OBIECTIV HELETEU MAGLAVIT -

AMENAJARE HELETEU N COMUNA MAGLAVIT

JUDEUL DOLJ

DOCUMENTATIE PROIECT TEHNIC

AMPLASAMENT: Comuna Maglavit, jud. Dolj, Romnia

TITULAR/BENEFICIAR: SC SANTA LUCE SRL
PROIECTANT GENERAL: S.C. ALTER ECO CONCEPT S.R.L.

BUCURESTI - 2013

2013 S.C. Alter Ego Concept

S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

Date generale i localizarea proiectului/modificrii

Obiectul proiectului:
Amenajare Heleteu n Comuna Maglavit Jud. Dolj, tarlaua 53, parcela 672, 672/1, lot 2,3
Amplasament: Comuna Maglavit jud. Dolj, Romania

Date de identificare a titularului/beneficiarului proiectului:

Beneficiarul investiiei: SC SANTA LUCE S.R.L.,
Mun. Craiova, str. Mitropolit Fimilian, nr.10, judeul DOLJ, cod de nregistrare nr. 24906460
Proiectant general : S.C. Alter ego Concept S.R.L. cu sediul n Bucuresti, B-dul Iuliu Maniu nr.7,
Bucureti, namtriculat sub nr. J40/9205/2006.
INTRETINERE SI EXPLOATARE IN ANOTIMPUL FRIGUROS
Pentru prezentul document emis se vor respecta cerintele :
- Instrucie privind prevenirea i combaterea lunecuului i nzpezirii drumurilor publice indicativ AND nr. 525- 2000,
aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr. 45/2000;
- NORMATIV PRIVIND PREVENIREA I COMBATEREA NZPEZIRII DRUMURILOR PUBLICE -Indicativ AND
525/2005 revizuit n anul 2011

CAPITOLUL I - GENERALITATI

Nota importanta:
Toate lucrarile de intretinere si exploatare in anotimpul friguros se vor face NUMAI cu materiale care nu
degradeaza structura si rezistenta betonului de ciment rutier care alcatuieste partea carosabila. Este interzisa
folosirea de solutii ce contin in alcatuirea lor Clorura (ex: Clorura de sodiu, Clorura de calciu).
1

Clorura de sodiu are dezavantajul ca este coroziva atat pentru vehicule cat si pentru beton, producand
degradari imbracamintilor din beton de ciment. Din aceasta cauza, folosirea de sare simpla este indicata numai pe
drumuri modernizate cu imbracaminti asfaltice sau pavaje din piatra.
2

Pentru asigurarea durabilitaii n exploatare, mbracminile de beton de ciment se exclud de la tratamentul cu

clorura de sodiu (sare gema industriala) ce se efectueaz iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani de la
data execuiei acestora.
3

Clorura de calciu si aditivii pe baza de cloruri, nu trebuie utilizati in compozitia betonului ce contine armaturi
de otel, armatura precomprimata sau piese metalice inglobate.
Conform AND 525-2011/Cap. I - Sectiunea 1 si sectiunea 2:
In timpul iernii drumurile si platformele pot deveni impracticabile din cauza depunerii zapezii, formarii
poleiului si a ghetii. Zapada cazuta pe drum in timpul ninsorilor sau viscolita de vant poate ingreuna sau chiar
intrerupe circulatia. Poleiul si gheata produc grave perturbari in circulatia autovehiculelor ducand la reducerea vitezei,
la accidente si uneori chiar la intreruperea circulatiei. Pentru mentinerea circulatiei pe timp de iarna se iau masuri de
combatere a inzapezirilor si a lunecusului sau se indeparteaza zapada cazuta pe drum.

1 Suprastructura si intretinerea drumurilor , cap. 10.1.2 S. Jercan Editura didactica si pedagogica,

Bucuresti 1980
2 SR 183-1 Art. 5.2
3 SR EN 206-1-Beton. Art - 5.2.7
2013 S.C. Alter Ego Concept
S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

nzpezirea depuneri de zpad pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenand
cantiti mari de zpad, unde poziia drumului fat de vnt i profilul transversal favorizeaz formarea unor grosimi
de zpad de peste 0,3 m pe sectoare continuie sau discontinuie.
Grad de nzpezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului n care se produce nzpezirea. Este influenat
de configuraia profilului transversal al drumului, poziia drumului fa de direcia vntului, tria vntului (viteza),
volumul de precipitaii. Exprim de regul pericolul de zpezire prin factorii care l determin, dar i nzpezirea
produs la un anumit moment din timpul iernii.
Combaterea nzpeziri ansamblu de msuri pentru diminuarea sau anularea efectului depunerilor de zpad pe
platforma drumului. ncep cu msurile de meninere a circulaiei
CAPITOLUL II ORGANIZAREA INTERVENTIILOR PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI
RUTIERE IN PERIOADA DE IARNA
Conform AND 525-2011/ Cap.II - art.9, art.14, art. 17, art.20, art.21, 22
Activitatea de exploatare a drumurilor si platformelor constau in totalitatea aciunilor tehnice si economice
ntreprinse de ctre administrator in scopul protejrii patrimoniului rutier. Pentru realizarea acestei activiti,
administratorul drumului desfoar aciuni de control, aprovizionare, prevenire si intretinere a platformelor.
Activitatea de ntreinere a drumurilor si platformelor constau in totalitatea lucrrilor fizice de intervenie
(determinate de uzura sau de degradarea in condiii normale de exploatare a drumurilor si platformelor) care au ca
scop asigurarea condiiilor tehnice necesare desfurrii circulaiei rutiere in condiii de sigurana precum si de
meninere a platformelor in stare permanenta de curenie si aspect estetic, la nivelul traficului existent.
Aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuului:
- aprovizionri de materiale chimice i antiderapante ( nisip antiderapant, pietri, zgur, materiale care sa nu degradeze
structura si rezistenta betonului ciment rutier, ), pentru combaterea gheii i a poleiului;
- Materialele cu solutii chimice nu trebuie sa contina substante care pot degrada strucutura rutiera alcatuita din beton
ciment rutier sau elementele de rezistenta ce contin armaturi;
- ntreinerea depozitelor pentru materiale chimice i antiderapante prin curire, revopsiri i mici reparaii.
- amestecul materialelor antiderapante cu substane antiaglomerante;
- nisipul trebuie s fie curat , fr argile , aspru , cu dimensiunea n limita de 0-4 mm , n care ponderea fraciunii peste 1
mm s reprezinte 85%;

Depozitarea materialelor antiderapante , ncrcarea acestora , amplasarea depozitelor , modul de utilizare i

rspndire a acestora , utilajele i echipamentele de rspndire a lor , viteza de lucru a acestora , semnalizarea
vehiculelor care fac aceste operaiuni , organizarea aciunii de rspndire se va face n conformitate cu prevederile
Instruciei i ndrumtorului privind prevenirea i combaterea lunecuului i nzpezirii drumurilor publice indicativ
AND nr. 525- 2000, aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr. 45/2000.
Comportarea n timp a lucrrilor de protecie anticoroziv a lucrarilor din beton vor fi urmrite cu prilejul
inspeciilor curente sau speciale.

Toate lucrrile de reparare a elementelor de construcie i de protecie anticoroziv vor fi nscrise n

Cartea tehnic" a lucrarii.
CAPITOLUL III PREVENIREA l COMBATEREA POLEIULUI l NZPEZIRII DRUMURILOR I
APRAREA ACESTORA MPOTRIVA DEGRADRII PE TIMP DE DEZGHE
Conform AND 525-2011/CAP III. art.24, 25, 26, 27, 29, 37
Deszpezire manual i mecanic:
- Prevenirea nzpezirii drumurilor se realizeaz prin patrularea cu autoutilaje. Aceast aciune se desfoar permanent n
timpul ninsorilor precum i a viscolelor slabe ( viteza vntului mai mic de 30 km/h ) cu utilajele prevzute pentru aceast
activitate.
2013 S.C. Alter Ego Concept
S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

- nlturarea obstacolelor care ar putea provoca nzpezirea platformei (buruieni, tufe, garduri vii .); instalarea i
completarea semnalizrii specifice pe timp de iarn;
- Pregtirea platformelor pentru sezonul de iarn i la ieirea din iarn: curirea si nlturarea cauzelor care provoac
nzpezirea ;
- Rspndirea (manual sau mecanic) a materialelor antiderapante n scopul prevenirii sau combaterii poleiului, gheii sau
zpezii;
- Patrularea pentru informarea strii platformelor si drumului de incinta sau prevenirea nzpezirii n timpul ninsorilor
linitite sau a viscolelor slabe (tria vntului sub 30 km/h);
- Deszpeziri manuale n punctele inaccesibile utilajelor, n dreptul lucrrilor anexe, parcri, suprafee izolate cu zpad
ndesat sau ghea;
- Deszpeziri mecanice cu utilaje grele i uoare; Utilaje i mijloace de transport pentru degajarea vehiculelor nzpezite pe
platforma drumurilor;
- Combaterea lunecuului se face utiliznd materiale antiderapante (nisip antiderapant, zgur .). Nisipul antiderapant se
obtine din amestecarea nisipului grauntos cu 30..40 kg sare la 1 m3. Amestecarea se face inainte de venirea iernii. Sarea amestecata
cu nisipul coboara punctul de congelare, astfel ca materialul raspandit se fixeaza fara sa inghete.
- amestecul materialelor antiderapante cu substane antiaglomerante; nisipul trebuie s fie curat , fr argile , aspru , cu
dimensiunea n limita de 0-4 mm , n care ponderea fraciunii peste 1 mm s reprezinte 85%;
- Amenajare de locae pentru depozitarea materialului antiderapant in puncte periculoase;
- Gurile de scurgere se vor pastra tot timpul libere de impuritati, zapada si alte obiecte astfel incat pe durata topirii zapezii,
apa sa se scurga in reteaua de canalizare cat mai rapid. Pozitia lor va fi indicata cu vopsea pe un element adiacent lor, la inaltime
mai mare de 1,00, pentru a putea fi vizate si curatate de zapada.

Lucrarile de deszapezire propriu-zise constau din indepartarea zapezii cu utilaje speciale: pluguri centrifugale
sau turbofreze. Zapada adunata la marginea partii carosabile de catre formatia de patrulare folosita la curatirea zapezii
trebuie indepartata in aceeasi zi, folosind utilaje cu freze de zapada, pentru a se evita inzepezirea din nou a drumului in
cazul unui alt viscol.
Tipuri de coroziune
Degradarea betonului armat sau precomprimat prin coroziune sub aciunea agenilor agresivi este ntreinut i
uneori amplificat de aciunea factorilor fizici (nghe-dezghe, variaii de temperatur i umiditate etc.).
Elementele de construcie din beton armat sau beton precomprimat la platformele betonate si elementele de
rezistenta ce contin armaturi prezint degradri de tipul:
- a) coroziunea betonului;
- b) coroziunea armturii;
- c) coroziunea betonului i armturii.

Coroziunea betonului este de regul produs de ageni agresivi, sub form gazoas sau lichid i const n
interaciunea chimic ntre constituenii mediului agresiv i cei ai pietrei de ciment, avnd ca rezultat final
dezalcalinizarea (scderea PH-lui sub 8,5) ce poate produce dezagregarea prin distrugerea pietrei de ciment.
Coroziunea betonului prin cristalizare este produs de soluiile concentrate, ptrunderea acestora n beton prin
permeabilitate sau ascensiune capilar i cristalizarea srurilor n porii betonului, cu mrire de volum avnd ca rezultat
distrugerea betonului.
Coroziunea alcalin, produs de soluiile cu caracter alcalin, prin reacia de schimb de ioni i prin cristalizarea
carbonailor cu mrire de volum, avnd ca efect final distrugerea pietrei de ciment.
Coroziunea armturii este produs prin aciunea agenilor agresivi n situaia n care betonul are un caracter acid
(PH < 8,5) i permeabilitate ridicat.
n medii acide coroziunea armturii ncepe dup dezalcalinizarea complet a stratului de acoperire cu beton sau
dup degradarea complet a acestuia i dezgolirea armturii.
n medii alcaline coroziunea armturii este produs de concentraii ridicate, la temperaturi mari i n prezena
CO2.
Tipuri de ageni agresivi i efectul aciunii acestora

2013 S.C. Alter Ego Concept

S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

Prin mediul agresiv se nelege mediul exterior. Sub aciunea acestuia are loc coroziunea betonului i a
armturii, producnd astfel degradarea elementelor de construcie.
Coroziunea betonului se manifest printr-un proces complex de deteriorare nsoit de reducerea
rezistenelor mecanice i de cretere a permeabilitii ca rezultat al unor procese fizico-chimice.
Coroziunea armturii este rezultatul unor procese chimice sau electrochimice dezvoltate de la suprafaa
armturii spre interiorul acesteia, sub aciunea oxigenului, a umiditii i a agenilor agresivi, uneori asociate
cu exigena unui cmp electric.
Degradrile aparente care apar n urma coroziunii betonului i a armturii sunt:

a) eflorescene, stalactite, draperii depuse pe suprafaa elementelor de construcie;

b) beton friabil;
c) beton exfoliat;
d) fisuri i/sau crpturi;
e) armturi fr strat de acoperire;
f) pete de rugin, uneori acestea urmresc traseul armturii.

Carbonatarea betonului este determinat de ptrunderea bioxidului de carbon de la suprafa spre

interiorul elementului de construcie, cruia i modific structura i proprietile, micornd PH-ul acestuia
sub 8,5. Degradarea nu este vizibil, dar poate fi pus n eviden prin determinri specifice.
Carbonatarea betonului n prezena apei produce n timp degradarea elementului de construcie prin
coroziunea betonului i a armturii.
Factorii principali ai mediului care acioneaz asupra platformelor betonate si elementelor de rezistenta ce
contin armaturi i produc degradri sunt:

a) natura coeficientului agresiv;

b) concentraia mediului n agenii agresivi;
c) umiditatea relativ a atmosferei i gradul de solubilitate a gazelor;
d) concentraia soluiilor de sruri cum sunt cele de tipul NaCl utilizate pe timp de iarn;
e) higroscopicitatea i solubilitatea pentru medii solide (praf, fum);
f) factorii climatici (temperatur, insoleiere, vnt, precipitaii, nghe-dezghe etc.).

Intensitatea aciunii corozive a mediului este influenat i de variaia n timp a factorilor menionai
(permanent sau accidental).
Prin ageni agresivi" se neleg substanele chimice ce apar n contact cu piatra de ciment i
reacioneaz chimic cu aceasta, producnd degradarea acesteia.
Starea fizic a agenilor agresivi" care pot fi ntlnii n cazul platformelor betonate si elementelor de
rezistenta ce contin armaturi se prezint sub forma (STAS 10128-75):

a) gaze (gaze de diferite tipuri, cea industrial etc.);

b) lichide (soluii acide sau alcaline, apa din precipitaii cu sau fr ageni agresivi n compoziie, soluii de NaCl);
c) solide (sruri, cenui, praf, fum etc.).

n funcie de natura i concentraia gazelor agresive acestea sunt clasificate n grupele A, B i C.

Agenii agresivi n stare lichid care acioneaz asupra platformelor betonate si elementelor de rezistenta ce
contin armaturi sunt urmtoarele:

a) soluiile de sruri, n special de NaCl;

b) apele din precipitaii (ploi, zpad).

Agenii agresivi n stare solid sunt de regul substane chimice pulverulente, uneori cu coninut de
sruri, higroscopice, care n prezena umiditii aerului acioneaz asupra betonului i armturii.
Agresivitatea acestora n funcie de tipul substanelor i caracteristica acestora este prezentat n
tabelul urmator:
2013 S.C. Alter Ego Concept
S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

Tabelul nr. 1
Denumirea substanei agresive - Caracteristica
Praf de siliciu
Carbonat de calciu
Carbonat de bariu
Carbonat de plumb
slab solubil
Oxid de fier
Hidroxid de fier
Oxid de aluminiu
Hidroxid de aluminiu
Clorura de sodiu*
Clorura de potasiu*
Clorura de amoniu*
Sulfat de sodiu*
Sulfat de potasiu*
Sulfat de amoniu*
Sulfat de calciu
Azotat de potasiu*
uor solubil
Azotat de bariu - puin higroscopic
Azotat de plumb
Azotat de magneziu
Carbonat de sodiu
Carbonat de potasiu
Hidroxid de calciu
Hidroxid de magneziu
Hidroxid de bariu
Florura de calciu
Clorura de calciu
Florura de magneziu*
Florura de aluminiu*
Florura de zinc*
Florura de fier*
Sulfat de magneziu*
Sulfat de mangan
uor solubil
Sulfat de zinc - puin higroscopic
Sulfat de fier
Azotat de amoniu*
Fosfai primari
Fosfat secundar de sodiu
Hidroxid de sodiu
Hidroxid de potasiu
Not: *Solide cu agresivitate mare. Determinarea pulberilor n suspensie se face conform STAS 10813-76.
Stabilirea gradului de agresivitate
Agresivitatea mediilor de exploatare a platformelor betonate si elementelor de rezistenta ce contin armaturi se
clasific astfel:

a) agresivitate foarte slab sau neagresive;

b) agresivitate slab;
c) agresivitate puternic.
Factorii care determin gradul de agresivitate sunt urmtorii:
a) tipul de ageni agresivi i starea acestora;
b) umiditatea relativ a aerului;
c) factori climatici;
2013 S.C. Alter Ego Concept
S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

d) gradul de impermeabilitate a betonului;

e) tipul mediului din zona platformelor betonate si elementelor de rezistenta ce contin armaturi

n funcie de totalitatea factorilor climatici (caracteristicile climatice) care concur la coroziunea i degradarea
platformelor betonate si elementelor de rezistenta ce contin armaturi se disting patru zone climatice:

a) zona I - clima continental moderat;

b) zona II - clima continental;
c) zona III- clima de litoral marin;
d) zona IV- clima de munte.

Agresivitatea mediului de exploatare este amplificat sau redus n funcie de gradul de impermeabilitate a betonului.
CAPITOLUL IV - LUCRARI DE INTRETINERE GENERALE
- Intretinerea platformelor betonate consta in mentinerea rosturilor etanse si in stare de functionare, astuparea fisurilor si
corectarea defectelor care apar in beton pentru conservarea planeitatii imbracamintii;
- ntreinerea platformelor: revizii curente i intervenii operative, executate de echipe mobile; curarea de gunoaie, noroi,
. a platformei i a spatiilor verzi, strngerea materialului in grmezi i transportul in afara zonei platformei; curarea prii
carosabile de materiale lunecoase (vopsele, bitumuri, materiale rezultate din accidente de circulaie, .);
- Colmatarea crapaturilor si fisurilor, refacerea rosturilor;
- Curatirea partii carosabile de noroi adus de vehicule, curatirea drumului de materiale aduse de viituri;
- ntreinerea, curatirea, decolmatarea sau desfundarea gurilor de scurgere i a rigolelor; Curarea i repararea cminelor
de vizitare;
- ntreinerea semnalizrii verticale: ndreptarea, ntreinerea, splarea i vopsirea portalelor, a indicatoarelor de circulaie, a
stlpilor i a altor mijloace de dirijare a circulaiei, recondiionarea tablelor indicatoare, inclusiv pentru semnalizarea punctelor de
lucru i a sectoarelor cu pericole, a portalelor i a consolelor; remontarea acestora.
- ntreinerea gardurilor de protecie: ntreinerea i repararea gardurilor de protecie, demontare, remontare, completare cu
elemente necesare, vruire sau vopsire;
- ntreinerea si inlocuirea bordurilor degradate;

CAPITOLUL V - PRESTATORUL DE SERVICII

Autoutilajele pe care furnizorul le angajeaz pentru executarea prestaiilor trebuie s fie ntr-o stare tehnic
corespunztoare care s asigure funcionarea tuturor subansamblelor , fiabilitatea subansamblelor i a utilajului n
ansamblu i s ndeplineasc condiiile de circulaie pe drumurile publice prevzute de legislaia n vigoare .
Personalul deservent al autoutilajelor trebuie s fie instruit i certificat pentru lucru cu autoutilajele specifice .
Deservenii vor avea n dotare sculele minim necesare interveniilor accidentale .
Pentru asigurarea funcionrii autovehiculelor , societatea deintoare va avea un atelier de ntreinere i reparaii
propriu sau va prezenta un contract cu un sevice autorizat .
- S fie dotate cu girofar cu lumin galben pentru avertizare pe timpul lucrului i dac este cazul marcaj pentru
delimitarea gabaritului ;
- S aib dotarea prevzut penru circulaia n condiii de iarn (lanuri antiderapante , lopat , .);

Sistemul de nclzire al cabinei deserventului va fi funcional . Personalul deservent al autoutilajelor va fi

echipat cu echipament de protecie i de lucru , conform Instruciei i ndrumtorului privind prevenirea i
combaterea lunecuului i nzpezirii drumurilor publice indicativ AND nr. 525-2000, aprobat prin Ordinul
Directorului General al AND nr. 45/2000.
Furnizorul , n oferta sa , trebuie s fac dovada posibilitilor sale de a asigura o baz logistic dispus judicios
raportat la sectoarele de drumuri , pentru care beneficiarul dorete achiziia de prestaii pentru ntreinere curent pe
timp de iarn .
Aceast baz logistic trebuie s rspund cerinelor minimale din Instruciei i ndrumtorului privind
prevenirea i combaterea lunecuului i nzpezirii drumurilor publice indicativ AND nr. 525-2000, aprobat prin
Ordinul Directorului General al AND nr. 45/2000., pentru asigurarea :
- condiiilor normale de munc i refacere a personalului ;
- condiiilor de parcare i adpostire pentru autoutilajele bazate n amplasamentele ofertantului ;
2013 S.C. Alter Ego Concept
S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

- unui sistem de comunicaii eficient , care s acopere toate sectoarele de drumuri pe care se execut lucrri i s permit o
permanent legtur cu reprezentanii clientului n teritoriu ;
- spaii amenajate pentru depozitarea stocurilor minime obligatorii de carburani, lubrifiani, combustibili .;
- spaii pentru depozitarea diverselor materiale i dispozitive, a fondanilor chimici i materialelor antiderapante .
- n cazul n care executantul nu asigur execuia prestaiilor la termenele prevzute mai sus , nu se va confirma perioada
de la ultima intervenie pe sectorul respectiv .

Prestatorul de servicii trebuie sa faca dovada ca materialele utilizate pentru deszapezire sunt in perioada de
garanatie.
CAPITOLUL VI TERMENE DE EXECUTIE
Termenele de execuie a prestaiilor vor fi cele convenite n contract i acoper nevoile de intervenie ale
clientului pentru perioada mentionata.
Modificarea duratei de execuie se va putea face , n funcie de condiiile atmosferice , cu acordul prilor prin
act adiional.
CAPITOLUL VII - MODUL DE RECEPIE I OPERAIUNILE CE TREBUIE ASIGURATE DE
CTRE FURNIZOR, PENTRU EVIDENIEREA, RECEPIA I PLATA PRESTAIILOR
Recepia lucrrilor se face zilnic de ctre persoanele desemnate de ctre client .
Prestaiile executate se consemneaz n documentele primare, completate de reprezentanii executantului.
Necesitatea , oportunitatea i realitatea prestaiilor nscrise n documentele primare , de ctre executant , se atest cu
semntur de ctre reprezentanii clientului .
Documentele primare utilizate vor fi cele agreate de client, ( foi zilnice de ataament ) , se vor procura de ctre
executant i vor fi supuse dup completare pentru verificare i confirmare reprezentanilor clientului .
Documentele primare se vor pstra i arhiva n conformitate cu prevederile legale privind pstrarea
documentelor respective , la executant pentru a fi puse la dispoziia clientului i a organelor de control abilitate ori de
cte ori este nevoie.
In baza datelor consemnate in documentele primare si certificate de catre reprezentatii clientului, se vor intocmi
centralizatoare ale cantitatilor de lucrari real executate. Aceste centralizatoare stau la baza decontarii prestatiilor.
Aceste documente se vor intocmi in trei exemplare ce vor fi acceptate si insusite sub semnatura de catre partile
implicate conform contract pentru verificare si intocmirea formleor de plata.
CAPITOLUL VIII SANCTIUNI PENTRU NEEXECUTAREA LA TIMP SAU IN BUNE CONDITIUNI
A PRESTATIILOR
Pentru neasigurarea in totalitate sau in parte a prestatiilor ce fac obiectul prezentei lucrari, clientul este
indreptatit la despagubiri echivalente cu contravaloarea prestatiilor pe care nu au fost executate din vina executantului,
calculata la preturile oferite de executant si eventualelro daune produse clientului pentru rezovarea situatiilor de
urgenta provocate din vina executantului.
ANEXA SURSA DOCUMENTATIE
Suprastructura si intretinerea drumurilor S. Jercan Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1980
ORDIN Nr. 1025/16 din 22 decembrie 2011 pentru aprobarea reglementrii tehnice "Normativ privind
prevenirea icombaterea nzpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2011
Instrucie privind prevenirea i combaterea lunecuului i nzpezirii drumurilor publice indicativ AND nr.
525- 2000, aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr. 45/2000;
Caiet de sarcini din Beton de ciment rutier;
SR EN 206-1-Beton. Art - 5.2.7

2013 S.C. Alter Ego Concept

S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros

HCGMB 17/20101510 Hotarare privind Normele de salubrizare si igienizare a Municipiului Bucuresti

Cap.VIII/art.29/pct.d. si Cap.XIII art.42,43 sanctiuni

Data,

Verficator intern,

Intocmit,

2013

Ing. Eduard Benedek

Ing. Ovidiu Chirvase

2013 S.C. Alter Ego Concept

S.R.L.

Intetinere si exploatare in anotimpul friguros