CURS

Investigarea caracteristicilor de suprafa.

Planeitatea
Aprecierea uniformitii suprafeei de rulare - planeitatea
Abaterile de la planeitate afecteaz att confortul i sigurana n circulaie,
ct i costul de exploatare a drumului care se materializeaz prin ntrzieri n
parcurs, consum mai mare de carburani i lubrefiani, precum i uzura
vehiculelor. In profil longitudinal, abaterea de la planeitate apare prin
ondulri ale suprafeei de rulare, iar n profil transversal se manifest prin
existena fgaelor i alte defeciuni.Conform Comitetului tehnic pentru
caracteristici de suprafa al AIPCR, defectele de planeitate sunt
caracterizate prin lungime de und i amplitudine n urmtoarele limite:
- lungime de und : de la 0,50 m la 50 m pentru profil longitudinal,
ntre 0,20 m la 2,00 m pentru profilul transversal;
- amplitudinea de la 3 milimetri la 20 cm.
Defectele de planeitate pot fi grupate in doua categorii :
- defecte cu lungime de unda scurta 0-3 m in domeniu planeitate securitate
- defecte cu lungime de unda peste 13 m in domeniul planeitate- confort
Exist o gam foarte divers de aparate cu complexiti diferite pentru
msurarea planeitii, de la dreptar, pn la instrumente foarte moderne.
Actualmente, n administraiile de drumuri se mai folosete nc dreptarul de
3 m care permite aprecierea abaterii de la linia dreapt cu ajutorul unei pene
gradate. Cu destul de larg utilizare este dreptarul-rigl (rigla mobil) care
are un sistem de deplasare pe roi i o roat palpatoare cu ajutorul creia se
nregistreaz denivelrile suprafeei de rulare.

Profilometrele, care evideniaz neregularitile drumului n lung n

raport cu un element de referin geometric sau inerial, sunt echipamente
care au un bun randament, ofer posibilitatea calculului unei game de indici
de planeitate plecnd de la acelai profil determinat, dar prezint
dezavantajul c sunt costisitoare. Este de remarcat faptul c acest tip de
analiz, realizat cu ajutorul profilometrelor, ia n consideraie numai
abaterile mici de la planeitate (lungimi de und mici), nu i elemente de
relief.
Viagraful (fig.1), mai perfecionat, msoar diversele abateri de la
planeitate n raport cu linia medie a profilului drumului. Este echipat de
asemenea cu o roat palpatoare amplasat la mijlocul unui sistem de trei
grinzi articulate care se sprijin pe roi aezate echidistant pe lungimea de 6
m. Inregistrarea profilului real se face grafic i electronic.

Fig. 1 Viagraf
2

Metoda de determinare a planeitatii cu analizorul de profil longitudinal

APL 72 (Instr.AND 563/2000) permite redarea continu a variaiilor
profilului longitudinal. Acest releveu geometric este utilizat pentru
determinarea unor indicatori ai defectelor de planeitate: coeficientul IRI
(International Roughness Index), coeficientul CAPL 25 (caracterizeaz
uniformitatea la recepia lucrrilor noi de drumuri la un pas de eantionare
de 25 cm) pe lungimea de drum analizat. Pentru viteza de msurare de 20
m/s (72 km/h) se nregistreaz defecte de planeitate cu lungimi minime de
und situate n domeniul 0 - 3 m i lungimi maxime ntre 13 i 50 m.

Echipamentul APL este montat pe un ansamblu format din:

- vehicul de tractare tip Renault care adpostete un calculator de
bord

Fig. 2 APL
3

- aparatul pentru msurarea vitezei de msurare;

- dou remorci APL (vezi fig.2) care au urmtoarele componente:
axul de rotaie a braului port-roat, pendulul inerial, asiul lestat,
amortizorul, resortul i roata de msurare prevzut cu un captor
de distan.
Msurtorile APL se efectueaz pe sectoare de minim 200 m n cazul
controlului calitii lucrrilor, respectiv 15.000 m n cazul evalurii strii
tehnice a drumurilor, n perioada martie-noiembrie, la temperaturi situate
ntre 00C i 350C.

Fig.3 Fi cu rezultate ale msurtorii APL

Metoda APL se utilizeaza la toate categoriile de drumuri cu imbracaminti
bituminoase in cazul :
- receptionarii drumurilor noi sau reabilitate
- controlului calitatii lucrarilor pe faze : strat de baza, legatura, uzura

- evaluarea starii tehnice

Analizorul de profil longitudinal este compus din urmatoarele

subansamble:
- vehicul de tractare
- doua remorci APL
- interfata de legatura intre calculator si remorcile de masurare
- un aparat pentru controlul vitezei de masurare impusa
- calculator pentru colectarea datelor in timpul masurarii
Remorcile APL prezinta urmatoarele parti componente:
- articulatia de legatura la vehiculul de tractare
- axa de rotatie a bratului port-roata
- pendulul inertial
- sasiul lestat
- amortizorul
- resortul
- roata de masura prevazuta cu captor de distanta

Interfata de legatura intre calculator si remorcile de masurare este

compusa din:
- 1 sau 2 blocuri alimentare care transforma tensiunea de 220V in
tensiuni necesare altor circuite (5V pentru circuitele numerice si
15V simetric pentru circuitele analogice)
- un bloc procesor care administreaza ciclurile de achizitionare la
comenzile calculatorului
- un bloc interfata GPIB care permite schimburile cu calculatorul
- bloc distanta care numara impulsurile captorului de distanta si
calculeaza viteza pentru a o indica conducatorului auto
- bloc temperatura care conditioneaza captorul de temperatura si
converteste valoarea analogica in data numerica

Analizorul de profil longitudinal permite reproducerea directa a

profilului longitudinal al drumului, defectele de planeitate fiind caracterizate
prin lungime de unda si amplitudine.
Pentru drumuri, domeniul de variatie al lungimilor de unda este 0,5m
50m, iar cel al amplitudinii 3mm 20 cm.
Metoda consta in redarea in continuu a variatiilor profilului
longitudinal al unui drum. Plecand de la acest releveu geometric, se
calculeaza un cuantificator al defectelor de planeitate. (coeficient IRI)
In figura de mai jos este prezentat principiul de functionare al
remorcii APL.

Deplasarea verticala a rotii remorcii determina o deplasare unghiulara

() a pendulului inertial masurata fata de bratul port-roata.
Deplasarile relative () intre pendulul inertial si bratul port-roata sunt
inregistrate de un traductor conectat la pendulul inertial si transformate intrun semnal electric, transformat in valori numerice si inregistrat pe calculator,
a carei amplitudine (E) este proportionala cu denivelarile intalnite pe stratul
rutier verificat. Temperatura ambianta este inregistrata automat de sistem
care, daca e necesar, va aplica in timpul prelucrarii datelor un coeficient care
ia in considerare efectele temperaturii asupra masuratorilor.
Analizorul de profil longitudinal produce un semnal profil care
reproduce frecventa profilului longitudinal al drumului in gama de frecventa
intre 0,4 20 Hz, adica inregistreaza unde scurte intre 0,2 10m la viteza de
14,4 km/h si unde mai lungi intre 2 100m la viteze de 144 km/h.

Inregistrarea semnalului APL permite reconstituirea imaginii

profilului existent al drumului (pseudo-profil). Fidelitatea acestei imagini
depinde de proprietatile fizice ale aparatului. (functia de transfer)

Functia de transfer armonica a echipamentului APL este esential

unitara, pentru o gama de frecvente cuprinsa intre 0,4 si 20 Hz, conform
figurii urmatoare.

lungimea de unda () poate fi calculata utilizand formula

S
F

unde S este viteza de masurare in m/s iar F este frecventa in Hz

Masuratorile de planeitate se pot efectua cu o singura remorca sau cu

ambele remorci.
Pozitionarea firelor de masurare in profil transversal pe banda de
circulatie este conform figurii urmatoare.

E ecartament
Lst distanta de la axa drumului la firul de masurare stanga
Ld distanta de la marginea partii carosabile la firul de masurare
dreapta
L latime banda de circulatie
In cazul utilizarii celor 2 remorci, ecartamentul (E) este:
E= 1,50m 0,25m
iar firul dinspre marginea benzii se situeaza la distanta Ld = (L-E)/2 0,40m
Inceperea masuratorilor se face prin lansarea programului si alegerea
optiunii achizitii date. Se introduc data si numarul sectiunii, configuratia
remorcilor si conditiile de masurare (viteza de masurare, pas de esantionare
si pas de afisare a distantei). Pasul de esantionare a semnalului este multiplu
de 5cm.
In momentul inceperii masuratorii viteza de deplasare trebuie sa fie
corespunzatoare celei inscrise pe calculator. Viteza de masurare este
constanta de 72km/h 10km/h.
IRI este indicele care caracterizeaza uniformitatea suprafetei
drumurilor la evaluarea starii tehnice a drumurilor exprimat in m/km.

Coeficientul IRI (indice international de uniformitate) este un

indicator care caracterizeaza oscilatiile suspensiei unui vehicul supusa la
solicitarile date de defectele de planeitate ale drumului.
Modelul utilizat (un sfert de vehicul) este obligat sa se deplaseze la o
viteza de 80 km/h pe un drum pe care se cunoaste profilul longitudinal z 0,
conform figurii urmatoare.

Functia de transfer a coeficientului IRI luand in considerare semnalul

de intrare are reprezentarea ca in figura urmatoare.

10

Se observa ca IRI este semnificativ sensibil la lungimile de unda mici

si medii.
Programul permite obtinerea rezultatelor prelucrarii sub urmatoarele
forme:
- valorile individuale ale coeficientului IRI, pentru fiecare remorca
- histograma frecventelor valorilor IRI, incadrate in clasele de
cuantificare a uniformitatii drumurilor

Metoda de determinare a planeitii cu echipamentul BUMP Integrator

se folosete la drumuri naionale principale i secundare i, fiind un analizor
de oc, const n contorizarea valorilor deplasrilor cumulate ale axului din
spate a autovehiculului, fa de corpul acestuia.
Aceasta metoda se utilizeaza numai pentru evaluarea starii tehnice a
drumurilor.

11

Viteza de msurare trebuie s fie constant, cele mai uzitate viteze

fiind: 32, 50 i 80 km/h. Lungimea sectorului de msurat se alege de 500 m
cnd exist borne hectometrice sau de 1 km cnd acestea lipsesc. Rezultatele
sunt raportate n valori IRI [m/km] prin calcul de corelare cu ajutorul unui
program propriu care ofer rezultatele n fiiere BUMP.xls.
Pentru msurarea uniformitii profilului transversal se poate utiliza
ablonul, care ofer valorile abaterilor de la profilul transversal proiectat n
puncte izolate, sau transversoprofilograful, care permite i nregistrarea pe
suport hrtie pentru compararea cu profilul proiectat.
In mod evident, i n acest caz au fost imaginate i alte modaliti de
determinare a planeitii n care tehnicile de msurare se bazeaz pe
utilizarea laserului.
In tabelele urmtoare sunt prezentate cteva astfel de echipamente
care pun n evidena i alte caracteristici ale suprafeei de rulare.
Tab1. Aparate de tip profilometru
Aparat Referin Viteza de
i ara
msur
de
[km/h]
origine
Viagraf geometric mic
(Fr)
rigl
rigid
APL
(Fr)
ARAN
(Can)

Laser
RST
(Sw)

Parametru
msurat

Parametru
oferit

Lungimi
de
unde
detectate

releveu
profil

profil

pn la de
2
ori
lungimea
de referin
pn la 100
m
0,5-100 m

inerial - 20 - 140 releveu

pendul
constant profil
0 - 110
acceleraia
maselor
suspendate i
nesuspendate
distana
50-100
acceleraia
Intre
asiului
asiu i
(masei

profil
profil
posibil
nesistematic

profil
0,5 - 60 m
posibil
nesistematic
12

FHWA
(E.U.)

suprafaa
drumului

suspendate)

Tab. 2. Aparate de tip rspuns

Aparat
i
ara
de
origine
BUMP
Integrator

ARAN
(Can)

Vehicul
suport

Parametru
msurat

Parametru oferit

Viteza de
msur
[km/h]
remorc cu deplasarea
cumul
de 32 - 50 o roat
vertical a roii deplasri verticale 80
n raport cu ntr-o
direcie
asiul
[mm/km]
vehicul
acceleraia
Indice
de 50 - 80
osiei din spate planeitate(variana
(mase
acceleraiilor)
nesuspendate)

Conditii de planeitate a suprafeei mbrcaminilor bituminoase

executate
Verificarea planeitatii suprafeei mbrcminilor bituminoase se efectueaz
n termen de o lun de la execuia acestora, nainte de data recepiei la
terminarea lucrrilor.
Planitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de
planitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.

Tab. 3 Conditii de planeitate a suprafetei imbracamintilor bituminoase

conform AND 605 .
Nr.
Crt.
1.

Caracteristica
Strat
Planeitatea n profil longitudinal, prin
msurarea cu echipamente omologate

Condiii de
admisibilitate
Uzura Legtura,
(rulare)
baza

Metoda de ncercare
Reglementri tehnice n
vigoare privind msurarea

13

Indice de planeitate, IRI, m/km:

drumuri de clas tehnic III
drumuri de clas tehnic III
drumuri de clas tehnic IV
drumuri de clas tehnic V
2.

3.

Planeitatea n profil longitudinal, sub

dreptarul de 3m
Denivelri admisibile, mm:
- drumuri de clas tehnic I i II
- drumuri de clas tehnic III
- drumuri de clas tehnic IVV
Planeitatea n profil transversal,
mm/m

2,5

indicelui de planeitate.
Msurtorile se vor efectua
din 10 n 10 m, iar n cazul
sectoarelor cu denivelri
mari se vor determina
punctele de maxim.

4,0

SR EN 13036-7

+1,0

Echipamente
electronice
omologate sau metoda
ablonului.

1.5
2,0
2,5
3,0

3,0
4,0
5,0
+1,0

14