Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Topos srl
C A I E T
DE
S A R C I N I
TERASAMENTE
C U P R I N S
1. DOMENIU DE APLICARE
2. PREVEDERI GENERALE
3. EXECUTIA LUCRARILOR
4.
PICHETAJUL LUCRARILOR
5.
LUCRARI PREGATITOARE
6.
7.
8.
9.
***********************
Topos srl
1.
DOMENIU DE APLICARE
TITLU
INDICATIV
A. PROIECTARE SI EXECUTIE
AND 589-2004
STAS 2914/84
STAS 1243
STAS 1709/1 1709/2 1709/3
ALTE REFERINTE:
Normativ CD 182-87 Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drum
Normativ AND 582-2002 Normativ privind executia pietruirii drumurilor de pamant.
2.
PREVEDERI GENERALE
2.1.
La
executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din
standardele si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborarea cu
unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului de sarcini .
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze , la cererea beneficiarului verificari
suplimentare ,fata de prevederile prezentului caiet de sarcini .
Topos srl
2.5.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de
executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si
incercarilor.
2.6. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
beneficiarul va dispune executarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
3.
EXECUTIA LUCRARILOR
3.1.
PAMANT VEGETAL
3.2.1.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice turboase si vegetale.
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0.75),
precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se
vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii
organice in putrefactie (brazde. frunzis. radacini. crengi. etc.).
3.2.2. Masuri specifice pentru protectia la actiunea inghetului- dezghetului
atunci cand sunt intrunite simultan conditiile prezentate in STAS
1709/2:
a-realizarea drenarii apelor cu santuri avand cota fundului cu minimum
15 cm sub nivelul
patului drumului
( ramane in sarcina beneficiarului acolo unde gardurile proprietarilor sunt prea
avansate in zona drumului ca in timp prin mutarea acestora sa se realizeze peste
tot loc pentru a putea cobori cota fund sant)
b-realizarea rambleelor si a straturilor rutiere din pamanturi si materiale
care sunt insensibile la
inghet
c-obligativitatea de a se realiza gradul de compactare maxim prevazut de
Stas 2914 pentru
Topos srl
folosit.
d-adoptarea unor masuri constructive care sa conduca la imbunatatirea
conditiilor hidrologice
e-impunerea de restrictii de circulatie pentru vehicule grele (bariere de
dezghet) in perioadele
critice
3.3.
APA DE COMPACTARE
3.3.1.
Apa necesara-compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu
trebuie sa contina materiale organice in suspensie. Umiditatea pamantului pus in
opera va fi cat mai apropiata de umiditatea optima de compactare. In cazul unor
umiditati care depasesc valorile abaterilor admisibile , se va proceda dupa
caz la umezirea sau uscarea pamantului pana la incadrarea umiditatii sale in
tolerantele admise astfel :
(1) umezirea se realizeaza prin stropire cu apa din cisterne prevazute cu rampa de
udare. In functie de cantitatea de apa care trebuie introdusa si de tipul pamantului
udarea se va face in una sau mai multe reprise; compactarea se va realiza numai
dupa uniformizarea umiditatii;
(2)uscarea pamantului se va face pe cale naturala prin afanare si evaporare. Se
recomanda ca aceasta operatie sa se execute la locul de extragere a pamantului (in
groapa de imprumut)
(3) pentru a reduce umiditatea pamantului si a-l face apt pentru compactare se
recomanda tratarea cu var a acestuia conform prevederilor stas 2914.
3.4.
SANTURI SI RIGOLE
3.4.1
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului,
respectandu - se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei .
3.4.2 Santul sau rigola trebuie sa ramana paralel cu piciorul taluzului. In nici un
caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt . Paramentele santului sau a
rigolei vor trebui sa fie plane, iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
3.4.3 La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi
complet degajate de bulgari si blocuri ebulate .
Topos srl
priveste latimea
platformei :
+ 0,05 m , fata de ax
+ 0,10 m , la latimea intreaga
La cotele proiectului :
- + 0,05 m , fata de cotele de nivel ale proiectului .
3.5.3. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terasamente ,
platforma va fi nivelata transversal urmand profilul acoperis, construit din doi
versanti , plani inclinati cu 5 % spre marginea acestora. In curbe se va aplica
deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub panta transversala cu 5% . Acolo
unde lucrarile de terasamente se executa la realizarea trotuarelor, vor fi respectate
pantele din profilele transversale tip.
3.5.4.
Antreprenorul va trebui in timp oportun sa solicite instructiuni dirigintelui
asupra tipului de finisare adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul de
dispozitii de santier .
3.6.
3.6.1.
Topos srl
3.7.
PROFILE SI TALUZE
3.7.1.
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare
profilele din Proiect sa fie realzate cu tolerantele adinisibile.
3.7.2.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in
Caietui de sarcini speciale pein metoda rambleului excedentar.
3.7.3.
3.7.3.1. Rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru
platforma cu exceptia materialelor stancoase.
3.7.3.2. Vor fi compactate cu ajutorul utilajelor. respectind integritatea lucrarilor.
3.8.
3.8.1.
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz. acesta va fi in prealabil
taiat in trepte de infratire sau intarit cu caroiaje din brazde. nuiele sau prefabricate
etc. destinate a-l fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant
vegetal.
3.8.2.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre radacini
sau iarba si umectat inainte de imprasitere.
3.8.3.
Dupa imprastiere pamantui vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un
rulou usor.
3.8.4
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este. in principiu,
suspendata pe timp de ploaie.
4 PICHETAJUL LUCRARILOR
4.1. Odata cu definitivarea pichetajului. in afara de axa drumului. Antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectie ale taluzelor cu terenul natural (ampriza):
Topos srl
- inclinarea taluzelor.
4.2.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si
reperilor de a-i restabili sau de a-i reamplasa daca este necesar.
4.3.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile
subterane si aeriene electrice de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in
ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
5. LUCRARl PREGATITOARE
5.1.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele
lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate sau dupa caz obtinute:
- defrisari
- curatirea terenului de frunze. crengi. iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal:
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime:
Topos srl
6.3.
Pamantul se asterne in straturi uniforme paralele cu linia rosie proiectata ,
pe intreaga latime a platformei ; suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana , cu
inclinari de 5% catre margini.
6.4.
In cazul in care la realizarea unei umpluturi se folosesc atat pamanturi
coezive si pamanturi necoezive , acestea din urma vor fi amplasate in straturile de
la partea superioara a terasamentului, fiind asternute in mod obligatoriu in straturi
plane pe toata latimea rambleului.
6.5. In functie de tipul pamantului compactarea se face cu:
-pentru balast si balast nisipos : compactori-vibratori
-pentru nisipuri si pietrisuri
: compactori vibratori si compactori cu pneuri
-pentru prafuri si argile
: compactori cu proieminente pe tambure si
compactori cu pneuri ; utilaje cu rulouri metalice netede , pot fi utilizate doar
pentru straturi cu grosimi reduse 1520 cm.
Valorile recomandate ale principalilor parametrii ai compactarii vor fi conform CD
182/87.
7.
7.1.
Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile
necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa
corijeze problemele rezultate dinir-o proasta executie a lucrarilor.
7.2. In afara de aceasta. Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si
la cererea scrisa a dirigintelui toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca
umare a degradarilor de care Antrepriza nu va fi responsabila.
8.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR AFERENTE SISTEMULUI CALITATII APLICAT
LA ACEST OBIECTIV CONFORM PROGRAMULUI CALITATII
8.1. Controlul calitafii lucrarilor de terasamente consta in:
-verificarea trasarii axului si amprizei drumului, in contextul realizarii lucrarilor din
profilul transversal tip
- verificarea terenului de fundare,
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat,
- controlul grosimii straturilor asternute.
- conrolul compactarii terasamentului;
- controlul caracieristicilor platformei drumului in zona reamenajarilor laterale
8.2.
Topos srl
9.2.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control si a Comisiilor de receptie preliminara si finala.
9.3. Se va incheia procesul verbal de receptie calitativa a lucrarilor de terasamente.
Topos srl
C A I E T
DE
S A R C I N I
FUNDATIE DE BALAST
Topos srl
4. APA
5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SI BALASTULUI OPTIMAL
CAP.II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
CAP. III PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
8. MASURI PRELIMINARE
9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
CAP. IV CONTROLUL CALITATII (APLICAREA SISTEMULUI CALITATII)
-CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE
13. CONDITII DE COMPACTARE
14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE
CAP. V RECEPTIA LUCRARILOR
15. RECEPTIA PRELIMINARA
16. RECEPTIA FINALA
**********************************
GENERALITATI
1.1 . Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor, trotuarelor anexelor etc .
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie
realizat.
Topos srl
TITLU
INDICATIV
A. PROIECTARE SI EXECUTIE
AND 589-2004
CD 148-2003
ALTE REFERINTE:
Normativ AND 582-2002 Normativ privind executia pietruirii drumurilor de pamant.
S.R. 662-2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de
calitate.
STAS 6400-84 Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice de calitate.
STAS 12253-84 Lucrari de drumuri . Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1 Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr - un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect si variaza conform prevederilor STAS 622 .
2.2 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale , prin colaborare cu un laborator autorizat , efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4 Antrprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de prcvederile
prezentului caiet de sarcini .
Topos srl
2.5 In cazul in care se vor costata abateri da la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
CAPITOLUL I
MATERIALE
3. AGREGATE NATURAI.E
3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast , cu granula maxima de 71 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile. nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina
corpuri straine vizibile ( bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate.
3.3. Balastul pentru a fi folosit in stratul rutier trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in
tabelul 1 .
Tabelul I
CARACTERISTICI
0
SORT
CONTINUT
DE
FRACTIUNI
LIMITE MAXIME IN %
-SUB 0.02 mm
-SUB 0.2 mm
-[0 la 71]
mm
-[31,5 la 71] mm
Granulozitate
CONDITII DE ADMISIBILITATE
BALAST
1
0-71
0
3
15-70
30
continua
Topos srl
Coeficient
de
neuniformitate
15
(Un) min.
Echivalent de nisip (En)
30
Uzura la masina tip Los 30
Angeles (La)max
3.6. Agregatul de balast sau balast optimal se va aproviziona din situ in depozit dupa ce s-a verificat
omogenizarea si constatat calitatea necesara care va conditiona aprovizionarea la locul de punere in opera
( se va transporta numai dupa efectuarea analizelor de laborator care au aratat ca este corespunzator
calitativ ).
3.7. Laboratorul executantului va urmarii calitatea balastului sau a balastului optimal tinand urmatoarele
evidente:
- intr-un dosar vor fi centralizate si pastrate certificatele de calitate de la furnizor .
- intr - un registru pentru verificari vor fi consemnate rezultatele verificarilor agregatelor rezultate in
urma incercarilor de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara
si de esalonarea lucrarilor . Agregatele sortate trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si
rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente
Topos srl
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse , dar in
acest din urma caz nu trebuie sa contina oici un fel de particule in suspensie.
5.
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin lucratorul sau , in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 3.
Tabelul III
Actiunea procesului de
verificare ; caracteristici
care se verifica
0
Examinarea
datelor
inscrise in certificatul de
calitate sau de garantie
Determinarea
granulometrica
Umiditate
La aprovizionare
Fregventa minima
La locul de punere in opera
1
La fiecare lot aprovizionat
O
proba
la
fiecare
lot aprovizionat , pentru fiecare sursa
( daca e cazul pentru fiecare sort)
O proba pe schimb (si sort)
ori de cate ori se va
observa
o
schimbare
cauzata
de
conditii
meteorologice
CAPITOLUL II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului optimal se stabilesc de catre un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de esecutie.
Prin incercarea proceselor de modificare , conform STAS 1913/13 - 99 se stabilesc :
p du max. P.M. - greutatea volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cmc
N/opt. P.M. -umiditatea optima de compactare exprimata in %
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Topos srl
7.1. Caracteristicile efective de compactare se detennina de laboratorul santierului de perobe prelevate din
lucrare si anume:
p du ef .= greutatea volumica , in stare uscata, efectiva , exprimata in g/cmc
Wef.. - umiditatea efectiva de compactare exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare Gc.
p du ef.
Gc = -------------------- x 100
p du max. P.M.
7.2. La executia stratului de balast se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct. 13.
CAPITOLUL III
PUNEREA IN FUNCTIUNE A BALASTULUI
8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului rutier din balast se va trce dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului optimal.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri
transversale de acostament - drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de
fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele de a se delimita tronsoanele de drum in fimctie de sursa folosita si care vor fi consemnate in
registrul de laborator
9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Topos srl
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor executantul aste obligat sa efectueze aceste experimente.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin
3.40 m ( dublu latimii utilajului de compactare ). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in
conditii de executie
curenta, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia
pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de
raspandire pentru realizarea grosimii de proiect si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de
specialitate . In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut , executantul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
A. grosimea maxima a stratului de balast
B. conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare
a utilajului)
Q
intensitatea de compactare = ----------S
Q volum de balast pus in opera in unitatea de timp ( ora, zi , schimb ) exprimat in mc ;
S suprafata calculata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp
In cazul in care se foloseste un tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul
lucrarii.Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.
10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
10.1 Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai
multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe
tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute
in proiect.
Topos srl
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi
uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea stratului de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului , viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea de compactare.
10.4 Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza impreuna cu straturile de fundatie astfel ca straturile de
fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor
conform pct. 7.3.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare
se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se
completeaza, se reniveleaza , si apoi se compacteaza din nou.
10.6 Este interzisa in executie folosirea balastului inghetat.
10.7.Este interzisa astemerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata .
11. CONTROLUL CALITATlI COMPACTARII BALASTULUI
I1.1. In timpul eiecutiei stratului din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile
si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelas tabel .
Tabelul IV
Nr.
crt.
1
2
3
4
Topos srl
5
6
11.1 Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
-compozitia granulometrica a balastului utilizat
-caracteristicile optime de compactare , obtinute prin metoda Proctor modificata (umiditatea
densitate maxima uscata)
-caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portanta ).
optima,
CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE . REGULI SI METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la
grosime poate fi de maximum + 20 mm.Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate
cu care se strapunge stratul la fiecare 200 ml de strat executat.Grosimea stratului de fundatie este media
masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei .
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita
la latime pot fi + 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului .
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazute
in
proiect . -Abaterea limita la panta este + 0,4 % fata de valoarea pantei indicata in proiect .
Abaterile
limita la cotele fundatiei din balast fata de cotele din proiect pot fi de (+) sau (-) 10 mm.
Topos srl
13.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de
compactare 95 - 98 % Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V.
13.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila care este de 250 ( 1/100) mm.
14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
14.1. Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel
- in profil transversal , masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari
de 9 mm.
- In profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari
de 9 mm.
- In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei .
CAPITOLUL V
CONDITII DE CALITATE
BALAST DE RAU
Verificarea calitatii materialelor: conform standardelor materialelor respective.
Verificarea elementelor geometrice:
- latimea stratului se verifica conform STAS 2900 si STAS 1598/1 sau STAS 1598/2;
- grosimea stratului trebuie sa corespunda datelor prevazute in proiectui de execute;
- cotele profilului longitudinal se verifica in axa drumului si trebuie sa corespunda celor din
proiectul de execute;
CAPITOLUL VI
RECEPTIA LUCRARILOR
Topos srl
Topos srl
Aplicarea prezentului caiet la alte categorii de drumuri se poate face numai cu aprobarea administratorului
drumului sau a investitorului lucrarii.
1.1.2. Imbracamintile bituminoase usoare sau ranforsarile care fac obiectul prezentului caiet pot fi
alcatuite din mixturi asfaltice cu materiale locale si de cariera.
1.2. Prevederi generale
1.2. Imbracamintile bituminoase usoare se executa de regula pe trasee de drum existente. In caz de
necesitate se poate prevedea executarea de lucrari de corectare a traseului in plan si profil longitudinal,
precum si de corectcare a profilului transversal impuse de siguranta circulatiei in conditiile respectarii
prevederilor Legii 82/1996,
1.2.2. Aplicarea ulterioara a ranforsarilor , tratamentelor, etc. si stabilirea tipului acestora, se face pe baza
unui studiu tehnico-economic tinandu-se seama.de principiul imbunatatiriior succesive.
1.2.3. Pentru lucrarile de executie a imbrdcamintilor bituminoase se fac calcule de dimensionare a
sistemelor rutiere respective si de eficienta economica in functie de traficul actual si de perspectiva, de
structura acestuia, si de durata de exploatare normata (7 ani).
1.2.4. Latimea partii carosabile si a platformei drumului pe care se aplica imbracamintile bituminoase
usoare sunt conform Ordonantei 43/1997 privind regimul drumurilor aprobata prin Legea nr.82/1998. cu
respectarea prevederilor de la pct. 2.2.1.2,
1.2.5. Amenajarea curbelor se face conform STAS 863 in limitele zonei existente a drumului, la vitezele
de proiectare ce rezulta din aceste conditii. In cazul strazilor profilul in curbe i-si pastreaza forma , profil
de tip stradal .
1.2.6. La proiectarea lucrarilor de executie a I.B.U. se vor prevedea lucrarile minime, dar absolut
necesare pentru asanarea corpului drumului, captarea si evacuarea opelor subterane si de suprafata
(drenuri, podete, rigole, canivouri , sisteme de preluare canalizare pluviala), precum si indepartarea din
corpul drumului a pamantului care favorizeaza formarea burdusirilor din inghet-dezghet.
1.3. Definitii, notatii, terminologie
1.3.1. Imbracamintea Bituminoasa Usoara reprezinta imbracamintea rutiera realizata din mixturi asfaltice
pe baza de materiaie locale si de cariera, si aplicata de regula pe strazile nemodernizate pentru
imbunatatirea confortului si a sigurantei circulatiei.
Topos srl
STAS 667-2000
calitate
STAS 863
Topos srl
AND 551-99
AND 552-99
AND 514-2000
drumuri
Topos srl
2.2.2.2. Abaterile limita locale admise la latimea prevazuta in proiect sunt de 50 mm,
2.2.2.3. Aboterile limita la panta profilui transversal pot fi de 5 mm/m.
2.2.2.4. La cotele profilului longitudinal se admite o abatere a de 20 mm fata de prevederile proiectului,
cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.
2.2.2.5. Denivelarile admisibile in lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de max, 7 mm,
2.2.3. Tipuri de mixturi asfaltice
Topos srl
UZURA - BAPC 16: beton asfaltic cu pietris concasat cu dimensiunea maxima a granulei de 16mm
BAZA- AB2 : anrobat bituminos cu pietris sortat (mixtura asfaltica pentru stratul de baza cu agregat mare),
2.2.4. Materiale
2.2.4.1. Agregate naturale:
-nisip natural sort 0-3. 3-7 sou 0-7 conform STAS 662;
-pietris sortat sort 7-16 si 16-31 conform STAS 662;
-pietris concosat sort 7-16 si 16-31 conform STAS 662;
-nisip si pietris sort 0-3, 3-7,0-7, 7-16 si 16-31 cu caracteristici conform SR 667 rezultate din concasorea
agregatelor de rau;
-savura sort 0-8 conform SR 667;
-piatra sparta (split) sort 8-16 si 16-25 conform SR 667;
-criblura sort 8-16, 10-14 sau 16-25 conform SR 667 (pentru tratament de rugozitate in caz de necesitate).
In funcfie de tipul mixturii asfaltice, se utilizeaza urmatoarele agregate naturale conform tabel:
Nr.
Crt
Tip
mixtura
Procentul de
nisip
natural
Topos srl
BAPC 16
AB2
din amestecul
de nisipuri %
Max.50
(cel
putin
jumatate va fi
nisip
de
concasaj)
Max.100
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate
avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii
agregatelor.
2.2.4.2. Filer
Filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS . Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, fererite de
umezeala sau in silozuri. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2.2.4.3. Lianti bituminosi:
Bitum tip D 60/80 conform SR 754 penfru zona climatica calda;
Bitum tip D 80/100 conform SR 754 pentru zona climatica rece.
Detimitorea zonelor climatice se face conform SR 174-1.
Bitumul trebuie sa prezinte o adezivitate de min.75 %, in cazul in care aceasta conditie nu este indeplinita
se utilizeaza bitum aditivat.
Emuisie bituminoasa cationica cu rupere rapida EBCR 60 sau EBCR 65 conform STAS 8877 sau
Normativ ind. AND 552, pentru amorsaj.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevdzute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de
inregistrare a temperaturilor, guri de aerisire, pompe de recirculare etc. Fiecare tip de bitum se
depoziteaza separat. Emulsia bituminoasa cotionica se depoziteaza in rezervoare metalice curate,
prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu site.
OBSERVATII
1. Nisipul sort 0-3 sau 0-7 rezultat din concasarea agregatelor de rau se poate
inlocui cu nisip de concasare sort 0-4 conform SR 667.
Topos srl
2. In cazul unor resurse locale avantajoase in iocul nisipului sort 3-7 sau al
pietrisului 7-16 si 16-31 se pot utiliza cribluri sort 4-8, 8-16 si 16-25 conform
SR 667.
2.2.5.3. Compozitia granulometrica a agregatului natural este cuprinsa pe fiecare tip de mixtura asfaltica
in limitele indicate in norme.
2.2.5.4. Abaterile de la compozifia prescrisa de reteta trebuie sa se incadreze in limite.
2.2.5.5. Continutul optim de bitum din mixturile asfaltice se stabileste prin incercari preliminare de
laborator si trebuie sa se incadreze in limite.
2.2.5.6 Caracteristicile fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete cubice sau tip
Marshall preparate din mixturi asfaltice . In laborator la elaborarea dozajelor optime, pe probe de mixtura
asfaltica recoltate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si pe probe luate din
imbracamintea gata executata. Valorile obtinute trebuie sa se incadreze in limite .
2.2.6. Caracteristicile straturilor gata executate:
2.2.6.1- Compactarea stratului:
Topos srl
Compactarea stratului se verifica prin stabilirea gradului de compactare si prin incercari de laborator pe
carote. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
compactate din strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate in laborator din
mixtura respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii din strat se poate determina prin carote prelevate din teren sau prin
masuratori , in situ cu gamadensimetrul.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea
densitdtii aparente si a absorbtiei de apa .
Rezutatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limltele din norme.
2.2.6.2. Uniformitatea suprafetei
Uniformitatea suprafetei stratului de uzura se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174/2 sau cu alte
dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3 m sunt de max. 7 mm.
2.2.6.2. Rugozitatea suprafetei
Rugozitatea suprafetei stratului de uzura se verifica conform SR 174/1.
Se recomanda ca valorile obtinute la data receptiei lucrairilor sa se incadreze in urmatoarele limite:
- rugozitate geometrica. HS: min.0,6 mm;
- rugozitote cu pendulul SRT: min. 70 unitati SRT;
-Hgt mai mic de 0,95
- In cazul stratului suport , daca acestea au un profil transversal necorespunzator sau denivelari in profilul
longitudinal mai mari de 3 cm sub lata de 3m inclusiv in cazul gropilor dupa curatare se va prevedea o
plombare si egalizare cu mixtura osfaltica;
Amorsarea stratiului suport se recomonda sa se realizeze mecanizat cu autostropitorul de emulsie sau cu
un dispozitiv special pentru asigurarea umiformitatii dozajelor prescrise, "in functie de natura stratului
suport, contitatea de emulsie raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de 0,3.0,5 kg/ mp
rezultand o raspdire in film coritinuu.
2.3.1.2. Indiferent de natura stratului suport se vor executa lucrdrile ce se impun pentru asigurarea drenarii
corespunzatoare a apei.
Topos srl
2.3.1.3. Inainte de asternerea stratului de uzura, suprafata stratului de baza se pregateste de asemenea prin
amorsare si curatire.
2.3.1.4. Suprafata stratului suport pe care se aplica ranforsarea trebuie sa fie uscata.
2.3.2. Prepararea. transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice.
Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice se executa conform SR 174/2 cu
mentiunea ca regimul termic aplicat va fi conform tab.8
2.3.3. Curatarea supratetei imbracamintii.
2.3.3.1
Topos srl
Topos srl
Topos srl
Topos srl
- rugozitatea, cu aparatui SRT sau prin metoda Tnaltimii de nisip, conform STAS 8849
si SR 174-2.
Topos srl