UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CAI FERATE, DRUMURI SI PODURI

- INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR METROPOLITANE -

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
MODERNIZARE A STRAZII “SOLDAT
IONITA ZAMBILA” DIN SECTORUL 2
MUN. BUCURESTI

Prof. Indrumator: Participanti:

Asist. Ing. Adrian BURLACU Mihalache George-Octavian
Gaiu Dragos-Constantin

Cluj-Napoca, 2011
 CUPRINS

Cap.I INTRODUCERE
I.1 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENT
I.1.1 Tehnologia executiei lucrarilor de sapatura, transport si umplutura
I.1.2. Tehnologia stabilizarii la terenului de fundatie
I.1.2.1 Stabilizarea cu var
I.1.2.2 Stabilizarea cu ciment
I.1.2.3 Stabilizarea cu lianti bituminosi
I.2 TEHNOLOGII DE EXECUTIE A FUNDATIILOR RUTIERE
I.2.1 Prepararea si sortarea agregatelor
I.2.1.1 Agregate de cariera - Piatra sparta
I.2.1.2 Agregate de balastiera – Balastul
I.3 TEHNOLOGII DE ASTERNERE A STRATURILOR RUTIERE ASFALTICE LA CALD
I.3.1 Asternerea straturilor rutiere din asfalt

Cap. II DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE AFLA AMPLASATA STRADA

II.1 DATE GENERALE

II.2 TEMA LUCRARII
II.3. STUDII DE TEREN
II.3.1 Studiul geotehnic
II.3.2 Date geologice si geomorfologice generale
II.3.3 Date seismice

Cap.III TEHNOLOGIA LUCRARILOR

III.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

III.2 SOLUTIA ALEASA DE MODERNIZARE A STRAZII
III.3 LUCRARI DE TERASAMENTE
III.3.1 Lucrari pregatitoare
III.3.1.1 Executia lucrarilor de sapatura
III.3.2 Amenajarea patului strazii
III.3.3 Executia fundatiei din balast amestec optimal
III.3.3.1 Prevederi generale
III.3.3.2 Stabilirea caracteristicilor de compactare
III.3.3.3 Punerea in opera a balastului amestec optimal
III.3.4 Executia straturilor de baza din mixturi asfaltice executate la cald
III.3.4.1 Natura, calitatea si prepararea materialelor
III.3.4.2 Executia straturilor de baza

Cap.IV CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
 Cap.I INTRODUCERE

Pentru realizarea unei strazi noi sunt necesare o serie de lucrari cu aplicarea
unor tehnologii de executie specifice:
 Tehnologia lucrarilor de terasamente
 Tehnologia de executie a fundatiilor rutiere
 Tehnologii de asternere a straturilor rutiere din asfalt

I.1 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

I.1.1 Tehnologia executiei lucrarilor de sapatura, transport si

umplutura
Pentru executia partii carosabile si a trotuarelor pietonale la strazi ce
necesita exacutia de compensari longitudinale a lucrarilor de sapatura si umplutura,
este necesara aplicarea unei scheme tehnologice specializate in acest domeniu de
activitate.
Tehnologia lucrarilor reprezinta, prin definitie, o inlantuire logica de operatii
tehnologice, utilizata pentru realizarea infrastructurii caii de comunicatie (rutiera
sau tramvai).
Aceste operatii tehnologice sunt realizate de utilaje specializate inlantuite
conform unui program prestabilit intr-o schema tehnologica.
Pentru strazi, in mod curent se transporta din zona ei pamantul rezultat din
decapare, care se descarca in depozite de pamant prestasbilite, deoarece acest
pamant nu se mai utilizeaza la constructia strazii. De asemenea in zona strazii se
transporta pamant daca prin proiect s-a evaluat un necesar de terasament, sau se
transporta pamant ramas in prisos la depozitul prestabilit.
I.1.2. Tehnologia stabilizarii la terenului de fundatie
I.1.2.1 Stabilizarea cu var
In unele cazuri, pentru terenuri argiloase cu afinitati la apa, se poate aplica
tehnologia stabilizarii cu var, care asigura si un spor de capacitate portanta. Aceasta
tehnologie se mai aplica la uscarea pamanturilor supraumezite, la degresarea
pamanturilor argiloase si la neutralizarea unor pamanturi acide. Tehnologia consta
din scarificarea terenului din patul caii si amestecarea lui cu o proportie de var care
se stabileste prin studii de laborator.

I.1.2.2 Stabilizarea cu ciment

Executia unui strat rutier de fundatie stabilizat cu ciment comporta
urmatoarele operatii:
• aprovizionarea si ameliorarea materialului,
• faramitarea in granule sub 5 mm,
• raspandirea cimentului si amestecarea la uscat,
• umezirea si amestecarea la umed,
•nivelarea la profil a materialului,

3
 •compactarea si protejarea stratului imediat dupa executie pentru asigurarea
unor conditii favorabile de intarire a cimentului.
Ca metoda de executie, se folosesc amestecarea pe loc, in miscare, folosind
combina pentru stablizarea pamanturilor sau amestecarea in statii centrale fixe.

I.1.2.3 Stabilizarea cu lianti bituminosi

Aceasta tehnologie se aplica la pamanturile necoezive (nisipos – pietroase)
sau a celor care au coeziune redusa si care pot fi bine faramitate si usor de malaxat.
Dozajul de bitum si caracteristicile lui se determina prin studiul de laborator.
Grosimea stratului stabilizat este de obicei de minim 10 cm, iar executia se
face cu aceleasi utilaje care sunt utilizate la stabilizarea cu ciment. Singura deosebire
o constituie echipamentul de inprastiere a liantului, intrucat cimentul se inprastie
sub forma de pulbere, pe cand liantul bituminos are forma lichida si se imprastie la
presiune cu rampa de duze sub “forma de ploaie”. Dupa operatia de malaxare in situ
se trece la operatia de nivelare-profilare cu ajutorul unui autogreder. In final se
realizeaza operatia tehnologica de cilindrare la umiditatea optima de compactare
stabilita pe un sector de proba.
I.2 TEHNOLOGII DE EXECUTIE A FUNDATIILOR RUTIERE

Fundatiile rutiere sunt executate in general din agregate naturale cu o curba

granulometrica continua si au rolul de a prelua sarcini de la straturile superioare
(imbracamintea rutiera) si de a le transmite infrastructurii caii (lucrarilor de
terasamente).

I.2.1 Prepararea si sortarea agregatelor

Dupa cum se stie, agregatele utilizate in fundatii rutiere sunt de doua
categorii:
 agregate de cariera (piatra sparta)
 agregate de balastiera (balast).

I.2.1.1 Agregate de cariera - Piatra sparta

Agregatele de cariera se obtin din roci de natura diferita functie de locatia
statiei de prelucrare care poarta denumirea de cariera de piatra. In cariera,
organizarea procesului de lucru este stabilita dupa doua operatii tehnologice
distincte.
-concasarea blocurilor de piatra din zona montana
-sortarea pietrei sparte din concasor printr-un sistem de site.

I.2.1.2 Agregate de balastiera - Balastul

Balastul este un material sedimentar depus in general in albia majora a
raurilor. Agregatul mineral se gaseste gata preparat ca granulatie, necesitand numai
operatia tehnologica de extractie din albia raului si de sortare.
Sorturile de agregate de balastiera sunt:
- nisip fin 0,02/0.2 mm;
-nisip mijlociu 0,2/ 1,0 mm;
-nisip mare 1,0/ 3,0 mm;
-nisip grauntos 3.0/ 7,0 mm;
-pietris margaritar 7.0/16 mm;
-pitris marunt 16/30 mm;
-pietris mare 30/71 mm.

4
 I.3 TEHNOLOGII DE ASTERNERE A STRATURILOR RUTIERE ASFALTICE
LA CALD

I.3.1 Asternerea straturilor rutiere din asfalt

Pentru executia straturilor rutiere bituminoase, se disting trei etape
principale de activitate:
 Prepararea mixturilor asfaltice in statii fixe sau mobile;
 Transportul materialelor asfaltice;
 Punerea in opera (asternerea stratului asfaltic pe amplasament).
Transportul mixturii asfaltice se face cu autobasculante etanse prevazute cu
prelate sau oblone metalice de inchidere la partea superioara a benei. Este
necesar ca distanta de transport sa fie corelata cu temperatura mediului ambiant
din timpul transportului, astfel ca temperatura mixturii bituminoase care la
plecare din statie trebuie sa aibe 140 – 150 0C, sa nu scada pana la locul de
punere in opera cu mai mult de 10 – 20 0C. In acest mod, se pastreaza conditia de
realizare a operatiei tehnologice de cilindrare la temperatura de min. 130 0C.
Straturile asfaltice pentru o structura rutiera flexibila la o strada, sunt
dispuse suprapus dupa cum urmeaza:
 strat de uzura;
 strat de legatura (binder);
 strat de baza asfaltic.

Cap. II DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE AFLA AMPLASATA

STRADA

5
 II.1 DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investiţii:

Reabilitare sistem rutier Strada sold. Zambila Ionita din sectorul 2

Amplasamentul lucrării :
Strada sold. Zambila Ionita, sectorul 2, Bucuresti, intre Strada
Zambila Ionita, Bloc7D si lacul Dobroesti
Are o lungime totala de 262,00 m. Elementele geometrice ale strazii in profil
transversal sunt:
-Partea carosabila : 4,00-7,50 m
-Trotuare : 2X1,00 m
-Panta transversala :0-1,5% carosabil si 1% trotuare

II.2 TEMA LUCRARII

Din tema lucrarii s-a observat necesitatea reabilitarii sistemului rutier al

strazii sold. Zambila Ionita si aducerea acesteia la parametrii impusi de normele in
vigoare.
Strada sold. Zambila Ionita face parte din reteaua de strazi din sectorul2 si nu
are instalate utilitati publice: apa, canal, gaz, electricitate, comunicatii. Din punct de
vedere functional ea asigura accesul la riverani dinspre Soseaua Pantelimon.
Acesta lucrare are ca scop studiul îmbună tă ţirii situaţiei actuale a strazii sold.
Zambila Ionita, din sectorul 2, prin reabilitarea acesteia.
Lucrarile de reabilitare a sistemului rutier pentru strada sold. Zambila
Ionita, au urmarit respectarea urmă toarelor condiţii:
- aducerea carosabilului si a trotuarelor la parametrii tehnici
corespunză tori, la circulatia pietonala si trafic auto foarte redus-usor;
- asigurarea scurgerii apelor pluviale în condiţii câ t mai bune

II.3. STUDII DE TEREN

II.3.1 Studiul geotehnic

6
 Din punct de vedere al naturii terenului de fundare acesta se caracterizeaza
prin depozite de suprafata pana la 3,00 m grosime din praf argilos nisipos,
corespunzand tipului P5 de pamant conform STAS 1243. Nivelul apelor freatice se
afla la 4,5 – 5,5 m adancime fata de nivelul solului.
II.3.2 Date geologice si geomorfologice generale
Municipiul Bucuresti are un relief alcatuit in exclusivitate de campie, cu
altitudine intre 50 si 120 m, apartine Campiei Vlasiei, in bazinele inferioare ale
raurilor Arges, Dambovita, Colentina, iar acesta din urma a dat nastere la numeroase
meandre cu ochiuri de balti ce formeaza la intrarea in Bucuresti o salba pitoreasca
de lacuri naturale. Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in
partea de Nord, de Vest si de Est a judetului. Se mai intalnesc resturi din paduri de
stejar, ulm, carpen si salcam care apartineau Codrului Vlasiei.

II.3.3 Date seismice

Din punct de vedere seismic amplasamentul strazii se incadreaza conform
STAS11.100/1-1993 in gradul 81 pe scara MSK de intensitate seismica.Conform
normativului P100-92 amplasamentul Municipiului Bucuresti se afla in zona C,
caracterizata prin valoarea coeficientului de seismicitate Ks= 0.2 si perioada de colt
Tc = 1.5 sec.

Amplasamentul strazii din punct de vedere seismic a Mun. Bucuresti

(gradul 81 pe scara MSK)

7
 Perioada de colt a Mun. Bucuresti (Tc=1.5sec)

Cap.III TEHNOLOGIA LUCRARILOR

III.1 DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

Strada sold. Zambila Ionita este o strada de clasa tehnica V, ce asigura traficul
autovehiculelor de tip autoturisme apartinand riveranilor, precum si accesul de
urgenta al autospecialelor de salubritate. Traficul pe strada este de tip foarte redus –
usor.
In plan strada isi desfasoara traseul la nivelul terenului, in aliniament si
curba. In profil longitudinal si transversal nu are pante corespunzatoare scurgerii
apelor.

Sistemul rutier actual al strazii este alcatuit din:

-Carosabil: - pavaj din bolovani de rau acoperit cu criblura si pamant 15 cm
- fundatie din balast 15-20 cm
-Trotuare: -mixtura asfaltica 3 cm
-fundatie din beton de ciment 8-10 cm
-strat din balast 8-10 cm
Defecte identificate :
-Carosabil: -suprafata pavaj denivelata denivelata
-cu gropi
-Trotuar: -trotuar executat recent.

Nu exista retea de canalizare urbana. Scurgerea apelor pluviale se face pe

suprafata carosabilului spre lacul Dobroiesti.

III.2 SOLUTIA ALEASA DE MODERNIZARE A STRAZII

8
 In urma analizarii studiului de fezabilitate si avand in vedere traficul foarte
usor si faptul ca aceasta strada este secundara, s-a optat pentru un sistem rutier
constructiv dupa cum urmeaza:
- sapatura pamant pana la cota patului strazii;
-strat de forma din balast de 15 cm;
-strat din balast de 30 cm;
-strat de fundatie din piatra sparta de 20 cm;
-strat de legatura BADPC 25 de 5 cm;
-strat de uzura din beton asfaltic BA16 de 4 cm.
Trotuarele, pe ambele parti, cu latimea variabila datorita latimii variabile
intre proprietati, au urmatoarea structura:
-10 cm balast;
-12 cm balast stabilizat cu ciment;
-3.5 cm mixtura BA8.

Strat balast stabilizat cu ciment Strat mixtura BA8

la trotuar la trotuar

III.3 LUCRARI DE TERASAMENTE

Lucrarile de terasament s-au facut tinand seama de studiul geotehnic,
verificandu-se sistemul de fundare conform STAS 1242-2.

III.3.1 Lucrari pregatitoare

III.3.1.1 Executia lucrarilor de sapatura

III.3.2 Amenajarea patului strazii

Patul caii s-au executat din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil
orizontale, pe intreaga latime a platformei si, in principiu, pe intreaga lungime a
9
patului. Pamantul adus pe platforma a fost imprastiat si nivelat pe intreaga latime a
platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui
profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
La punerea in opera s-a tinut seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, s-au facut determinari ale umiditatii optime de compactare in
laborator luandu-se astel masuri in consecinta pentru punerea in opera, respectiv
asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se
trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproapre de cea optima, sau din
contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Patul strazii va fi compactat pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevazut in STAS 2914-84 (Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii
tehnice de calitate). Gradul de compactare a pamantului din patul strazii, pana la o
adancime de cel putin 50 cm, determinat prin procedeul Proctor normal trebuie sa
fie de 100% in cazul imbracamintilor permanente si de 95% in cazul
imbracamintilor semipermanente.
Compactarea a fost facuta manual in zonele inguste – langa borduri si capace
– prin batere cu maiul de mana sau mecanic, acoperind suprafetele prin 3 sau 4
reprize la umiditatea optima de compactare si mecanizare. Pe restul suprafetelor
compactarea s-a executat cu cilindrul compresor de 10-12 tone, prin treceri
succesive prin suprapunere, in straturi de 10-20 cm, pana la realizarea gradului de
compactare prescris.
Rezultate obtinute in laborator in urma incerarii Proctor pentru praf argilos

Praf argilos Densitate schelet

ρs = 2.29
Pregatirea materialului:
Cantitate totala de material: g 10000 (Mt)
Cantitate de material peste Dmax: g (Ms)
r = 0 .00
Caracteristici U.M. Numar incercari
1 2 3 4 5 6
Masa vasului plus g 3087.6 3269.6 3175.6
material:
Masa cilindrului gol: g 1369.4 1369.4 1369.4
Masa materialului mm g 1718.2 1900.2 1806.2
3
Volumul V cm 933 933 933
Densitatea ρ=mm/V g/cm3 1.842 2.037 1.936
Umiditatea medie % 14.6 16.6 18.6
(%) W
Densitatea in stare g/cm3 1.607 1.747 1.632
uscata:
ρd=ρ/(1+W/100)
Umiditatea corectata: % 14.6 16.6 18.6
W’=W(1-r)
Umiditatea in stare g/cm3 1.607 1.747 1.632
uscata corectata
Caracteristici compactare Simbol U.M Valori
Umiditatea optima in domeniul umed Wopt % 16.6
Densitatea uscata maxima in domeniul ρdmax g/cm3 1.747
umed

La nivelul patului de fundare terasamentul este reprezentat de un pamant

coeziv si neomogen, cu caracteristici fizico-mecanice foarte diferite. Astfel studiile
realizate au aratat deasemenea si o umiditate excesiva a pamantului (W opt. +16%),
10
datorita nivelului ridicat al panzei freatice, existand un risc mare de infestare a
stratului de fundatie din balast cu particule fine de argila. Datorita acestei situatii,
cresterea capacitatii portante la nivelul patului strazii a devenit esentiala.
Solutia a fost aceea de a creste capacitatea portanta la nivelul superior al
terasamentelor si crearea unei bariere impotriva ascensiunii prin capilaritate a apei
din panza freatica.
Rezultatele studiilor geotehnice, coroborate cu sectoarele experimentale
realizate, au condus la stabilirea procentelor optime de liant hidraulic special
DOROSOL C30, necesar imbunatatirii pamanturilor de naturi diferite, din patul caii,
astfel:
- argila grasa si argila cu 6%;
- argila prafoasa cu 5%;
- nisipul argilos cu 4%.
Liantii hidraulici din gama DOROSOL sunt fabricati dintr-un amestec de
compusi hidraulici, clincher de ciment Portland si var calcic. Gama de lianti
hidraulici DOROSOL cuprinde mai multe produse in functie de continutul de CaO din
compozitie. Fiecare tip de liant hidraulic este recomandat pentru stabilizarea unei
anumite categorii de pamanturi:
- DOROSOL C30: prafuri argiloase, prafuri nisipoase;
- DOROSOL C50: argile, argile prafoase;
- DOROSOL C70: argila grasa;
- DOROSOL F: nisipuri prafoase, nisipuri argiloase.
Liantii hidraulici DOROSOL sunt produsi in fabrica, se prezinta sub forma de
pulbere de culoare gri deschis. In combinatie cu pamanturile coezive creaza un
amestec usor de compactat care indeplinete urmatoarele functii:
- Imbunatatirea si uniformizarea portantei terasamentelor;
- Impiedicarea contaminarii cu pamant a stratului de fundatie din
agregate naturale.
In urma imbunatatirii pamantului cu DOROSOL C30 s-a constatat:
- reducerea umiditatii si cresterea capacitatii portante la nivelul patului caii
- cresteri importante ale capacitatii portante la nivelul stratului de forma.
Viabilitatea solutiei adoptate s-a observat prin rezultatele obtinute pe
corpuri de proba la incercarile de amestec de pamant. Rezistentele la compresiune
medii la 3 zile au avut valori de 1.2 N/mm 2 ajungand la valori medii la 14 zile de 1.7
N/mm2. In plus, umiditatea naturala in exces a fost redusa in medie cu 9%.

Beneficii:
Siguranta in exploatare datorata inbunatatirii caracteristicilor fizico-
mecanice ale amestecului si comportarii favorabile la actiunile mediului.
Cresterea calitatii lucrarii datorata rezultatelor foarte bune la actiuni
mecanice, stabilitatea la apa si inghet-dezghet.
Reducerea timpului de executie datorita actiunii mult mai rapide a
liantului.
Avantajele financiare substantiale datorita faptului ca utilizarea DOROSOL
C30 a favorizat executia lucrarilor si pe timp nefavorabi (ploaie), precum si trecerea
mai rapida la urmatoarea faza de executie (realizarea fundatiei de balast).

11
 Rezultatele obtinute in laborator privind gradul de compactare pentru praf argilos

Nr. Pozitia Cota Vol. Masa Umiditate Densitate Grad de Medie grad Conditii
Crt. km. Proba proba W% compactare de tehnice
umeda uscata
cm3 g compactare conf.STAS
2914:84
1 0+040 -0.85 50.24 100.6 15.90 2.002 1.728 98.9
2
3
4 98.9 min 98%
5
6
7
8

III.3.3 Executia fundatiei din balast amestec optimal

III.3.3.1 Prevederi generale

Fundatia din balast amestec optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor
STAS 6400-84 (Lucrari de drumuri.Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
de calitate), intre 15 si 30cm.
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast amestec optimal, cu granula
maxima de 63mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer,
apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant,
carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul optimal se poate
obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast.
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal,
poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu
trebuie sa contina niciun fel de particule in suspensie.

III.3.3.2 Stabilirea caracteristicilor de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului amestec optimal s-au
stabilit in laborator inainte de inceperea lucrarilor de executie, prin incercarea
Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 (Teren de fundare. Determinarea
caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor).

Rezultate obtinute in laborator in urma incerarii Proctor pentru balast amestec optimal

Balast amestec optimal Densitate schelet

ρs = 2.65
Pregatirea materialului:
Cantitate totala de material: g 10000 (Mt)
Cantitate de material peste 31.5 mm g 1901 (Ms)
r = 0 .19
Caracteristici U.M. Numar incercari
1 2 3 4 5 6
Masa vasului plus g 13678 14105 13821.2
material:

12
 Masa cilindrului gol: g 9696.4 9696.4 9696.4
Masa materialului mm g 3981.6 4408.6 4124.8
3
Volumul V cm 1943 1943 1943
Densitatea ρ=mm/V g/cm3 2.049 2.269 2.132
Umiditatea medie % 5.3 7.3 9.3
(%) W
Densitatea in stare g/cm3 1.946 2.115 1.942
uscata:
ρd=ρ/(1+W/100)
Umiditatea corectata: % 4.3 5.9 7.5
W’=W(1-r)
Umiditatea in stare g/cm3 2.050 2.115 1.942
uscata corectata
Caracteristici compactare Simbol U.M Valori
Umiditatea optima in domeniul umed Wopt % 5.9
Densitatea uscata maxima in domeniul ρdmax g/cm3 2.115
umed

Rezultatele obtinute in laborator privind gradul de compactare pentru balast amestec optimal

Nr. Pozitia Cota Vol. Masa Umiditate Densitate Grad de Medie grad Conditii
Crt. km. Prob proba W% compactare de tehnice
umeda uscata
a g compactare conf.STAS
cm3 2914:84
1 0+075 35 8196 17852.5 5.20 2.178 2.070 98.1
2
3
4 98.1 min 98%
5
6
7
8

III.3.3.3 Punerea in opera a balastului amestec optimal

Pe terasament a fost asternut si a fost nivelat balastul amestec optimal in
mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima
de compactare. Asternerea si nivelarea s-a facut la sablon cu respectarea latimii si
pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare s-a stabilit in laborator tinand seama de umiditatea agregatului si s-a
adaugat prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Eventualele denivelari care s-au produs in timpul compactarii straturilor de
fundare sau au ramas dupa compactare, au fost corectate cu materiale de raport si
recilindrate. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se
reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

III.3.4 Executia stratului de uzura din mixturi asfaltice executate la cald

III.3.4.1 Natura, calitatea si prepararea materialelor

13
Agregate
Pentru stratul de uzura din mixturi asfaltice s-a utilizat un amestec de sorturi
din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care indeplinesc conditiile de
calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:
- cribluri sort 4/8, 8/16 sau 16/25, conform SR 667;
- nisip de concasare 0/4, conform SR 667;
- nisip natural sort 0/4, conform SR 662;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4/8, 8/16, 16/25(31), conform SR 662.

Filer
Ca filer s-a folosit filerul de calcar sau de creta care trebuie sa corespunde
prevederilor STAS 539-79 si sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficient de hidrofilie max. 1%.

Lianti
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
- bitum aditivat.

Aditivi
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia
imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structura
specifica polar-apolara.
Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza:
- sa fie compatibili cu bitumul;
- sa fie stabili termic pana la min. 200oC;
- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara
a afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre,
pentru executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza,
bitumate sau nebitumate.

III.3.4.2 Executia stratului de uzura

Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice executate la cald au fost transportate cu autobasculanta, cu
benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii
asfaltice pe tot timpul transportului sa fie minime.

14
 Pe vreme racoroasa (+10....+15 grade C) sau la distante mai mari de 20 km su
cu durata de peste 30 de minute, autobasculantele au fost acoperite cu prelate
speciale, imediat dupa incarcare.

Punerea in opera
Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru stratul de baza s-a executat in
perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 grade C, in
conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se
reiau numai dupa uscarea stratului suport.

Pregatirea stratului suport

Inainte de astenerea mixturii, stratul suport a fost bine curatat. Materialele
neaderente, praful si orice ar fi putut afecta legatura intre stratul suport si
imbracamintea bituminoasa au fost indepartate.
Dupa curatare s-au verificat cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie.

Amorsarea
Amorsarea stratului suport s-a facut cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Amorsarea
s-a facut in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea
emulsiei bituminoase. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat
ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

Asternerea
Asternerea mixturii asflatice pe stratul suport s-a efectuat mecanizat, cu
repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care
sa asigure precompactarea mixturii. In cazul spatiilor inguste (zona casetelor)
asternerea mixturilor asfaltice s-a facut manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta
continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in
ziua respectiva. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta,
suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a
materialului.

Compactarea
Compactarea mixturii s-a efectuat aplicand tehnologii corespunzatoare care
sa asigure pentru fiecare strat in parte si tip de mixtura asfaltica, caracteristicile
tehnice si gradul de compactare. Operatia s-a realizat cu compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Pentru obtinerea gradului de
compactare prevazut (min. 96%), la inceperea lucrarilor s-a determinat pe un sector
experimental numarul optim de treceri ale compactorului, cu functie de
performantele acestuia, de tipul mixturii si de grosimea stratului.
Compactarea s-a executat in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in
zona rosturilor dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Locurile inaccesibile compactoarelor, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere sau a caminelor de vizitare, s-au compactat cu compactoare mai
mici.

Cap. IV CONCLUZII
15
 BIBLIOGRAFIE

- “Cai de comunicatii rutiere – Principii constructive” – Elena DIACONU, Mihai

DICU, Carmen RACANEL, Editura CONSPRESS, Bucuresti, 2009.
- “Unele tehnologii de lucru aplicate in constructia drumurilor” – Mihai DICU,
Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2002.
- “Suprastructura si intretinerea drumurilor” – Stan JERCAN, Editura
DIDACTICA SI PEDAGOGICA, Bucuresti, 1980.
- STAS 10144
- SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate.
- SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii
tehnice de calitate.
- STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor.
- STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri.Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice de calitate.
- STAS 2914-84 - Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de
calitate.
- STAS11.100/1-1993

16