Sunteți pe pagina 1din 28

1.

REALIZARE TERASAMENTE
1.1. Pichetajul lucrarilor
(1) De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile
de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este
insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, prin borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului, cel putin doi reperi pe km.
(2) In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor
de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a
reperilor de pe teren.
(3) Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, executantul trece la restabilirea si
completarea pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei prezentate
la aliniatul (2) de mai sus.
(4) In ambele cazuri trebuie sa faca o pichetare detaliata a profilelor transversale la o distanta
maxima de 30 de m in aliniament si al 20 m in curbe.
(5) Pichetii complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial.
(6) Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, executantul va materializa
prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea rambleelor sau adancimea sapaturii in ax, de - a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
(7) Executantulul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa, daca este necesar. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei
lucrarilor este efectuata de catre executant numai cu aprobarea beneficiarului.
(8) Cu ocazia efectuarii pichetajului, executantul impreuna cu beneficiarul vor identifica si
toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora.
1.2. Lucrari pregatitoare
(1) Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare
in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea terenului;
- demolarea constructiilor existente;
- pregatirea si aprobarea de catre beneficiar a fiselor tehnologice de executie, daca acestea sunt
cerute prin caietul de sarcini.
(2) Atunci cand ampriza viitoarei constructii este acoperita de vegetatie lemnoasa, inainte de
inceperea lucrarilor de terasamente, este necesara operatia de defrisare.
Executantul va taia copacii, va extrage radacinile, va taia tufisurile, inclusiv transportul materialului
lemnos, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare si cu prevederile
contractului. Pentru efectuarea defrisarilor, executantul trebuie sa aibe avizele legale necesare,
obtinute de catre beneficiar sau executant, conform celor stipulate in contractul de executie.
Defrisarea mecanizata poate curpinde dupa caz, unele din urmatoarele operatii:
- defrisarea cu echipamente de taiat / defrisat;
- doborarea arborilor prin tractare cu cabluri sau prin taiere cu ferastraul mecanic
- scoaterea buturugilor cu cupa excavatorului sau echipamente speciale montate pe tractor sau
pe excavator
Suprafata defrisata va trebui sa fie mai mare decat cea a viitoarei constructii cu cate 4-5 m pe
fiecare latura, pentru a nu ramane radacini In zona viitoarelor fundatii precu si pentru a realiza un
spatiu exterior utilizabil pentru deplasarea utilajelor, a materialelor si a muncitorilor.
(3) Indepartarea cioturilor si a radacinilor se va face pe toate suprafetele pe care se vor
executa terasamentele.
(4) Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
Pentru indepartarea crengilor, cioatelor, radacinilor si pietrelor de pe suprafata terenului de pot
folosi tractoare cu echipament de defrisat si adunat, buldozere, autogredere.Pentru indepartarea
vegetatiei de balta se vor lua masuri in primul rand de drenare si indepartare a apei. Transportul
materialului se face cu autobasculanta.
Decopertarea stratului vegetal sau a pamantului degradat
Aceasata operatie are doua obiective principale:
- indepartarea solului vegetal sau a pamantului degradat care este un material impropriu pentru
constructie sau ca teren de fundare.
- colectarea solului vegetal pentru a fi utilizat a redarea in circuitul agricol a unor suprafete nefertile,
pentru amenajari de parcuri, sere, reacoperirea amplasamentului dupa finalizarea lucrarii sau
pentru imbracarea taluzurilor terasamentelor.
Decaparea / decopertarea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului
si a gropilor de imprumut.
In functie de utilizarea care urmeaza a se da pamantului vegetal, se poate adopta una din
urmatoarele metode:
- formarea de depozite provizorii in apropierea amplasamentului lucrarii atunci cand urmeaza a se
reutiliza pamantul vegetal pentru acoperirea terenului la dinalizarea lucrarii
- incarcarea si transportul vegetalului sau a paantului degradat atunci cand el va fi utilizat in alte
amplasamente, mai indepartate.
Pentru formarea de depozite provizorii se pot utiliza urmatoarele masini de constructii: buldozer,
autogreder, incarcatoare frontale si mijloace de transport pentru transportul materialului de la
punctul de lucru la depozit.
In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre terasament, acestea trebuie
dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In
general, unde este cazul, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apei pluviale
si a altor ape.
Demolarea constructiilor vechi, existente pe amplasamentul viitoarei constructii si
transportul materialului rezultat
Atunci cand pe terenul respectiv se gasesc constructii vechi sau parti de constructii, acestea vor
trebui dezafectate iar materialul rezultat se va transporta la un loc de depozitare stabilit si aprobat
de organele locale si de mediu.
Exista doua categorii de constructii care pot fi supuse demolarii:
- constructii dezvoltate pe verticala
- constructii dezvoltate la nivelul terenului sau ingropate.
Demolarea constructiilor dezvoltate pe verticala se realizeaza cu urmatoarele utilaje si
tehnologii:
- cu buldozerul se poate demola prin imingere cu lama ridicata sau prin tragere cu un cablu fixat in
carligul de tractiune; in ambele cazuri se va avea grija ca utilajul sa se situeze in afara zonei in
care ar putea sa cada elemente ale constructiei supuse demolarii.
- cu excavatorul hidraulic cu cupa inversa se pot demola prin tragere cu bratul intins si ridicat la
inaltimea constructiei;
- cu greutatea agatata in macara se pot demola elemente verticale (pereti, stalpi, etc) prin rotirea
macaralei si lovirea laterala iar elementele orizontale (plansee, etc) prin caderea greutatii pe
verticala.
- se poate utiliza nacela pentru ridicarea muncitorului care executa taierea unor elemente de
rezitenta cu ajutorul aparatelor de sudura, ciocanelor pneumatice
Demolarea constructiilor dezvoltate la nivelul terenului sau ingropate, pot avea in vedere
realizarea de imbracaminti rutiere, platforme, etc.
Constructiile subterane vor fi demolate doar daca se afla in zona de constructie a fundatiei sau
instalatiilor noi de constructie sau daca prin distrugerea lor spontana in viitor ar putea afecta
stabilitatea si functionalitatea noii constructii ( de ex. o galerie, beci, etc)
Demolarea unor astfel de constructii se realizeaza cu scarificatorul, ciocan pneumatic sau alte
scule de mana sau montate pe excavator. Pentru demolarea consytructiilor subterane este
necesara in majoritatea cazuilor decopertarea acestora.
Materialele provenite din demolare vor fi depozitate cu grija pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in contract, caietele de sarcini sau, in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa
publica cea mai apropiata.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor etc. vor
fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate pentru a obtine gradul de compactare
specificat in caietul de sarcini.
Materialul rezultat din demolare se poate incarca folosind excavatoare sau incarcatoare frontale,
in autobasculante sau chiar sin in utilaje de mana (roabe, tomberoane) si se transporta in afara
amplasamentului.
O actiune importanta in perioada demolarii lucrarilor sibterane, precum si ulterior in timpul executiei
lucrarilor de terasamente si de fundatii, este identificarea si protejarea retelelor de electricitate,
apa, canalizare, gaze, telecomunicatii, etc. Aceste retele trebuie precizate in planurile de situatie
iar in teren prin pichetare cu tarusi sau alte semnale. Se vor instrui astfel mecanicii de pe utilaje
precum si ceilalti muncitori care actioneaza in acea perioada pe santier.
Daca in sapatura se depisteaza instalatii necunoscute sau vestigii arheologice, lucrarile se vor
intrerupe si se va anunta beneficiarul, priectantul si alte organe competente, dupa caz.
Nu se va trece la executia terasamentelor inainte ca beneficiarul sa constate si sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Executantul trebuie sa elaboreze fisa tehnologica pentru executia terasamentelor care va fi
avizata de catre responsabilul tehnic cu executia atestat, caruia i s-a incredintat lucrarea, apoi va
fi prezentata, inainte de inceperea lucrarilor, spre aprobare beneficiarului, daca aceasta este
stipulata in contract sau in caietul de sarcini.
Fisa tehnologica va contine informatii cu privire la programul lucrarilor de terasamente inclusiv
procedeele de compactare verificate pe baza sectoarelor de proba. Fisa trebuie sa prevada
urmatoarele date:
- echipamentul ce se va folosi pentru excavare, transport, raspandire, demolare, umezire,
compactare, finisare;
- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiune in pneuri, caracteristici
de vibrare, viteza);
- date cu privire la echipament, viteza de lucru, cu sau fara vibrare, stabilite prin testele de
laborator, pentru realizarea gradului de compactare in conformitate cu specificatiile din acest
document;
- grosimea stratului de pamant afanat si a celui compactat;
- intensitatea de compactare R/S;
- eficienta compactarii pamantului rezultat din diferenta dintre volumul unei probe de pamant uscat
compactat conform valorii de volum ceruta si volumul unei parti de material aflat in conditii de
afanare.
Lucrarile de terasamente nu se executa daca pamantul este inghetat, care contine gheata sau
zapada sau daca gradul de umiditate nu este corespunzator unei compactari optime. In consecinta
lucrarile se vor intrerupe in conditiile de vreme nefavorabila prezentate in aceasta procedura.

Terasamentele se vor executa pe timp friguros, sub +5C doar daca au fost luate masurile speciale
prevazute de normele tehnice in vigoare (Normativ C 16-84). Pe timpul executiei temperatura nu
trebuie sa fie mai mica de 1C.
Scarificarea pamantului
Scarificarea este operatia tehnologica de afanare a terenurilor, dislocarea rocilor, extragerea
pietrelor si radacinilor ingropate ramase dupa defrisare.
Scarificarea se poate aplica si terenurilor inghetate pentru a permite lucrul pe timpul rece si se
aplica si pe drumurile agricole care au fost compactate prin circulatia utilajelor agricole. Se pot
scarifica imbracamintile rutiere vechi care trebuiesc demolate sau refacute. Scarificarea se poate
realiza pe adancimi de cativa centimetri si ajungand pana la 1 m, in functie de natura terenului si
de scopul scarificarii.
Echipamentul de scarificare consta intr-un grup de dinti din otel montati pe autogreder in general
insa se pot,onta si pe tractor, pe incarcator sau pe utilaje terasiere.
Scarificarea se realizeaza obligatoriu dupa operatia de defrisare, indiferent de categoria terenului
si are ca scop inlaturarea radacinilor ingropate. Dupa defirsare se realizeaza scarificarea atat
longitudinala cat si transversala. Se scarifica pe o adancime recomandata de 50 cm.
Pentru scarificarea imbracamintilor rutiere, se va respecta grosimea specificata in proiectul de
executie.
Lucrari complementare lucrarilor de terasamente
In aceasta categorie de lucrari intra lucrarile de indepartare (epuizment) a apelor de suprafata de
pe amplasamentul pe care urmeaza a se executa lucrari de terasamente.
Acest subcapitol nu se aplica la executia lucrarilor care se pot executa sub apa. Indepartarea apei
de suprafata care balteste pe amplasamentul viitoarei constructii se poate realiza prin urmatoarele
metode:
- realizarea unor rigole de evacuare gravitationala a apei cater zonele invecinate cu cota mai joasa
sau catre emisari (rauri, lacuri, mare, ocean)
- realizarea uni sistem de drenuri (conducte sau santuri umplute cu material granular)
- realizarea unor puturi din care sa se pompeze apa
- pomparea directa din stratul de apa.
Pentru a preveni infiltrarea cu apa a amplasamentului lucrarii, se pot realiza in amonte de
aceaasta (daca etrenul este in panta si favorizeaza scurgerea apelor de suprafata cater zona de
lucru) santuri de garda care sa colecteze apele si sa le dirijeze catre zone care nu prezinta interes,
cater emisari sau sisteme de canalizare.
Dupa incheierea lucrarilor pregatitoare se reiau lucrarile topografice si se refac trasarile axelor,
contururilor si cotelor viitoarelor lucrari de terasamente. Se vor evidentia si repere martori in afara
amprizei lucrarilor.
1.3. Indepartarea maselor de pamant
(1) Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profilele cu umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, executantul trebuie sa prezinte
beneficiarului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de
miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor.
(2) Excedentul de sapatura cat si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii de
ramblee precum si pamantul din zonele de debleu care trebuie inlocuite vor fi transportate in
depozite definitive.
(3) Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
(4) Largirea debleelor si rambleelor de-a lungul traseului poate fi executata numai cu
aprobarea beneficiarului.
(5) Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamantului provenind din deblee si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile proiectului, ale standardelor nationale, normelor si ale
caietului de sarcini speciale pentru calitatea si conditiile de executie a rambleelor, executantul
trebuie sa informeze beneficiarul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a sursei
pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta
reala a materialelor si evaluarea cantitatilor ce se vor exploata.
(6) Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de executant - "Tabelul de
miscare a pamantului" care defineste in spatiu transportul si destinatia finala a fiecarei cantitati
izolate de debleu sau din groapa de imprumut.
(7) Acest plan este supus aprobarii beneficiarului in termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de incepere a lucrarilor.
1.4. Gropi de imprumut si depozite de pamant
(1) In cazul in care gropile de imprumut si depozitele nu sunt impuse prin proiect sau sarcini
speciale, ele vor fi alese de executant cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui sa fie solicitat
inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor.
(2) Cererea trebuie sa fie insotita de:
- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut inclusiv rezultatele testelor de
laborator si controlul materialelor;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului;
- acordul proprietarului pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si gropi de imprumut.
(3) La exploatarea gropilor de imprumut executantul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in zonele aprobate si va fi refolosit la etapa de
refacere;
- varfurile taluzelor gropilor de imprumut, in lipsa aprobarii prealabile a beneficiarului, vor fi la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumurilor;
- taluzele gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia ca
fundul sapaturii sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii iar taluzele trebuie
executate cu grija;
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in deblee sau sub
cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului amenajand
o bancheta de 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 13% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5
 1:3, Cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa niciun fel de
banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
(4) Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform
prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel
mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la cel mult de 10 m de varful taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente
si in afara firelor de scurgerea apelor.
(5) In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
(6) La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu se provoace inzapezirea
drumului.
(7) Executantul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice si particulare.
Executia lucrarilor de sapatura
Prin lucrari de terasamente se inteleg sapaturile, umpluturile, taluzarile si nivelarile. Lucrarile de
terasamente se executa cu urmatoarele tipuri de utilaje:
- excavatoare, buldozere, autogredere, incarcatoare frontale, rulouri si placi compactoare,
mijloace de transport, utilaje complexe (de ex. sapatoare de santuri, buldoexcavatoare,
excavatoare cu incarcator, etc)
Aceste utilaje pot fi folosite pentru sapaturi atat deasupra planului pe care stationeaza utilajul cat
si sub planul pe care stationeaza utilajul.

Sapatura cu pereti sprijiniti

Sprijinirea peretilor unor sapaturi pentru fundatii se impune, in general, atunci cand adincimea
acestora este mare, iar saparea in taluz cu o panta mai mica decit valorile maxime admisibile nu
este posibila.
Executarea unor sapaturi adinci, cu pereti verticali sau in taluz a carui panta depaseste pe cea
admisibila, apare in practica destul de frecvent. Astfel, cind se executa o sapatura sub nivelul
apelor subterane, se va cauta reducerea pe cit posibil a volumului gropii de fundatie, pentru a nu
avea epuismente prea mari de facut.
In orase, la executarea lucrarilor edilitare (canalizari, alimentari), al caror specific este adincimea
mare, nu se pot executa sapaturi in taluz cu pante admisibile, din cauza ca rezulta o ampriza prea
mare, iar suprafetele destinate acestor sapaturi sint in general limitate, datorita zonelor construite
si amenajate (cladiri, strazi etc.).
De asemenea, si unele lucrari civile in orase, care au cote de fundare adinci, impun efectuarea
sapaturilor cu pereti verticali sau taluzuri foarte abrupte, pentru a nu reduce spatiul destinat
lucrarilor de organizare a santierului.
In general, in toate aceste situatii se practica sapaturi cu pereti verticali, a caror stabilitate se
asigura cu ajutorul sprijinirilor.
Sprijinirile se pot clasifica in doua grupe mari :
- sprijiniri obisnuite, executate din dulapi, lemn ecarisat si rotund, sau chiar din elemente
prefabricate din beton si metal ;
- sprijiniri cu palplanse utilizate in cazuri speciale, la sapaturi adinci, precum si atunci cind
sapatura se executa sub nivelul freatic si exista pericolul de infiltratie sau inundare.
Dupa modul de executie, sprijinirile obisnuite se impart in :
- sprijiniri orizontale ;
- sprijiniri verticale.
Sprijinirile orizontale se folosesc in cazul paminturilor argiloase suficient de consistente, al
pietrisurilor si al nisipurilor indesate care au o oarecare cimentare, in care sapatura se poate
mentine un timp scurt nesprijinita pe o inaltime cel putin egala cu latimea dulapilor utilizati (20—
30 cm). Pe masura inaintarii sapaturii in adancime (dupa ce s-a ajuns la o adincime de circa 1 m)
peretii verticali sunt sprijiniti cu dulapi orizontali asezati de-a lungul peretelui cu mici interspatii
intre ei (fig. 12.7,a). Aceste interspatii sunt cu atat mai mari cu cit terenul este mai legat (coeziune
mare) si se miosoreaza pe masura ce creste adincimea, datorita maririi impingerii pamintului cu
adancimea. La paminturi argiloase fisurate, sau sensibile la actiunea apei, dulapii orizontali se
asaza fara interspafii intre ei (fig. 12.7, b).

- Fig. 12.7. Sprijiniri orizontale la sapaturi in spatii inguste :


- a — fixare cu spraituri din lemn prin impanare;
- b — fixare cu spraituri metalice
Dulapii orizontali sint sprijimti prin rigle sau dulapi verticali a caror sustinere este asigurata de
spraituri orizontale, la sapaturi inguste, sau spraituri inclinate la gropi de fundatii mai mari (fig.
12.8).

Fig. 12.8.Sprijinire orizontala cu spraituri inclinate.


Distanta l dintre dulapii verticali este in functie de natura si starea fizica a terenului. Pentru un
teren argilos de consisten^a ridicata Zi=2,0 m, iar la consistenta mai slaba Zi=l,5m. Spraiturile se
fac din lemn rotund, fixarea facindu-se cu pene din lemn tare (fig. 12.7, a). La executarea
sapaturilor in spatii inguste (funidatii continue, canalizari etc.) se pot utiliza spraituri metalioe de
inventar (fig. 12.7, b).
In cazul unei sapaturi cu latime mai mare de 6 m, daca fixarea spri-jinirii se face cu spraituri
orizontale, acestea trebuie sa fie contravintuite prin grinzi si contrafise in plan orizontal precum si
sprijinite pe verticala in dreptui nodurilor, pentru a impiedica cedarea prin flambaj, sau incovoierea
sub greuta'te proprie (fig. 12.9).

Fig. 12.9. Sprijinire orizontala cu spraituri orizontale contravantuite.


In unele situatii practice este necesar ca spatiul ocupat de sprijiniri (in special de spraituri) sa fie
cit mai redus, adica groapa de funda"t,ie sa fie cit mai libera. In acest sens se folosesc pentru
Sprijinire grinzi meta-lice (sine de cale ferata, profile laminate), care se bat in teren la distan^a de
1,5—2,0m. Pe aceste grinzi sprijina dulapii orizontali, care se fixeaza cu ajutorul unor pene (fig.
12.10, a) sau dispozitive metalice (fig. 12.10,b).
Datorita incastrarii realizate prin batere in teren aceste grinzi preiau impingerea pamintului, fara a
mai fi nevoie de spraituri. In eazul sapaturilor admci grinzile metalice se anicoreaza la partea
superioara. La sapaturi cu adincimi mai reduse, (pina la 3—4m) grinzile metalice pot fi inlocuite cu
piloti de lemn, infipti in fundul gropii si ancorati la partea superioara (fig. 12.11).
Sprijinirile verticale se folosesc la sapaturi executate in paminturi fara coeziune sau cu coeziune
slaba, in paminturi argiloase de consistenta redusa, precum si in cazul cind sint de asteptat
oarecari infiltratii de apa in groapa de fundatie.

a) b)
Fig. 12.10. Prinderea dulapilor orizontali de grinzile metalice :
a) Prindere cu pene ; b) prindere cu dispozitive metalice.

Pentru executarea acestor sprijiniri, dulapii vertical!, asezati alaturat, sint introdusi treptat in teren
prin batere, pe masura avansarii in adincime a sapaturii. Pentru ca pamintui sa nu se prabuseasca
cu ocazia adincirii gropii de fundatie, dulapii se bat inainte de a efectua sapatura, pe o adincime
de 50—60 cm. Baterea se poate face cu un berbec usor sau cu un ciocan pneumatic, ea fiind
usurata printr-o ascutire a capetelor inferioare a dulapilor sub forma de cutit. In cazul unor sapaturi
continue in spatii inguste a caror adincime nu depaseste lungimea
dulapilor, sprijinirea verticala se poate executa conform detaliului din fig. 12.12, unde dulapii
verticali sint sustinuti de dulapi orizontali fixati cu spraituri.
La latimi de sapatura mat mart, sprijinirea peretelui de dulapi verticali se face cu ajutorul unor cadre
orizontale, care se monteaza pe masura coboririi peretelui, si de care se fixeaza fiecare dulap
vertical cu ajutorul penelor (fig. 12.13).
Cadrele se fac din lemn rotund sau semiecarisat. Pe verticala cadrele se monteaza la distanta de
1—1,5 m, solidarizindu-se cu rigle verticale prin&e ou sooabe. Daca dimensauinile oadrelor sint
mari, ele se contravintuesc in plan orizontal si se sustin cu popi verticali care sprijina pe fundul
gropii de fundatie.
Pentru a se putea face baterea dulapilor verticali, dupa ce acestia au fost fixati de eadrele
orizontale prin pene, se procedeaza la slabirea pene-lor numai pentru dulapul care se bate,
asigurindu-se astfel tot timpul o buna Sprijinire a peretilor gropii de fundatie.
In cazul unor sapaturi adnci cu peretii verticali, executate in terenuri cu presiuni mari, se utilizeaza
metode miniere, cu dulapi verticali intro-dusi inclinat si sprijiniti cu cadre orizontale (fig. 12.14). Se
face o sapatura cu adincime de 0,20—0,30 m pe toata suprafata ; se monteaza primul cadru de
sustinere si se bate primul sir de dulapi pe intregul contur al sapaturii, dulapii avind o oarecare
inclinare fata de verticala. Se sapa pamintui pina ce se ajunge la cca. 0,50 m deasupra virfului
dulapilor, nivelindu-se fundul sapaturii la aceasta cota si montindu-se al doilea cadru de sustinere,
care se solidarizeaza de primul cu rigle verticale.
Fig. 12.14.

Sprijinire verticala pentru sapaturi adinci - pot ceda independent, cedarea unuia creind conditii
defavorabile celorlalte. De asemenea in terenul sprijinit din dreptui reazemelor fixe, datorate baterii
penelor, se creaza conditii de manifestare a rezistentei pasive terenului, iar pe portiunile dintre
aceste reazeme, terenul actioneaza asupra sprijinirii cu o impingere activa. Cauzele aratate mai
sus justifica diagramele de presiuni redate in figura 12.15, obtinute pe cale experimentala pentru
diverse sprijiniri de sapaturi in terenuri necoezive. Dupa im se poate observa, in cazul sprijinirilor
variatia presiunii din impingerea pamintului nu mai este liniara ca la zidurile de sprijin, ci se apropie
de o variable parabolica.
In cazul paminturilor necoezive (cu exceptia nisipurilor afinate), pentru calculul sprijinirilor se indica
adoptarea unei diagrame trapezoidale (fig. 12.16, a), care este infasuratoarea diagramelor stabilite
experimental pentru nisipuri afinate se inidica folosirea diagramei din figura 12.16, b. Suprafata
acestor diagrame este mai mare decit a celei triunghiulare cu ordonata corespunzatoare impingerii
active. In figura 12.16, c se reprezinta diagrama de presiuni pentru cazul paminturilor coezive.
Dimensionarea elementelor sprijinirilor. Pentru calcul, sprijinirile se compun in elemente simple
(dulapi orizontali, dulapi verticali, spraituri sau rigle de cadre orizontale) solicitate fiecare la o cota
parte din impingerea pamintului. Atit dulapii orizontali, dulapii verticali, cit si riglele cadrelor
orizontale se calculeaza la incovoiere, considerindu-se grinzi simplu rezemate intre doua puncte
succesive de sprijinire, deci fara a tine seama de continuitatea lor. Spraiturile se considera
solicitate si la compresiune.
1.5. Executia debleelor
(1) Sapaturile trebuie atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor proiectate, din profilele transversale; se vor
evita sapaturile in exces in deblee.
(2) In cazul cand, in mod accidental, apar asemenea situatii se va trece la umplerea la cota
proiectata in conformitate cu instructiunile beneficiarului.
(3) La saparea in materiale stancoase, executantul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
- in cazuri izolate, pentru roci moi si acolo unde se gasesc cantitati mici de roca, se pot folosi
mijloace manuale;
- pentru cantitati mari de excavari de roca se pot folosi materiale explozive;
- cantitatile de roca excavata sunt stabilite de executant impreuna cu beneficiarul.
(4) Excavarea de roca trebuie facuta de personal autorizat, cu antrenament si experienta
corespunzatoare, acesta trebuind sa reespecte legile si reglementarile referitoare la manipularea,
transportul si folosirea materialelor explozive pentru excavarea rocilor:
- executantul trebuie sa se asigure, in functie de materialul exploziv, ca sunt respectate toate
distantele de siguranta atat cat priveste proprietatea publica si privata cat si a persoanelor;
- pe timpul depozitarii, transportului, manipularii si a folosirii materialelor explozive, executantul
trebuie sa ia toate masurile de siguranta necesare;
- beneficiarul trebuie sa aprobe valorile de siguranta referitoare la amplitudinea vibratiilor si a
vitezei particulelor sau, in lipsa acestora, amplitudinea vibratiilor nu trebuie sa depaseasca 0-20
mm iar viteza particulelor 50 mm/sec. in cazul unei singure explozii sau 25 mm/sec. in cazul unor
serii de explozii. Pe timpul exploziei, vibratiile trebuie urmarite cu un Viagraf pentru terenurile din
zonele urbane sau din apropierea cladirilor, la cererea beneficiarului;
- dupa fiecare explozie terenul trebuie controlat si se vor indeparta rocile instabile.
(5) La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu - se drenarea si evacuarea apei pluviale si se va evita destabilizarea echilibrului
hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni supraumezirea pamanturilor.
Toate lucrarile preliminare de drenaj trebuie finalizate inainte de inceperea lucrarilor pentru a se
asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de apa.
(6) In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si
nu este de portanta prevazuta, beneficiarul va putea prescrie realizarea unui strat de forma.
(7) Stratul de forma se compacteaza la gradul de 100% Proctor Normal. In aceasta situatie
debleulpoate fi compactat la gradul de 97% Proctor Normal. Panta taluzelor va depinde de natura
terenului efectiv.
(8) Daca aceasta difera de prevederile proiectului, executantul va trebui sa propuna o noua
solutie beneficiarului, care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor.
(9) Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzelor la deblee pentru adancimi de
maximum 12,00 m sunt date in tabelul nr.3 in functie de natura pamanturilor existente in debleu.
Tabelul 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase,


nisipuri argiloase sau prafuri argiloase 1,0:1,5

Pamanturi marnoase 1,0:1,0  1,0:0,5

Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1,0:0,1

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate


si de adancimea debleelor 1,0:1,5  1,0:1,0

Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1,0:0,1 pana la pozitia


favorabila in ce priveste stabilitatea verticala sau chiar in consola
(10) In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri), indiferent de adancimea lor, panta taluzurilor se va stabili pe baza
de calcul de stabilitate.
(11) Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
(12) Daca pe parcursul lucrarii masele de pamant devin instabile, executantul va lua masuri
imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp beneficiarul.
(13) In terenuri afanate suprafata excavata se va compacta pana la 100% Proctor Normal, pe
o adancime de 30 cm, conform tabelului nr.5.
(14) In terenurile stancoase, la executia cu ajutorul explozivului, se vor lua urmatoarele masuri
suplimentare:
- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
- roca va fi sfaramata in mod convenabil, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
(15) Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleu si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura
partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sau din alte cauze.
(16) Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si taluze sub lata de 3 m sunt date in
tabelul nr.4.
Tabelul 4

Profilul Tolerante admise

Roci necompacte Roci compacte

Platforma cu strat de forma  3 cm  5 cm

Plaforma fara strat de forma  5 cm  10 cm

Taluzuri de debleu neacoperit  10 cm variabil, in functie de natura rocii

(17) Nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase poate fi realizata prin excavatie si
umplere cu material de umplutura aprobat, care va trebui compactat la un grad de compactare de
100% Proctor Normal.
(18) Se vor lua masurile de precautie necesare pentru evitarea degradarii si a umectarii
pamantului excavat din debleu si care va fi folosit pentru ramblee. In acest scop, excavatiile in
deblee trebuie sa inceapa de la cota cea mai joasa a profilului longitudinal.
(19) Daca topografia zonei permite o evacuare gravitationala a apelor, va trebui sa se mentina
o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari
provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
1.6. Pregatirea terenului de sub ramblee
(1) Pamantul de sub ramblee trebuie compactat pana la o adancime minima de 30 de cm
conform conditiilor din tabelul nr.5.
(2) Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% va trebui sa se
execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura.
Inclinarea se va face catre exterior.
(3) Inainte de inceperea umpluturilor la ramblee, se vor verifica deformarile conform cu
Normativul CD 31-02 si cu tabelul nr.8. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, cu aprobarea
beneficiarului, se vor lua masurile necesare astfel incat pamantul de sub rambleu sa fie adus al
nivelul cerut (scaderea umiditatii, verificarea stabilitatii).
1.7. Executia rambleelor
1.7.1. Prescriptii generale
(1) Lucrarile preliminare executiei rambleelor trebuie sa fie verificate si acceptate de
beneficiar, care trebuie sa aprobe si fisa tehnologica.
(2) Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare sau pe perioade cu
umiditate excesiva. In caz ca timpul nefavorabil compromite calitatea terasamentelor, lucrarile
trebuie sistate.
(3) Rambleele se executa din straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe
intreaga latime a platformei si in principu pe o lungime adecvata a procesului tehnologic aprobat
evitandu - se segregarile, variatia umiditatii si granulometriei.
(4) In cazuri speciale, latimile pot fi reduse cu acordul beneficiarului. In acest caz rambleul va
fi executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului. Diferenta de cota
intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea medie acceptata.
(5) Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei la
grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil
paralel cu profilul definitiv.
(6) Suprafata fiecarui strat intermediar, ce va avea o grosime optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 35% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
o panta prescrisa conform paragrafului 6.3.9.
(7) La realizarea rambleelor cu inaltimi mai mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor
masuri:
- impanarea dintre blocuri / roca cu pamant;
- stabilirea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
(8) Pentru protejarea terasamentelor de influientele negative ale apei, trebuie respectate
prevederile cap. 6.3.2.
(9) La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru
aceasta, laboratorul de incercari va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile
in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand
pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a - si reduce umiditatea cat mai aproape
de cea optima. Daca este cazul, se va proceda la udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditatii optime.
(10) Echipamentul pentru compactare trebuie sa garanteze o compactare standard necesara
pentru fiecare strat si tip de sol. Inainte de inceperea lucrarilor, executantul trebuie sa propuna
beneficiarului grosimea maxima a stratului pentru fiecare tip de pamant, realizand sectoare de
proba in lungime de 30 m si verificand numarul de treceri necesar pentru indeplinirea cerintelor de
compactare conform tabelului nr.5 cu echipamente propuse.
(11) Daca nu se obtine gradul de compactare, trebuie sa se faca noi sectoare de proba
schimband grosimea stratului sau utilajul de compactat. Realizarea acestor incercari trebuie
consemnate intr - un registru special. Daca aceste conditii nu se realizeaza, grosimea stratului
dupa compactare nu va depasi 20 cm.
(12) La compactare se va tine seama de urmatoarele:
- trecerile succesive la compactare vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara
spre cea superoara. Suprapunerea in trecerile succesive va fi de 20 cm sau 1/2 din latimea pneului.
Pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzele vor fi reprofilate dupa terminarea
compactarii;
- umiditatea optima de compactare trebuie mentinuta in permanenta tinaind cont de faptul ca pe
timp uscat suprafata stratului suport trebuie sa fie scarificata si stropita inainte de bascularea
solului pentru stratul urmator;
- compactarea trebuie sa fie consistenta si executata cu grija, astfel incat la finalizarea acesteia,
fiecare punct de pe suprafata sa aiba acelasi numar de treceri si toate marginile trebuie
compactate;
- beneficiarul trebuie sa accepte tipul de compactor. Compactoarele cu pneuri se potrivesc bine
tuturor tipurilor de pamant, cu exceptia celor stancoase sau cu blocuri sau cu bucati de roca.
Compactoarele cu vibrator sunt recomandate pentru straturi neomogene nisipoase sau stancoase;
- compactorii lisi pot fi folositi (doar cu aprobarea beneficiarului) la pamanturi fine (prafuri, argile)
sau la pamanturi rugoase cu granulometrie continua in straturi subtiri;
- compactorul cu picior de oaie este eficient doar la solurile fine (prafuri, argile);
- numarul de treceri al compactorului, ce depind de tipul de sol, trebuie sa fie stabilit de executant
si inclus in procesul tehnologic ce va fi aprobat de beneficiar.
(13) Numarul minim de treceri trebuie sa fie:
- compactor cu pneuri, compactor cu vibrator 5;
- compactor lis 7;
- compactor picior de oaie 5;.
(14) Devierea gradului de compactare este exprimata printr - un procent obtinut din raportul
dintre greutatea volumetrica / densitate in stare uscata a pamantului compactat din lucrare si
greutatea volumetrica / densitate uscata maxima, determinata cu testul Proctor Normal.
Tabel 5

Pamanturi

necoezive coezive

Zonele din terasamente la care se imbracaminti imbracaminti


imbraca-minti imbracaminti
prescrie gradul de compactare semiperma semiperma
permanente perma nente
nente nente

a. Primii 30 cm ai terenului natural


sub un rambleu cu inaltimea h de

h:  2,00 m
100 95 97 93
h: > 2,00 m
95 92 92 90

b. In corpul rambleelor la
adanicmea (h) sub patul drumului:

h:  0,50 m
100 100 100 100
0,5< h  2,00 m
100 97 97 94
h: > 2,00 m
95 92 92 90

c. In deblee pe adancimea de 30
100 100 100 100
cm sub patul drumului

NOTA:
Pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si
unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se
va considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar
de treceri stabilite pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa
urme si dupa controlul vizual al gradului de compactare intr - o transee.
(15) Intensitatea de compactare Q/S se verifica in permanenta. Aceasta este un raport intre Q
(volumul terasamentelor) executate intr - o anumita perioada (ora), exprimat in m3 si S suprafata
volumului Q, acoperita de compactori in aceeasi perioada, exprimata in m2.
(16) Pe timpul executiei terasamentelor se va control fiecare strat iar frecventa minima a
testelor trebuie sa fie potrivit tabelului nr.6.
Tabel 6
Frecventa minimala a
Denumirea incercarii Observatii
incercarilor
Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc pt. fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml platforma pe strat
Determinarea gradului de compactare 3 la 250 ml platforma pe strat
(17) Laboratorul de incercari va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele
privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector.
(18) Executantul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu
mentionata in procese verbale de receptie calitativa.
1.7.2. Profile si taluzuri
(1) Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect
sa fie realizate in cadrul tolerantelor admisibile.
(2) Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos.
(3) Panta taluzelor depinde de natura pamantului folosit in rambleu, de natura pamantului din
terenul natural de sub rambleu si de capacitatea sa portanta. In cazul diferentelor, beneficiarului i
se va prezenta spre aprobare o propunere bazata pe investigatiile de teren. In mod normal, panta
taluzelor trebuie sa fie de 1:1,5, pentru inaltimea maxima, in functie de natura pamantului, asa cum
se arata in tabelul nr.7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu H max. m
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

(4) Panta taluzelor trebuie comparata cu cele propuse, numai dupa realizarea gradului optim
de compactare din tabelul nr.5.
(5) In cazul rambleelor cu inaltimi de pana la 12,00 m, acestea vor avea panta taluzului de
1:1,5 pe inaltimile date in tabelul nr.7, masurate de la patul drumului in jos si 1:2 pe inaltimea
ramasa pana la piciorul taluzului.
(6) Pentru taluze mai inalte de 12,00 m, precum si al cele situate in albiile majore ale raurilor,
vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, panta
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficent de stabilitate de 1,3
 1,5, conform STAS 2914-84 si luand in considerare tabelul nr.8.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
a). Unghiul de frecare interna, in grade
Panta terenu- 5 10 15
lui de fundatie b). Coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, hmax., in m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
(7) Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzurilor sunt urmatoarele:

- platforma fara strat de forma  3 cm;


- platforma cu strat de forma  5 cm;
- taluz neacoperit  10 cm.
(8) Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
(9) Toleranta pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale
taluzelor este de  5 cm.
1.7.3. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la umezire
(1) Pentru aceste tipuri de pamanturi, fisa tehnologica trebuie sa contina, suplimentar,
urmatoarele masuri:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor cu o umiditate apropiata;
- un timp de asteptare dupa asternere si scarificare, in vederea eliminarii apei in exces prin
evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii in pamanturi cu umiditate in exces.
- masuri speciale pentru evacuarea apelor, daca se considera necesar.
1.7.4. Prescriptii pentru ramblee din material stancos
(1) Materialul rezultat din derocari se va imprastia si nivela in vederea obtinerii unei umpluturi
omogene cu un volum minim de goluri.
(2) Straturile asternute vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz
sa fie mai mari de 0,80 m in corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub pat nu vor contine blocuri mai
mari de 0,20 m.
(3) Blocurile de stanca mai mari vor fi fragmentate. Executantul va alege folosirea lor la
piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. In ambele cazuri este nevoie de
aprobarea beneficiarului.
(4) Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procent
de goluri ridicat este interzisa.
(5) Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru
a facilita aranjarea blocurilor.
(6) Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rambleului pus in opera intr - o zi masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr - o zi de utilajul de compactare si care s-a deplasat cu
viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
(7) Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat
prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500
bari si un raport E2/E1 mai mic de 0,15. Testele se vor efectua de catre laboratorul autorizat, iar
rezultatele vor fi inregistrate in registrul de santier (caietul de lucru).
(8) Platforma va fi nivelata admitandu - se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in
material stancos.
(9) Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocului pe cel putin
jumatate din grosimea lor.
1.7.5. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
(1) Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in
scopul de a le proteja la coroziune. Pamantul nisipos omogen (U5) ce nu este compactat la gradul
de compactare prescris (tabel nr.5) nu trebuie folosit sau granulometria acestuia va fi corectata
inainte de a fi folosit.
(2) Straturile nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru a obtine o umiditate omogena in
aceste straturi. Tolerantele pentru straturile de pamant sunt cele conform tabelului nr. 4.
1.7.6. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidurilor de sprijin
(1) Acestea sunt terasamentele din spatele structurilor rambleelor (culei, aripi sau ziduri de
sprijin etc.).
(2) Rambleul trebuie facut din acelasi material cu patul drumului, cu exceptia materialului
stancos.
(3) Marimea maxima a materialului de cariera acceptat a fi folosit va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.
(4) Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul nr.5.
(5) Echipamentul / utilajul de compactare trebuie aprobat de beneficiar, care va determina si
aria de folosire pentru fiecare structura.
1.8. Executia santurilor si rigolelor
(1) Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu - se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
(2) Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralela cu piciorul taluzului. Acest
paralelism nu trebuie sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau
a rigolelor vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
(3) La sfarsitul lucrarilor si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.
1.9. Finisarea platformei
(1) Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele
in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
(2) Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul nr.5, respectiv in
tabelul nr.4.
(3) In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
 0,05 m, fata de ax;
 0,10 m, pe intreaga latime;
- la cotele proiectului:
 0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului.
(4) Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat lucrarilor de terasament, platforma
va fi nivelata transversal urmand profilul acoperis in doua ape, inclinati cu 4% spre marginea
acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala
de 4%.
1.10. Acoperirea cu pamant vegetal
(1) Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte
sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
(2) Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire, pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau
cu un rulou usor.
(3) Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe
timp de ploaie.

1.11. Realizarea casetelor de largire a structurilor rutiere existente


Sapaturile in stucturile rutiere existente se realizeaza manual si/sau mecanizat, in functie de
dimensiunile casetelor si de situatia topografica locala. Inainte de inceperea sapaturii se realizeaza
trasarea astfel incat sa se elimine si eventualele borduri de incadrare a structurilor existente.
Dupa realizarea trasarii se vor identifica instalatiile subterane existente impreuna cu detinatorii
acestora.
De regula, sapatura cuprinde cca 25 cm din structura existenta inclusiv borduri, daca exista.
Pe aceats apozitie se practica o taietura cu discul diamantat pe toata grosimea straturilor asfaltice,
asfel ca la sapare sa nu fie afectata imbracamintea existenta care se pastreaza.
Dupa realizarea sapaturilor la cota specificata si verificarea naturii terenului de fundare se va nivela
fundul acestuia pana la atingerea gradului de compactare prevazut si obtinerea capacitatii
portante.
La deschiderea casetelor se va urmari prognoza meteo astfel ca sa se evite strangerea apelor
pluviale in acestea.
Se interzice saparea casetelor pe timp de ploaie si se vor lua toate masurile pentru evacuarea
eventualelor ape stranse prin crearea de canale de evacuare si chiar epuismente.
Se interzice lasarea casetelor sapate si neumplute cu materiale prevazute prin proiect.
In localitati, acolo unde constructiile si/sau instalatiile existente sunt situate la mai putin de 3 m de
marginea exterioara a casetelor, se va lucra manual si /sua cu utilaje, echipamente si mijloace
adecvate care sa nu produca socuri si vibratii care sa afecteze rezistenta si stabilitatea
constructiilor si instalatiilor.
2. REALIZARE STRAT INFERIOR DE FUNDATIE CU BALAST AMESTEC
OPTIMAL

Realizarea stratului rutier de fundaţie din balast presupune urmărirea următoarelor operaţii:
- aşternerea şi nivelarea la şablon a balastului. Aşternerea şi nivelarea se realizează cu
respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect. În cazul unor grosimi mai mari de 15 cm înainte
de compactare, trebuie demonstrat prin rezultatele obţinute pe sectorul experimental că utilajul
(utilajele) de compactare pot realiza gradul de compactare proiectat;
- adăugarea prin stropire uniformă (se va evita supraumezirea locală)a cantităţii de apă
necesare pentru atingerea umidităţii optime de compactare. Reglarea cantităţii de apă de adaos
se va realiza zilnic prin încercări de laborator efectuate pe şantier;
- compactarea se realizează cu atelierul de compactare stabilit pe sectorul de încercare,
respectându-se viteza tehnologia şi intensitatea de compactare determinate anterior. Numărul de
treceri ale atelierului de compactare pentru fiecare operaţie este cel determinat pe sectorul
experimental.

Acostamentele se completează şi se compactează obligatoriu odată cu stratul de fundaţie, astfel


încât acesta să fie în permanenţă încadrat de acostamente, cu respectarea măsurilor de evacuare
a apelor.
Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindrează. Suprafeţele cu denivelări mai
mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
Este interzisă utilizarea balastului îngheţat şi aşternerea balastului pe suprafeţe acoperite cu
zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
3. REALIZARE STRAT SUPERIOR DE FUNDATIE CU PIATRA SPARTA
GROSIME DE 15 CM
3.1. Piatra sparta se asterne numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil
asternerii, va fi umezit.
3.2. Piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizatot- finisor de asfalt, cu o eventuala
completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare.Asternerea si
compactarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire,
evitandu-se supraumezirea locala.
3.3 Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se tehnologia stabilita. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se
realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza
odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente,
asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. Suprafetele cu denivelari mai mari de
4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata grosimea stratului, se completeaza cu
acelasi material, se reniveleaza si se cilindreaza. Este interzisa executia stratului de fundatie cu
piatra sparta inghetata. Pana la astemerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din
piatra sparta astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip sau savura).
4. REALIZARE SISTEM RUTIER CU MIXTURI ASFALTICE IN DOUA
STRATURI, GROSIME TOTALA DE 10 CM
4.1. Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice excutate la cald se transporta cu autobasculante adecvate , cu bene


curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura sa fie minime.
La distante de transport mai mari de 20 km sau cu o durata de peste 30 minute
sau pe timp racoros ( +10°C…+15°C), autobasculantele se acopera cu prelate speciale, imediat
dupa incarcare.
Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea statiei de preparare a
mixturii asfaltice si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de
executie a imbracamintii.

4.2. Lucrari pregatitoare

Inainte de asternerea mixturii asfaltice stratul support trebuie sa fie bine curatat, de
materialele neaderente, praf si orice poate afecta legatura intre stratul support si imbracamintea
bituminoasa.
In cazul stratului suport din macadam acesta se curata si se matura, urmarindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie. In cazul imbracamintilor existente aducerea acestora la cotele prevazute
in proiectul de executie se realizeaza fie prin aplicarea unui strat de egalizare dim mixtura
asflatica fie prin frezare.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.
Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu un dispozitiv special, care
poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri :
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din
imbracaminti asfaltice existente
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la un interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura
Functie de natura stratului suport cantitatea de emulsie trebuie sa asigure un dozaj de
0,3…0,5 kg bitum rezidual pe metru patrat.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa se produca
inaintea asternerii mixturii asfaltice.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de maxim 100 m.
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica
de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minim 50 cm cu geosintetice sau alte materiale
agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau
crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu
geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de
minim 2 cm.
4.3. Asternerea

Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie – octombrie la temperaturi


atmosferice de peste 10°C, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80
asternerea se face pana la 15 septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se realizeaza numai mecanizat , cu repartizatoare - finisoare
prevazute cu sistem automat de nivelare pentru drumurile de categorie I, II SI III si care asigura
o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste ( zona casetelor ) asternerea
mixturilor asfaltice se poate fcae si manual.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere
al grosimii cat si cel al afanarii, pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se
executa in ziua respectiva.
In cazul intreruperilor accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii
ramasa necompactata in amplasamentul repartizatoruli, pana la 120°C, se procedeaza la
scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si
se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si
curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile indicate in tabelul 13.
Tabel 13
Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice Temperatura mixturii asfaltice la compactare
la asternere ° C, min
° C, min inceput sfarsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul finisorului. Mixturile


asfaltice a caror temperatura estesub cea prevazuta in tabelul 13 se vor refuza si evacua imediat
din amplasamentul lucrarii.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor
asfaltice de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. In buncarul
utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura necesara pentru a evita
o raspandire neuniforma a materialului.
La executia imbracamintilor asfaltice o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de
lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de
lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala.
Suprafata nou creata prin taiere se amorseaza, iar mixtura pentru banda adiacenta se
asterne , depasind rostul cu 5…10 cm, acest surplus impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel
incat sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minim
10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. In cazul cand exista si un strat de
baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor
executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului
se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea
noului strat , astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5 %. In plan
liniile de decapare se recomanda sa fie in forma de V, la 45°.Completarea zonei de unire se va
face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pana
la nivelul superior al ambelor straturi ( nou si existent).
4.4. Compactarea

Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicand tehnologii corespunzatoare


care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de
mixtura si fiecare strat in parte.
Operatiile de compactare se realizeaza cu compactoare pe pneuri si compactoare
cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Numarul optim de treceri ale compactoarelor se stabileste in functie de performanta
acestora , de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , conform SR 174-2 se considera
ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel prevazut in tabelul 14.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 14
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri netede Compactor cu rulouri netede
160kN de 120 kN de 120 kN
Numarul de treceri minim
Strat de uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14

 Compactarea se executa in lungul benzii , primele treceri efectuandu-se in zona


rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
 Pe zonele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
 Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele
repartizatorului.
 Locurile inaccesibile compactoarelor , in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere
sau a caminelor de vizitare, se compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu
maiul manual.
 Suprafata stratului se controleaza in permanenta , micile denivelari care apar se
corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata latimea benzii.

4.5. Tratarea suprafetei imbracamintii

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data
in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi
protejata. Protejarea se face prin stropire cu bitum sau emulsie cationica cu rupere rapida cu 60
% bitum diluat cu apa si raspandire de nisip 0… 4 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub
0,1 mm, in urmatoarele conditii :
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire nisip ( de preferinta de concasaj ) 3… 5 kg/mp
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8-1 kg/mp
- raspandire nisip 3… 5 kg/mp

4.6. Controlul punerii in opera

In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase trebuie sa se verifice urmatoarele:


- pregatirea stratului suport : zilnic
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare : cel putin de 2 ori pe zi
- modul de compactare : zilnic
- modul de executie a rosturilor : zilnic
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete
Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare : cate o proba de 20
kg pentru fiecare 200-400 to de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, functie de
productivitatea statiei
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minim 40 x 40 cm
pentru fiecare 7000 mp suprafata executata ( conf. SR 174-2 ) pe care se vor determina :
- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura :
♦ densitatea aparenta
♦ absorbtia de apa
♦ gradul de compactare
Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele mentionate in tabelul 15.
Tabel 15
Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta Absorbtia de apa, Grad de compactare
Kg/m³, min % vol %, min
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF 8, 2300 2…6 97
MASF 16
Beton asfaltic rugos BAR 16m 2300 4…7 96
BAR 16a, BAR 16 2250
Beton asfaltic bogat in criblura 2300
BA 16m
BA 8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a, BA 8, BA 2…6 96
16, BA 25a, BAPC16 2250
Beton asfaltic deschis BAD 25m 2250
BAD 25a, BADPC 25a, 3…8 96
BADPS 25a, BAD 25, BADPC 25, BADPS 25 2200

- la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura, pentru clasa tehnica
a drumului I, II si categoria tehnica a strazii I,II
♦ rezistenta la deformatii permanente
Se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea
fagasului, la temperaturi de 45°C pentru zona climaterica rece si respectiv de 60°C
pentru zona climaterica calda.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt cele prezentate in tabelul 16.

Tabel 16
Numarul mediu Viteza de deformatie la ornieranj Adancimea fagasului,
de vehicule (VDOP), mm/h,max mm, max
Temperatura Temperatura
45°C 60°C 45°C 60°C
< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0
1500…3000 4,0 6,0 5,0 8,0
3000…6000 2,0 3,5 4,0 7,0
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

4.7. Controlul compactarii

● Calitatea compactarii straturilor bituminoase se va determina pe tot parcursul executiei,


prin analize de laborator sau in situ.
● Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate prin
probe intacte, prelevate din imbracaminte , prin determinarea densitatii aparente pe placute sau
carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata
de la malaxor sau asternere ( inainte de compactare ).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator,
din aceeasi mixtura asfaltica.
● In analizele de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile ( conf. STAS 1338/1 si
STAS 1338/2 ).
● Probele intacte, se iau in prezenta beneficiarului si antreprenorului, la 1 m de la marginea
imbracamintii.