
6. La articolul 7, alineatul (11) se abroga.
7. La articolul 8, alineatul (2) se abroga.
8. La articolul 11 alineatul (1), literele a) si c) se modifica si vor avea urmatorul
cuprins:

a) sa fie:
a1) calificate ca inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile;
sau
a2) calificate ca inginer mecanic, inginer electromecanic, subinginer mecanic,
subinginer electromecanic, maistru mecanic, maistru electromecanic, tehnician
mecanic, tehnician electromecanic sau tehnician transporturi;...................................
c) pentru persoanele calificate potrivit prevederilor lit. a2), sa aiba o vechime de
minimum 3 ani, dupa cum urmeaza:
- in activitatea de reparatii auto (activitati mecanice sau electromecanice),
desfasurata in ateliere autorizate potrivit legii;
- in activitati de omologari sau verificari tehnice pentru vehicule, desfasurate in
cadrul unor autoritati de omologare ori servicii tehnice notificate;
- in activitatea de ITP (in calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), desfasurata
in cadrul unor SITP autorizate potrivit legii.
9. La articolul 16, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(4) In cazul in care la identificare se constata necesitatea respingerii pentru
motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuarii ITP,
persoana care a prezentat vehiculul fiind indrumata la o reprezentanta RAR sau la
celelalte organisme abilitate legal. In acest caz nu se accepta efectuarea unei noi
ITP decat dupa rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru
motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie inregistrarea in
calculator a vehiculelor respinse pentru neconformitati legate de identificare.
10. La articolul 16 alineatul (6) litera a), al treilea paragraf se modifica si va avea
urmatorul cuprins:
Nu se va efectua pentru acelasi autovehicul simultan ITP pentru activitatile de
transport de persoane in regim de taxi (TAXI) si, respectiv, de invatare a conducerii
auto (SCOALA). Implicit, nu se poate completa un singur rand din anexa la
certificatul de inmatriculare pentru ambele activitati.
11. La articolul 16, dupa alineatul (11) se introduc doua noi alineate, alineatele
(111) si (112), cu urmatorul cuprins:
(111) Vehiculul inspectat va ramane permanent in incinta SITP, pana la finalizarea
inregistrarilor in baza nationala de date si eliberarea documentelor aferente ITP.

(112) In toate cazurile, ultima mentiune din anexa la certificatul de inmatriculare

este cea valabila si le anuleaza pe precedentele.
12. La articolul 17, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(4) In cazul depasirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei
prezentari se va efectua o noua ITP.
13. La articolul 21, alineatul (21) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(21) Latimea spatiului delimitat in care se desfasoara activitatea de ITP, masurata
in orice punct pe lungimea acestuia, cu exceptia stalpilor din structura de
rezistenta, nu trebuie sa fie mai mica de 2,5 m pentru SITP ce solicita autorizarea
pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicita autorizarea pentru clasa a IIa de ITP si de 5,5 m pentru SITP ce solicita autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.
14. La articolul 29, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(3) Cerintele referitoare la dimensiunile minime prevazute la art. 10 alin. (1) pct.
2 lit. a), precum si la art. 21 alin. (21) si (7) nu se aplica spatiilor aferente SITP
pentru care a fost emisa autorizatia tehnica pana la 31 decembrie 2012 inclusiv si
nici spatiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost obtinuta autorizatia de
construire pana la 31 decembrie 2012 inclusiv.
15. La articolul 29, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu
urmatorul cuprins:
(31) In cazul dimensiunilor minime prevazute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a),
precum si la art. 21 alin. (21) si (7) se accepta o toleranta de - 5%. 16. In anexa nr.
2, la litera D punctul 3, al treilea paragraf se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Geamurile aflate in campul de vizibilitate principal al conducatorului auto trebuie
sa aiba un factor de transmisie normala a luminii de cel putin 70%. Campul de
vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale fata
si luneta.
17. In anexa nr. 21, dupa tabel se introduc urmatoarele note:
E - verificare ce necesita utilizarea unui echipament specializat Reparatie sau
modificare necorespunzatoare inseamna o reparatie sau modificare cu efecte
negative asupra sigurantei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificari
neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate). DMi

(defect minor) - defectiune tehnica ce nu are un efect semnificativ asupra

sigurantei rutiere si protectiei mediului, precum si alte neconformitati minore
(inclusiv in ceea ce priveste identificarea vehiculului). Nu este necesara
reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defectiunea respectiva sa fie
eliminata in cel mai scurt timp. DMa (defect major) - defectiune tehnica ce are un
efect semnificativ asupra sigurantei rutiere (inclusiv in ceea ce priveste ceilalti
participanti la trafic) si asupra protectiei mediului, precum si alte neconformitati
majore (inclusiv in ceea ce priveste identificarea vehiculului). Utilizarea
vehiculului este permisa in functie de prevederile legislatiei privind circulatia pe
drumurile publice. DP (defect periculos) - defectiune tehnica care constituie un risc
imediat privind siguranta circulatiei rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe
drumurile publice. In cazul defectelor care sunt incadrate in mai multe grupe de
gravitate (DMi, DMa si/sau DP) incadrarea tine cont de despartirea acestora pe
grupe realizata prin semnul /. In cazul defectelor ce pot fi incadrate in mai multe
grupe de gravitate (DMi, DMa si/sau DP), pentru care nu se specifica clar
incadrarea, inspectorul RAR este responsabil de incadrarea acestora in functie de
gravitatea lor in functie de definitiile specifice..
Art. II. - Regia Autonoma Registrul Auto Roman va duce la indeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. III. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si
intra in vigoare la data publicarii.
Ministrul transporturilor,
Ioan Rus
Bucuresti, 27 mai 2015.
Nr. 682.

Ordinul MT nr. 682/2015 privind modificarea i completarea Reglementrilor

privind certificarea ncadrrii vehiculelor rutiere nmatriculate sau nregistrate
n normele tehnice privind sigurana circulaiei rutiere, protecia mediului i
n categoria de folosi conform destinaiei, prin inspecia tehnic periodic

RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i

turismului nr. 2.133/2005 (M. Of. nr.422/15.06.2015)

Serviciile de inspecie tehnic a vehiculelor rutiere se pot desfura numai de ctre ageni
economici care au capabilitatea tehnic adecvat i care, n urma unei evaluri, sunt autorizai de
ctre Registrul Auto Romn (n continuare RAR), organismul tehnic desemnat n acest sens de
Ministerul Transporturilor. []
Evaluarea capabilitii tehnice i autorizarea agenilor economici care presteaz servicii de
inspecie tehnic a vehiculelor rutiere au fost elaborate n cadrul RAR pe baza Ordonanei
81/2000 i a Ordinul ministrului transporturilor 565/2000 privind modificarea i completarea
Ordinului ministrului transporturilor nr. 353/1998 pentru aprobarea Reglementrilor privind
certificarea ncadrrii vehicululor rutiere, nmatriculate, n normele tehnice privind
sigurana circulaiei rutiere, protecia mediului i folosin conform destinaiei, prin
inspecia tehnic periodic (RNTR-1).
Unde m prezint?
Agentul economic, se prezint la Reprezentana RAR din judeul n care i desfoar activitatea
(pentru Bucureti la sediul RAR din Calea Griviei nr. 391A, Departamentul RAR-OCS),
exprimndu-i intenia de a solicita autorizarea/reautorizarea.
Ce acte mi trebuie?
Iniierea autorizrii/reautorizarii se face la solicitarea agentului economic, de ctre personalul din
reprezentantele judeene ale RAR, desemnat s efectueze aceast activitate.
La reprezentana RAR solicitantul primete informaiile necesare i mapa cu documente pentru
autorizare/reautorizare de la reprezentantul RAR, care conine Cererea de autorizare/reautorizare
i chestionarul de Autoevaluare.
De la RAR, solicitantul va cumpra reglementarea RNTR-1, care stabilete modul de organizare
a unei staii de inspecie tehnic, cerinele impuse vehiculelor rutiere prezentate pentru inspecia
tehnic periodic i procedurile ce se execut n staia de inspecie.
n cazul reautorizrii staiei de inspecie tehnic, agentul economic este ntiinat de ctre RAR
despre data expirrii autorizaiei, i n condiiile n care se dorete reautorizarea, va solicita mapa
cu documente informative.
Solicitantul depune dosarul de autorizare/reautorizare, n funcie de localitate, la sediul
Reprezentanei RAR judeene sau la sediul din Calea Griviei 391A, sect. 1 ( pentru Bucureti i

jud. Ilfov), se nregistreaz cererea de autorizare/reautorizare n registrul de intrri/ieiri i se

acord un numr de dosar.
La prezentarea de ctre solicitant a dosarului de autorizare/reautorizare completat corespunztor,
se vor prezenta cerinele francizorului i alinierea la condiiile departamentului ITP-SPNV
privind monitorizarea inspeciilor tehnice dup autorizare/reautorizare.Ulterior, se va efectua
planificarea datei auditului, cu acordul solicitantului i a efului Compartimentului Autorizri
(pentru teritoriu, al Responsabilului Auditor din Centrul Zonal).
Se recomand ca auditul pentru reautorizarea staiei de inspecie tehnic s se desfoare la o
dat anterioar cu minim 20 de zile de la data expirrii autorizaiei valabile dar nu mai mult de
30 de zile de la aceast dat.
Dac la efectuarea auditului nu au fost constate neconformiti majore sau dac aceste
neconformiti majore s-au eliminat se trece la evaluarea final n vederea autorizrii. Emiterea
autorizaiei se efectueaz n momentul n care se aprob autorizarea i sunt ndeplinite cerinele
francizorului.
Autorizaia emis, mpreun cu un exemplar din Contractul de franciza, se nmneaz
reprezentantului agentului economic.
Autorizaia, valabil pe o perioad de maxim 2 ani de la data nceperii activitii n condiiile de
meninere a capabilitii tehnice iniiale, confirmate prin monitorizarea departamentului RARITPSPNV, poate fi extins/restrns/suspendat/anulat, n conformitate cu prevederile RNTR-1.
Din partea RAR-OCS pentru informaii suplimentare referitoare la activitatea de autorizare a
staiilor de inspecie tehnic periodic a vehiculelor rutiere va sta la dispoziie ing. Drago
APETREI la tel 021/2027000 int. 244.

Decalogul parintelui Savatie Bastovoi!

1. Sa nu uiti ca trebuie sa mori
Cand aveam doi ani, am cazut din sania inhamata la cal, iar tata s-a dus fara sa ma
observe. Tata era padurar pe atunci si intamplarea a avut loc chiar la poarta
cantonului din Oricova. Cand calul a pornit, eu am cazut pe spate, in zapada,
amestecandu-ma cu cerul alb de iarna. Atunci am avut pentru prima oara
descoperirea singuratatii si a mortii. Nu am plans si nici nu am strigat. tin minte ca
eram imbracat intr-o salopeta albastra cu gluga. M-am intors tacut in casa, la
mama, mergand atat de incet, incat sa-i dau ragaz tatei sa ma ajunga din urma.
2. Sa nu uiti ca trebuie sa iubesti
Cel mai cumplit lucru care i se poate intampla unui om este sa nu fie iubit. Dar
cred ca si mai cumplit este sa nu iubesti. intotdeauna mi-a fost usor sa iubesc
oamenii, sa ma bucur ca-i vad. De aceea, nu am avut nicio piedica in a intelege
Evanghelia. Cand faceam vreo bazaconie, mamica imi spunea: Du-te de la mine,
nu te mai iubesc. Asta era pentru mine pedeapsa suprema, pe care eu o traiam ca
pe o izgonire din Rai. Sfantul Isaac Sirul spunea ca focul iadului nu este altceva
decat dragostea pierduta pe care esti condamnat sa o contempli vesnic.
3. Sa nu pretuiesti in bani ceea ce Dumnezeu ti-a dat in dar
Am inteles asta in adolescenta. Eu fiind elev la Liceul de Arta (Octav Bancila)
din Iasi, mama m-a dus la Petersburg sa vad Ermitajul. Acolo, am stat la o familie
de abhazi, o femeie divortata cu doi copii, dar foarte descurcareata. O chema
Izolda si ea mi-a cumparat prima mea chitara. Dumnezeu sa-i dea sanatate! Avea
gratar si facea multi bani. Eu niciodata nu am vazut atat de multi bani. Vindea
frigarui noaptea, pana spre dimineata, ca erau noptile albe. Uneori ieseam si eu cu
ei, ca era interesant. Ei faceau si vindeau frigarui, iar eu desenam intr-o mapa pe
care o sprijineam pe genunchi. Cat oamenii mancau, eu aveam timp sa le fur
portretele. Un barbat chel si vesel s-a apropiat de mine si a inceput sa exclame:
Pai asta sunt eu! Sunt chiar eu! Cat sa-ti dau ca sa mi-l vinzi?. Eu zic, vi-l dau
asa, eu nu vand. si i-am dat acel portret. Barbatul totusi mi-a dat un dolar, era in

1991. Apoi s-a dus. Eu am ramas cu acel ban. L-am pus intr-un caiet si nu l-am
folosit niciodata.
4. Sa nu crezi raul
De cate ori am crezut un rau despre cineva, am avut doar de pierdut. M-am simtit
murdar, partas la o lucrare de uratire a omului. Am vorbit si eu de rau, iar timpul
mi-a demonstrat de fiecare data ca nu am avut dreptate. Prefer sa gresesc prin a-mi
pastra o parere buna despre un om rau decat sa ajung sa cred o vorba proasta
despre un om bun. Orice rau este o minciuna. Raul, asa cum spunea fericitul
Augustin, nu exista. Raul este o mare absenta, absenta binelui si a iubirii. De aceea,
a crede raul este totuna cu a te cufunda in absenta, in minciuna.
5. Sa nu te crezi pierdut
Eu sunt o fire inclinata spre deznadejde, cunoscand toate relele care ies din aceasta
cadere sufleteasca. Dar intr-o zi mi-a venit gandul salvator. Mi-am zis ca
Dumnezeu cunostea caderile mele, si cele trecute, si cele viitoare si totusi m-a
creat, iar Dumnezeu nu aduce pe nimeni pe lume spre pierzare. Daca ne-am nascut
inseamna ca Dumnezeu si-a pus toata increderea in noi. E o mare incurajare sa te
gandesti ca Dumnezeu are incredere in tine. La disperare omul e capabil de orice
rau, el se porneste cu razboi impotriva propriei fiinte, avand parca o placere
demonica din a-si calca propriile principii, practic sinucigandu-se spiritual. Cred ca
orice duhovnic adevarat isi incepe sfatuirea de dupa spovedanie prin cuvintele: Sa
nu deznadajduiesti.
6. Sa nu te crezi sfant
Sfantul Siluan Athonitul zicea: Doua ganduri sa nu le primesti si sa nu le crezi,
primul ca nu te vei mantui si al doilea ca esti sfant. Sa nu te crezi mai bun ca altii.
Lucrarea pe care o faci, prin darul lui Dumnezeu, poate fi mai buna decat a
vecinului, dar asta nu inseamna ca tu esti mai bun ca el, doar lucrarea e mai buna.
Darurile date de Dumnezeu nu se iau inapoi, dar oricine se mandreste cu lucrarile
sale ajunge sa se intunece si sa foloseasca darul prosteste, dupa care ajunge sa-si
piarda demnitatea.
7. Sa nu te pui chezas
De cate ori m-am pus chezas pentru cineva, am incurcat oamenii si am facut rau.
De cand ma tin minte, ma bagam sa salvez pe toata lumea. Narcomani, betivi,
femei batute de barbat si asa mai departe. N-am salvat pe nimeni, numai necazuri,
bani furati, lucruri disparute, probleme cu vecinii. Am ajuns la concluzia ca daca
vrei sa ajuti pe cineva, ajuta cat te tin curelele, dar fara sa implici si alti oameni.
Asta inseamna sa te pui chezas pentru cineva, sa garantezi ca el se va indrepta, ca

te reprezinta. Mare greseala. Odata am citit din Pildele lui Solomon sfatul acesta:
Sa nu te pui chezas. Noi, cand citim Scriptura, intelegem si retinem doar atat cat
am experimentat, celelalte cuvinte nici nu le vedem.
8. Sa nu te razbuni de doua ori
Razbunarea este un pacat, dar este omeneasca. Scriptura spune sa nu pedepsesti de
doua ori pentru aceeasi greseala, principiu care a ajuns si in dreptul roman. Pot
intelege un gest de razbunare, desi e mai bine sa nu te razbuni, dar ma instrainez de
omul care se razbuna de doua ori, adica la nesfarsit, pentru o singura greseala.
Cand m-am razbunat o data, a mai mers cum a mai mers, m-a iertat Dumnezeu, dar
cand m-am razbunat a doua oara, s-a intors totul in capul meu si am ajuns sa
inteleg ca m-am razboit cu mine insumi.
9. Sa nu invingi cu orice pret
Oamenii care cauta sa fie invingatori cu orice pret, in cele din urma, pierd totul.
Prefer sa fiu considerat invins uneori pentru a-mi pastra sansa sa inving la urma.
Odata un episcop roman mi l-a laudat pe Adrian Nastase (se intampla prin 2004):
Va dati seama, omul acesta (Adrian Nastase) a avut doar note de zece, niciun
noua! E extraordinar, nu-i asa?. Eu i-am raspuns: Eu nu am incredere in oamenii
care au avut numai note de zece. De ce?, m-a intrebat episcopul surprins.
Pentru ca ei nu stiu sa piarda, iar omul care nu stie sa piarda te vinde pentru o
victorie vremelnica.
10. Sa nu razi de rusinea nimanui
Cand eram mic, am auzit baietii mai mari razand de cineva care a fost prins intr-un
pacat rusinos. Apoi, de fiecare data cand ma intalneam cu acel om sau auzeam
vorbindu-se de el, imi venea in minte, fara sa vreau, pacatul pe care il facuse. Dar
nicodata nu am spus cu buzele mele acel pacat si m-am purtat asa cu acel om ca si
cum nu as sti nimic. Nici acum, cand el a murit, nu pot spune ce am auzit, pentru
ca nu vreau sa-i rascolesc rusinea.

1. Venim pe lume singuri si singuri plecam din ea.

2. Noi nu ne intalnim intamplator Noi intalnim doar acele persoane pe care deja
le cunoastem in subconstientul nostru.
3. Cei mai multi oameni nu isi doresc libertate deoarece asta inseamna
responsabilitate. Iar responsabilitatile ii sperie pe oameni.

4. Misiunea de a-l face pe individ fericit nu era in planul de creare a lumii.

5. Cu cat omul este mai perfect la exterior, cu atat mai multi demoni are in
interior
6. Din pacate, aflate sub presiune, emotiile nu mor. Ele tac. Dar continua sa
influenteze omul din interior.
7. Cel ce iubeste multe femei le descopera. Cel care o iubeste doar pe una
descopera iubirea.
8. Sa nu cauti putere si incredere in sine in alta parte. Trebuie sa le cauti in tine.
Mereu acolo au fost.
9. La un om care mereu munceste, rar vin oaspeti la un ceainic care fierbe
mustele nu umbla.
10. In evul mediu m-ar fi ars pe mine, acum ard doar cartile mele.
11. Uneori, tigara e doar o tigara.
12. Iubirea si munca acestea sunt pietrele patrate care stau la baza omenirii.
13. Invidia este distrugatoare.
14. Noi nu scapam de greselile pe care le fac altii, iar noi radem de ei.
15. Nu este nimic mai scump decat boala si ignorarea ei.
16. Nimic nu ne costa mai scump in viata decat boala si prostia.
17. Masele niciodata nu au dorit sa cunoasca adevarul. Ele vor iluzii fara de care
nu pot trai.
18. Parafilia poate fi considerata doar lipsa sexului, restul e o chestiune de gust.
19. Primul om care a aruncat o injuratura in locul unei pietre a fost creatorul
civilizatiei.
20. Primul simptom al prostiei este lipsa totala a rusinii.
21. Visurile sunt drumul regesc spre inconstient.

22. Fiecare persoana are dorinte pe care nu le spune nimanui si dorinte pe care nu
le recunoaste nici el insusi.
23. Omului ii este caracteristic sa pretuiasca si sa-si doreasca ceea ce nu poate
avea.
24. Unicul om cu care sa te compari esti tu, cel din trecut. Si singurul, fata de care
trebuie sa fii mai bun esti tu, in prezent.
25. Omul nu renunta niciodata la nimic, el doar isi schimba placerile.
26. Marimea personalitatii tale este egala cu problema care te poate scoate din
sarite.

Dac i-a plcut acest artCe s faci dac vrei s ai mereu noroc la BANI.
Dac ai probleme cu banii s-ar putea s fie i pentru c pur i simplu nu ai lipici la
"cacaval". Baba Vanga, cunoscuta prezictoare din Bulgaria ale crei vorbe sunt
urmate de unii cu sfinenie, a lsat posteritii cteva sfaturi pentru toi cei care vor s
aib noroc la bani Iat ce trebuie s faci dac vrei s ai mereu bani i prosperitate:Nu
lsa niciodat pe mas buci de pine nemncat, dac vrei s i pstrezi fericirea. O
bucat de pine, chiar i uscat, nu se va arunca, n caz contrar, casa ta nu va avea
prosperitate. Mai bine hrnete psrile i animalele.Nu mnca sau bea ap dintr-un
vas spart sau crpat dac nu vrei s fii lipsit de succes, bunstare i prosperitate.
Vesela spart aduce ghinion, aa c mai bine o arunci, chiar dac are doar o mic
crptur sau e puin ciobit.Dimineaa, cnd te dai jos din pat, pune jos piciorul drept
i apoi pe stngul, dac vrei s ai noroc i prosperitate.Nu cuta niciodat al doilea
papuc, n timp ce primul este deja nclat. Mai nti gsete-i pe ambii, apoi ncal-te!
Dac vrei ca niciun ru i nicio persoan rea s nu-i intre n cas i dac vrei s aduci
norocul n casa ta, atrn deasupra uii de la intrare dou crengue de soc
ncruciate.Dac vrei s vin norocul n casa ta, pstreaz mereu o moned Talisman a
altui stat, dar numai de argint. Dac vrei s ncepi o nou fil n viaa ta, ateapt luna
nou i rearanjeaz mobilierul din cas. Norocul nu va atepta multDac succesul i-a
ntors spatele, presar sare pe toate pervazurile din cas. Dup ce norocul se ntoarce,
strnge-o pe toat cu mtura, fr s o atingi cu minile, pune-o ntr-un pachet i du-o
departe de cas sau ngroap-o.n cazul n care n casa ta este o oglind spart,
stropete-o cu un pic de ap i apoi ngroap-o n pmnt. Dac n camer n care st
agat o oglind a stat cineva bolnav pentru o lung perioad de timp, sau a fost o
ceart, ori s-au ntmplat nenelegeri, este cazul s tergi sau stropeti oglinda cu ap
sfinit.Dac povesteti cuiva despre succesul i averea ta, bate de trei ori pe ceva de
lemn i scuip de trei ori peste umrul stng, ca s nu-l deochi.Nu da niciodat banii
mruni sracilor i nu da sare mprumut, pentru c riti s cazi n srcie. De
asemenea, nu dona ultimul mruni rmas n portmoneu.Cnd i cumperi

un portmoneu nou, pune acolo pentru o vreme o

bijuterie scump din aur. Va aduce o mulime de bani i
mult avere. Pune n portmoneul n care ii banii frunze
de ment i un praf de scorioar. Ele atrag dup sine
banii.Dac doreti s ai mereu bani i s nu cunoti
nevoi, niciodat nu transporta banii ntr-un tub, nu
numra banii din puculi i niciodat nu pune geanta
pe jos

Cura de slabire delicioasa: dureaza 12 zile, are efecte

rapide si de durata
Dieta cu pomelo este una dintre dietele care nu numai ca va scapa de
kilogramele nedorite, ci si va contribui la o buna alimentare a organismului cu
vitamine. Valoarea nutritiva si continutul scazut de calorii din pomelo este ideal in
regimul de slabire. Pomelo este bogat in vitamina C, are fibre, fier si proteine.
O dieta cu pomelo dureaza 12 zile. Atunci cand incepeti o dieta care este
combinata cu pomelo, va veti confrunta cu restrictie de aproximativ 800 de calorii
zi. In timpul acestei cure, se consuma cel putin 8 pahare de apa pe zi.
Meniu pentru dieta cu pomelo:
Mic dejun: 2 oua fierte tari 2 felii de paine o jumatate de pomelo
Pranz: salata de legume (ridichi rosii + + salata verde + castravete), o bucata
carne fiarta. Nu mancati prajit sau sotat. Combina cu pomelo sau suc de pomelo.
Cina: Ar trebui sa folositi alimente care sunt de culoare rosie si verde (cu exceptia
cartofilor, porumb, mazare). Combinate cu peste sau carne de vita fiarta, nu prajita.
Pe langa combina de fructe pomelo sau o ceasca de suc de pomelo proaspat.
Dieta cu pomelo ajuta la prevenirea infectiilor tractului urinar, ajuta la dezvoltarea
de colagen, o proteina care fortifica pielea ceea ce face pielea flexibila si duce la
regenerarea tesutului, contribuie la ameliorarea sangerarilor gingivale, are un rol
important in a proteja functiile inimii, deoarece pomelo are un continut ridicat de
potasiu si vitamina C, care regleaza nivelul tensiunii arteriale, previne anemia
vitamina C din pomelo imbunatateste absorbtia fierului in organism, combate
ridurile si incetineste procesul de imbatranire.
Beneficiile uimitoare ale fructului pomelo

Dieta cu pomelo este considerata a fi o dieta bogata in fibre, care contribuie

semnificativ la pierderea in greutate. Alimentele bogate in fibre raman o perioada
mai lunga in stomac oferind o senzatie de satietate. Acest fruct are proprietati care
ajuta la arderea grasimilor si reducerea continutului de amidon si zahar din sange.

Dieta cu pomelo nu se recomanda in cazul in care persoana sufera de boli renale,

gastrite, diaree sau alte tulburari gastrointestinale. Consumul de prea mult pomelo
poate provoca reactii adverse, cum ar fi ameteli, reactii dureroase, dificultati de
respiratie si stomac deranjat.

Copiii activi sunt cei pe care nu ai cum s nu i observi, fiindc sunt peste tot. i recunoti repede,
fiindc sunt acei bebelui care fac primii pai la 8-10 luni n loc de 11-13. Sunt acei copii care n
loc s mearg, sar i se prind de liane. n loc s coboare scrile, prefer s alunece pe balustrade
n jos. Dac au ntr-o ncpere o mas cu creioane colorate pe ea, vor vrea s se urce pe mas i
apoi s sar pe unul din scaune, n loc s se aeze i s coloreze. Pe tobogan n parc se dau pe
burtic cu capul n jos.La grdini nu pot sta pe scaun mai mult de 5 minute fr s se ridice. La
coal vor lua creionul altui copil i l vor arunca n sus. Copiii activi i zvpiai sunt mereu n
micare, mereu n cutare de lucruri noi de fcut i de explorat. Am observat c dac i tratm pe
copiii activi uniform, aa cum i-am trata pe cei cu temperament flexibil sau timid, ei nu se vor
simi acceptai, iar noi vom avea senzaia c eforturile noastre de conectare sunt n zadar.Biatul
meu Yuri, de 9 ani are un temperament activ, este extrem de zburdalnic i nu st o clip locului.
Cnd era mic eram adeseori frustrat c nu sttea locului cu mine s ne drglim, prea c nu
are timp de asta. ncetul cu ncetul, observndu-l i citind despre copiii activi, am nceput s l
neleg.Am vzut c, pentru a m apropia de el, primul pas pe care a trebuit s l fac a fost s l
accept aa cum este el, adic zpcit i s nu mi doresc s fie altcumva. Apoi am vzut ct de
bine ne face amndurora s i nv ritmul i s mi adaptez paii la ai lui. Am nvat c aceast
recalibrare a mea n relaia cu el a nsemnat pentru el cea mai fain form de empatie pe care o
putea primi de la mine.Astfel, atunci cnd vreau s stau de vorb cu el, el se car pe o liana pe
care o avem atrnat n cas, se leagn pe ea i mi povestete de la coal. Sau sare din pat pe
parchet. Sau se pune cu capul n jos i cu picioarele pe perete. Toate astea n timp ce mi
povestete viaa lui frumoas i pasionat. Pe strad, uneori m ia de brat i o lum la fug. Pur i
simplu, fr un anun prealabil. Corpul lui plin de enrgie o cere. L-am nvat pe biatul sta i i
cunosc gesturile fizice i privirea cnd tiu c nu poate sta locului.i furia i e extrem de
visceral! nc tresar cnd o aud i o ascult. Cci, de multe ori, ncerc s o ascult. i n acele
momente apelez la mngiere, voce joas i contact vizual. Ca s m simt. Dac are momente n
care se teme i vrea s o ia la fug, fug cu el. Dac e la o petrecere i nu se simte confortabil, l
mngi. La copiii activi, mngierea e cea mai buna form de comunicare. Fiindc aceti copii
sunt mai senzoriali dect am putea crede.Cnd vine de la coal sau de la grdini, copilul
zvpiat are nevoie de o form de joc fizic prin care s i elibereze energia, dar i tensiunile pe
care corpul lui le-a acumulat. Ideal e s se joace cu printele de-a v-ai ascunselea. Sau de-a
prinselea. Sau s se caere n copaci i pe garduri, cu atenia printelui pe el. Sau s mearg pe
biciclet sau cu rolele. Deunzi, cnd l-am luat de a coal pe bieelul meu, am venit cu
bicicleta dup mine. S-a nfuriat cumplit, fiindc voia doar s ajung mai repede acas i s se
joace pe X-Box.I-am pus o limita blnd i i-am zis c mergem n parc cu bicicletele. S-a opus, a
plans, s-a descrcat astfel de haina tensiunilor accumulate de cteva zile, dup care am mers n
parc i s-a urcat cu bicicleta i pe rampe! Iar acas a ajutat la curenie. Dup asta ne-am bgat
unul n cellalt i am citit o carte. n seara trecut, am fcut wrestling cu el timp de 10 minute.
Din la adevrat, cu submission i pin-uri complicate. Fr menajamente. Am mai nvat c, cu
ct el crete i eu naintez n vrst, va trebui s mi cresc i condiia fizic! Fiindc vreau s fiu
n contact cu biatul sta plin de viaVedei? Dup lupt cu pernele, wrestling, alergat sau joc
fizic, copilul activ se relaxeaz i poate citi o carte mpreun.Ce mai putem face cu copiii

zvpiai pentru a-i focusa atenia? Putem petrece mpreun clipe de prezen contient
jucndu-ne fie de-a poziiile yoga i dndu-le nume simpatice, cum ar fi poziia fluturelui, a
pisicii, a leului (pe care le gsim n crticele de mindfulness pentru copii), fie culegnd frunze i
grupndu-le dup culoare, dup forme sau dup zimi. Sau numrnd toate lucrurile de culoare

Despre sentimentul ca nu esti apreciat/a

Atitudinea de bunavointa este esentiala in toate relatiile; ea ne induce dorinta sa facem acele
lucruri care partenerii nostri le apreciaza, mai ales daca eforturile ne sunt recunoscute si
apreciate. Dar daca simtim ca eforturile noastre nici nu au fost observate sau, mai rau,
partenerii nostri observa numai ceea ce nu facem ne pierdem interesul de a face, mai departe,
aceste acte generoase. In schimb ne enervam si ne simtim folositi.
"Depinde de fiecare dintre noi sa comunicam ceea ce ne face sa ne simtim apreciati", spune
Sollee. "Nu poti presupune ca partenerul tau stie ce sa faca". Ati putea, de asemenea, sa incercati
sa il surprindeti pe partener transformand situatia intr-un joc, asa cum face Madanes cu
partenerul ei atunci cand nu se simte apreciata pentru eforturile pe care le depune in bucatarie.
"Refuz sa fiu ranita in sentimente atat de usor de cineva", spune Madanes. Asa ca poarta un
dialog cu sine: "Imi spun: Cloe ceea ce faci este minunat. Multumesc, o nimic toata. Nu, nu. Este
intr-adevar gustos. Multumesc". A face asta in fata partenerului poate fi un indiciu suficient de
mare pentru a-l face sa vorbeasca. Chiar daca nu o face, cel putin preluati controlul propriilor
emotii si va extrageti dintr-o strefuare reactiva. Preluand controlul asupra problemei nu va veti
mai simti ca o victima ofensata de optuzitatea partenerului.
Dar nu este inca timpul sa deschidem sampania, aveti de reparat propriul pattern. Observam
lucruri care ne confirma prejudecatile, ceea ce inseamna ca va concentrati prea mult pe ceea ce
partenerul nu va ofera. Si, daca cautati, veti gasi dovezi de nerecunostinta.Va amintesc insa ca
comportamentul partenerului nu are niciun sens inerent, semnificatia pe care voi o atasati
comportamentului este dureroasa. Astfel ca atunci cand partenerul va cere sa duceti gunoiul si ati
vrea sa-i raspundeti "Dar ce? Sunt sclava ta?" amintiti-va de bunavointa pe care o aveati la
inceputul relatiei si concentrati-va mai mult pe ceea ce oferiti si mai putin pe ceea ce primiti.

Cand esti apreciat de propriul copil

Ma, faptu ca ne simtim bine cand ne sunt apreciate actiunile cred ca e de la sine inteles si nu
cred ca exista om pe lumea asta, sau aialalta, care sa nu nutreasca sentimente pozitive cand ii este
gadilat ego-ul cu cuvinte de lauda nu cred!Amu io nu am copil ca sa stiu exact cum e cand
esti apreciat de propriul copil, cum te simti cand esti laudat de fiul tau, in schimb pot sa-mi
imaginez acest lucru, prin extrapolare la nepot.In fine, revenim.Am un amic, care o realizat

extrem, da extrem de multe la viata lui. Incepand de la faptul ca e profesor universitar,

ambasadorul Romaniei in Portugalia, impresar la nume mari din sportul romanesc si terminand
cu implicarile pe care le-a avut (are in continuare) in viata comunitatii din Cluj, Mirciulica (ca
asa imi place mie sa-l alint) a reusit ceea ce multi doar au visat sa faca.Ei bine, intr-o zi merg la
birou la buburuza s-o iau si ma intalnesc cu Mirciulica. Pana isi strange buburuza geanta, intru in
vorba cu Mirciulica. Intre timp, apare fiul lui si ii zice:
Vai tata, ce familie grozava suntem noi!
Cum asa? intreaba Mirciulica cu un zambet laaaarg larg
Pai mama-i directoare si tu il cunosti pe Gog!

Instalatia de alimentare a motoarelor cu ardere interna

Instalatia de alimentare a unui motor cu ardere internaasigura depozitarea combustibilului
necesar functionarii acestuia, prepararea amestecului carburant ce arde in cilindrii motorului si
evacuarea gazelor rezultate din ardere.
Combustibili pentru automobile. Combustibilii pe baza de hidrocarburi sunt materiale prin a
caror ardere se obtine energia necesara deplasarii automobilului.
Combustibilii folositi in mod obisnuit la motoarele de automobile:
-benzina, pentru motoarele cu aprindere prin scanteie
-motorina, pentru motoarele cu aprindere prin compresie
In ultimii ani s-au facut numeroase cercetari pentru gasirea de combustibili inlocuitori, pe baza
alcool, de extrase din unele plante, gaz metan, hidrogen etc., precum si pentru folosirea la
automobile a motoarelor actionate electric, sau cu energie solara etc.
Principalele caracteristici ale benzinei sunt:
-volatilitatea
-cifra octanica.
Volatilitatea reprezinta capacitatea de transformare a benzinei in vapori, la o anumita
temperatura. De volatilitate depinde buna functionare a motorului la pornire, la accelerare si la
functionare pe timp rece. Cu cit o benzina este mai volatila, cu atat calitatea amestecului
carburant va fi mai buna, iar motorul va porni mai usor.
Cifra octanica (CO) este criteriul dupa care se alege combustibilul pentru motoarele cu
aprindere prin scanteie.
Automobilele dotate cu catalizatori folosesc benzina fara plumb ca si combustibil.
Catalizatorul asigura depoluarea atmosferica prin arderea completa a gazelor de evacuare,
deci in consecinta cantitatea de noxe emanate in atmosfera este mai mica.
Principalele caracteristici ale motorinei sunt:
-congelarea
-vascozitatea
-cifra cetanica (C.C.)
Congelarea este parametrul care indica temperatura la care motorina trece din stare lichida in
stare solida.
Vascozitatea este parametrul prin care se apreciaza fluiditatea motorinei.
Cifra cetanica (C.C.)indica sensibilitatea motorinei la autoaprindere prin compresie. Cu cat
cifra cetanica este mai mare cu atat motorul porneste mai usor.
Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie (M.A.S.) cuprinde in
general: -rezervorul de combustibil
-pompa de benzina
-carburatorul
-filtrul de aer
-galeria de admisie
-colectorul de evacuare
In afara de acestea, instalatia mai cuprinde unele accesorii ca:
-filtre de combustibil
-robinete

-indicatorul cantitatii de combustibil din rezervor si altele.

Instalatia de alimentare (M.A.S.)

1- conducte metalice; 2- filtru de benzina; 3- indicatorul cantitatii de benzina; 4- gura de
umplere; 5- rezervor de benzina;
6- filtru de aer; 7- carburator; 8- conducta flexibila; 9- pompa de benzina; 10- regulatorul petei
calde; 11- colector de evacuare; 12- galerie de admisie; 13- teava de evacuare; 14- toba de
evacuare;
Pentru functionarea unei astfel de instalatii, benzina din rezervorul 5 este aspirata de pompa de
benzina 9 si refulata in carburatorul 7. Legatura intre rezervor, pompa de benzina si carburator se
realizeaza prin conductele 1, pe traseul carora se afla si filtrul de benzina 2. In carburator,
benzina, impreuna cu aerul (aspirat si curatat in filtrul de aer 6), formeaza amestecul carburant
care patrunde in cilindrii. Distribuirea amestecului carburant la toti cilindrii motorului se face
prin galeria de admisie 12. Gazele calde, rezultate din arderea amestecului carburant, sunt
evacuate in colectorul 11 si de aici, in atmosfera, prin toba de evacuare 14
Rezervorul de combustibil serveste la pastrarea combustibilului necesar functionarii motorului.
Pompa de benzina serveste la debitarea fortata a combustibilului din rezervor in carburator.
Pompele de benzina care echipeaza, in general, motoarele de automobil sunt pompe cu
membrana, actionate mecanic sau electric.
In functie de tipul motorului pe care-l deservesc, pompele mecanice pot fi actionate:
-printr-o parghie
-de un excentric al arborelui cu came, la motoarele in patru timpi.
-pneumatic, prin depresiunea si presiunea din carter, la motoarele in doi timpi.

Sectiune printr-o pompa de benzina

1- perna de aer; 2- parghie de actionare la sfarsitul cursei;
3- parghie de actionare la inceputul cursei; 4- arbore cu came; 5- arcul parghiei; 6- tija
membranei; 7- orificiu; 8- arcul membranei; 9- membrana; 10- surub de golire;
11- capac; 12- supapa de admisie; 13- supapa de refulare;
14- piedica;
Carburatorul este un ansamblu de piese in interiorul caruia se produce amestecul carburant de
aer si combustibil, cu dozajul si in cantitatea ceruta de regimul de functionare al motorului cu
aprindere prin scanteie.
In carburator, combustibilul se pulverizeaza si se amesteca cu aerul in proportiile incadrate in
limitele de aprindere. Compozitia amestecului sau dozajul se determina prin raportarea greutatii
combustibilului la greutatea aerului. In functie de cantitatea dc benzina aflata in amestec, se
deosebesc urmatoarele feluri de amestec:
-amestec bogat
-amestec normal
-amestec sarac.
Functionarea carburatorului trebuie sa asigure in orice moment compozitia optima a amestecului
carburant.
Carburatorul elementar constituie partea fundamentala a unui carburator propriuzis.
Este format din:
-camera de nivel constant
-camera de amestec
-pulverizator.
Camera de nivel constant 6 este constituita dintr-un mic rezervor in care benzina este mentinuta
in permanent la acelasi nivel.
Camera de amestec constituie spatiul in care se produce amestecul combustibilului cu aerul.
Pulverizatorul 4 face legatura intre cele doua camere ale carburatorului.
Carburatorul elementar nu poate satisface cerintele impuse de functionarea motorului la diferite
regimuri, de aceea carburatorul propriu-zis este completat cu dispozitive de corectie:
-dispozitivul principal de dozare
-dispozitivul de putere
-pompa de accelerare

-dispozitivul de mers incet al motorului

-dispozitivul de pornire a motorului rece.

Carburatorul elementar
1- filtru de aer; 2- ac obturator (pontou); 3- plutitor; 4- pulverizator; 5- difuzor;
6- camera de nivel constant; 7- jiclor principal; 8- clapeta de acceleratie;
9- pata calda (dispozitiv de preancalzire); 10- galerie de admisie; 11- supapa de admisie;
Dispozitivul principal de dozare mentine compozitia optima a amestecului in limitele
regimurilor mijlocii de functionare, respectiv intre 20 ... 85% din puterea lui.
Dispozitivul de putere (economizorul) asigura imbogatirea amestecului carburant la regimuri
de putere mare.
Pompa de accelerate (de repriza) face ca amestecul carburant sa devina bogat la deschiderea
brusca a clapetei de acceleratie.
Dispozitivul de mers incet al motorului (de ralanti) asigura la mersul incet al motorului o
imbogatire a amestecului carburant.
Dispozitivul de pornire la rece a motorului (clapeta de soc) este format dintr-o clapeta care se
poate roti in jurul axei sale, controland astfel cantitatea de aer care se amesteca cu vaporii de
benzina servind la imbogatirea amestecului carburant. Amestecul mai bogat permite pornirea mai
usoara a motorului pe timp rece
Filtrul de aer opreste praful din atmosfera sa intre in camera de ardere. Daca motorul nu are
filtru de aer, praful aspirat, format din particule minerale extrem de fine si foarte dure, intra in
camera de ardere unde se amesteca cu uleiul de ungere fapt ce duce la uzura prematura setului
motor.
Filtrul de aer este montat inaintea orificiului de aspiratie al carburatorului si se compune dintr-un
recipient in interiorul caruia se afla un cartus filtrant. Aerul trece printre acest cartus si se curata
de praf.

Atentie cartusul filtrant se inlocuieste periodic in functie de recomandarile constructorului si

de categoria drumurilor pe care se circula (pe drumurile cu mult praf se inlocuieste mai des)
Galeria de admisie, colectorul si toba de evacuare. Galeria de admisie conduce amestecul
carburant de la carburator la toti cilindrii motorului, iar colectorul de evacuare serveste la
evacuarea gazelor arse din cilindri.
Galeria de admisie si colectorul de evacuare sunt confectionate din fonta in una sau in doua
piese, turnate separat, si imbinate cu suruburi. Ele se fixeaza de blocul motor prin flanse
prevazute cu garnituri de etan-sare si prezoane, fiind racordate la canalele care vin de la supapele
de admisie si evacuare. La flansa galeriei de admisie se monteaza carburatorul, iar la flansa
colectorului de evacuare se monteaza teava de evacuare, catalizatorul (la autovehiculele dotate
cu catalizator) si amortizorul de zgomot (toba de evacuare).
Instala tia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie (M.A.C.) asigura
introducerea in cilindrii si pulverizarea combustibilului in cantitatea necesara si in momentul
impus de conditiile de desfasurare a ciclului motor, astfel incit motorul sa poata dezvolta puterea
ceruta.
Spre deosebire de instalatia de alimentare a motoarelor cu carburator, care foloseste un
combustibil purificat si usor volatil, lucrand si la o presiune redusa, la motoarele cu aprindere
prin compresie instalatia de alimentare foloseste un combustibil mai putin purificat si greu
volatil.
Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie este o constructie robusta si de
mare precizie. Ea reprezinta partea cea mai delicata a motorului care, atat la constructie cat si la
exploatarea acestuia, necesita mare atentie si supraveghere si produce cele mai numeroase
defectiuni.

Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie

1- rezervor de combustibil; 2- pompa de alimentare;
3, 4- filtre de combustibil; 5- pompa de injectie;
6- injectoare; 7- filtru decantor;
8, 9, 11, 12- conducte de joasa presiune;
10- conducte de inalta presiune;
Partile componente ale instalatiei de alimentaire a motoarelor cu aprindere prin compresie sunt:
-rezervorul de combustibil

-pompa de alimentare (pompa de combustibil)

-filtrele de combustibil
-pompa de injectie
-injectoarele
-regulatorul de turatie al pompei de injectie
-conductele de joasa si inalta presiune.
Pompa de alimentare serveste la alimentarea echipamentului de injectie al motorului cu
aprindere prin compresie. La automobile, cele mai des intalnite pompe de alimentare sunt cele cu
piston.
Filtrele de combustibil. Functionarea normala si neintrerupta a motorului cu aprindere prin
compresie necesita curatirea prealabila a combustibilului de impuritati si de apa. Curatirea
insuficenta a combustibilului conduce la uzarea injectorului si deci la marirea consumului de
combustibil si la reducerea puterii motorului.
Evitarea acestor neajunsuri se face prin filtrarea combustibilului cu ajutorul a doua filtre:
-unul de filtrare primara, montat inaintea pompei de combustibil
-si celalalt de filtrare secundara, montat inaintea pompei de injectie.
Pompa de injectie are ca sarcina dozarea precisa si livrarea sub presiune a combustibilului.
Dupa modul de dozare a combustibilului, pompele de injectie se clasifica in:
-pompe cu reglaj prin cama variabila;
-pompe cu reglaj prin laminare;
-pompe cu reglaj prin scurtcircuit (cu sertar).
Datorita avantajelor pe care le prezinta, pompele cu reglaj prin scurtcircuit (cu sertar) au cea mai
larga raspandire.
Din punct de vedere principial, acest tip de pompa se poate realiza cu sertar separat sau cu
piston-sertar, ultimul tip avind o raspindire aproape generala.

Pompa de injectie cu piston-sertar

1- corpul pompei; 2- capul pompei; 3- cilindru; 4- piston sertar; 5- arc; 6- impingator cu rola; 7surub de reglare;
8- manson; 9- supapa de refulare; 10- arc; 1- racordul conductei de inalta presiune; 12- ax cu
came; 13, 14- flanse;

15- tija de reglare; 16- colier; 17- joja; 18- surub; C- canal; O- orificiu;
Pompa prezentata mai sus este de tipul cu piston-sertar, cu patru elemente de pompare.
Ea se compune din doua parti mari:
-corpul pompei 1
-capul pompei 2, in care se monteaza elementii.
In capul pompei 2 se gaseste un canal C prin care combustibilul vine de la filtrul si ajunge la
elementii pompei. Un element se compune din cilindrul 3 prevazut cu doua orificii O, in care
combustibilul este aspirat si prin care se realizeaza descarcarea in timpul curselor moarte.
In interiorul cilindrului pistonul-sertar se deplaseaza sub actiunea arcului 5, in cursa de aspiratie,
si sub actiunea camei, prin intermediul impingatorului cu rola 6 si a surubului de reglare 7, in
cursa de refulare. Surubul de reglare 7 foloseste la reglarea momentului inceperii injectiei
(inceputului cursei utile). Deasupra cilindrului 3 se afla supapa de refulare 9, arcul 10 si racordul
conductei de inalta presiune 11.
Tot in partea superioara a pompei se gaseste si mecanismul de reglare a cantitatii de combustibil
refulat de pompa catre injectoare, cantitate ce se obtine prin rotirea pistoanelor pompei.
Mecanismul de reglare este format din tija de reglare 15 prevazuta colierele 16. Colierele au un
canal in care patrunde bratul de comanda al mansonului 8. Capatul din dreapta al tijei 15 este
articulat cu parghia regulatorului.
In corpul pompei 1 se gaseste axul cu came 12, sprijinit pe doi rulmenti prin intermediul flansei
13, pe care se monteaza carcasa regulatorului, si al flansei 14. Flansa 14 serveste si la fixarea
pompei de injectie pe motor.
Axul cu came este prevazut in partea stanga cu sistemul de antrenare a regulatorului, iar in partea
dreapta cu propriul lui sistem de antrenare de catre motor.
In corpul pompei se introduce ulei pentru ungere, al carui nivel se controleaza cu joja 17. Pe
corpul pompei se prinde, prin suruburile 18, pompa de alimentare cu combustibil.
La functionarea acestei pompe, pistonul-sertar 4 se deplaseaza in cursa de refulare sub actiunea
camei, prin intermediul impingatorului 6 si al surubului de reglare 7. Injectia combustibilului
incepe in momentul in care pistonul astupa orificiile O, intrerupand legatura intre cilindrul 3 si
canalul C.
Sub presiunea combustibilului, supapa de refulare 9 se ridica de pe scaunul sau si combustibilul
trece spre injector. Sfarsitul injectiei are loc cand muchia elicoidala a pistonului deschide
orificiile O.
Ca urmare a scaderii presiunii din cilindrul 11, supapa de refulare 9 este readusa pe scaun de
arcul 10.
Dupa ce pistonul a trecut de punctul mort interior, deplasarea in jos (in cursa de aspiratie) se
efectueaza sub actiunea arcului 5 (care a fost comprimat in cursa de refulare).
Defectiunile sistemului de injectie fac ca motorul diesel sa scoata fum de culoare neagra in
exces, din aceasta cauza si consumul de carburant este mai mare si deci in consecinta
poluarea creste.
Injectoarele sunt organele care realizeaza pulverizarea fina si distributia uniforma a
combustibilului in camera de ardere.
In constructia actuala a motoarelor cu aprindere prin compresie se utilizeaza injectoare mecanice,
care pot fi:
-deschise

-inchise
dupa cum orificiul pulverizatorului este obturat sau nu de un ac.
Injectorul mecanic deschis este format din corpul principal 1, prevazut cu un racord de
legatura la conducta de inalta presiune, prin intermediul careia combustibilul intra in
pulverizatorul 2. Pulverizatorul este prevazut cu unul sau cu mai multe orificii, prin ale caror
dimensiuni si forme se asigura pulverizarea combustibilului. Legatura intre corpul principal si
pulverizator se realizeaza prin intermediul unei piulite de stringere 3.

Injectorul mecanic deschis

1- corp principal; 2- pulverizator; 3- piulita de strangere;
Injectorul mecanic inchis are orificiile de legatura intre injector si camera de ardere controlate
de catre o supapa realizata in forma de ac.
Acul injectorului este tinut de scaunul sau de un arc elicoidal cilindric, iar ridicarea lui se face
numai in timpul injectiei, sub actiunea presiunii combustibilului.
Injectoarele mecanice inchise pot fi actionate hidraulic, mecanic sau electric, primul mod de
actionare fiind cel mai raspandit. Corpul pulverizatorului 1 este prevazut cu un canal prin care
combustibilul trimis de pompa ajunge in camera pulverizatorului.
In interiorul pulverizatorului se afla acul 2 al injectorului, prelucrat cu doua diametre diferite si
prevazut la partea inferioara cu oportiune conica cu care inchide etans orificiul de iesire a
combustibilului.
Combustibilul, trimis cu presiune de pompa spre injector, exercita o presiune pe suprafata
gulerului, presiune ce rezulta din diferenta dintre diametrele acului injector.
Cand presiunea combustibilului atinge o anumita valoare, in asa fel incat forta care tinde sa
ridice acul este mai mare decat cea a arcului elicoidal, acul se ridica si permite combustibilului sa
patrunda prin orificiile pulverizatorului in camera de ardere a motorului.
Cand forta creata de presiunea combustibilului devine mai mica decat forta data de arc, acul
revine pe scaunul sau inchizand orificiul pulverizatorului.

Injector mecanic inchis

1- corpul pulverizatorului; 2- acul injectorului;
Regulatorul mecanic de turatie este un mecanism automat prin care se regleaza pompa de
injectie in asa fel incat aceasta sa raspunda cerintelor de functionare a motorului. El este actionat
de catre arborele cu came al pompei de injectie.
Regulatorul este format din doua greutati 2, articulate la un ax 1. Acestea actioneaza asupra
mansonului 3, care se sprijina pe parghia 4,articulata cu capatul inferior in punctul A1,.
La capatul superior al parghiei este articulata tija 6, care comanda cremaliera pompei de injectie
si arcul 5.
La cresterea turatiei fortele centrifuge, care tind sa departeze greutatile 2, aflate in miscare de
rotatie. Prin deplasarea greutatilor se deplaseaza tija 6, prin intermediul mansonului 3, producand
deplasarea cremalierei pompei de injectie in sensul cresterii cantitatii de combustibil injectate.
La scaderea turatiei, revenirea tijei si a greutatilor se face sub actiunea arcului 5.

Schema de principiu a regulatorului mecanic de turatie

1- ax; 2- greutate; 3- manson; 4- parghie; 5- arc; 6- tija;