Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Holver - Etapa 4
S.C. HOLVER S.R.L.
BRASOV
CAIET DE SARCINI
Proiect Nr. 105/2006
TIMISOARA
Octombrie - 2006
CUPRINS
1. Generalităţi
2. Documentaţia tehnică
3. Materiale
7. Recepţia
1. Generalităţi
1.1 Scopul
2
Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru execuţia în uzină, controlul calităţii
execuţiei şi montarea structurilor metalice “ Centru de prelucrare produse lemnoase,
Etapa 4 – HOLVER, Brasov”, pentru Halele 1, 2 si 3.
2. Documentaţia tehnică
3
- Organizarea platformelor de preasamblare pe santier,cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicat.
- Verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj; orizontale
(transversale si longitudinale) si verticale
- Pregatirea si executia imbinarilor de montaj.
- Verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect,pentru constructia montata.
- Ordinea de montaj a elementelor.
- Metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj.
- Tehnologia de sudura.
- Programul de control calitativ pe faza de executie.
3. Materiale
4
- Electrozi, sarme si fluxuri ………………..Bazice
- şuruburi semiprecise ………………..grupa 4.6 si 8.8
4.1. Din punct de vedere al condiţiilor tehnice de calitate conform STAS 767/0-88,
construcţia metalică se încadrează în categoria A.
4.2. Clasa de abateri la uzinare respectiv valorile abaterilor conform STAS 767/0-88
Tabelele: 1,2 si 3.
4.3. Toate operaţiile legate de execuţia sudurilor se vor efectua în hale închise, ferite de
umiditate şi curent de aer. Temperatura mediului ambiant în hale va fi peste +5C.
- sudurile se vor executa numai de către sudori autorizaţi
- grosimile cordoanelor de sudură vor respecta indicaţiile proiectantului
4.4. Pentru confecţia metalică uzina va întocmi fişa paşaport cu următoarele anexe:
- procesul verbal de autorecepţie în uzină;
- certificate de calitate pentru materialele de bază şi adaos;
- certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor
5
- certificate de control radiografic;
- certificate de control cu lichide penetrante;
- tabelul sudorilor cu nr. de poanson;
Fişele paşaport se vor trimite la beneficiar şi proiectant odată cu livrarea produsului.
4.7. Marginile pieselor care se sudează vor fi curăţate prin polizare pe o lăţime de 20-
30 mm. La sudurile cap la cap curăţirea se face pe ambele feţe. În momentul începerii
sudării, marginile ce se sudează trebuie să prezinte luciu metalic.
6
4.9. Suprafeţele pieselor în zonele de îmbinare cu şuruburi trebuie să fie plane, fără
bavuri, ţunderi, rugină sau grăsimi în aşa fel încât să asigure un contact cât mai bun.
- găurile se execută cu burghiul sau prin ştanţare la piesele mai subţiri de 12 mm
- găurirea cu burghiul se execută la diametru definitiv conform prevederilor
proiectului cu respectarea STAS 3336-81
- găurirea prin ştanţare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmând ca înainte
de asamblare să se facă alezarea la diametrul definitive
- nu se admite găurirea prin tăiere cu flacără oxiacetilenică sau ajustarea găurilor cu
pila sau lărgirea lor cu dornuri
- găurile pentru şuruburi se vor executa după operaţiile de îndreptare şi sudare
- găurile trebuie să fie circulare, fără rizuri şi pereţii lor trebuie să fie perpendiculari
pe suprafaţa materialului. Muchiile găurilor trebuie curăţite de bavuri.
- toleranţele la distanţele dintre centrele găurilor vor fi de 0.5 mm, abaterea
găurilor faţă de axa teoretică de aşezare se admite de 0.5 mm.
4.10. Asamblarea.
Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile) se vor executa
în hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant peste +5 o C.
Asamblarea elementelor de construcţie metalică se va face pe schele de montaj
sau dispozitive potrivite, care să asigure păstrarea precisă a pieselor poziţionate în
vederea sudării.
Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcţie
metalică va fi stabilită printr-o procedură detailată elaborată de “serviciul tehnologic”
al uzinei. Această procedură trebuie astfel concepută încât să asigure posibilitatea
sudării tuturor pieselor componente, în condiţii normale de lucru.
Asamblarea prin prinderea provizorie (haftuirea) cu puncte de sudură se va
executa de sudori autorizaţi, cu electrozi de aceeaşi marcă cu cele cu care se vor suda
cordoanele de rezistenţă definitive. Lungimea prinderilor (provizorii) va fi de minim 50
mm, iar grosimea în funcţie de procesul de sudare, dar nu sub 3 mm.
Prinderile provizorii şi asamblarea propriu-zisă trebuie astfel realizate, ca după
sudarea definitivă să rezulte subansamble cu dimensiuni corecte faţă de proiect,
7
eventualele abateri să se încadreze în limitele toleranţelor admisibile, conform punctului
2.3 din STAS 767/0-88.
4.11. Sudarea.
Procedeele şi metodele de sudare şi eventualele tratamente termice necesare se
vor stabili de către sudorul tehnolog şef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice
omologate, care se vor alege în primul rând pe considerente de calitate şi în al doilea
rând pe considerente economice.
Toate materialele de adaos (electrozi, sârme şi fluxuri) pentru sudurile manuale,
semiautomate şi automate, vor fi de tip bazic şi se vor utiliza în aşa fel încât
caracteristicile mecanice de rezistenţă a cordoanelor de sudură să depăşească cu
minim 20% rezistenţa materialelor de bază.
În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite măsuri pentru
reducerea deformaţiilor şi prevenirea creării concentrării tensiunilor, prin indicarea
modului de fixare a pieselor , ordinea de executare a cordoanelor de sudură,
succesiunea trecerilor, etc. şi precizarea parametrilor optimi a regimului de sudare.
Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în desenele detaliilor de
execuţie şi cu respectarea abaterilor limită prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare.
În eventualitatea neindicării în proiect a unor suduri (omise), se vor executa
cordoane de colţ continue cu grosimea a=0,7 t min (0,7 din grosimea cea mai mică a
pieselor care se sudează) pe lungimea perimetrului de contact între piese, sau se
solicită precizarea proiectantului de specialitate.
Se recomandă ca pe cât posibil sudarea să se facă în poziţie orizontală,
evitându-se sudarea în poziţie verticală şi peste cap.
Condiţiile tehnice de calitate pentru materiale, execuţie, şi control vor avea nivelul
de acceptare ’B’ conform Normativului C. 150-99 tabel 2.
Lucrările de sudură se vor executa numai de către muncitori autorizaţi cu
poanson, având calificările corespunzătoare calităţii impuse.
8
Pregatirea suprafetelor metalice care urmeaza sa fie protejate anticoroziv se va
face prin sablare cu alice metalice la gradul de curatire 2,conform STAS 10166/1-77.
Acoperirea protectoare pentru constructia metalica se va realiza prin sistemul de
vopsire, cu uscarea peliculelor la aer,conform STAS 10702/2-80.
Grosimea totala a sistemului de acoperire va fi de minim 120m, care se compun
din 1 strat de grund de grosimea de 40m si doua straturi de vopsele de grosimea totală
de minim 80m.
Inceperea aplicarii primului strat de grund se va face numai dupa controlul si
acceptarea elementelor sudate, de catre organele C.T.C. ale uzinei.
Produsele folosite vor fi agrementate.
4.13. Marcarea
Toate elementele de construcţii metalice trebuie marcate înainte de recepţia în
uzină.
Marcarea se va face cu vopsea contrastantă, rezistentă la intemperii sau cu
poanson.
5.1. Transportul
9
piesele să nu se îndoaie. Sub bare, în locurile în care s-ar putea produce indoiri, se
pun piese de lemn sau de metal.
Pentru a împiedica mişcarea subansamblurilor metalice pe durata transportului,
se vor prevedea dispozitive (din lemn, ancoraje) care să menţină poziţiile fixe de
transportare.
Piesele mai mărunte, ca eclise, plăci, se leagă cu sârmă de barele de care
aparţin, sau se prind cu şuruburi. Şuruburile, electrozii, şaibele şi piuliţele, se expediază
împachetate în lăzi.
Odată cu expedierea confecţiilor metalice se trimit de la uzină, planurile de
montaj şi specificaţia pieselor expediate.
10
În depozit, piesele se sortează şi se depozitează pe obiecte, sortându-se pe
categorii şi astfel încât la montaj acestea să poată fi luate uşor, fără mutări de piese sau
alte operaţii inutile.
Pentru uşurarea operaţiilor de descărcare, sortare, depozitare şi alte manipulări
ce se fac în depozit, se folosesc automacarale.
Pe terenul depozitului se mai prevăd magazii închise pentru materiale mărunte,
un atelier pentru reparaţii de scule, dotat cu instalaţii necesare, magazie de scule şi un
birou.
La descărcare piesele se prind cu ajutorul unor ochiuri de prindere, confecţionate
din bare de oţel rotund, din cablu sau din lanţuri.
Piesele descărcate sunt identificate după mărcile lor şi foile de expediţie şi sunt
înregistrate.
Piesele, descărcate în ordinea sosirii, sunt luate cu aceleaşi dispozitive de
ridicare şi aşezate în depozit, în locuri determinate mai înainte prin planul de depozitare.
În depozit piesele sunt aşezate pe categorii: stâlpi, grinzi, ferme, luminatoare,
contravântuiri, pane, etc.. Părţile componente ale aceluiaşi element se aşează la un loc.
Piesele se aşează pe tălpi de lemn, de 18-25 cm înălţime, confecţionate din bile
sau traverse, spre a nu sta direct pe pământ.
În general se evită suprapunerea pieselor pentru a se uşura operaţiile de montaj.
11
Înainte de a se începe ridicarea elementelor şi montarea construcţiei metalice, se
trasează axele elementelor principale (ale stâlpilor) şi în raport cu acestea se fixează
poziţia elementelor secundare.
Nivelul elementelor se determină în raport cu repere fixe. Se controlează dacă
fundaţiile sunt executate conform proiectului şi la fiecare din ele se înseamnă abaterile,
atât cele din plan, cât şi cele din elevaţie, spre a se corecta erorile prin montaj. Adeseori
buloanele de ancoraj ale stâlpilor sunt aşezate în betonul de fundaţie cu unele abateri.
Se înseamnă pe planul fundaţiilor (un plan ce serveşte pentru montaj) toate abaterile
de aşezare ale bulanelor, atât în plan cât şi în elevaţie.
Montajul elementelor construcţiei se face pe baza planurilor de montaj, pe care
sunt date dimensiunile şi cotele ce trebuiesc respectate prin montare.
Pentru a se accelera montajul construcţiilor, şi pentru a se reduce cheltuielile de
montaj, este indicat să se monteze piese cât mai mari. Aceasta înseamnă ca jos, pe
platforma de lucru, să se asambleze piesele mici şi să se ridice sus, în poziţia dată de
proiect, piese mari.
Montajul construcţiilor metalice, se începe cu ridicarea stâlpilor. Aceştia sunt
ridicaţi în picioare, sunt aşezaţi în poziţie aproximativ exactă, pe linii transversale
complete.
Sunt ridicate apoi fermele sau părţile superioare ale cadrelor şi grinzile, după
natura construcţiei.
Este recomandabil ca utilajul greu să aibă o înaintare continuă, fără întoarceri şi
în mersul său să ridice toate piesele grele: stâlpi ferme, grinzi.
Piesele ce se ridică cu utilajele de montaj, se aduc în poziţie de montaj cu ajutorul
unor frânghii şi se prind cu ajutorul unor tije de montare. Acestea sunt bare rotunde cu
diametrul găurilor (cca 0,3 mm mai puţin) şi care au capete tronconice.
Tijele de montare se introduc în găurile elementelor ce se îmbină şi, acţionând
asupra lor ca asupra unei pârghii, monteurii deplasează piesa susţinută în cârligul
macaralei în direcţia necesară. Ei prind momentul când găurile îmbinărilor de montaj
coincid şi introduc imediat în câteva găuri tijele pe care le bat usor cu ciocanul. Introduc
apoi câteva şuruburi de montaj pe care le strâng provizoriu, fixând astfel poziţia relativ
exactă a piesei. Numărul şuruburilor şi al dornurilor ce se introduc în găurile îmbinărilor
12
de montaj trebuie să asigure prinderea la solicitările rezultate din greutatea elementelor
ce se montează, până la prinderea definitivă. Sunt necesare cel puţin o treime din
numărul total al şuruburilor de prindere. Uneori se prevăd în o treime din găuri şuruburi
şi în altă treime dornuri.
În măsura în care piesele sunt ridicate şi prinse provizoriu, se trece la montarea
elementelor de rigidizare, a contravântuirilor, barelor pereţilor, panelor, etc.. Prinderea
acestora se face tot provizoriu. Când montajul s-a realizat pe o porţiune suficientă, se
trece la aşezarea definitivă a construcţiei, adică se aliniază corect stâlpii, se verifică
nivelul şi se fixează la cotele prevăzute în proiect diferite elemente ale construcţiei,
urmărindu-se în acelaşi timp verticalitatea elementelor şi obţinerea unei suprafeţe fără
denivelări.
După ce construcţia a fost verificată, se trece la definitivarea îmbinărilor de montaj.
La proiectarea structurii metalice de rezistenta s-a avut in vedere urmatoarea
tehnologie, care se recomanda si unitatii care va monta structura.
Hala 1, Hala 2 si Hala 3:
Ordinea cronologica va fi urmatoarea:
- Stilpi de pe axele 137 pe sirurile AE
- Pozitionarea, axarea aparatelor de reazem, care se vor suda definitiv pe contur
dupa verificarea topometrica si efectuarea ultimelor corecturi de axare.
- Tronsoanele de rigle longitudinale se asambleaza la sol
- Se monteaza riglele longitudinale pe sirurile C, D si C’, D’
- Tronsoanele de rigle transversale se asambleaza la sol
- Se monteaza riglele transversale pe axele 137
- Concomitent cu montarea grinzilor transversale se vor monta elementele de
legatura si de contravintuire dintre grinzi.
- Dupa montarea elementelor structurale descrise, se vor monta stilpi de inchidere,
barele de contravintuire.
Stalpii se vor fixa prin monolitizare in pahare, dupa verificarea axari si
verticalitati.
13
La lucrarile de asamblare la sol si la montajul in pozitie a subansamblurilor
metalice ( stalpi, rigle, contravantuiri, etc.) se vor utiliza una sau doua macarale in
functie de dimensiunile si greutatile subansamblurilor in cauza.
Asigurarea stabilitatii elementelor si aducerea lor in pozitie pe durata montajului
v-a fi asigurata cu legaturi provizorii cu cabluri.
In vederea reducerii duratei de montaj si a asigurarii stabilitatii generale a
cadrelor transversale pe durata lucrarilor, in functie de capacitatea utilajelor se propune
asamblarea pe sol a unor subansambluri spatiale legate si contravintuite formate din
cite doua ferme, care sa fie montate si inbinate cu stilpii gata centrati.
Nu se va lasa nici odata un cadru singur montat nelegat fata de restul, deoarece
exista pericolul pierderii stabilitatii generale.
Unitatea de montaj va adapta tehnologia de montaj propusa in functie de
particularitatile conditiilor de pe teren si in functie de performantele utilajelor din dotare.
Pe intreg parcursul operatiunilor de montaj se vor asigura masurile de stabilitate
ale elementelor, respectind intocmai prevederile Normelor de protectie a muncii
specifice conditiilor de lucru.
Orice modificare fata de prevederile documentatiei de executie se va face numai
cu avizul proiectantului de specialitate.
14
Acest control se va efectua la 5% din numărul şuruburilor fiecărei îmbinări şi cel
puţin la unul singur din fiecare îmbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea
strângerii corecte a piuliţelor prin rotirea lor în sensul de strângere. Dacă la cel puţin
unul din şuruburile controlate se constată strângere insuficientă, se vor controla
toate şuruburile îmbinării şi se vor efectua strângerile corecte.
Conform legislatiei in vigoare Normativ NP42-2000, in cazul imbinarilor obisnuite cu
suruburi semiprecise gr. 8.8, nu este necesar ca suruburile nepretensionate sa fie
stranse pana la o valoare data a fortei.
Se recomanda ca stringerea sa fie corespunzatoare celei susceptibile de a fi realizata
de catre un om (cu putere medie) cu o cheie fixa de strans normala (fara prelungitor),
sau celei realizata cu o cheie care aplica socuri, pana la primul soc.
pentru valorile prescrise in proiect.
Montarea construcţiilor metalice fiind prevăzută a se realiza cu îmbinări
obişnuite, cu şuruburi semi-precise, verificarea strangerilor se poate face cu chei
dinamometrice la următoarele momente de strîngere:
M16 – 10 daN m.
M20 - 20 daN m.
M24 - 30 daN m.
M27 - 45 daN m.
Dupa terminarea verificarii si receptionarii fazei determinate a structurilor de
rezistenta, se va trece la vopsirea constructiilor metalice, apoi la montarea panourilor de
tabla cutata ale acoperisului si ale peretilor perimetrali.
15
Prinderea tablelor de grinzi sau intre ele, se va face in conformitate cu prevederile
„Instructiunilor tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la
executarea invelitorilor si peretilor“ Indrumator C.172-88
Fixarea tablelor se prevede in mod curent in fiecare cuta la capete si la fiecare al
doilea reazem ( grinda, distantieri ), iar pe reazemele intermediare in cuta marginala,
comuna pentru doua panouri ( a se vedea fig IX.3 si IX.4 din Normativul C.37 – 88, din
Buletinul Constructiilor Nr. 8/1988 ).
Inainte de a incepe montarea propriu-zisa a tablelor pe grinzi este necesar sa se
execute urmatoarele operatii :
- se verifica natura suprafetelor de rezemare, distantele dintre reazeme,
protectia anticoroziva.
- se controleaza tablele, din punct de vedere a dimensiunilor, deformatiilor
si a peliculelor protectoare.
- se vor ridica pachetele de table pe acoperis si se vor aseza cat mai
aproape de locul de montare, respectand sarcina admisa pe acoperis.
Pentru ridicarea pachetelor de table pe acoperis se pot folosi macarale cu care s-
au montat panele sau macarale mai usoare economice.
- transportul pe acoperis,de la locul de asezare a pachetelor pana la locul
de montare, precum si asezarea tablelor pe locul de montare se executa manual de
regula cu doi sau mai multi muncitori, dotati cu clesti pentru panou si cu palmare.
- tablele se prind cu cel putin trei organe de asamblare pe grinzi si cu cel
putin doua organe de asamblare pe reazemele intermediare (grinzi).
Dupa prinderea unui panou de tabla pe reazem, se executa imediat prinderea ei
laterala cu panoul montat anterior.
Distanta dintre organele de asamblare pentru prindrea panourilor intre ele este
de maxim 400 mm.
Practicarea golurilor tehnologice pentru trapele de fum se vor realiza ulterior
conform planurilor.
Montare tablelor pe acoperis se va face pe vreme buna. Se va evita sa se
lucreze pe timp de intemperii si nu se va incepe lucrul daca viteza vantului depaseste
7m/s .
16
La terminarea zilei de lucru se va avea grija sa nu ramana pachete sau foi de
tabla libere pe acoperis, iar panourile de tabla montate trebuie sa fie definitiv asamblate.
In zonele in care nu este posibil sa se faca asamblarea definitiva ( capetele tablelor de
pe ultimul reazem ), se va face o asamblare provizorie pentru ca tablele sa fie asigurate
impotriva vantului.
Inchiderile laterale sunt realizate cu rigle de perete de tip Z (sistem static grinzi
continue peste reazem) de care se prind panourile sandwich. Riglele de perete se
fixeaza de stilpi prin intermediul unor cioturi sudate de placile inglobate in stilpi, cu
suruburi M12-gr.8.8. panourile se prind cu suruburi autofiletante de riglele de perete.
Panourile sandwich vor fi montate vertical si se vor sprijini pe soclu.
5.3.3. Vopsirea
17
6.1. Controlul uzinarii
Se vor verifica in mod obligatoriu:
- calitatea materialelor, marcajelor si transmiterea lor.
- respectarea tehnologiei de executie pe fiecare dintre faze.
- Imbinarile care se executa in uzina, sudate sau cu suruburi. Controlul
sudurilor se va efectua corespunzator conditiilor tehnice impuse de clasele
de calitate indicate prin proiect, conform Normativului C 150-99.
- Conformitatea cu documentatia si cu prevederile prescriptiilor tehnice.
- Protectia anticoroziva.
- Aspectul general pe subansambluri.
- Intocmirea documentelor de consemnare a calitatii.
6.2. Controlul de montaj
Se vor verifica in mod obligatoriu:
- Documentele de receptie a elementelor la primirea pe santier.
- Geometria exterioara a elementelor de constructii din otel si respectarea
conditiilor de prindere si rezemare.
- Verificari ale imbinarilor.
- Aspectul exterior al subansamblurilor.
- Protectia anticoroziva.
- Calitatea materialelor utilizate la montaj (electrozi, suruburi, piulite, saibe, etc)
- Geometria ansamblului montat.
- Ordinea succesiva a controalelor va fi urmatoarea:
o la primirea confectiilor pe santier;
o pe parcursul lucrarilor de montaj pe faze;
o la terminarea lucrarilor de montare;
o la receptia preliminara a obiectului
18
faţă de proiect sau calitatea necoresunzătoare a materialelor utilizate, constatate în
momentul recepţiei pe santier.
7. Recepţia
19
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:
8.1. Norme generale de protectia muncii, editia 1996 aprobat de M.M.P.S. si M.S.
8.2. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu
Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9/N/1993.
8.3. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobat de
M.M.P.S. cu Ordin Nr. 235/27.07.95.
La executarea lucrarilor la inaltime se vor respecta prevederile normativului
privind urmatoarele aspecte:
- Incadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca.
- Instruirea lucratorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protectie.
- Organizarea locului de munca.
- Rempe, scari de acces si balustrade.
8.4. Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea si transportul
prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, aprobat
de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 719/07.10.97.
La executarea lucrarilor de manipulare si transport, se vor respecta prevederile
normativului, privind urmatoarele aspecte:
- Repartizarea adecvata a lucratorilor.
- Instruirea lucratorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protectie.
- Alegerea mijloacelor de transport corespunzatoare.
- Depozitarea corecta a materialelor pentru a nu provoca accidente.
8.5. Norme specifice de protectie a muncii pentrulucrari de izolare termica,
hidrofuge si protectie anticorozive, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr.
700/16.11.99
La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile normativului,
privind urmatoarele aspecte:
- Repartizarea corespunzatoare a personalului la locul de munca.
- Instruirea personalului.
20
- Dotarea cu echipamente individuale.
- Circulatia pe drumurile din santier.
- Protectia impotriva electrocutarii.
- Izolatii la acoperisuri, terase si pereti.
- Conducatorul punctului de lucru va stabilii masurile specifice de protectie
colectiva si individuala, sculele, uneltele, dispozitivele si accesoriile necesare
executiei lucrarilor.
9. Dispoziţii finale
Proiectantul îsi declină orice răspundere faţă de elementele metalice executate sau
montate necorespunzător, precum şi fată de orice fel de modificare adusă structurii
(sarcini suplimentare, goluri in elemente de rezistenţă) aduse ulterior realizări
construcţiei, dacă nu au fost cuprinse în tema de proiectare iniţială şi nu s-au luat în
considerare la proiectare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completează cu
memoriul tehnic justificativ cuprins în proiect, putându-se completa cu orice măsură
suplimentară propusă de uzină si de unitatea de montaj, dacă nu contravine cu cele
prevăzute mai sus, ducând la sporirea calităţii execuţiei.
Proiectant
Ing. Császár Elod
21