PLOIESTI - PH

Democratiei 103
Pr. Nr. 253/2013 – Faza: SF
“ASFALTARE ULITE SATESTI (drumuri
Tel/Fax: 0244 574340

RETECO sa Mobil: 0722 788041

0721 220393
0728 929407
 consultanta proiectare executie juli@reteco.ro
office@reteco.ro
www.reteco.ro
comunale) in sat CIORANII de SUS, com.
CIORANI, jud. PRAHOVA”

CAIET DE SARCINI
DRUMURI

Lucrari de terasamente
Lucrarile de terasamente necesare realizarii solutiilor proiectate pentru amenajarea drumului sunt
constituite din:
 Sapaturi pentru asigurarea cotelor proiectate, sau pentru amenajarea patului (desfaceri sisteme
rutiere existente)
 Scarificari, rectificari
 Umpluturi, in zonele in care acestea sunt necesare
 Curatiri ale platformelor, manuale sau mecanizate.
 Nivelari si compactari ale platformelor, manuale sau mecanizate.
 Pregatiri ale platformelor in vederea asternerii sistemului rutier
a) Executia sapaturilor
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu prevederile standardelor si normelor in
vigoare, din care amintim:
- STAS 1243/1988 Terenuri de fundare, clasificarea si identificarea pamanturilor
- STAS 2914/4/1989 Terasamente. Determinarea modului de deformatie liniara pentru
terasamente, complexe rutiere.
- STAS 2914/1984 Lucrari de drumuri. Terasamente, conditii generale
- STAS 1913/13/1983 Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
- STAS 1913/15/1975 Terenuri de fundare. Determinarea volumetrica pe teren
- STAS 1913/4/1986 Terenuri de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
- STAS 1913/1/1982 Terenuri de fundare. Determinarea umiditatii.
- C 176/1984 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin
penetratie dinamica cu con
- C 182/1987 Normativ privind executarea mecanica a terasamentelor de drumuri
Toate lucrarile de sapaturi se vor executa cu respectarea normelor de protectie a muncii, din care
amintim:
 toate utilajele sau dispozitivele mecanice care se folosesc, trebuie sa fie in perfecta stare de
functionare.
 in timpul incarcarii pamantului este interzis a stationa intre dispozitivul cu ajutorul caruia se face
incarcarea si mijloacele de transport, precum si in zona de actiune a acestora.
 excavatorul va fi folosit numai cand el poate actiona pe un teren plat si suficient de rezistent in
raport cu presiunea exercitata de senile pe suprafata terenului
 la descarcarea pamantului excavat, direct din autovehicule, este interzis a se trece cu cupa pe
deasupra cabinei de comanda a autovehiculului, a descarca in autovehicul de la inaltime si a sta
in/sau pe autovehicul in momentul descarcarii.
 este permisa inceperea executarii lucrarilor de terasamente, numai dupa stabilirea exacta a
instalatiilor subterane existente in zona si dupa consultarea cu beneficiarul lor.
 la executia lucrarilor de terasamente in locuri de utilitate publica (strazi, trotuare, piete etc.), sau
in zone cu circulatie mare, trebuie sa se ia masuri pentru ingradirea si semnalizarea
corespunzatoare a acestora, cu parapeti cu inaltimi de cel putin 1 m, table indicatoare pentru
atentionare, dirijarea circulatiei si prevenirea accidentelor. Pe timpul noptii zonele de lucru vor fi
semnalizate, luminos astfel incat sa fie vizibil, si sa nu stanjeneasca circulatia auto si pietonala.
 se vor introduce restrictii de viteza, sau se va intrerupe accesul auto, pe tronsoanele in lucru,
dupa consultarea prealabila cu beneficiarul lucrarii si Politia Rutiera.
 pentru pietoni se vor asigura conditii corespunzatoare pentru ca circulatia lor sa se desfasoare in
siguranta.
1
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
b) Executia umpluturilor
Lucrarile pentru executarea umpluturilor cuprind:
- imprastierea pamantului in straturi uniforme.
- compactarea umpluturilor
- transportul umpluturilor la locul de punere in opera.
Lucrarile de umpluturi se vor executa in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare.
- STAS 1913/1/1982 Terenuri de fundare. Determinarea umiditatii
- STAS 2914/4/1989 Terasamente. Determinarea caracteristicilor de compactare
- C 182/1987 Normativ privind executarea mecanica a terasamentelor de drumuri.
Umpluturile se vor executa numai din materiale corespunzatoare lucrarilor rutiere si vor fi urmate de
nivelarea manuala sau mecanica a terenului, finisarea mecanica sau manuala a platformelor in vederea
asternerii unui strat izolant, anticontaminant de nisip sau balast nisipos.
Lucrarile de umplutura, nivelari, etc., se vor executa cu respectarea normelor de protectia muncii,
prevenirea si stingerea incendiilor, prevazute in normele republicane si normativele departamentale in
vigoare. Se vor consulta si respecta toate instructiunile de folosire a utilajelor, prevazute in caietele tehnice
de specialitate ale acestora.
c) Nivelari, compactari, finisari, pregatirea platformei
Prin nivelare se asigura pregatirea definitiva a terenului si a platformelor, care au denivelari pana la
20cm.Prin finisarea manuala se asigura profilarea definitiva a platformelor care au denivelari sub 15 cm.
Terasamentele din corpul drumului vor fi compactate asigurandu-se un grad de compctare Proctor
normal, conform tabelului nr. 2 din STAS 2914/1984.
Alegerea utilajelor de compactare, grosimea straturilor si numarul de treceri necesare pentru
atingerea gradului de compactare, se stabilesc pe baza de incercari, tinand cont si de prevederile
normativelor privind executia terasamentelor la lucrarile rutiere.
d) Conditii tehnice pentru lucrarile de terasamente
Abaterile limita ce se admit sunt:
- la latimea platformei: ±0.05 m fata de ax
- la latimea intreaga: ± 0.10 m
- la cotele proiectului: ± 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Abaterile limita se admit in puncte izolate care nu sunt situate in acelasi profil transversal, sau in
profiluri consecutive.
Abaterile limita la gradul de compactare sunt de 4% sub imbracamintea proiectata (asfaltica) si se
accepta in maxim 10% din numarul punctelor verificate.
e) Prescriptii generale de executie
Pe timp friguros nu se admite ca lucrarile de terasamente sa fie intrerupte in faze intermediare ale
procesului tehnologic. Executarea terasamentelor sub temperatura de +5ºC se poate face numai cu luarea
unor masuri speciale prevazute in reglementarile in vigoare.
Straturile de pamant coeziv imbibate cu ape meteorice in timpul executiei, nu se vor acoperi cu un alt
strat, fara luarea unor masuri pentru reducerea umiditatii si asigurarea posibilitatii de compactare
corespunzatoare.
Sapaturile pentru realizarea patului drumului, se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inaintea
executiei fundatiei, luandu-se masuri pentru evitarea acumularii apei pe suprafata patului.
f) Reguli pentru verificarea calitatii terasamentelor
Pe timpul executiei lucrarilor de terasamente se verifica:
- trasarea axului si platformelor , conform proiectului.
- calitatea pamanturilor folosite – pe baza probelor de laborator.
- grosimea straturilor asternute.
- umiditatea efectiva la care se compacteaza pamantul.
- profilul longitudinal si transversal realizat, fata de prevederile proiectului

2
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 Fundatii de drumuri
Pentru fundatiile de drumuri lucrarile necesare sunt:
- curatarea si inlaturarea stratului de noroi si a impuritatilor.
- scarificarea manuala a platformelor.
- straturi de agregate naturale cilindrate (nisip, balast, piatra sparta).
- lucrari de legatura cu realizarea fundatiilor din diferite materiale.
- transportul materialelor la locul de punere in opera
Lucrarile de fundatii de drumuri se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor si
normativelor in vigoare si anume:
- STAS 6400/1984 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie
- STAS 662/2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera
a) Conditii tehnice. Executarea fundatiei.
Stratul anticapilar se executa din nisip cu scopul de a impiedica accesul prin capilaritate al apei din
pamantul de fundatie in stratul de baza. Balastul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS
662/2002 (nisip pentru strat izolant), iar stratul anticapilar este si strat izolant si anticontaminant.
Executia straturilor drenante, anticapilare sau izolante si de fundatie din balast si nisip, necesita
urmatoarele operatiuni:
- asternerea si nivelarea la sablon a nisipului sau balastului in straturi de maxim 15 cm (inainte de
compactare)
- adaugarea cantitatii necesare de apa (prin stropire), pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare (Proctor modificat).
- compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si vibrare.
- executia stratului de fundatie incepe numai dupa receptia patului si a substratului de nisip.
- pentru toate straturile ce compun sistemele rutiere (pentru carosabil sau trotuare), se va respecta
programul de receptionare pe faze de executie determinate.
b) Materiale. Stratul de fundatie.
Materiale din care se executa stratul de fundatie trebuie sa se indeplineasca conditiile din standardele
urmatoare:
- STAS 662/2002 – Agregate naturale neprelucrate.
- STAS 790/1984 - Apa
c) Reguli si metode de verificare a calitatii.
Verificarea calitatii materialelor se face pe toata durata lucrarii, de catre laboratorul de santier,
laboratorul central, sau un laborator de specialitate pentru determinarile ce nu pot fi efectuate de acestea.
Cotele profilului longitudinal se verifica in axa drumului cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda
celor din proiect.
Suprafata stratului de fundatie se verifica in profil longitudinal si transversal.
Se verifica compactarea straturilor de fundatie, conform prevederilor din STAS 6400/1984 si STAS
2914/1984.
Receptia straturilor de fundatie se realizeaza pe etape: pe faze, preliminare, finale (conf. STAS
6400/1984).

3
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 Tratamente bituminoase (daca este cazul)
1.1. Tratamentele bituminoase se aplica pe imbracamintile rutiere care prezinta suprafete lunecoase, poroase
sau usor degradate (fara burdusiri, faiantari, valuriri) realizand inchiderea, regenerarea, protectia si sporirea
porozitatii.
1.2..Tratamentele bituminoase nu maresc capacitatea portanta a drumurilor.
1.3. Tratamentele bituminoase pot fi:
1.3.1. Dupa tehnologia de executie:
- simple, dintr-un singur strat, care consta in stropirea straturilor suport cu liant, raspandirea de
agregate naturale si compactarea;
- duble, din doua straturi executate, de regula, unul dupa altul sau la interval de 24 h, straturile avand
sorturi de agregate diferite, la care primul strat (inferior) se realizeaza cu sorturi mici;
- duble inverse, prin inversarea ordinii de utilizare a sorturilor de agregate si stratul al doilea cu sorturi
imediat superioare.
1.3.2. Dupa natura stratului suport:
- tratamente aplicate pe suprafete bituminoase;
- tratamente pentru macadamuri si pe straturi stabilizate;
- tratamente aplicate pe beton de ciment (daca este cazul).
1.3.3. Dupa tipul liantului:
- la cald, cu bitum;
- la rece, cu emulsii bituminoase cationice.
1.3.4. Dupa modul de tratare a agregatelor naturale:
- agregate neanrobate;
- agregate preanrobate.
1.4. Agregatele preanrobate se executa la cald cu bitum sau la rece cu emulsie bituminoasa cationica cu
rupere semilenta.
Agregatele preanrobate (la cald sau la rece) se pot folosi numai in cazul tratamentelor executate cu bitum.
1.5. Tipul de tratament bituminos se stabileste in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, de
natura si starea stratului suport al sistemului rutier si de functiunea pe care trebuie sa o indeplineasca aceasta
lucrare.
1. Pe drumurile de clasa tehnica I, II si pe drumurile incadrate ca drumuri europene precum si pe
strazi de categoria I si II tratamente bituminoase se executa, de regula, cu cribluri preanrobate.
2. Pe drumurile de clasa tehnica III, IV si V precum si pe strazile de categorie III si IV tratamentele
bituminoase se executa, de regula, cu cribluri sau agregate de balastiera concasate, neanrobate.
3. Tratamentele bituminoase simple se pot aplica pe toate tipurile de imbracaminti in scopul inchiderii,
respectiv regenerarii imbracamintilor.
Tratamentele bituminoase duble se pot aplica pe toate tipurile de imbracaminti bituminoase in
functie de starea tehnica a acestora si de intensitatea traficului rutier precum si pe macadamuri si
straturi stabilizate.
Conditii tehnice
2. Materiale
2.1. Lianti hidrocarburati:
- bitum neparafinos pentru drumuri de tip D 80/120 si de tip D 180/200 ;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida tip EBCR , cu continut de 60% bitum tip D
80/120 sau tip D 180/200.
- emulsie bituminoasa cu rupere semilenta tip EBCM, conform reglementarilor tehnice in
vigoare, cu continut de 60% bitum tip D 80/120.
2.2. Agregatele naturale pentru tratamente bituminoase pot fi de cariera sau de balastiera.
2.3. Agregatele naturale de cariera sunt cribluri pe urmatoarele sorturi: 3-8, 8-16 si 16-25.
3. Dozaje

4
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 3.1. Dozajele de liant si agregate naturale se stabilesc functie de tehnologia de executie, natura si starea
stratului suport, tipul liantului precum si de agregate naturale, conform reglementarilor tehnice specifice in
vigoare.
3.2. In cazul stratului suport din imbracaminti bituminoase tratamentul bituminos simplu, cu agregate
neanrobate, se executa cu criblura sort 8-16 avand dozajul de agregat natural de 13...16.5 kg/mp iar cel
de liant de 1.0...1.2 kg/mp pentru bitum, sau de 1.4...1.6 kg/mp pentru emulsie tip EBCR.
Pentru celelalte sorturi de agregate naturale dozajele se stabilesc pe baza de incercari preliminare in
cadrul definitivarii retetei de lucru cu conditia incadrarii in limitele de 12...20 kg/mp pentru agregatul
natural si de 0.8...1.5 kg/mp pentru bitum, respectiv 1.2...1.8 kg/mp emulsie tip EBCR.
3.3. In cazul stratului suport din imbracaminti bituminoase tratamentul bituminos dublu, cu agregate
neanrobate se executa cu criblura sort 3-8 ; 8-16, dozajele trebuind sa se incadreze in urmatoarele limite:
a) pentru primul strat (inferior):
- 13…15 kg/mp criblura sort 8-16;
- 1.0…1.2 kg/mp bitum, sau 1.2…1.4 kg/mp emulsie tip EBCR.
b) pentru al doilea strat (superior):
- 9…10 kg/mp criblura sort 3-8;
- 0.8…1.0 kg/mp bitum sau 1.4…1.6 kg/mp emulsie tip EBCR.
3.4. Dozajele pentru tratamentele bituminoase, inverse, cu agregate neanrobate trebuie sa se incadreze
in urmatoarele limite.
a) pentru primul strat (inferior):
- 10…11 kg/mp criblura sort 3-8
- 0.8…0.9 kg/mp bitum sau 1.3…1.5 kg/mp emulsie tip EBCR
b) pentru al doilea strat (superior):
- 15…16 kg/mp criblura sort 8-16
- 1.1…1.2 kg/mp bitum sau 1.8…2.0 kg/mp emulsie tip EBCR
3.5. In cazul tratamentelor bituminoase simple cu agregate preanrobate, dozajul de liant pt. preanrobarea
agregatelor este de 1.11.5% bitum fata de agregate naturale sau 1.82.5% emulsie tip EBCM.
Dozajele de agregate naturale si bitum la executia tratamentului sunt:
- 14...17 kg/mp criblura sort 8-16 preanrobata;
- 0.6...0.8 kg/mp bitum.
3.6. Dozajele pentru tratamentele bituminoase duble cu agregate preanrobate care se executa pe alte
straturi suport decat cele asfaltice se stabilesc, dupa natura stratului suport, cu conditia incadrarii in
urmatoarele limite:
- pentru preanrobarea agregatelor naturale:
1.1...1.5% bitum sau 1.8...2.5% emulsie tip EBCM 60, fata de agregate;
- pentru executia tratamentului:
a) pentru primul strat (inferior):
- 20...24 kg/mp criblura sort 8-16 mm preanrobata;
- 0.8...0.9 kg/mp bitum sau 2.0...2.2 kg/mp emulsie tip EBCR 60
b) pentru al doilea strat (superior):
- 15...18 kg/mp criblura sort 3-8 mm preanrobata;
- 0.55...0.65 kg/mp bitum sau 1.8...2.0 kg/mp emulsie tip EBCR 60.
Prescriptii generale de executie
4.1. Pregatirea si depozitarea agregatelor naturale
4.1.1. Sorturile de agregate naturale se depoziteaza separat pe platforme amenajate sau pe locurile de
parcare pentru evitarea impurificarilor, iar in cazul cand aceste sorturi prezinta valori necorespunzatoare
ale gradului de curatenie, ele trebuie in prealabil spalate.
4.1.2. Agregatele naturale se aprovizioneaza in anul executiei tratamentelor urmarindu-se ca perioada de
stocare sa nu depaseasca 3 luni.
4.1.3. Preanrobarea agregatelor la cald se realizeaza in instalatii fixe de preparare a mixturilor asfaltice la
cald, cu respectarea tehnologiei conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare. Agregatele

5
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 preanrobate la iesirea din malaxor pentru evitarea aglomerarii acestora se racesc cu jet de apa sau prin
vanturare.
4.1.4. Preanrobarea agregatelor se realizeaza in instalatii specifice de preparare a mixturilor la rece, cu
emulsii bituminoase cationice EBCM cu respectarea tehnologiei conform reglementarilor tehnice in
vigoare.
4.2. Depozitarea si pregatirea liantilor
4.2.1. Temperaturile maxime de depozitare a bitumului sunt de 110 0C, pentru bitumul tip D 180/200 si de
1250C pentru bitumul tip D 80/120
4.2.2. Liantii bituminosi se incalzesc la temperaturile prevazute conform tabelului :
Lianti Temperatura de asternere (ºC)
Bitumuri neparafinoase D 180/200 140 ÷ 160
Pentru drumuri D 80/180 150 ÷ 160
Emulsii bituminoase EBCR 60
Temperatura mediului ambiant
Cationice
4.2.3. Pregatirea stratului suport, se face cu minim o luna inainte de aplicarea tratamentului bituminos
prin repararea degradarilor stratului suport (plombare, colmatare).
4.2.4. Inainte de executia tratamentului bituminos, intreaga suprafata a stratului suport trebuie temeinic
curatata, mecanic sau manual si dupa caz, spalata.
4.3. Raspandirea liantilor
Raspandirea liantilor se face mecanic, cu rampa de stropire a autostropitorului.
Pentru asigurarea respectarii dozajului prescris de liant bituminos, se efectueaza incercari preliminare
de stropire.
In timpul raspandirii liantilor trebuie acordata o deosebita atentie ca la executarea fasiilor adiacente sa
nu ramana suprafete nestropite in dreptul innadirilor, iar suprapunerile de liant sa fie deasemenea, pe cat
posibil, evitate.
In locurile in care se observa o repartizare neuniforma, trebuie sa se intervina imediat prin stropirea
locala cu lancea.
In cazul emulsiilor bituminoase stropirea se face in prealabil pe benzile laterale si ulterior, pe banda
centrala, evitand scurgerea laterala a emulsiei. Din acelasi motiv, pe sectoarele cu declivitati longitudinale
peste 3%, tratamentele bituminoase se executa in sensul de urcare. In curbele cu suprainaltari este de
preferat ca executia sa inceapa de la interiorul spre exteriorul curbei.
Viteza de avansare a autostropitorului in cursul raspandirii liantilor bituminosi este de 2...10 km/h.
4.4. Raspandirea agregatelor naturale
Raspandirea agregatelor naturale trebuie sa urmeze imediat dupa cea a liantilor, spre a impiedica
racirea bitumului si respectiv, scurgerea emulsiei spre acostamente sau spre locurile mai joase.
Pentru realizarea unei repartizari uniforme a agregatelor naturale, se folosesc raspanditoare mecanice
de criblura. Acestea trebuie in prealabil reglate pentru a repartiza cantitatea precisa.
Lungimea fasiilor stropite cu liant se stabileste, in functie de numarul si capacitatea raspanditoarelor de
agregate naturale, in asa fel incat sa poata fi acoperite fara intrerupere pentru realimentarea cu agregate.
Locurile acoperite insuficient cu agregate naturale se completeaza manual.
4.5. Compactarea
Timpul scurs intre raspandirea agregatelor naturale pe o banda si prima trecere a cilindrului compactor
nu trebuie sa depaseasca 1 minut.
La compactare este indicat sa se foloseasca minim 2 compactoare, de preferinta pe pneuri.
Numarul de treceri este de minim 3 in fiecare punct al suprafetei.
In cazul tratamentelor bituminoase duble sau executate cu agregate preanrobate se procedeaza astfel:
- la primul tratament dupa repartizarea agregatelor naturale, compactarea trebuie sa se
efectueze prin doua, trei treceri pe aceeasi urma, cu un cilindru compactor pe rulouri netede de
6...10 t, cu viteza de 5 km/h, sau, de preferinta, cu un compactor pe pneuri de 12...16 t , cu
viteza de 10 km/h ;
6
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 -
la al doilea tratament, compactarea se face prin doua treceri cu un compactor pe pneuri de
12...16 t, cu viteza de 10 km/h sau cu un compactor cu rulouri netede de 6...10 t, cu viteza de 5
km/h, pentru a se fixa prin blocare agregatele naturale de primul tratament.
4.6. Perioada de lucru
Lucrarile se efectueaza de preferinta in perioada aprilie septembrie, cand temperatura aerului este de
peste 15 0C. In cazul aplicarii tratamentului bituminos la cald, suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata  ;
in cazul utilizarii emulsiilor bituminoase suprafata stratului suport trebuie sa fie umeda, dar lucrarile nu se
executa pe timp de ploaie.
4.7. Darea in circulatie
Darea in circulatie se poate face dupa minim 2 h, cu restrictii de viteza la viteza maxima de 30 km/h
pana la fixarea completa a agregatelor naturale.
Reguli si metode de verificare
5.1. Verificarea materialelor
Materiale folosite la executia tratamentelor bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din
standardele respective de materiale.
5.2. Controlul lucrarilor pe parcursul executiei
Inainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se verifica starea suprafetelor stratului suport in ceea ce
priveste: reparatiile, eliminarea denivelarilor, curatenie, etc.
La executarea lucrarilor de tratamente se verifica :dozajele, temperaturile de incalzire si punere in
opera a liantilor bituminosi, uniformitatea raspandirii liantului si a agregatelor naturale.
Pentru verificarea dozajelor se iau probe care se analizeaza zilnic.

Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald

CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Prescriptii generale
Imbracamintile bituminoase se aplica pe un suport care trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
STAS 6400/1984.
Imbracamintile rutiere bituminoase:
- strat superior de uzura sau rulare
- strat inferior de legatura
Tipurile de mixturi asfaltice sunt stabilite in functie de granulozitate si de dimensiunea maxima a
granulelor. Modul de utilizare depinde de tipul stratului, categoria tehnica a strazii si clasa tehnica a drumului.
Dimens. Stratul in Grosime
Nr. Cl. tehnica a Cat. tehnica
Tipul mixturii asfaltice Simbol max. a care se min. a
crt drumului a strazii
agregat. foloseste straturilor
1. Mortar asfaltic MA 7 uzura IV ÷ V IV 2.5
Beton asfaltic bogat in BA 8 8 II ÷ IV 4
III ÷ V
criblura BA 16 16 I ÷ IV 4
uzura
Rugos BAR16 16 I ÷ III I ÷ III 4
2
Cu agregate mici AB2 16 III ÷ V III ÷ V 4
Beton asfaltic deschis
BAD25 25 legatura I ÷ IV I ÷ IV 4
cu criblura
Cu pietris concasat BADPC31 31 II ÷ V II ÷ IV 5
legatura
Cu pietris sortat BADPS31 31 IV ÷ V III ÷ V 5
Profilul transversal al drumului se executa sub forma de acoperis cu pante inclinate cu 2.5%.
Declivitatile maxime pentru drumuri in functie de tipul de mixtura sunt
- mortar asfaltic 4.5%
- beton asfaltic 6.0%
- beton asfaltic rugos 9.0%
Abateri limita la elementele geometrice
- la grosimea stratului 10%
7
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 - la latura stratului ±50 mm
- la panta profilului ±5 mm/m pentru doua benzi
- la cotele profilului longitudinal ±20 mm/m
Agregate naturale
- cribluri 3/8 ; 8/16 ; 16/25
- nisip de concasaj 0/3
- nisip natural 0/3 ; 3/7 sau 0/7
- pietris sortat 7/16 si 16/31
Pentru betonul asfaltic rugos criblura trebuie sa procina din roci eruptive cu coeficient Los Angeles 18%
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala.
Se folosesc urmatoarele tipuri bitum :
- D 60/80 pentru zone climatice calde (toate clasele tehnice de drumuri si strazi)
- D 80/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice de drumuri si strazi)
- D 100/120 ptr. zone climatice reci(clasele tehnice IV si V si categoriile tehnice III si IV de strazi)
Adezivitatea bitumului
- 80% pentru drumuri I si II si strazi I
- 75% pentru drumuri III si V si strazi II si IV
Daca adezivitatea are valori mai mici se foloseste bitum aditivat.
Pentru amorsari si badijonari se foloseste emulsie cationica ce rupere rapida sau bitum taiat.
Nisipul natural poate fi folosit in combinatie cu nisipul de concasaj in proportiile:
- 25% pentru BA 8 si BA 16
- 30% pentru BA 25
- 50% pentru BAD 25, BADPC 31, BADPS 31
Continutul optim de liant se stabileste prin studii si incercari de laborator
Continutul de liant
Clasa tehnica a drumurilor
Tipul mixturii asfaltice I ÷ II III IV ÷ V
Categoria tehnica a strazilor
I ÷ II III IV
MA - - 8.0 ÷ 10.0
BA 8 6.0 ÷ 7.0 6.3 ÷ 7.3 6.5 ÷ 7.5
BA 16 6.0 ÷ 7.0 6.3 ÷ 7.3 6.5 ÷ 7.5
BA 25 5.7 ÷ 6.2 5.7 ÷ 6.2 -
AB2 5.5 ÷ 7.5
- 5.5 ÷ 6.7
BADPC 31
BADPS 31 - - 4.0 ÷ 5.0
Raportul filer bitum:
- MA = 1.3 -:- 1.8
- BA 8, BA 16 = 1.1 -:- 1.5
- BAR 16 = 1.4 -:- 1.6
- AB2 = 0.9 -:- 1.5
- Binder = 0.2 -:- 1
Caracteristicile fizico mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba de tip Marshall
si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator, din probe prelevate de la malaxor, de la
asternere pe parcursul executiei sau din straturile imbracamintii gata executat. Valorile limita sunt date in SR
174/1/1997.
In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare al mixturilor asfaltice.
Gradul de compactare minim ce trebuie realizat este de 96%.
Uniformitatea suprafetei
Dimensiunile maxime admisibile masurate sub raportul de 3.0 m sunt :
- maxim 3 mm pentru :
- drumuri clasa tehnica I

8
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 - strazi categoria I -:- III
- maxim 4 mm pentru:
- drumuri clasa tehnica II
- strazi categoria tehnica IV
- maxim 5 mm pentru:
- drumuri clasa tehnica III
- maxim 7 mm pentru:
- drumuri clasele tehnice IV -:- V
In cazul in care se dispune de Viagraf pentru determinarea uniformitatilor partii carosabile valorile pentru
indicatorii Viagraf IHV sunt de 20 -:- 30 si 60__/100 mc
Rugozitatea suprafetei se determina cu aparatul SRT sau prin metoda inaltimii de nisip. Se poate
determina si certificatul de frecare µGT cu aparatul Grip Tester daca :
- µGT > 0.95 + suprafata buna si permite circulatia cu V > 80 km/h
- 0.7 < µGT < 0.95 + suprafata satisfacatoare pentru viteze pana la 80 km/h
- µGT < 0.7 – suprafata nesatisfacatoare, pericol de derapaj.

CONDITII TEHNICE PREPARARE SI PUNERE IN OPERA

Pregatirea stratului suport
- verificarea cotelor stratului suport conform proiectului
- cand stratul suport este o imbracaminte asfaltica, aducerea la cota se realizeaza prin aplicarea unui
strat de egalizare cu asfalt
- remedierea defectelor si curatirea stratului suport
- amorsarea suprafetei cu 0.3 -:- 0.5 kg/mp
- dupa amorsare se asteapta timpul de volatilizare a solventilor
- daca stratul suport este din beton de ciment si grosimea imbracamintii care se aplica este mai mica de
15 cm, rosturile se aplica pe o latime minima de 0.5 cu geosintetice sau alte materiale agrementate
tehnic.
Stratul de geosintetice se aplica pe un strat de asfalt de minim 2 cm
- suprafata stratului trebuie sa fie uscata.
Prepararea mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de predozare, incalzire, resortare,
dozare gravimetrica sau volumetrica precum si dispozitii de malaxare fortata a componentelor.
- predozatoarele instalatiei tehnice sa fie reglate prin incercari ;
- agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza in ciururile instalatiei se amesteca cu filerul
si bitumul in malaxor pana la omogenizare completa.
Temperatura prescrisa este:
Mixture asfaltica la iesirea din
Agregate naturale Bitum
Tipul liantului malaxor
Temperatura ºC
D 60/80 170 ÷ 190 165 ÷ 175 160 ÷ 180
D 80/100 165 ÷ 180 160 ÷ 170 155 ÷ 170
D 100/120 160 ÷ 170 170 ÷ 160 150 ÷ 160
- se interzice incalzirea agregatelor minerale si a bitumului peste 190 0C
- se interzice incalzirea prelungita a bitumului, daca acest lucru este inevitabil, se determina penetratia
bitumului si daca aceasta este necorespunzatoare se renunta la bitum.
Transportul mixturilor
- se transporta cu autobasculanta urmarindu-se ca prevederile de temperatura sa fie minime.
- la distanta de transport peste 20 km sau cu durata mai mare de 30 minute, indiferent de anotimp,
precum si pe vreme rece (+10 0C -:- +15 0C), autobasculantele trebuiesc acoperite imediat dupa
incarcare.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie – octombrie, la temperaturi peste +10 0C.

9
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 Asternerea se efectueaza numai mecanizat cu repartizatoare, finisoare prevazute cu instalatii de
nivelare automata pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare.
In cazul unor intreruperi accidentale, daca temperatura scade sub 120 0C se procedeaza la scoaterea
utilajului si indepartarea rosturilor de mixtura.
Temperatura la asternere trebuie sa aiba valorile:
Temp. asfaltica la Temperatua mixturii asfaltice la compactare (ºC)
Tipul liantului
asternere (ºC) inceput Sfarsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100
D 100/120 135 130 100
La compactare trebuie sa se realizeze un grad de compactare minim de 96% pentru fiecare strat al
imbracamintii.
Numarul minim de treceri ale compactoarelor variaza intre 12 si 16.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa prima trecere se face in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si la capat cu viteza mai redusa.
La executia imbracamintilor o atentie deosebita trebuie data rosturilor de lucru.
La reluarea lucrarilor pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, rosturile de lucru se taie pe toata
grosimea straturilor, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala.
Pentru imbracamintile din doua straturi rosturile de lucru se decaleaza cu 10 cm.
In perioada de garantie a imbracamintii, toate defectiunile ce apar se semnalizeaza de catre constructor.

VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEI

Verificarea materialelor
Materialele se verifica in conformitate ci prescriptiile din SR 174/1 in laboratorul de santier si consta din:
 Bitum
- penetratie la 25 0C
- punct de inmuiere prin metoda I.B.
 Cribluri
- granulozitate
- coeficientul de forma
- continutul in fractiunea sub 0.09 mm
- continutul de argila
 Pietris
- granulozitate
- forma granulelor
- continutul in fractiunea sub 0.63 mm
- parte levigabila
 Nisip
- granulozitate
- materii organice
- continutul in corpuri straine
- echivalentul de nisip
- certificatul de activitate
- natura mineralogica
 Filer
- finetea de macinare
- umiditatea
Verificarea prepararii si punerii in opera a mixturilor asfaltice
- incadrarea agregatelor in zona granulometrica prescrisa - permanent
10
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 - temperatura liantilor la intrarea in malaxor – permanent
- temperatura agregatelor incalzite – permanant
- granulozitatea amestecului la iesirea din malaxor inainte de alegerea filerului – zilnic
- temperatura mixturilor asfaltice la preparare – in fiecare ora
- incadrarea dozajului de bitum – zilnic
- compozitia mixturii asfaltice – zilnic
- temperatura mixturilor asfaltice la asternere – de doua ori pe zi
- modul de compactare – zilnic
- modul de executie al rostului – zilnic
Verificarea mixturilor asfaltice gata executate
- prelevarea mixturii asfaltice la malaxor – o proba pentru fiecare 200 -:- 400 t
- o placa pe imbracamintea asfaltica gata executata – la fiecare 700 mp pentru verificarea densitatii
absorbtiei si grosimii stratului
- pentru determinarea gradului de compactare
- se mai pot preleva la receptie si probe suplimentare la cererea comisiei de receptie
Receptia lucrarilor
1. Receptia preliminara
- se examineaza documentatia tehnica aprobata si documentatia tehnica de control intocmita in
timpul executiei
- verificarea profilului in lung se face pe minim 10% din lungimea traseului
- la strazi se verifica 20% din traseu, iar cotele rigolelor pe toata lungimea
2. Receptia finala
- se face in baza prescriptiilor legale in vigoare dupa expirarea perioadei de garantie, adica un
an de la date receptiei preliminare.
Norme de protectia muncii in domeniul rutier
Normele de protectia muncii sunt reglementate astfel incat sa aiba aplicabilitate nationala si cuprind
prevederi obligatorii pentru desfasurarea activitatii si cuprind prevederi obligatorii pentru desfasurarea
activitatii in domeniul rutier.
In vederea aplicarii unitare se vor respecta si aplica:
- Ordinul nr. 357/22.06.1998 al MMPS (au referire la lucrarile specifice in acest caiet de sarcini)
- STAS 10241/8 privind masuri pentru constructia si intretinerea drumurilor
- STAS 1848/1995. Siguranta rutiera.
- NSPM pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii CF
- Capitolele I, II, III, IV, V, XIX, XX, XXI, XXII, XXVI si XXVIII (D, E, F, G, J, O, P) din Normele de
protectie a muncii pentru drumuri, aprobate prin Ordinul nr. 8/21.05.1982 al MTTc.
- Instructiunea nr. 630/2330 din 20.04.1985 ale MTTc si MJ privind conditiile de inchiderea circulatiei
rutiere sau de instruire a restrictiilor in vederea executarii de livrari in zona drumurilor publice.

Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor: rigole, santuri, casiuri (daca este cazul)
Constructiile anexe pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice, sunt:
a. rigole la marginea platformei, cu:
-sectiune neprotejata;
-sectiune pavata (pereu sau placi prefabricate);
b. rigole de acostament cu:
-sectiune pavata;
-carosabila (in functie de clasele si categoriile tehnice ale drumurilor)
c. santuri la marginea platformei cu:
-sectiune neprotejata;
-sectiune pavata (pereu cu placi prefabricate).
d. santuri de garda, in capul profilelor in rambleu, mixt, debleu

11
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
Prescriptii de proiectare
Proiectarea rigolelor, santurilor si casiurilor s-a facut cu respectarea prevederilor aferente acestora din
STAS 10796/1-2/1997, tinand cont de capacitatile de scurgere a debitelor apelor meteorice, precum si de
caracteristicile geometrice ale acestor lucrari.
Pentru reabilitarea debitului apelor meteorice se efectueaza calcule conform STAS 1846/75 si STAS
9470/73, iar cantitatile de ape meteorice se vor corela cu datele hidrologice si studiile topografice si
geotehnice, cat si cu sistemele de descarcare, irigatii sau alte sisteme hidrotehnice existente sau prevazute a
se realiza in apropierea lucrarilor de drumuri.
Caracteristicile geometrice ale rigolelor, santurilor si casiurilor, pentru fiecare tip in parte, in functie de
tipul apelor meteorice si de panta longitudinala, sunt conform STAS 10796/2/1997, precum si detaliile
elaborate.
Amplasarea rigolelor si santurilor de colectare si evacuare a apelor se va face in functie de pozitia
platformei drumului in profil transversal astfel :
- in capul rambleelor cu inaltimea pana la 50 cm, se recomanda utilizarea rigolelor la marginea
platformei, cu sectiunea amenajata, neamenajata, sau partial amenajata
- pentru ramblee cu h intre 0.50 m -:- 3.00 m se vor utiliza rigole la marginea platformei, sau santuri,
cu adancimea variabila, in functie de debitul apelor meteorice care se poate realiza in zona
geografica in care este situat drumul.
Scurgerea apelor de pe platforma drumului spre constructiile anexe de colectare se va realiza prin pante
transversale si longitudinale, in functie de sistemul rutier adoptat, conform STAS 863/85
Pantele rigolelor si santurilor protejate sau neprotejate se vor adopta in functie de tipurile de pamanturi,
conform STAS 1243/1983 si STAS 2914/1975, pentru valorile minime, iar pentru valorile maxime ale oantelor,
conform STAS 2916/1973
In cazul in care santurile de garda vor avea si rolul de a apara piciorul rambleului impotriva apelor care
vin in sens transversal, distanta fata de acesta va fi de 1.50 -:- 2.00 m. Banda de teren dintre piciorul
rambleului si sant va avea o panta de 2% spre sant.
Prescriptii de executie
Pentru executarea sapaturilor la rigole, santuri si casiuri se vor respecta prevederile STAS 2914/75 si
STAS 2916/73.
Pamantul rezultat din saparea santului de garda se va depozita spre debleu intr-un dig de aparare,
avand o inclinare de minim 5% spre santul de garda, fiind situat la distanta de pana la 1.0 m de muchia
taluzului de debleu.
Protejarea rigolelor si santurilor se va realiza prin pereere cu piatra bruta, bolovani sau utilizand
elemente prefabricate din beton, adoptarea solutiei de pereere facandu-se pe baza unor studii tehnice.
Santurile de garda se vor pereea pentru a preintimpina infiltrarea apei in taluzurile in debleuri. In cazul rigolei
de la marginea platformei cu sectiunea pavata, pereul rigolei se va continua pana la marginea benzii de
incadrare.
Verificare si receptia lucrarilor
a. Lucrarile vor fi receptionate pe faze (lucrari ascunse si si finale) in conformitate cu prevederile legale
in vigoare.
b. La receptia pe faze se vor verifica:
- amplasamentul lucrarilor, conform proiectului de executie;
- calitatea materialelor, conform standardelor respective de materiale;
- natura pamanturilor, conform STAS 1243/74;
- dimensiunile, pantele, calitatea executiei lucrarilor.
Verificarile se vor face pentru lucrarile ascunse prin examinarea documentelor constatatoare,
intocmite la receptiile pe faze de executie.
c. La receptia finala:
Se va examina daca lucrarile executate corespund scopului functional proiectat, existenta proceselor
verbale de receptie pe faze si daca lucrarile s-au comportat in conditii corespunzatoare.

12
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 Borduri din beton de ciment (daca este cazul)
a) Clasificare
Bordurile se executa pentru:
- incadrarea partii carosabile a strazii cu borduri ingropate.
Bordurile se produc astfel:
- bordura executata din doua straturi, cel de baza din beton obisnuit, iar cel de uzura din
beton cu agregate dure (min. 30 mm)
Bordurile se executa:
- finisate (fetele prelucrate prin spalare sau frecare)
Bordurile se executa:
- necolorate
Bordurile se noteaza, indicand in ordine tipul, marimea, lungimea, varianta, modelul de prelucrare a
fetelor si dupa caz culoarea si modelul, conform STAS 1139/1987. Astfel, pentru incadrarea carosabilului
prezentei lucrari, se vor utiliza borduri de tipul:
- tip ‘’A’’ din beton de ciment Bc 22.5 (B 300) – C 18/22.5, dimensiuni 15 X 25 cm, montate pe o
fundatie din beton de ciment Bc 7.5 (B 100) dimensiuni 15 X 30 cm
b) Caracteristicile fizice
Caracteristicile fizice pentru tipurile de borduri utilizate sunt conform tabelului nr. 2 din STAS
1139/1987 – ‘’ Borduri din beton’’.
Clasa betonului utilizat este Bc 22.5 (B300) – C 18/22.5
Rezistenta la inghet-dezghet impune ca dupa incercare sa nu apara fisuri sau striuri la nici o bordura
din proba.
Uzura se va realiza cu nisip monogranular (normal, cu dimensiunea maxima de 1.3 mm)
c) Aspectul bordurilor
Conditiile de aspect sunt conform tabelului nr. 3 din STAS 1139/1987 – ‘’Borduri din beton’’
Nu se admit deformari pe fetele vazute, mai mari de 2 mm.
Culoarea trebuie sa fie uniforma pe aceeasi bordura, eventual cu mici diferente de nuanta intre
bordurile din acelasi lot.
d) Materiale utilizate
- Ciment Pa 35 – conform STAS 1500/1978
- Agregate de balastiera cu granulatie de 0-:-31.5 mm si agregate sfaramate din roci dure, conform
STAS 667/1990/1997
e) Reguli de verificare a calitatii.
Verificarea calitatii se face pe loturi de maxim 3000 de borduri de aceleasi dimensiuni, format, varianta
si finisare prin:
- verificari de lot
- verificari periodice
f) Marcare , depozitare si livrare
Bordurile se marcheaza cel putin una la 50 bucati, pe o fata neaparenta, cu marca fabricii si STAS
1139/1987.
Bordurile se depoziteaza in randuri, pe stive de maximum 1.5 m inaltime. Intre randuri se recomanda
a se aseza sipci.
Bordurile se livreaza la varsta de 28 zile, sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere.
Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau alunecare.
Fiecare lot trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in
vigoare.

13
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -
 Lucrari accesorii
In acest subcapitol sunt cuprinse urmatoarele lucrari:
- executarea marcajelor rutiere, (pe pod si pe rampele acestuia).
- montarea si executarea indicatoarelor rutiere (de circulatie),
- executarea fundatiilor stalpilor.
Lucrarile se vor executa cu respectarea standardelor si reglementarilor in vigoare:
- STAS 1848/1/7/1985 – Siguranta circulatiei. Indicatoarele rutiere.
Pe timpul executiei lucrarilor rutiere se vor lua masuri de siguranta a circulatiei auto si pietonale,
conform normelor de specialitate in vigoare, astfel incat sa se previna orice eveniment nedorit.
Se vor realiza variantele ocolitoare, acolo unde circulatia auto va fi intrerupta temporar, iar acestea vor fi
semnalizate si executate corespunzator (vizibile atat ziua cat si noaptea).
Pe toate sectoarele mai dificile ale traseului, cu restrictii de circulatie (elemente geometrice mici, pante
longitudinale mari, ramblee inalte, etc.) se vor monta obligatoriu parapetii metalici (tip «semigreu»), sau din
beton armat (tip «aparat-roata»), conform detaliilor elaborate si a prescriptiilor din caietul de sarcini de
specialitate.
Pe traseul drumului amenajat, este obligatorie realizarea semnalizarii rutiere adecvate, astfel incat
participantii la trafic sa fie avertizati, din timp si sa poata lua masurile corespunzatoare.

Sef proiect,
ing. Iulian COMPANIS

14
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CAIET DE SARCINI
- DRUMURI -