Sunteți pe pagina 1din 4

5/13/2018 Pe r ne Ba la st Sub Pa rdose li b - slide pdf.

c om

1. PERNE DE BALAST SUB PARDOSELI


Art. 1. Domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea lucrărilor de umpluturi din balast sub
pardoseli din beton cu suprafeţe mari (hale industriale).
Caietul cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea
rambleelor, nivelarea, compactarea şi fin9isarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de
recepţie.
Art. 2. Prevederi generale
2.1. La executarea acestor lucrări se vor respecta prevederile din standardele şi
normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de
sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de
specialitate efectuarea încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini,
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea beneficiarului verificări
suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adaptarea măsurilor tehnologice şi
organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.
2.6. În cazul când se vor constata abateri de la prezentul “Caiet de sarcini” beneficiarul
va dispune oprirea lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

CAP. I.
Art. 3. Materiale folosite pentru umplutură
3.1. Materialele folosite pentru executarea umpluturilor conform STAS 1243-88 sunt:
a) piatră spartă (concasată) de carieră pentru primul şi ultimul strat.
b) balast la care fracţiunea mai mare de 2mm reprezintă mai mult de 50%, cu
foarte puţine părţi fine, care să conţină pietrişuri şi chiar bolovănişuri, aşa fel încât să prezinte
insensibilitate îngheţ - dezgheţ şi la variaţii de umiditate.
3.2. Nu se vor introduce în umpluturi (ramblee) pământuri organice, mâluri, nămoluri,
pământuri vegetale sau cu consistenţă redusă.
3.3. Apa de compactare nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii
organice în suspensie.
Adăugirea eventuală a unor produse destinate să faciliteze compactarea nu se face
decât cu aprobarea beneficiarului, în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.
Art. 4. Verificarea calităţii balastului

anume:4.1. Verificarea calităţii balastului constă în determinarea principalelor caracteristici şi


1. granulozitatea conf. STAS 1913/5-85
2. limita de plasticitate STAS 1913/4-85
3. coeficientul de neuniformitate 1243-88
4. caracteristici de compactare 1913/13-83
5. umflare liberă 1913/12-88
6. sensibilitate la îngheţ STAS 1709-75
7. umiditate 1913/1-82
Frecvenţa verificărilor este de o încercare la 100mc pentru primele 6 puncte şi zilnic sau
la fiecare 500mc pentru verificarea umidităţii.
4.2.Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de
laborator.

CAP. II
http://slide pdf.c om/re a de r/full/pe r ne -ba la st-sub-pa rdose li-b 1/4
5/13/2018 Pe r ne Ba la st Sub Pa rdose li b - slide pdf.c om

Art.5. Lucrări pregătitoare


5.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări:
− curăţirea terenului (eventual defrişare) â
− demolarea construcţiilor existente (dacă este cazul)
− decaparea şi depozitarea pământului vegetal
5.2. În porţiunile de pe amplasament unde apele superficiale se pot scurge spre
rambleul ce urmează a fi executat, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să
colecteze
5.3.şiAntreprenorul
să evacueze apa
nu învaafara
treceamprizei rambleului.
la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să
constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul articol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.
Art.6. Pregătirea terenului de sub ramblee, execuţia săpăturii generale
6.1. Săpătura generală pentru realizarea umpluturilor, urmăreşte îndepărtarea stratului
vegetal pe toată grosimea acestuia, Săpătura se poate realiza funcţie de adâncimea acesteia
cu buldozerul sau excavatorul. Săpătura mecanică se va opri ci minim 5cm deasupra platformei
de bază a rambleului urmărindu-se păstrarea unei pante de minim 5%o spre şanţurile de gardă
care să colecteze apele din precipitaţii şi care prin intermediul unor başe (gropi poligonale) să
fie deversate în stratul de pietrişuri care să le absoarbă.
6.2. Înainte de începerea realizării umpluturilor se va face o corectare manuală a
platformei pentru a obţine o bună continuitate a pantei, se vor îndrepta taluzurile şi finisa
şanţurile de gardă. Toate aceste operaţii se vor executa manual.
6.3. Platforma (ampriza) ajunsă la cotă, va suporta o compactare de suprafaţă care va fi
executată de aşa manieră încât să obţină pe o adâncime de 30cm un grad de compactare de
100% Proctor manual.
6.4. Toleranţele admise la realizarea platformei sunt de ± 5,00cm, la nivelul amprizei şi
de ± 1 ÷1,5cm la nivelul finit al umpluturii.
Art. 7. Executarea rambleelor (umpluturilor)
7.1.Prescripţii generale
7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca instrucţiunile pentru
pregătirea terenului, indicate în “Caietul de sarcini”, să fie verificate şi acceptate de diriginte,
acceptare care va fi consemnată în registrul de şantier.
7.1.2. Nu se execută pe timp de ploaie sau ninsoare.
7.1.3. Execuţia umpluturilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale
definite prin prezentul “Caiet de sarcini” vor fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de diriginte sau reprezentantul său,
la propunerea antreprenorului.
7.2. Modul de execuţie a umpluturilor sub pardoseli

7.2.1.
elevaţiile sau deoarece
grinzile deaceste
fundaţieumpluturi seşidesfăşoară
de contur întotdeauna
interioare de între fundaţiile
compartimentare continui,
ale construcţiilor,
execuţia umpluturilor se realizează în două etape şi anume:
− etapa I-a după pregătirea terenului se va realiza un prim strat de 15-20cm din piatră
concasată pentru realizarea unei bune împănări în platforma de bază. După această
etapă se continuă executarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie până la cota
superioară a viitoarei umpluturi (sub pardoseala din beton).
− etapa II după realizarea grinzilor de fundaţie, se continuă executarea umpluturilor din
balast în straturi. Ultimul strat pentru obţinerea unei bune împănări, se va realiza tot
din piatră concasată cca. 15-20cm. Grosime, peste care va fi pilonat un strat de 2-
3cm, din nisip de 0-3mm, pentru o bună protecţie a foliei care se aşterne între
umplutură
7.2.2. şi pardoseala
Umpluturile din din
se execută beton.
straturi elementare suprapuse aproximativ orizontale
pe întreaga suprafaţă cuprinsă între elementele de infrastructură ale construcţiei.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/pe r ne -ba la st-sub-pa rdose li-b 2/4


5/13/2018 Pe r ne Ba la st Sub Pa rdose li b - slide pdf.c om

Dacă dificultăţi speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile elementare se pot


realiza şi pe lăţimi mai mici decât cele ale platformei, dar trecerile se fac prin trepte de înfrăţire
între straturi cu lăţimi ale treptelor de cca. 1,00 ÷ 1,5m şi lăţime egală cu a stratului respectiv.
7.2.3. La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi vor lua
măsurile în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea
imediată, lăsând balastul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea
cât mai aproape de cea optimă, sau dimpotrivă udarea stratului aşternut pentru a-l aduce
valoarea umidităţii optime.
7.3. Compactarea umpluturilor
7.3.1. Toate rambleelor (umpluturile) vor fi compactate pentru a se realiza gradul de
compactare Proctor normal prevăzute în STAS 2914-84 şi anume în cazul umpluturilor din
balast de sub pardoseli vor avea următoarele grade de compactare:
a) pentru primii 30cm ai terenului natural de sub rambleu va fi 100%
b) pentru stratele din corpul rambleului la adâncime de până la 2,00m gradul
de compactare va fi de 100%.
7.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului dirigintelui cu cel puţin 8 zile înainte
de începerea lucrărilor, grosimea maximală a stratului elementar pentru a obţine după
compactare gradele arătate mai sus cu utilajele folosite pe şantier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va fi realizat câte un tronson de încercare
la minim 30m lungime. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută antreprenorul va trebui
să realizeze o nouă planşă de încercare după ce va aduce modificările necesare grosimii
straturilor şi utilajul folosit. Rezultatele acestor lucrări trebuie să fie menţionată în registrul de
şantier.
7.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 5%.
7.4. Controlul calităţii
Starea rambleului este controlată prin supravegherea administraţiei pe măsura execuţiei
în următoarele condiţii:
a) Controlul va fi strat după strat.
b) Se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretică din
tabelul de mai jos.
Denumirea încercării Frecvenţa minimală a Observaţii
încercărilor
Încercare PROCTOR 1 la 1000mc -
Determinarea cantităţii de apă 1 la 250mp pe strat
Determinarea compactităţii 1 la 100mp pe strat
Laboratorul antreprenorului va şine un registru în care se vor consemna toate rezultatele
privind încercarea PROCTOR, determinarea umidităţii şi gradului de compactare realizat pe
straturi şi sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de
compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui în
mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.
7.2. Modul de execuţie a umpluturilor sub pardoseli

CAP. III
Art.8. Utilaje pentru compactarea umpluturilo4r de sub pardoseli
Date fiind spaţiile relativ limitate în cazul obiectivelor de construcţii cum sunt halele
industriale, pentru compactare în general pot fi folosite următoarele utilaje:
− cilindri compactori liss – pentru suprafeţele din câmpul platformelor cu suprafeţe
relativ mari
− plăci vibratoare uşoare în zonele din apropierea fundaţiilor, grinzilor de fundaţie
pentru a nu se produce afectarea acestora.
http://slide pdf.c om/re a de r/full/pe r ne -ba la st-sub-pa rdose li-b 3/4
5/13/2018 Pe r ne Ba la st Sub Pa rdose li b - slide pdf.c om

Compactarea prin vibrare este dată de coeficientul de vibroindesare, care este influenţat
de umiditate şi de compoziţia granulometrică, îndesarea maximă realizându-se atunci când
umiditatea are valoarea:
W = 1 ÷ 1,2 × Wopt
La umidităţi sub această valoare eficienţa este redusă. Pentru o mai bună orientare
privitor la grosimile straturilor, funcţie de utilajul folosit se va consulta “Ghidul pentru execuţie
compactării” indicativ GE-026-97 publicat în B. Construcţiilor nr.5/98.

CAP. IV
Art.9. Controlul execuţiei lucrărilor
9.1. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.
9.1.1. La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă
necesară dacă deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon are valorile admisibile de
mai jos:
Tip de pământ conf. STAS 1243-88 Valoarea admisibilă a
deformaţiei elastice 1/100m
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos,
Argilă praf argilos,
prăfoasă, argilăprafnisipoasă,
argilos nisipos
argilă prăfoasă 400
450
nisipoasă, argilă
9.2. Verificarea grosimii straturilor aşternute.
Grosimea fiecărui strat de balast aşternute la executarea rambleului va fi verificată, ea
trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de balast
respectiv şi utilajele folosite.
9..3. Verificarea gradului de compactare
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densităţii în stare uscată a
acestor probe, cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea PROCTOR STAS
1913/13-83.
9.4. În cazul când valorile obţinute nu sunt cele corespunzătoare, se va dispune fie
continuarea compactării fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.
9.5. Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu
penet5rometrul.
Verificarea planeităţii se face prin metode topografice.
Art.10. Recepţia lucrărilor de umpluturi
10.1.La terminarea lucrărilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepţiei
lucrărilor verificându-se:
− concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de
execuţie
− natura materialului introdus în operă cu prevederile caietului de sarcini.
− concordanţa gradului de compactare
− dacă este asigurat un modul de deformaţie liniară minim E = 10.000kPa la nivelul
superior al patului.
10.2.Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/pe r ne -ba la st-sub-pa rdose li-b 4/4

S-ar putea să vă placă și