Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași

Facultatea de Construcții și Instalații

Tehnologii speciale pentru reabilitarea

drumurilor
Lucrarea nr.2
Nr. ordine 37

Profesor intrumator: Masteranda:

Sef Lucr. Dr.ing. Iriciuc Silviu - Cristian Roman Elena - Georgiana

Master IMT
An universitar: 2021 – 2022
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Strat de fundatie din piatra sparta

Se va intocmi un strat de fundatie din piatra sparta, pe un strat de forma realizat

anterior,cu o grosime de 15 cm, la o latime a platformei drumului de 9.30 m (la cota superioara a
stratului din piatra sparta), si pe lungime de 5 000 + 1 000*N=42 000m. Piatra sparta va fi
transportata din baza de productie, aflata la o distanta de 8-0,05*N= 6,15 km
Controlul calitatii inainte de realizarea stratului de fundatie:
->Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie.
->Corpuri straine:
-Argila bucati
-Argila aderenta
-Continul de carbune
->Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare
->Granulozitatea sorturilor
->Forma granulelor pentru piatra sparta
->Coeficient de forma
->Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune
normala
->Uzura cu masina tip Los Angeles

1.Descrierea operatiunii, actiuni pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii în operă a pietrii sparte.
Inainte de asternerea pietrei sparte se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole
si racordurile stratului de fundatie la acestea.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta, se vor lua masuri de
a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita.

Experimentarea punerii in opera a pietrei sparte

Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie sa se efectueze o experimentare pe un tronson de

proba in lungime de minimim 30 m. Experimentarea are ca scop stabilitatea, in conditii de
executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a
acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si
reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare
corecta.
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

2. Componenta atelierului de lucru, dimensionarea numarului de mijloace de

transport, calculul duratei necesare pentru realizarea operatiunii

Utilaje folosite pentru transportul de piatra sparta de la depozit la locul de in opera:

 6 autobasculante Daf de 19t cu capacitatea benei de 15 mc.

 Un încărcător frontal pe pneuri Caterpilar cu capacitatea cupei de 2 mc

 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

 2 buldozere Liebherr 732

 3 autogredere TEREX TG230

 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

 2 autocisterne cu o capacitate de 8t

 3 compactoare pe pneuri HAMM GRW 10 și 3 compactoare cu suprafața lisă HAMM

DV8.

Forta de munca:
-1 mecanic incarcator frontal
-6 soferi autobasculante
-2 sefi post de punct de locru pentru monitorizarea activitatilor
-2 mecanici buldozer
-3 mecanici autogreder
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

-2 mecanici autocisterna
-6 mecanici compactor cu pneuri si suprafata lisa
-8 muncitori necalificati

V piatră spartă=L x (9,30+9,75)/2 x 0,15

 42 000 x 9,525 x 0,15 =60 007.5 m3
Ct=1,25
V ef= V piatră spartă x Ct
Vef=60 008 x 1,25=75 010 m3

Numarul de cicluri pe care trebuie sa il parcurga un incarcator frontal este:

- 75 010 / 2= 37 505 cicluri.
Durata unui ciclu (incarcare si descarcare) t=1 minut.
Durata numarului de cicluri este de 37 505 minute.
Tinandu-se cont de randamentul utilajului n=0.75 se va calcula durata totala:
Ttotal= 37 505 / 0.75= 50 007 minute = 834 ore
Se vor lucra 10 ore/zi. Avand in vedere capacitatea benei autobasculantei de 15mc si
volumul de balast de 75 010 mc, se vor calcula numarul de curse:

Nc= 37 505 / 15= 2 501 curse

Timpul de parcurs al unei autobasculante pe o distanta de 6,3 km este:

Tp=incarcare+transport+descarcare+manevra=30 min

Se vor folosi 6 autobasculante ce vor face 2 501 / 6 = 417 curse

O autobasculanta va face 10 curse pe zi si va transporta 150mc/zi.
Deci 6 autobasculante vor transporta 900mc/zi.
Volumul de piatra sparta va fi transportat in 75 010 / 900= 834 zile
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

3. Descrierea etapelor de lucru (incarcare,transport,actiuni

pregatitoare,asternere,nivelare,compactare).
Operatiuni efective:
-Descarcare piatra sparta
-Asternerea pietrei sparte pe stratul de forma realizat anterior.
-Piatra sparta se asterne, numai dupa receptia stratului inferior, care prealabil asternerii, va fi
umezit.
-Nivelarea stratului de piatra sparta. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in
reprize.
-Stropirea stratului de piatră spartă în funcție de umiditatea acestuia
-Compactarea stratului de piatră spartă, până la încleștarea pietrei sparte, compactarea se
execută cu cilindri compresori netezi de 6t după care operațiunea se continuă cu compactoare cu
pneuri sau vibratoare de 10-14 t. Numarul de treceri a atelierului de compactare este stabilit pe
tronsonul experimental. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25,
care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare,
cu savura 0-8 sau cu nisip.

S=37 505 / 0.15 = 250 034

a) Asternerea petrei sparte se face cu 2 buldozere 1h →460mp
250 034 mp → 544 h = 23 zíle
b) Nivelarea cu 3 autogredere 1h → 450mp
250 034 mp → 556 h = 24 zile
c) Stropirea cu autocisterna; 2 autocisterne 10min -100mp
250 034 mp → 25 004 min = 417 h= 18 zile
d) Compactarea cu 3 compactoare cu pneuri 1h → 420mp
250 034 mp → 596 h= 25 zile
e) Compactarea cu 2 compactoare cu suprafata lisa 1h → 440mp
250 034 mp → 569 h= 24 zile
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Schema tehnologica
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

4.Faze determinante, controale de laborator necesare

Controlul calitatii in timpul executiei:

-Determinarea umiditatii optime de compactare prin incercarea Proctor modificat

-Determinarea grosimii stratului compactat. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei
tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau
la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor
obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
-Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S
Q = volumul de piatra sparta pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb)
exprimat in mc
 Universitatea Tehnică,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

S= suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp

-Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare
uscata
-Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de piatra sparta, prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie.
-Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului.

5.Comparatie intre solutia cu balast si solutia cu piatra sparta:

 Straturile din piatra sparta au o greutate volumica mai mare decat straturile din balast,
ce conduce la incercari suplimențare ce trebuie luate in consideratie la caracteristicile
patului drumului.
 Tehnologia de productie a celor doua tipuri de material este diferita, balastul se
extrage direct din balastiere fara prelucrare ulterioara, piatra sparta este extrasa din
cariere urmand a fi sfaramata pentru a realiza sorturile necesare. ceea
 Tehnologia de punere in opera a balastului este mai simpla decat cea a pietrei sparte,
balastul este asternut si apoi compactat, piatra sparta dupa asternere trebuie impanata
cu parte fina si apoi compactata.
 Piatra sparta prezinta caracteristici de capacitate portanta mai bune decat straturile