Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
c om
CAP. I.
Art. 3. Materiale folosite pentru umplutură
3.1. Materialele folosite pentru executarea umpluturilor conform STAS 1243-88 sunt:
a) piatră spartă (concasată) de carieră pentru primul şi ultimul strat.
b) balast la care fracţiunea mai mare de 2mm reprezintă mai mult de 50%, cu
foarte puţine părţi fine, care să conţină pietrişuri şi chiar bolovănişuri, aşa fel încât să prezinte
insensibilitate îngheţ - dezgheţ şi la variaţii de umiditate.
3.2. Nu se vor introduce în umpluturi (ramblee) pământuri organice, mâluri, nămoluri,
pământuri vegetale sau cu consistenţă redusă.
3.3. Apa de compactare nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii
organice în suspensie.
Adăugirea eventuală a unor produse destinate să faciliteze compactarea nu se face
decât cu aprobarea beneficiarului, în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.
Art. 4. Verificarea calităţii balastului
CAP. II
http://slide pdf.c om/re a de r/full/pe r ne -ba la st-sub-pa rdose li-b 1/4
5/13/2018 Pe r ne Ba la st Sub Pa rdose li b - slide pdf.c om
7.2.1.
elevaţiile sau deoarece
grinzile deaceste
fundaţieumpluturi seşidesfăşoară
de contur întotdeauna
interioare de între fundaţiile
compartimentare continui,
ale construcţiilor,
execuţia umpluturilor se realizează în două etape şi anume:
− etapa I-a după pregătirea terenului se va realiza un prim strat de 15-20cm din piatră
concasată pentru realizarea unei bune împănări în platforma de bază. După această
etapă se continuă executarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie până la cota
superioară a viitoarei umpluturi (sub pardoseala din beton).
− etapa II după realizarea grinzilor de fundaţie, se continuă executarea umpluturilor din
balast în straturi. Ultimul strat pentru obţinerea unei bune împănări, se va realiza tot
din piatră concasată cca. 15-20cm. Grosime, peste care va fi pilonat un strat de 2-
3cm, din nisip de 0-3mm, pentru o bună protecţie a foliei care se aşterne între
umplutură
7.2.2. şi pardoseala
Umpluturile din din
se execută beton.
straturi elementare suprapuse aproximativ orizontale
pe întreaga suprafaţă cuprinsă între elementele de infrastructură ale construcţiei.
CAP. III
Art.8. Utilaje pentru compactarea umpluturilo4r de sub pardoseli
Date fiind spaţiile relativ limitate în cazul obiectivelor de construcţii cum sunt halele
industriale, pentru compactare în general pot fi folosite următoarele utilaje:
− cilindri compactori liss – pentru suprafeţele din câmpul platformelor cu suprafeţe
relativ mari
− plăci vibratoare uşoare în zonele din apropierea fundaţiilor, grinzilor de fundaţie
pentru a nu se produce afectarea acestora.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/pe r ne -ba la st-sub-pa rdose li-b 3/4
5/13/2018 Pe r ne Ba la st Sub Pa rdose li b - slide pdf.c om
Compactarea prin vibrare este dată de coeficientul de vibroindesare, care este influenţat
de umiditate şi de compoziţia granulometrică, îndesarea maximă realizându-se atunci când
umiditatea are valoarea:
W = 1 ÷ 1,2 × Wopt
La umidităţi sub această valoare eficienţa este redusă. Pentru o mai bună orientare
privitor la grosimile straturilor, funcţie de utilajul folosit se va consulta “Ghidul pentru execuţie
compactării” indicativ GE-026-97 publicat în B. Construcţiilor nr.5/98.
CAP. IV
Art.9. Controlul execuţiei lucrărilor
9.1. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.
9.1.1. La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă
necesară dacă deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon are valorile admisibile de
mai jos:
Tip de pământ conf. STAS 1243-88 Valoarea admisibilă a
deformaţiei elastice 1/100m
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos,
Argilă praf argilos,
prăfoasă, argilăprafnisipoasă,
argilos nisipos
argilă prăfoasă 400
450
nisipoasă, argilă
9.2. Verificarea grosimii straturilor aşternute.
Grosimea fiecărui strat de balast aşternute la executarea rambleului va fi verificată, ea
trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de balast
respectiv şi utilajele folosite.
9..3. Verificarea gradului de compactare
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densităţii în stare uscată a
acestor probe, cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea PROCTOR STAS
1913/13-83.
9.4. În cazul când valorile obţinute nu sunt cele corespunzătoare, se va dispune fie
continuarea compactării fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.
9.5. Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu
penet5rometrul.
Verificarea planeităţii se face prin metode topografice.
Art.10. Recepţia lucrărilor de umpluturi
10.1.La terminarea lucrărilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepţiei
lucrărilor verificându-se:
− concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de
execuţie
− natura materialului introdus în operă cu prevederile caietului de sarcini.
− concordanţa gradului de compactare
− dacă este asigurat un modul de deformaţie liniară minim E = 10.000kPa la nivelul
superior al patului.
10.2.Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.