41.

Clasificarea imbinarilor sudate: dupa parti, dupa directia cusaturii, dupa continuitate:

42. Forma cordoanelor de sudura de colt:

43. Notarea cordoanelor de sudura:

44. Defectele imbinarilor sudate. Pregatire si asamblare. Forma si dimensiuni.

a) defecte de pregătire şi asamblare ale pieselor;

 marginile pieselor sunt prelucrate cu alte dimensiuni decât cele prevăzute în proiect
 lipsa neuniformităţii unghiului rostului în lungul acestuia

 deschiderea rostului „s” este mai mică sau mai mare decât cea prevăzută în proiect
 poziţionarea decalată a pieselor îmbinate cap la cap

45. Defectele exterioare si interioare ale imibinarilor sudate:

1. Crater în metalul depus

2. Fisură transversală în metalul depus

3. Fisură transversală în ZIT
4. Fisură longitudinală în metalul depus
5. Fisură în metalul de bază
6. Fisură sub cordon în metalul de bază
7. Fisură în linia de topire
8. Fisură la rădăcină în metalul topit
9. Fisură în metalul depus
46. Controlul imbinarilor sudate. Controlul materialelor auxiliare.

 controlul compoziţiei chimice a materialului de bază şi a materialului de adaos în conformitate

cu certificatele de calitate ale acestora, dar şi prin încercări propri în cazul unor lucrări
importante:
 controlul calităţii materialelor auxiliare (de exemplu a fluxurilor de sudare):
 încercări de sudare pe epruvete din aceleaşi materiale şi în aceleaşi condiţii ca pentru
construcţia ce urmează a se executa;
 controlul documentaţiei tehnice a construcţiei (întocmirea corectă a planşelor, existenţa
tuturor specificaţiilor necesare realizăni unei execuţii corecte, etc.);
 controlul operaţiei de pregătire a pieselor în vederea sudurii (prelucrarea muchiilor pieselor,
dimensiunile prelucrător, curăţirea muchiilor pieselor);
 controlul aptitudinilor sudorilor care urmează să execute sudurile;
 controlul funcţionării corecte a utilajelor de sudare;
 controlul condiţiilor mediului ambiant (temperatura de lucru, umiditatea aerului, existenţa
curenţilor de aer).
 controlul temperaturii de preîncălzire a pieselor atunci când caietele de sarcini pentru
lucrarea respectivă impun acest lucru. Temperatura de preîncălzire se stabileşte cu creioane de
temperatură sau cu termometre de contact;
 numărul de straturi (treceri) care realizează cordonul de sudură să fie cel precizat prin
procesul tehnologic;
 controlul diametrului electrozilor sau sârmei de sudare în sensul ca acesta să corespundă
dimensiunilor stratului de sudură executat (să nu se folosească diametre mai mari);
 controlul respectării regimului de sudare - intensitatea şi tensiunea curentului electric, viteza
de avans a sârmei şi a cordonului (la sudarea automată);
 controlul respectării temperaturii intre straturi (temperatura stratului de sudură depus
anterior să nu fie mai mare sau mai mică In momentul depunerii stratului următor decât
valorile limită precizate prin procesul tehnologic).

47. Controlul distructiv a imbinarilor sudate:

Control distructiv;
Verificarea sudurii pe epruvete extrase din plăci de control sudate in aceleaşi condiţii
ca îmbinarea reală, epruvete ce sunt supuse unor încercări cum ar fi:
 încercarea la întindere;
 încercarea de îndoire la rece;
 încercarea pentru determinarea rezilienţei;
 încercarea pentru determinarea durităţii;
 analiza metalografică a cordonului de sudură
 verificarea pe epruvete de dimensiuni mari;
 verificarea prin încercarea unor piese sudate reale
 controlul prin găurire cu burghiul
48. Controlul nedustrictiv a imbinarilor sudate:

Control nedistructiv;
 Verificarea aspectului exterior al cordonului de sudură cu ochiul liber sau cu lupa şi care
se referă la:
 dimensiunile cordonului de sudură;
 neuniformitatea sudurii din punct de vedere al dimensiunilor;
 defecte de suprafață cum ar fi: fisuri, lipsă de pătrundere, etc.

51. Calculul imbinarilor sudate. Dimensiunile cordonului de sudura:

Lungimea de calcul a unui cordon de sudură este lungimea sa reală redusă cu
de două ori grosimea teoretică (cratere finale) pentru a ţine seama de faptul că
extremităţile cordonului au în general o penetrare şi o secţiune diferită de restul
cusăturii. Lungimea de calcul se ia egală cu lungimea efectivă în cazul când
ambele extremităţi sunt realizate cu piese de prelungire:

52. Relatia generala de calcul a imbinarilor sudate :

53. Calculul imbinarilor sudate de colt:

54. Verificarea imbinarilor sudate prin metoda directionala:
55. Verificarea prin metoda simplificata: