Sunteți pe pagina 1din 3

Catedra Cai Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Drumuri

4.6. Planeitatea suprafeţei de rulare


Utilizatorul unui drum public doreşte să poată să circule în deplină siguranţă şi confort. Ca atare, suprafaţa de rulare trebuie
să respecte o serie de cerinţe pentru circulaţie corespunzătoare: să fie plană şi suficient de rugoasă.
Lipsa de planeitate se manifestă printr-o suprafaţă cu profil longitudinal şi transversal care se abate de la liniaritate
(fig.4.6.1).
Fig. 4.6.1. Profil longitudinal cu caracteristicile
lipsei de planeitate.

Cauzele abaterii de la nivelul de


planeitate admis de standarde pot fi multiple, la o
compactare defectuoasă la îmbrăcăminţile
bituminoase, la tasări neprevăzute, la degradări (
văluri, făgaşe, gropi, etc) care se manifestă în
timp. Circulaţia pe un drum lipsit de planeitate provoacă vehiculului diverse tipuri de mişcări: de ruliu1), de tangaj22), vibraţii care
pot afecta negativ atât ocupanţii vehiculului, vehiculul în sine, dar în acelaşi timp pot accelera fenomenul de degradare al
îmbrăcăminţii rutiere sub trafic. Consecinţele circulaţiei pe un drum cu defecte de planeitate longitudinale şi transversale se
manifestă prin oscilaţii ale vehiculului care depind ca amplitudine de amplasarea, dimensiunile (înălţime, lungime) şi frecvenţa
apariţiei acestor "obstacole" de-a lungul traseului, precum şi de viteza de parcurs.
Studiile efectuate în ultimii ani reiese că la străbaterea unui traseu cu planeitate defectuoasă poate conduce la
fenomeneca:
- la viteze mari sunt înregistrate nivelurile cele mai mari ale efectului dinamic, creşterea sarcinii dinamice putând ajunge
până la de 5 ori valoarea celei statice;
- la lungimi de undă mici, de ordinui centimetriior, oscilaţiile resimţite în interiorul vehiculului sunt neplăcute;
- la lungimi de undă medii, de ordinul metrilor, se produc oscilaţii care afectează contactul între roată şi cale;
- la lungimi de undă mari, de ordinul zecilor de metri, se constată instabilitatea vehiculului;
- în cazul în care aceste defecte sunt foarte accentuate, se poate produce pierderea direcţiei de mers şi există riscul de
accidente grave.
1) Ruliu - mişcare la stânga şi la dreapta în jurul axului longitudinal al vehiculului.
2) Tangaj - mişcare alternativă de oscilaţie pe verticală ale părţilor anterioară, respectiv posterioară ale vehiculului.
Conform condiţiilor tehnice, pentru caracteristici de suprafaţă, defectele de planeitate sunt caracterizate prin lungime de undă şi
amplitudine în următoarele limite:
- lungime de undă: de la 0,50 m la 50 m pentru profil longitudinal, între 0,20 m la 2,00 m pentru profilul transversal;
- amplitudinea de la câţiva milimetri la 20 cm.
Există o gamă foarte diversă de aparate cu complexităţi diferite pentru măsurarea planeităţii, de la dreptar, până la
instrumente foarte moderne. Actualmente, în administraţiile de drumuri se mai
foloseşte încă dreptarul de 3 m care permite aprecierea abaterii de la linia dreaptă
cu ajutorul
Fig.4.6.2. Dreptarul unei pene gradate(fig. 4.6.2).

Cu destul de largă utilizare este dreptarul-riglă (rigla mobilă) care are


un sistem de deplasare pe roţi şi o roată palpatoare cu ajutorul căreia se
înregistrează denivelările suprafeţei de rulare (Fig. 4.6.3).

Fig. 4.6.3. Rigla mobilă

Profilometrele, care evidenţiază neregularităţile drumului în lung în raport cu un element de referinţă geometric sau
inerţial, sunt echipamente care au un bun randament, oferă posibilitatea calculului unei game de indici de planeitate plecând de la
acelaşi profil determinat, dar prezintă dezavantajul că sunt costisitoare. Este de remarcat faptul că acest tip de analiză, realizată cu
ajutorul profilometrelor, ia în consideraţie numai abaterile mici de la planeitate (lungimi de undă mici), nu şi elemente de relief.
Catedra Cai Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Drumuri

Viagraful (fig.4.6.4), mai


perfecţionat, măsoară diversele abateri de la
planeitate în raport cu linia medie a profilului
drumului. Este echipat de asemenea cu c
roată palpatoare amplasată la mijlocul unui
sistem de trei grinzi articulate care se sprijină
pe roţi aşezate echidistant pe lungimea de 6
m. Înregistrarea profilului rea se face grafic
şi electronic.

Fig.4.6.4. Viagraf
Remorca APL (Analizor de Profil Longitudinal) permite redarea continuă a variaţiilor profilului longitudinal. In
principiu, se determină prin aprecierea oscilaţiilor suspensiei unui vehicul supusă la solicitări provocate de abaterile de la
planeitate ale drumului. Acest releveu geometric este utilizat pentru determinarea unor indicatori ai defectelor de planeitate:
coeficientul IRI (International Roughness Index), coeficientul CAPL 25 (caracterizează uniformitatea la recepţia lucrărilor noi de
drumuri la un pas de eşantionare de 25 cm) pe lungimea de drum analizată. Pentru viteza de măsurare de 20 m/s (72 km/h) se
înregistrează defecte de planeitate cu lungimi minime de undă situate în domeniul 0 - 3 m şi lungimi maxime între 13 şi 50 m.

Fig.4.6.5. Remorca APL


Echipamentul APL este montat pe un
ansamblu format din:
- vehicul de tractare tip Renault care adăposteşte un
calculator de bord şi aparatul pentru măsurarea vitezei
de circulaţie;
- remorca APL (vezi fig.4.6.5) care are următoarele
componente: axul de rotaţie a braţului port-roată,
pendulul inerţial, şasiul lestat, amortizorul, resortul şi
roata de măsurare prevăzută cu un captor de distanţă.

Section n0 98766 Vitesse: 070.0 km/h Longr affichee: 986.5 PR reels en m


Pas echantillon: 0.21m Absc. debut : 3000.0
Date mesure: 26042009 Deb. 3001
Remorque: Dr.+Ga. Absc. fin : 4986.5
Long section: 12932 m Fin 4988
Ident.:ON7 Km. 476+000 – 477+000 Zam-Lipova stare REA

Fig.4.6.6. Fişa cu rezultate ale măsurătorii APL.


Măsurătorile APL se efectuează pe
sectoare de minimum 200 m lungime în
cazul controlului calităţii lucrărilor,
respectiv 15.000 m lungime în cazul
evaluării stării tehnice a drumurilor, în
perioada martie-noiembrie, la temperaturi
situate între 0°C şi 35°C. Rezultatele sunt
prezentate sub formă de tabel cu date sau
histograme.
Metoda de determinare a planeităţii cu
echipamentul BUMP Integrator
(fig.4.6.7) se foloseşte la drumuri
naţionale principale şi secundare şi, fiind un
analizor de şoc, constă în contorizarea valorilor
deplasărilor cumulate ale axului din spate al autovehiculului, faţă de corpul acestuia.
Viteza de măsurare trebuie să fie constantă, cele mai uzitate viteze fiind: 32, 50 şi 80 km/h. Lungimea sectorului de măsurat
se alege de 500 m când există borne hectometrice sau de 1 km când acestea lipsesc. Rezultatele sunt raportate în valori IRI [m/km]
prin calcul de corelare cu ajutorul unui program propriu care oferă rezultatele în fişiere BUMP.
Catedra Cai Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Drumuri

Fig.4.6.7. Schema echipamentului BUMP


Integrator.

In tabelele următoare sunt prezentate


câteva astfel de echipamente car pun în evidenţa şi alte
caracteristici ale suprafeţei de rulare.

Tab.4.6.1 Aparate de tip profilometru


Aparat şi ţara de Referinţă Viteza de Parametru Parametru oferit Lungimi de
origine măsură măsurat unde detectate
[km/h]
Viagraf (Franţa) geometric mică releveu profil profil până la de 2 ori lung. de
- riglă rigidă referinţă

APL (Franţa) inerţial -pendul 20 -140 releveu profil profil până la 100 m
constantă
Pentru măsurarea uniformităţii profilului transversal se poate utiliza şablonul, care oferă valorile abaterilor de la profilul
transversal proiectat în puncte izolate, sau transversoprofilograful, care permite şi înregistrarea pe suport hârtie pentru compararea
cu profilul proiectat.
Evaluarea planeităţii, ca o caracteristică funcţională a drumului, se exprimă prin indicele IRI (lnternational Roughness
Index) şi se determină cu ajutorul remorcii APL (drumuri naţionale europene şi principale) sau BUMP Integratorului (pentru
restul categoriilor).
Tab. 4.6.2 Valorile indicelui IRI
Indice de planietate IRI, [m/km]
Categorie drum
REA MEDIOCRA BUNA FOARTE BUNĂ
Drum naţionai european > 5,5 3,5-5,5 2,5 - 3,5 < 2,5
Drum naţional principal > 6,0 4,5-6,0 3,5-4,5 < 3,5
Drum republican >6,5 5,5-6,5 4,5 - 5,5 < 4,5
Drum local > 7,5 6,5-7,5 5,5-6,5 < 5,5
In cadrul evaluării stării tehnice a unui drum, indicele IRI caracterizează uniformitatea suprafeţei drumului, se calculează
cu ajutorul unui program de calcul cu care este dotat echipamentul de măsurare şi este exprimat în m/km.
Planeitatea
Planeitatea suprafeţei căii este o calitatebesenţială care asigură confortul circulaţiei care duce la reducerea chetuielilor de
tracţiune a uzurii vehicule lor şi sistemului rutier.
Gradul de perfecţiune al netezimii îmbrăcămintei care trebuie urmărit depinde de ămpartanţa circulaţiei. Acolo unde
numărul de vehcule care ciculă este foarte mare se impune un grad de precizie a execuţiei căt mai ridicat.
Măsurarea planeităţii suprafeţei îmbrăcămintii se poate face prin mai multe procedee.
Cel mai simplu procedeu constă î măsurarea denivelărilor sub o riglă de 3 m lingume, aplicătă pe suprafaţa
îmbrăcămintei ăn lungul drumului.
Distanţa ăntre marinea inferioară a riglei şi faţa îmbrăcămintei n trebuie să depă şească 5 mm la îmbrăcămintile din
beton de ciment, 7 mm la îmbrăcămintile asfaltice, 15 m la cele din maeadam şi 30mm la pavajul din bolovani.
Acceleraţiile oscilaţiilor autovehi culului după parcursului denivelărilor pot fi înregistrate cu aparate speciale pentru
măsurarea şocurilor.
Cînd la deplasar vehculului pe drum se produc oscilaţia caroserii cablu se mişeă în sus şi în jos, iar aparau înregistrează
suma şocurilor. Cradul de neregulartate al îmbrăcăminte.
Practica recomandă următoarele ceriţe ale regularităţii căii:
 Beton asfaltic şi de ciment < 50 cm/km
 Macadam afaltic < 100 cm/km
 Macadam ordinar < 200 cm/km
 Pavaj de piatră brută < 300 cm/km
Legătura dintre denvelare sub rgla de 3 m lingime şi de neregularitate exprimată în cm/km S este:
S = 20+ 7,1 ∙( h)1,7.