Sunteți pe pagina 1din 65

Universitatea din Craiova

Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu


Tehnologia Construcțiilor

CUPRINS

1. Piese scrise:

 Memoriu tehnic
 Evaluarea incarcarilor gravitationale
 Caracteristicele materialelor
1. Predimensionarea elementelor structurale
2. Calculul peretilor structurali
3. Calculul stalpilor
4. Calculul grinzilor
5. Calculul planseului peste etaj curent
6. Calculul scarii
7. Alcatuirea infrastructurii

 Documntatia economica pentru suprastructura:


1. Antemasuratoare
2. Deviz oferta
3. Lista consumurilor de resurse (forta de munca, materiale, ore de functionare a
utilajelor de constructii)

 Tehnologia lucrarilor de constructii


1. Stabilirea compozitiei betonului
2. Calculul gradului de maturizare al betonului
3. Panotarea peretilor
4. Calculul cofrajului pentru pereti
5. Descrierea tehnologiei de executare a structurii de rezistenta
6. Norme generale de securitate a muncii

2. Piese desenate:

1. Plan parter
2. Plan etaj curent
3. Detalii terasa necirculabila
4. Plan subsol
5. Plan cofraj si armare planseu curent
6. Plan cofraj si armare scara
7. Plan cofraj si armare grinzi longitudinale
8. Plan cofraj si armare grinzi transversale
9. Plan cofraj-armare stalpi (SI 1, SC 1)
10. Peretele structural DL 1 (DL 2). Sectiuni. Carcase de armatura
11. Peretele structural DT 1 (DT 2). Sectiuni. Carcase de armatura
12. Plan fundatii
13. Plan panotare pereti

1
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

MEMORIU TEHNIC

Date constructive generale


Cladirea care constituie obiectul proiectului este amplasata in Bucuresti si este dezvoltata pe
parter si 8 etaje, avand destinatia de birouri la toate nivelurile. Constructia are doua subsoluri
generale cu functiuni tehnice, iar deasupra etajului 8 se inalta un etaj tehnic partial care cuprinde
camera instalatiei de actionare a ascensorului si accesul ocazional pe terasa.
Inaltimea totala a unui etaj este de 3.00 m, iar inaltimea libera rezulta de 2.79 m pentru un
nivel curent (deasupra cotei ± 0.00) si de 2.83 m pentru subsolurile tehnice. In raport cu cota
± 0.00 a cladirii, trotuarul se situeaza cu 105 cm mai jos.
Din punct de vedere arhitectural – conform prezentei solutii de compartimentare, un nivel
curent de 1073.25 m² grupeaza:
 birouri cu suprafete de la 12.98 m² pana la 24.37 m²;
 4 grupuri sanitare de 11.53 m² fiecare;
 o sala de conferinte de 75.47 m²;
 8 holuri ce insumeaza 283.44 m².
Accesul in cladire se face pe o singura intrare prin fatada principala. Circulatia pe verticala
este asigurata pe doua scari, fiecare cu latimea de 1.20 m si cu ajutorul a doua ascensoare de cate 12
persoane capacitate per cabina.
Ca elemente de finisaj, sunt executate zugraveli interioare in culori de apa pe tencuieli de
mortar ciment la pereti si tavane si tencuiele exterioare in similipiatra.
Tamplaria este din material lemnos si corespunde necesitatilor functionale legate de
circulatie, iluminare si izolatie termica. Vopsitoriile pe tamplaria din lemn sunt executate cu vopsele
de ulei, in trei straturi la usi si ferestre.
Pardoseala adoptata este constituita din mozaic turnat pe sapa de mortar pe baza de ciment la
nivelurile de deasupra cotei ± 0.00 si din beton sclivisit la nivelurile infrastructurii (subsolurilor).
Peretii neportanti cu rol de compartimentare sunt prevazuti in proiect a fi realizati din fasii
de beton celular autoclavizat la grupurile sanitare si din gips carton intre birouri, pentru a permite o
recompartimentare usoara si rapida.
Peretii exteriori sunt prevazuti in proiect a fi realizati din blocuri de betob celular
autoclavizat cu grosimea de 35 cm plus tencuielile.
Acoperisul cladirii este de tip terasa necirculabila, avand stratul termoizolator din placi de
vata minerala rigida, iar hidroizolatia bituminoasa protejata cu un strat de nisip margaritar. Apele
pluviale de pe terasa sunt dirijate catre guri si coloane de scurgere interioare, prin realizarea
pantelor corespunzatoare cu un beton cu agregate usoare.
Grupurile sanitare au asigurata ventilatia naturala prin canale de ventilare care debuseaza in
exterior deasupra acoperisului-terasa.

Date privind structura de rezistenta:


Conform P100 – 92, cladirea face parte din clasa II de importanta si este situata in zona
seismica de calcul C (ks = 0..20).
Structura de rezistenta este de tip mixt, fiind alcatuita dintr-un subsistem de cadre dispuse
perimetral si unul de pereti sub forma de tub central.
Planseul este realizat in varianta monolita cu grosimea placii de 13 cm la nivelele
suprastructurii astfel incat sa asigure atat o buna izolare fonica cat si rezistenta la incarcari
gravitationale si sa aibă si o comportare buna de diafragma orizontala. La infrastructura, planseul
este de 15 cm pentru a-i asigura o mare rigiditate sistemului infrastructura.
2
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Alcatuirea terasei necirculabile este realizata astfel incat sa existe un numar suficient de guri
de scurgere carora sa le revina arii de terasa aproximativ egale.
Cele doua scari prevazute la aceasta cladire sunt identice ca conformare structurala, fiind
alcatuite din patru elemente de beton armat monolit: doua rampe cu structura de rezistenta din placi
cu grosimi de 13 cm, un podest intermediar si unul de nivel sub forma unui ochi de placa.
Betonul folosit pentru intreaga cladire este de clasa Bc 25, iar armaturile sunt din otel-
beton PC 52.
Peretii structurali sunt elementele care preiau fortele seismice si care ii confera structurii
rigiditate la actiuni orizontale. Subsistemul cadre al constructiei este solicitat predominant
gravitational si de accea s-au acceptat variatii de sectiuni in stalpi, pe inaltimea acestora.
Peretii nucleului central au grosimi de 28 cm pe dirctie longitudinala si de 30 cm pe directie
transversala – la suprastructura, si sunt majorati la 40 cm la nivelurile infrastructurii.
Modul de alcatuire si de dispunere al armaturilor corespunde rezultatelor calculului, precum
si prevederilor cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare.
Pentru asigurarea protectiei termice, atat stalpii, grinzile cat si bulbii peretilor transversali
sunt placati la exterior cu blocuri de beton celular autoclavizat.
Subsolurile tehnice sunt inchise pe contur cu pereti de beton armat, care – impreuna cu
ansamblul peretilor interiori – formeaza la baza cladirii o „cutie” cu rigiditate sporita, avantajoasa
sub aspectul comportarii constructiei la actiunea seismica.
S-a ales dezvoltarea infrastructurii pe doua niveluri (subsol 1 si subsol 2) pentru ca peretii de
la aceste cote sa fie suficienti de dezvoltati pentru a prelua starea de eforturi la care sunt supusi. Se
accepta ca solutie pentru structura de fundatii, retea de talpi sub peretii structurali si fundatii izolate
sub stalpii interiori.
Stratul in care se face fundarea cladirii este considerat, in mod ipotetic, ca fiind alcatuit din
pietris cu nisip margaritar. Nivelul panzei de apa freatica se afla la adancime suficient de mare astfel
incat nu influenteaza alcatuirea subsolurilor si a fundatiilor.

3
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

EVALUAREA INCARCARILOR GRAVITATIONALE

Incarcarile permanente (P) pe 1m² element de constructie se determina conform STAS


10101/1 - 78. In tabel sunt prezentate detaliile constructive pentru elementele componente si
incarcarea normata si de calcul aferenta.

Incarcarea

Grosimea [m]
Nr. Crt. Strat
Masa Incarcare
Element

incarcari n
Incarcare

Coeficient
Denumirea specifica normata
Alcatuire de calcul
stratului [daN/m³] gⁿ
[daN/m²]
[daN/m²] [daN/m²]
6x7
4x5
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Tencuiala
1 exterioara mortar 0.025 1800 45 1.3 54
Perete exterior

1 2 3 ciment

2 Zidarie B.C.A. 0.35 700 245 1.2 294


Tencuiala
3 interioara mortar 0.015 1800 27 1.3 32.4
ciment
TOTAL: 317 380.4
Perete despartitor Perete despartitor

1 1

1 Placi de gips carton 0.008 50 50 1.1 55

TOTAL: 50 55
1 2 3
1 Tencuiala 0.015 1800 27 1.3 35.1

2 Fasii din B.C.A. 0.10 700 70 1.2 84


3 Tencuiala 0.015 1800 27 1.3 35.1
TOTAL: 124 154.2
Planseu curent cu Perete interior de

1 2 3
1 Tencuiala 0.015 1800 27 1.3 35.1
rezistenta

2 Beton armat Bc25 0.25 2500 625 1.1 687.5


3 Tencuiala 0.015 1800 27 1.3 35.1
TOTAL: 679 757.7
pardoseala rece

1 Mozaic turnat 0.04 2200 88 1.3 114.4


1
2
3 2 Sapa mortar ciment 0.03 2100 63 1.3 81.9
4
3 Placa Bc 25 0.13 2500 325 1.1 357.5
4 Tencuiala 0.01 1800 18 1.3 23.4
TOTAL: 494 577.2

Alcatuire Incarcarea

4
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Grosimea [m]
Nr. Crt. Strat
Incarcare

incarcari n
Masa Incarcare

Coeficient
Element
normata
Denumirea specifica de calcul
gⁿ
stratului [daN/m³] [daN/m²]
[daN/m²]
[daN/m²] 6x7
4x5
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Nisip margaritar 0.005 1600 8 1.3 10.4
Hidroizolatie,
2 0.015 1050 15.75 1.3 20.475
1P+2C+4B
Mortar ciment
Planseu terasa necirculabila

3 (suport 0.02 2100 42 1.3 54.6


hidroizolatie)
4 Beton de panta 0.10 1400 140 1.2 168
5 Strat hartie kraft 0 0 0 0 0
Termoizolatie vata
6 0.08 250 20 1.2 24
minerala
Bariera de vapori
7 0.004 1050 4.2 1.3 5.46
1C+2B
8 Sapa mortar ciment 0.02 2100 42 1.3 54.6
9 Placa Bc 25 0.13 2500 325 1.1 357.5
1 10 Tencuiala 0.001 1800 1.8 1.3 2.34
3 2
TOTAL: 598.75 697.375
4
5 1 Mozaic turnat 0.03 2200 66 1.3 85.8
7 6
8
9 Trepte brute de 0.065 2400 156 1.3 202.8
10
2 beton simplu
Rampa de scara

3 Placa Bc 25 0.13 2500 325 1.1 357.5


4 Tencuiala 0.01 1800 18 1.3 23.4
TOTAL pe mp element: 565 669.5

TOTAL pe mp de element in proiectie pe 565/cosα = 669.5/cosα =


orizontala cosα = 0.8571 659.2 781.2
3
1 4
2

Determinarea Incarcarilor variabile (V) – utile, datorate procesului de exploatare pe 1 m²


element de constructie (planseu) se determina conform STAS 10101/21 – 78.

Incarcarea variabila
Element de Incarcare de In gruparea In gruparea
Incarcari normate pⁿ
constructie Coeficient incarcare n calcul p=n x pⁿ fundamentala speciala n₫pⁿ
[daN/m²]
[daN/m²] ngp [daN/m²] [daN/m²]

Planseu terasa
75 1.4 105 94.5 30
necirculabila
Planseu curent
200 1.4 280 252 80
(incaperi)
Planseu curent
300 1.3 390 351 120
(scari, podeste)

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MATERIALELOR:


Rezistente de calcul pentru beton clasa Bc25
5
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Distanta
Solicitare

cea mai
Rezistente Rc si Rt
Pozitia de turnare a elementului Solicitarea mica a (N/mm²)
sectiunii
(mm)
verticala cu inaltime de turnare > 1500 mm compresiune <300 11.5
(stalpi, pereti, diafragme) excentrica
Rc

≥300
compresiune
<300 13
Compresiune

excentrica
orizontala (grinzi, rigle de cuplare) cu incovoiere <200
inaltime de turnare ≤1500mm compresiune
≥300
excentrica 15
incovoiere ≥200
verticala cu inaltime de turnare > 1500 mm compresiune <300 0.8
(stalpi, pereti, diafragme) excentrica ≥300
Rt

compresiune
<300 0.95
excentrica
Intindere

orizontala (grinzi, rigle de cuplare) cu incovoiere <200


inaltime de turnare ≤1500mm compresiune
≥300
excentrica 1.1
incovoiere ≥200

Modulul de elasticitate al betonului de clasa Bc25: Eb = 30000 N/mm².


Modulul de elasticitate transversal se ia Gb = 0.4 Eb.

2. CALCULUL PERETILOR STRUCTURALI

6
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

2.1. MODELAREA SUPRASTRUCTURII


Se utilizeaza metoda „A” de proiectare (conform P100/92) care presupune un calcul static
liniar pe baza fortelor seismice echivalente. Modelarea suprastructurii se realizeaza cu programul
ETABS V6.21, efectuandu-se cate un calcul separat pe cele doua directii, astfel incat sa se poata
evidentia conlucrarea peretilor cu zonele aferente de talpi stabilite prin predimensinare.
Calculul peretilor longitudinali se face la starea de eforturi generata de primul fisier in care
acestia conlucreaza cu talpi ce reprezinta portiuni din peretii transversali. Ipotezele de incarcare
sunt: cazul 1 – gravitational; cazurile 2 si 3 - gravitational plus seism pe directia longitudinala (±);
cazurile 4 si 5 - gravitational plus seism la 45º (±).
Calculul peretilor transversali se face la starea de eforturi generata de al doilea fisier in care
acestia conlucreaza cu talpi ce reprezinta portiuni din peretii longitudinali. Ipotezele de incarcare
sunt: cazurile 1 si 2 - gravitational plus seism pe directia transversala (±).
La modelarea suprastructurii s-au luat in considerare urmatoarele incarcari:
1. Incarcari uniform distribuite pe grinzi:
 Incarcari din atic: 3.3 kN/ml
 Incarcari din perete exterior: 7.3671 kN/ml
 Incarcari din perete despartitor din fasii de B.C.A.: 4.426 kN/ml
 Incarcari din perete despartitor din ghips carton: 1.435 kN/ml
2. Incarcari pe plansee:
 Incarcare pe planseu curent: 5 kN/mp
 Incarcare pe planseu terasa: 4.7 kN/mp
3. Mase seismice de nivel:
 Planseu curent: 8.42 kN/mp
 Planseu terasa: 6.185 kN/mp
Observatii:
Incarcarile aduse de trolii si de camerele masinilor sunt considerate ca mase uniform
distribuite pe terasa.
Incarcarile aduse de scara sunt transmise sub forma unei serii de patru forte concentrate cu
valoarea de 12.4733 kN pe fiecare elemente de descarcare (perete si grinda).
In urma calculului automatizat a rezultat urmatoarea excitatie seismica de cod:
S  Q B  c  G  0.0987  G  0.0987  64612.7  6377.28 kN
Conditia de drift este indeplinita pe intreaga inaltime a structurii, deplasarea maxima fiind de
1.88 mm pe directia longitudinala si de 3.22 mm pe directie transversala. Verificarea de drift
impune pentru structuri cu pereti de umplutura din beton celular autoclavizat raportul:
r  0.0035  r  0.0035  3000  10.5 mm , unde:
He
 r - deplasarea relativa de nivel;
H e - inaltimea nivelului constructiei.

2.2. CALCULUL PERETELUI LONGITUDINAL DL1 (DL2)


Datorita simetriei structurale de ansamblu, peretele DL1 este identic cu peretele DL2, atat ca
geometrie si incarcari cat si ca stare de eforturi. De aceea, cei doi pereti se vor arma identic,
calculandu-se in ipotezele actiunii seismice pe directia longitudinala. Momentele incovoietoare din
incarcari gravitationale si din seism la 45 de grade sunt neglijabile.

7
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Montant 1 Montant 2 Montant 3

Rigla (1 - 2) Rigla (2 - 3)

9-8

Nivelul 9 (Etaj 8)

8-9
8-7

Nivelul 8 (Etaj 7)

7-8
7-6

Nivelul 7 (Etaj 6)

6-7
6-5

Nivelul 6 (Etaj 5)

5-6
5-4

Nivelul 5 (Etaj 4)

4-5
4-3

Nivelul 4 (Etaj 3)

3-4
3-2

Nivelul 3 (Etaj 2)

2-3
2-1

Nivelul 2 (Etaj 1)

1-2
1-0

Nivelul 1 (Parter)

Sectiunea 0 - 1

2.2.1. Calculul riglelor de cuplare (1 - 2), (2 - 3):


Riglele (1 - 2) si (2 - 3) se vor
8
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

arma din diagramele de moment


infasurator ale acelorasi ipoteze de Cazul 2 Cazul 3
incarcari uniformizandu-se atat intre
ele - datorita simetriei structurale, cat si Sens seismic Sens seismic
pe verticala.

82.03
Cazul 2 reprezinta ipoteza de

17.25
Nivelul 9 (Etaj 8)
actiune a incarcarilor gravitationale

84.37
15.47
concomitent cu actiunea seismica in
plan longitudinal, de la stanga la
dreapta iar cazul 3 reprezinta ipoteza de

123.65
actiune a incarcarilor gravitationale

29.81
Nivelul 8 (Etaj 7)

128.30
concomitent cu actiunea seismica in

31.11
plan longitudinal, de la dreapta la
stanga.

148.02
51.82
Valorile momentelor Nivelul 7 (Etaj 6)
incovoietoare pe rigle din incarcari

53.54

150.76
verticale (cazul 1) sunt inferioare celor
din cazurile 2 si 3 si se neglijeaza.

169.81
76.26
Valorile momentelor prezentate din cele
doua cazuri reprezinta momente reduse Nivelul 6 (Etaj 5)

78.73

170.82
la fata riglei calculate automat cu
programul ETABS V6.21.

185.76
In vederea evitarii incarcarii riglei

98.43
cu forte taietoare prea mari, se impune Nivelul 5 (Etaj 4)
plafonarea momentului incovoietor
101.59

185.22
capabil (respectiv a ariei armaturii
longitudinale) prin relatia:
193.07
115.11

Nivelul 4 (Etaj 3)
Rt
A (a1,max
2)
 b  lr  
118.87

Ra
191.02
188.17

280  1200  1.10  1232 mm 2


122.90

300
Nivelul 3 (Etaj 2)
Barele longitudinale intermediare
127.03

dispuse pe fetele laterale se iau 0.2%


184.60

pentru zonele seismice A – E fata de


165.68
116.96

sectiunea b  h r .
0.2 Nivelul 2 (Etaj 1)
0.2%  b  h r   280  830  464.8 mm 2
120.94

100
160.69

Aleg 610 PC52 cu A efectiv  471 mm 2 .


112.81

Se vor adopta 3 uniformizari pe


85.78

verticala astfel: Nivelul 1 (Parter)


107.10
87.83

 Riglale de la nivelurile 1, 8 si 9
(1 2 )
se vor arma la M max  128.37 kN  m
 Riglale de la nivelurile 2, 6 si 7
(1 2 )
se vor arma la M max  170.82 kN  m
 Riglale de la nivelurile 3, 4 si 5
(1 2 )
se vor arma la M max  193.07 kN  m

9
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

A. Calculul riglelor de la nivelurile 1, 8 si 9:

Momentul de calcul reprezinta valoarea maxima de pe cele 3 rigle.


(1 2 )
M max  128.37 kN  m
Necesarul de armatura longitudinala atat la parta inferioara cat si la cea superioara este:
1 2 )
M (max 128.37 10 6
A (a1,nec
2)
   606 mm 2
0.85  h r  R a 0.85  830  300
A (a1,efectiv
2)
 414  615 mm 2
Corespunzator armaturii efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la
capetele riglei:
1 2 ), inf erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  615  0.85  830  300  130164750 N  mm  130.164 kN  m
1 2 ), sup erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  782  0.85  830  300  165510300 N  mm  165.510 kN  m
(1 2 ),sup erior
La stabilirea lui M cap se tine seama si de contributia armaturilor din zona activa a
placii: 66 PC52 A  167 mm 2 .
Valoarea fortei taietoare de calcul pentru rigla de cuplare :
1 2 ), inf erior 1 2 ), sup erior
M (cap  M (cap 130.164  165.510
Q c  1.25  1.25   307.994 kN
lr 1.20 m
Sectiunea de beton a riglelor respecta relatia:
Q c  2  b  h 0  R t  2  280  805 1.10  495880 N  495.88 kN
Armatura transversala se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta
taietoare de calcul conform relatiei:
Qc  a e 307.994  10 3  120
A a ,etr    46.4 mm 2 A 18  50.3 mm 2
n e  h r  (0.8  R a ) 4  830  0.8  300
Aleg etrier 8 PC52 la distanta de 120 mm.
A etr  n e  h r  0.8  R a
Q cap   50.3  4  830  0.8  300  333.992 kN
ae 120

4Ø14 1-1
75 75
130

780

780

6Ø10
700

600 120
25 195

37,5
4Ø14 230 100
280
etr. Ø8/120 mm etr. Ø8/120 mm
L = 2035 mm - 11 buc. L = 1775 mm - 11 buc.
1
900 1200 900
55
Agrafa Ø6 Bc25
230
L = 340 mm - 12 buc. PC52

B. Calculul riglelor de la nivelurile 2, 6 si 7:


10
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Momentul de calcul reprezinta valoarea maxima de pe cele 3 rigle.


(1 2 )
M max  170.82 kN  m
Necesarul de armatura longitudinala atat la parta inferioara cat si la cea superioara este:
1 2 )
(1 2 ) M (max 170.82 10 6
A a , nec    807 mm 2
0.85  h r  R a 0.85  830  300
A (a1,efectiv
2)
 416  804 mm 2
Corespunzator armaturii efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la
capetele riglei:
1 2 ),inf erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  804  0.85  830  300  170.170 kN  m
1 2 ),sup erior
M (cap  A (a1,ef2)  0.85  h r  R a  971 0.85  830  300  205.512 kN  m
(1 2 ),sup erior
La stabilirea lui M cap se tine seama si de contributia armaturilor din zona activa a
placii: 66 PC52 A  167 mm 2 .
Valoarea fortei taietoare de calcul pentru rigla de cuplare :
1 2 ), inf erior 1 2 ), sup erior
M (cap  M (cap 170.170  205.512
Q c  1.25  1.25   391.33 kN
lr 1.20 m
Armatura transversala se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta
taietoare de calcul conform relatiei:
Qc a e 391.33 10 3 100
A a ,etr    49.1 mm 2 A 18  50.3 mm 2
n e  h r  (0.8  R a ) 4  830  0.8  300
Aleg etrier 8 PC52 la distanta de 100 mm.
A etr  n e  h r  0.8  R a
Q cap   50.3  4  830  0.8  300  400.790 kN
ae 100

4Ø16 1-1
75 75
130

780

780

6Ø10
700

600 100
25 195

37,5
4Ø16 230 100
280
etr. Ø8/100 mm etr. Ø8/100 mm
L = 2035 mm - 13 buc. L = 1775 mm - 13 buc.
1
1000 1200 1000
55
Agrafa Ø6 Bc25
230
L = 340 mm - 12 buc. PC52

C. Calculul riglelor de la nivelurile 3, 4 si 5:

11
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Momentul de calcul reprezinta valoarea maxima de pe cele 3 rigle.


(1 2 )
M max  193.07 kN  m
Necesarul de armatura longitudinala atat la parta inferioara cat si la cea superioara este:
1 2 )
M (max 193.07  106
A (a1,nec
2)
   912 mm2
0.85  h r  R a 0.85  830  300
A (a1,efectiv
2)
 216  218  910 mm 2
Corespunzator armaturii efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la
capetele riglei:
1 2 ),inf erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  910  0.85  830  300  192.260 kN  m
1 2 ),sup erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  1077  0.85  830  300  227.947 kN  m
(1 2 ),sup erior
La stabilirea lui M cap se tine seama si de contributia armaturilor din zona activa a
placii: 66 PC52 A  167 mm 2 .
Valoarea fortei taietoare de calcul pentru rigla de cuplare :
1 2 ), inf erior 1 2 ), sup erior
M (cap  M (cap 192.26  227.947
Q c  1.25  1.25   437.715 kN
lr 1.20 m
Armatura transversala se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta
taietoare de calcul conform relatiei:
Qc  a e 437.715  103  80
A a , etr    44 mm2 A18  50.3 mm2
n e  h r  (0.8  R a ) 4  830  0.8  300
Aleg etrier 8 PC52 la distanta de 80 mm.
A etr  n e  h r  0.8  R a
Qcap   50.3  4  830  0.8  300  500.988 kN
ae 80

2Ø16+2Ø18 1-1
75 75
130

780

780

6Ø10
700

600 80
25 195

37,5
2Ø16+2Ø18 230 100
280
etr. Ø8/80 mm etr. Ø8/80 mm
L = 2035 mm - 16 buc. L = 1775 mm - 16 buc.
1
1100 1200 1100
55
Agrafa Ø6 Bc25
230
L = 340 mm - 12 buc. PC52

2.2.2. Calculul montantilor peretelui structural DL1 (DL2) la compresiune


excentrica:
12
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

In conformitate cu prevederile P100-92 si STAS 10107/0-90, pentru asigurarea unui


mecanism structural de disipare a energiei prin deformatii postelastice favorabil se impart peretii
structurali pe intreaga lor inaltime in doua zone:
 Zona A – reprezentand zona potential plastica de la baza acestora avand lungimea
l p  0.4  h m  0.05  H ;
 Zona B – este o zona cu solicitari mai mici si cerinte de alcatuire reduse fata de zona
A; aceasta zona se doreste a fi mentinuta in stadiul elastic de comportare.

Stabilirea zonelor plastice:


Montantii 1 si 3:
l1p, 3  0.4  h m  0.05  H  0.4  4975  0.05  (9  3000)  3340 mm
Limita zonei plastice astfel calculata nu depaseste primul nivel cu mai mult de 0.2  H nivel ,
aceasta dimensiune rotunjindu-se inferior la un numar intreg de etaje, rezultand zona A pe inaltimea
primului nivel (Parter).
Montantul 2:
l 2p  0.4  h m  0.05  H  0.4 13200  0.05  (9  3000)  6630 mm
Limita zonei plastice astfel calculata depaseste al doilea nivel cu mai mult de 0.2  H nivel ,
aceasta dimensiune rotunjindu-se superior la un numar intreg de etaje, rezultand zona A pe
inaltimea primelor 3 nivele (P+2E).
Valorile eforturilor (M, N si T) ale montantilor peretelui DL1 sunt rezultatul calculului
automatizat efectuat cu programul ETABS V6.21, in cazul 2 - al incarcarilor gravitationale
concomitent cu actiunea seismica in plan longitudinal, de la stanga la dreapta.

Montantul 1 Montantul 2 Montantul 3


Nivelul Sectiunea
M T N M T N M T N
Niv. 9 9 -- 8 79.77 -1240.28 -884.16
-61.55 -449.37 275.21 -769.14 323.74 -189.23
(Etajul 8) 8 --9 -104.9 -414.64 87.06
Niv. 8 8 --7 226.06 -2346.56 -1042.33
50.83 -893.88 679.7 -1665.6 412.99 -1133.06
(Etajul 7) 7 --8 -73.57 -307.47 196.63
Niv. 7 7 -- 6 -367.48 -2804.76 -1123.99
144.52 -1319.26 1049.58 -2558.96 492.54 -1755.58
(Etajul 6) 6 -- 7 66.08 343.98 353.61
Niv. 6 6 -- 5 -416.11 -2722.54 -1139.36
222.99 -1715 1359.28 -3455.23 554.81 -2403.89
(Etajul 5) 5 -- 6 252.86 1355.28 525.08
Niv. 5 5 -- 4 -396.05 -2181.47 -1096.53
288.04 -2080.73 1611.67 -4360.36 598.91 -3070.5
(Etajul 4) 4 -- 5 468.07 2653.54 700.19
Niv. 4 4 -- 3 -303.62 -1178.62 -983.83
340.41 -2421.12 1808.09 -5279.79 624.09 -3743.39
(Etajul 3) 3 -- 4 717.6 4245.65 888.45
Niv. 3 3 -- 2 -107.77 380.67 -764.35
378.99 -2745.83 1936.27 -6219.67 628.28 -4404.93
(Etajul 2) 2 -- 3 1029.21 6189.48 1120.5
Niv. 2 2 -- 1 257.91 2685.29 -360.63
422.65 -3069.57 2030.76 -7186.92 637.06 -5031.75
(Etajul 1) 1 -- 2 1525.86 8777.58 1550.56
Niv. 1 1 -- 0 1016.27 6338.78 498.03
412.85 -3417.4 1737.47 -8197.93 568.91 -5596.12
(Parter) 0 -- 1 2254.82 11551.13 2204.74

13
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Montant 1 Montant 2 Montant 3


79,77 1240,28 887,16

226,06 104,9 414,64 87,06


2346,56 1042,33

73,57 307,47 196,63


367,48 1123,99
2804,76

416,11 343,98 353,61


66,08 1139,36
2722,54

396,05 1355,28 525,08


252,86 2181,47 1096,53

303,62 2653,54 700,19


468,07 1178,62 983,83

4245,65 888,45
717,6 107,77 764,35
380,67

1029,21 6189,48 1220,5


257,91 360,63
2685,29

1525,86 8777,58 1550,56


1016,27 6338,78 498,03

11551,13 2204,74
2254,82

Directie seism Diagrama de momente incovoietoare pe


montantii peretelui structural DL1 (DL2).
Valori exprimate in kNm

Datorita simetriei structurale, la actiunea seismica din sens opus – ipoteza 3, starea de
eforturi in peretele DL1 (DL2) este aceeasi cu cea din ipoteza 2 – prezentata deasupra. Montantii 1
si 3 se vor arma identic astfel: capetele prevazute cu talpi se armeaza la eforturile M,N si T din
tabel corespunzatoare montantului 1 iar capetele lamelare se armeaza la eforturile M,N si T din
tabel corespunzatoare montantului 3. Montantul 2 se armeaza la ambele capete la aceleasi valori ale
eforturilor sectionale.

14
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

2.2.2.a. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantilor 1 si 3 pe zona A:

Montantul 1 Procentele minime de armare verticala


raportate la dimensiunea 0.1hm sunt de:
3b = 840 mm

 0.5% pentru zona A si


 0.4% pentru zona B,

b = 280
in cazul armarii otel-beton PC52 in zone cu
seismicitate A – E.
0.1hm1 ~ 500 mm 0.1hm1 ~ 500 mm
hm1 = 4975 mm

Capatul cu talpa:
Zona A: A amin  0.5%  A abeton  0.5  308000  1540 mm 2
100
Zona B: A amin  0.4%  A abeton  0.4  308000  1232 mm 2
100
Capatul lamelar:
Zona A : A amin  0.5%  A abeton  0.5 140000  700 mm 2
100
Zona B : A min
 0.4%  A beton
 0.4 140000  650 mm 2
a a 100

Calculul ariei de armatura verticala la capatul cu talpa:

Montantul 1 avand o sectiune nesimetrica este


necesar ca momentul incovoietor de calcul sa M0
N0
fie corectat, prin reducerea efortului axial N
840

(aplicat in centrul de greutate al sectiunii) in


eG = 251,5 938,8
raport cu punctul situat la mijlocul inaltimii
4125

sectiunii.

Eforturile sectionale de calcul N0 si M0


sunt:
N 0  3417.4 kN
M 0  M  N 0  e g  2254.82  3417.4  0.2515 2487,5 2487,5
4975
 1394.524 kN  m

unde e G  2487.5  2236  251.5 mm 250


AaRa M0
469,4

N0 AbRc

N 0  A b  R c  ( x b  280)  R c 
N0 3417.4  103 N 2018,1
xb    938.8 mm 4255,6
280  R c 280 mm  11.5 N mm 2

15
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

M 0  N  z n 1394.524  106  3417.4  103  2018.1


A anec   0
R a  za 300  4255.6
Se dispune armatura de rezistenta din condiitii constructive: 1014  1539 mm 2 - PC52.
M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1539  300  4255.6  3417.4  103  2018.1  16507.89 kN  m

Calculul ariei de armatura verticala la capatul lamelar:


1248

Eforturile sectionale de calcul N0 si M0 sunt:


500
N 0  5596.12 kN M0

520 280 520


N0

M 0  M  N 0  eG  2204.74  5596.12  1.0588


 8129.912 kN  m eG = 1058,8

4125
Lungimea de talpa care lucreaza la
compresiune este:
4  h p  b  4  h p  1040  280  1320 mm

Lungimea inimii ce lucreaza la compresiune


2487,5 2487,5
este:
4975
N 0  A b  R b  (280  x b  1320  300)  R b
 x b  123 mm

M0 AaRa
M  N  zn AbRc N0
A nec
a  
R a  za
11308.683  106  8598.36  103  2087.1 211,5 2276 2237,5 250
 0
300  4324.6

Se dispune armatura constructiva cu aria de minim 700 mm 2 . Aleg 614 PC52 cu


A a, ef  923 mm 2

M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  923  300  4324.6  5596.12  103  2276  13934.251 kN  m

2.2.2.b. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantului 2 pe zona A:


Calculul ariei de armatura pe nivelul 1 (parter):
Montantul 2 se armeaza la ambele capete la aceeasi valori de eforturi sectionale:
N 0  8197.93 kN
M 0  11551 .13 kN  m
Procentele minime de armare verticala raportate la dimensiunea 0.1hm sunt:
Zona A:
A a, min  0.5%  (0.1  h m )  280  0.5%  1315  280  1841 mm 2
Zona B:
A a, min  0.4%  (0.1  hm )  280  0.4%  1315  280  1473 mm 2
unde 0.1 h m  0.113150  1315 mm

16
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

M0
0.1hm = 1315 xb = 2252 mm
N0

6575 6575

13150

8197.93  103 N
N  A b  R c  ( x b  280)  R c  x b   2252 mm
280 mm  11.5 N mm 2
M  N  z n 11551 .13  10 6  8197.97  10 3  5449
A anec   0
R a  za 300  5917.5
Rezulta armatura din conditii constructive: A a, efectiv  1846 mm  1214 PC52
2

M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1846  300  5917.5  8197.97  103  5449  47947.85 kN  m


Nivelul 2 (etajul 1):
N 0  7186.92 kN A a, efectiv  1846 mm 2  1214 PC52
M 0  8777.58 kN  m z n  5459 mm
M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1846  300  5917.5  7186.92 10 3  5459  42438.638 kN  m
Nivelul 3 (etajul 2):
N 0  6219.67 kN A a, efectiv  1846 mm 2  1214 PC52
M 0  6189.48 kN  m z n  5609 mm
M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1846 300  5917.5  6219.67 10 3  5609  37168.093 kN  m
2.2.2.c. Stabilira momentului de rasturnare capabil la baza peretelui structural cuplat
DL1:
M 0, cap  momentul capabil de rasturnare in sectiunea 0;
M 0, cap  M i , cap, 0   N i , 0  Li  47947.85  13934.251  16507.89  12.75  (-3417.4  5596.12)
 78389 .991  27778.68  122208 .671 kN  m
Calculul coeficientului ω pentru amplificarea eforturilor sectionale in vederea realizarii
mecanismului de disipare de energie MDE.
  M 0, cap M 0 ,s  ( M i , cap, o   N i , 0  L i ) M 0 ,s  4
unde :
M i , cap, o momentul capabil la baza baza montantului i;
17
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

N i,0 efortul axial in montantul i, produs de fortele orizontale in situatia plastificarii riglelor la
extremitati;
M 0 ,s momentul de rasturnare la baza peretelui, corespunzator incarcarilor seismice de calcul;
Li distanta de la axa montantului i pana in punctul in raport cu care se calculeaza momentele.
  122208.671 64894.246  1.883

2.2.2.d. Verificarea capacitatii de ductilitate si a pierderii stabilitatii montantilor in


sectiunea potential plastica:

Grosimea necesara a peretelui structural si oportunitatea prevederii de bulbi se stabileste


punand conditia:   x   lim
h
unde:
x – inaltimea zonei comprimate;
lim  0.10(  2)  0.10(1.883  2)  0.388 in cazul zonelor seismice de calcul A – D.

Montantul 1: Montantul 2: Montantul 3:


x  938.8 mm; h  4975 mm x  2252 mm; h  13150 mm x  423 mm; h  4975 mm
x 938.8 x 2252 x 423
  0.1887   lim   0.171   lim   0.085   lim
h 4975 h 13150 h 4975
Nu sunt necesare masuri speciale de confinare a zonelor comprimate.
Pentru peretele DL1 se admite ca se evita pierderea stabilitatii deoarece este indeplinita
conditia
He He
b( 280 mm)  unde  191.3 mm.
15 15

2.2.2.e. Stabilirea valorilor eforturilor de dimensionare:


- in sectiunile de deasupra si de sub zona potential plastica a peretelui; M, Q;
- in sectiunea potential plastica; Q.
In suprastructura: M i  k M    M s,i  1.3  1.883  M s,i  2.448  M s,i    M s,0
In infrastructura: M i  1.5    M s  1.5  1.833  M s  2.824  M s , unde:
M s ,i momentul incovoietor din incarcarile seismice de calcul; la baza are valoarea M s , 0
k M coeficient de corectie a eforturilor de incovoiere din pereti; k M  1.3
1.5Qs  Q  k Q    QS  1.27  1.883  Qs  2.391  Q s
unde:
1.2  k Q  1  0.03  n  1.5 k Q  1  0.03  9  1.27
Q s forta taietoare din incarcarile seismice de calcul;
kQ coeficientul de corectie a fortelor taietoare;
n numarul de niveluri al cladirii.

2.2.2.f. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantilor 1 si 3 pe zona B:


Calculul armaturilor verticale la capatul cu talpa:
Mcap s-a determinat pentru armarea minima impusa de conditiile constructive:
A a  1130 mm 2  1012 PC52

18
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Mef = ωM Aa, nec


Nivelul (i) N [kN] M [kNm] zn [mm] Mcap [kNm]
[kNm] [mm²]
9 449.37 104.9 256.8 2473 -609 2695.8
8 893.88 226.06 553.4 2456 -1171 3780.3
7 1319.26 367.48 899.6 2437 -1651 4799.6
6 1715 416.11 1018.6 2430 -2246 5752.5
5 2080.73 468.07 1145.8 2423 -2779 6626.5
4 2421.12 717.6 1756.7 2389 -2872 7368.4
3 2745.83 1029.21 2519.5 2346 -2797 8026.5
2 3069.57 1525.86 3735.3 2278 -2323 8576.7

Calculul armaturilor verticale la capatul lamelar:


A a  923 mm 2  614 PC52
Mef = ωM Aa, nec
Nivelul (i) N [kN] M [kNm] zn [mm] Mcap [kNm]
[kNm] [mm²]
9 189.23 888.16 2174.2 2482 881 2255.4
8 1133.06 1042.33 2551.6 2454 -165 4068.4
7 1755.58 1123.99 2751.5 2436 -1094 5564.5
6 2403.89 1139.36 2789.2 2417 -2167 7098.6
5 3070.5 1096.53 2684.3 2398 -3355 8650.5
4 3743.39 983.83 2408.4 2378 -4657 10190.7
3 4404.93 1120.5 2743.0 2359 -5484 11679.2
2 5031.75 1550.56 3795.8 2341 -5724 13066.1

2.2.2.g. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantului 2 pe zona B:


A a  1357.2 mm 2  1212 PC52

Mef = ωM Aa, nec


Nivelul (i) N [kN] M [kNm] zn [mm] Mcap [kNm]
[kNm] [mm²]
9 769.14 1240.28 3036.2 6469 -535 9893.5
8 1665.6 2346.56 5744.4 6346 -1332 15487.9
7 2558.96 2804.76 6866.1 6223 -2500 20843.4
6 3455.23 2722.54 6664.8 6100 -3978 25995.9
5 4360.36 2653.54 6495.9 5976 -5399 30975.4
4 5279.79 4245.65 10393.4 5850 -5655 35803.2

2.2.2.h. Conformarea armaturilor verticale in camp:


La acest nivel, armarea in camp a montantilor peretelui structural DL1 se face din conditii
constructive, urmand a se suplimenta armatura daca rezulta necesar din verificarea de lunecare in
rost orizontal.
Montantii 1 si 3:
Procente minime:
Zona A: 0.20%  0.20  (3975  280)  2226 mm 2
100
19
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Zona B: 0.15%  0.15  (3975  280)  1670 mm2


100
Atat pe zona A cat si pe zona B se dispun 210 / 250 mm PC52 cu A total  2355 mm .
2

Montantul 2:
Procente minime:
Zona A: 0.20%  0.20  (9520  280)  5331 mm2
100
Zona B: 0.15%  0.15  (9520  280)  3999 mm 2
100
Atat pe zona A cat si pe zona B se dispun 210 / 250 mm PC52 cu A total  5652 mm 2 .

2.2.3. Calculul montantilor peretelui structural DL1 (DL2) la forta taietoare:


Calculul la forta taietoare se face in sectiuni inclinate si in sectiunile orizontale de la nivelul
rosturilor de turnare.
2.2.3.a. Dimensionarea si conformarea armaturilor orizontale din montantii 1 si 3:
Dimensionarea armaturilor din centuri:
Forta (Fi) de dimensionare a armaturii din centuri de la nivelul planseului (i) se determina in
functie de fortele taietoare Q i si Q i 1 :
Fi  Q i - Q i 1
iar sectiunea de armatura din centura A a , centura :
A a , centura  Fi
2Ra
Nivelul Fi = Qi - Qi+1 Aa,centura Aa,cent efectiv
Armare
(i) [kN] [mm²] [mm²]
9 323.74 540 6Φ12 678
8 89.25 149 4Φ10 314
7 79.55 133 4Φ10 314
6 62.27 104 4Φ10 314
5 44.1 74 4Φ10 314
4 25.18 42 4Φ10 314
3 4.19 7 4Φ10 314
2 8.78 15 4Φ10 314
1 68.15 114 4Φ10 314

Dimensionarea armaturilor transversale la forta taietoare:


Procente minime de armare:
Zona A: 0.25%  0.25  (1000  280)  700 mm2 / ml
100
Zona B: 0.20%  0.20  (1000  280)  560 mm2 / ml
100
Relatia de dimensionare pentru armatura orizontala este: Q  Q b  0.8  A a 0  R a
unde:
20
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Q forta taietoare de calcul (de dimensionare) la nivelul respectiv;


A a 0 suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de o fisura la 45˚.
Q b forta taietoare preluata de beton, care se ia diferit pentru zona A si B.
Zona A (Nivelul 1):
Q b  0.3  b  h  0  0.6  b  h  R t
0.6  b  h  R t  0.6  280  4975  0.80  668640 N  668.64 kN
N0
 5596.12  10
3
0   4.017 N
Ab 1393000 mm 2
0.3  b  h  0  0.3  280  4975  4.017  1678836 N  1678.836 kN
0 efort unitar mediu de compresiune din sectiunea peretelui.
Q  2.391  Qs  2.391 568.91  1360.264 kN
1360.264  103  668.64  103  0.8  300  A a 0  A anecesar
0  2882 mm2
Aria de armatura se dispune pe distanta h = 5.00 m (masurata pe verticala).
A a0   ( A orizontala
a
in perete
 A centuri
a  A aplanseu )
Daca se neglijeaza aportul armaturilor din centuri si zona aferenta de placa, rezulta ca fiind
necesara o armatura orizontala, uniform distribuita:

A a0/ml  2882  576.4 mm2 /ml


5.00
Se alege armarea cu 210 / 200 mm PC52, rezultand A efectiv
ao/ml  785 mm /ml
2

Zona B:
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )
Nivelul 2:
N0
 5031.75  10
3
0   3.612 N
Ab 1393000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  3.612)  2037959 N  2037.959 kN
Q  2.391  Qs  2.391  637.06  1523.21 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 200 mm; A a  785 mm2
Nivelul 3:
N0
 4404.93  10
3
0   3.162 N
Ab 1393000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  3.162)  1881247 N  1881.247 kN
Q  2.391  Qs  2.391  628.28  1502.2 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2
Nivelul 4:
N0
 3743.39  10
3
0   2.687 N
Ab 1393000 mm 2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  2.687)  1715827 N  1715.87 kN
Q  2.391  Qs  2.391  624.09  1492.2 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 5:

21
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

N0
 3070.5  10
3
0   2.204 N
Ab 1393000 mm2
Qb  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  2.204)  1547623 N  1547.623 kN
Q  2.391  Qs  2.391 598.91  1431.994 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 6:
N0
 2403.89  10
3
0   1.725 N
Ab 1393000 mm 2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  1.725)  1381053 N  1381.053 kN
Q  2.391  Qs  2.391  554.81  1326.551 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 7:
N0
 1755.58  10
3
0   1.260 N
Ab 1393000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  1.260)  1218875 N  1218.875 kN
Q  2.391 Qs  2.391  492.54  1177.663 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 8:
N0
 1133.06  10
3
0   0.813 N
Ab 1393000 mm 2
Qb  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  0.813)  1063207 N  1063.207 kN
Q  2.391  Qs  2.391  412.99  987.459 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 9:
N0
 189.23  10
3
0   0.136 N
Ab 1393000 mm 2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  4975(0.7  0.8  0.25  0.136)  827442 N  827.442 kN
Q  2.391  Qs  2.391  323.74  774.062 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Dimensionarea armaturilor verticale in rosturile de turnare:


Verificarea capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei taietoare) in rosturile orizontale de
turnare ale peretelui se efectueaza cu relatia L cap   f (0.6  N  A ac R a )  Q .
unde:
 f coeficientul de frecare echivalent;  f = 0.7 pentru cazurile curente;
N forta axiala de compresiune normala pe rostul de turnare;
Q forta taietoare de calcul in sectiunea considerata a elementului.
A ac aria de armatura intinsa care traverseaza rostul de turnare (normala pe rost):
Zona A: A ac  1539  923  4553  7015 mm 2  70.15 cm 2

22
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Zona B: A ac  1130  923  4553  6606 mm  66.06 cm .


2 2

Nivelul N [kN] Aac [cm²] Q [kN] Lcap [kN]

9 189.23 66.06 1328.758 1466.74


8 1133.06 66.06 1695.076 1863.15
7 1755.58 66.06 2021.581 2124.60
6 2403.89 66.06 2227.229 2396.89
5 3070.5 66.06 2404.264 2676.87
4 3743.39 66.06 2505.347 2959.48
3 4404.93 66.06 2522.167 3237.33
2 5031.75 66.06 2560.517 3500.60
1 5596.12 70.15 2283.833 3823.52

Prevederi constructive pentru dispunerea etrierilor in carcasele de la capetele si de la


intersectiile montantilor:
Distantele maxime admise intre etrieri sunt:
- in zona A: 125 mm, dar nu mai mult de 10 d; pentru Φ10, 10d = 100 mm;
- in zona B:200 mm, dar nu mai mult de 15 d; pentru Φ10, 15d = 150 mm
Etrierii carcaselor se realiza astfel incat aria lor sa prezinte cel putin aceeasi capacitate de
rezistenta cu armatura orizontala din campurile adiacente.
Capatul lamelar:
 Pe inaltimea zonei A (nivelul 1) se dispun etrieri Φ10 / 100 mm - PC52.
 Pe inaltimea zonei B - nivelul 2 se dispun etrieri Φ10 / 100 mm - PC52, iar pe nivelurile 2 – 9 se
dispun etrieri Φ10 / 150 mm – PC52
Capatul cu talpa:
 Pe inaltimea zonei A (nivelul 1) se dispun carcase formate din doi etrieri Φ10 / 100 mm - PC52.
 Pe inaltimea zonei B - nivelul 2 se dispun carcase formate din doi etrieri Φ10 / 100 mm - PC52,
iar pe nivelurile 2 – 9 se dispun carcase formate din doi etrieri Φ10 / 150 mm – PC52.
Dimensionarea si conformarea armaturilor orizontale din montantul 2:
Forta (Fi) de dimensionare a armaturii din centuri se determina cu relatia Fi  Q i - Q i 1 , iar

sectiunea de armatura din centura A a , centura  Fi


2Ra

Nivelul Fi = Qi - Qi+1 Aa,centura Aa,cent efectiv


Armare
(i) [kN] [mm²] [mm²]
9 275.21 459 6Φ12 678
8 404.49 674 6Φ12 678
7 369.88 616 6Φ12 678
6 309.7 516 6Φ12 678
5 252.39 421 6Φ12 678
4 163.42 272 6Φ12 678
3 128.18 214 6Φ12 678
2 94.49 157 6Φ12 678
1 393.29 655 6Φ12 678

Dimensionarea armaturilor transversale la forta taietoare:


23
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Zona A
Nivelul 1:
Q b  0.3  b  h  0  0.6  b  h  R t
0.6  b  h  R t  0.6  280  13150  0.80  1767360 N  1767.360 kN
N0
 8197.93  10
3
0   2.226 N
Ab 3682000 mm 2
0.3  b  h  0  0.3  280  13150  2.226  2459379 N  2459.379 kN

Q  2.391  Qs  4.0144  2060.76  4927.277 kN

Q  Q b 4927.277  1767.360
Aa 0    103  13166 mm2
0.8  R a 0.8  300
A a0   ( A orizontala
a
in perete
 A centuri
a  A aplanseu )
Aria de armatura se dispune pe distanta h = 12.00 m (masurata pe verticala) si se neglijeaza
aportul armaturilor din centuri si din zona aferenta de placa, rezultand ca fiind necesara o armatura
orizontala, uniform distribuita:
A a0/ml  13166  1097 mm2 /ml
12.00
Se alege armarea cu 212 / 200 mm PC52, rezultand A efectiv
ao/ml  1130 mm /ml .
2

Armatura astfel determinata se dispune pe inaltimea nivelurilor 1, 2, 3 si 4 (parter si etajele


1, 2, 3).

Nivelul 3:
Armatura corespunzatoare fortei taietoare de la acesta cota se dispune pe inaltimea
nivelurilor 3, 4, 5 si 6 (etajele 2, 3, 4 si 5). Se tine seama de armatura orizontala de pe nivelurile 3 si
4 calculata anterior ( 212 / 100 mm PC52 ).

Q b  0 .3  b  h   0  0 .6  b  h  R t
0.6  b  h  R t  0.6  280  13150  0.80  1767360 N  1767.360 kN
N0
 6219.67  10
3
0   1.684 N
Ab 3682000 mm 2
0.3  b  h  0  0.3  280  13150  1.684  1860847 N  1860.847 kN

Q  2.391  Q s  2.391  1936.27  4629.622 kN

Q  Q b 4629.622  1767.360
Aa 0    103  11926 mm2
0.8  R a 0.8  300
A a , nec  11926  6780  5146 mm 2
Aria de armatura necesara se dispune pe distanta h = 6.00 m.
A a0/ml  5146  858 mm /ml 2
6.00
Se alege armarea cu 212 / 200 mm PC52, rezultand A efectiv
ao/ml  1130 mm /ml .
2

Zona B:
Nivelul 7:

24
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Armatura corespunzatoare fortei taietoare de la acesta cota se dispune pe inaltimea


nivelurilor 7, 8 si 9.
N0
 2558.96  10
3
0   0.695 N
Ab 3682000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  280  13150(0.7  0.8  0.25  0.695)  2701667 N  2701.667 kN
Q  2.391  Qs  2.391  1049.58  2509.545 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 200 mm; A a  785 mm2

Dimensionarea armaturilor verticale in rosturile de turnare:


Verificarea capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei taietoare) in rosturile orizontale de
turnare ale peretelui se efectueaza cu relatia L cap   f (0.6  N  A ac R a )  Q , unde:
 f coeficientul de frecare echivalent;  f = 0.7 pentru cazurile curente;
N forta axiala de compresiune normala pe rostul de turnare;
Q forta taietoare de calcul in sectiunea considerata a elementului.
A ac aria de armatura intinsa care traverseaza rostul de turnare (normala pe rost):

Nivelul N [kN] Aac [cm²] Q [kN] Lcap [kN]

9 769.14 193.56 657.961 2483.098


8 1665.6 193.56 1625.146 2859.612
7 2558.96 193.56 2509.521 3234.823
6 3455.23 193.56 3250.006 3611.256
5 4360.36 266.91 3853.465 3991.411
4 5279.79 266.91 4323.101 4377.572
3 6219.67 276.69 4629.576 5118.611
2 7186.92 276.69 4855.499 5524.856
1 8197.93 276.69 2367.391 5949.481
Observatie: s-a suplimentat armatura de pe inima de la Φ10/250 mm la Φ10/200 mm pe
intreaga inaltime a peretelui DL1.
Prevederi constructive pentru dispunerea etrierilor in carcasele de la capetele montantului:
Distantele maxime admise intre etrieri sunt:
- in zona A: 125 mm, dar nu mai mult de 10 d; pentru Φ10, 10d = 100 mm
- in zona B:200 mm, dar nu mai mult de 15 d; pentru Φ10, 15d = 150 mm
Etrierii carcaselor se realiza astfel incat aria lor sa prezinte cel putin aceeasi capacitate de
rezistenta cu armatura orizontala din campurile adiacente.
 Pe inaltimea nivelurilor 1, 2, 3, 4, 5 si 6 se dispun etrieri Φ10 / 100 mm - PC52.
 Pe inaltimea nivelurilor 7, 8 si 9 se dispun etrieri Φ10 / 150 mm - PC52.
Plasele care formeaza armarea continua atat pentru montantii 1 si 3, cat si pentru montantul
2, se vor lega cu 6 agrafe / mp.
Obs.: Dupa armarea peretelui DT 1 (DT2), s-a modificat armatura din carcase de pe montantii 1 si
3 ai peretelui structural DL1 (DL2) la capatul cu talpa, pe nivelul 2 (etajul 1) de la 12Φ12 mm PC
52 la 12Φ14 mm PC 52.

2.3. CALCULUL PERETELUI TRANSVERSAL DT1 (DT2)


Datorita simetriei structurale de ansamblu, peretele DT1 este identic cu peretele DT2, atat ca
geometrie si incarcari cat si ca stare de eforturi. De aceea, cei doi pereti se vor arma identic,
calculandu-se in ipotezele actiunii seismice pe directia transversala. Momentele incovoietoare din
incarcari gravitationale si din seism la 45 de grade sunt neglijabile.
25
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Montant 1 Montant 2 Montant 3

Rigla (1 - 2) Rigla (2 - 3)

9-8

Nivelul 9 (Etaj 8)

8-9
8-7

Nivelul 8 (Etaj 7)

7-8
7-6

Nivelul 7 (Etaj 6)

6-7
6-5

Nivelul 6 (Etaj 5)

5-6
5-4

Nivelul 5 (Etaj 4)

4-5
4-3

Nivelul 4 (Etaj 3)

3-4
3-2

Nivelul 3 (Etaj 2)

2-3
2-1

Nivelul 2 (Etaj 1)

1-2
1-0

Nivelul 1 (Parter)

Sectiunea 0 - 1

2.3.1. Calculul riglelor de cuplare (1 - 2), (2 - 3):

Riglele (1 - 2) si (2 - 3) se vor
arma din diagramele de moment
infasurator ale acelorasi ipoteze de
incarcari uniformizandu-se atat intre
ele - datorita simetriei structurale, cat si
pe verticala.

Cazul 1 reprezinta ipoteza de


actiune a incarcarilor gravitationale
concomitent cu actiunea seismica in
plan transversal, de la stanga la dreapta
iar cazul 2 reprezinta ipoteza de actiune
a incarcarilor gravitationale
concomitent cu actiunea seismica in
plan transversal, de la dreapta la stanga.

Valorile momentelor prezentate


din cele doua cazuri reprezinta
momente reduse la fata riglei calculate
automat cu programul ETABS V6.21.
26
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

In vederea evitarii incarcarii riglei Cazul 1 Cazul 2


cu forte taietoare prea mari, se impune
plafonarea momentului incovoietor Sens seismic Sens seismic

capabil (respectiv a ariei armaturii

33,11
longitudinale) prin relatia:

25,21
Nivelul 9 (Etaj 8)

18,35
32,2
Rt
A (a1,max
2)
 b  lr  
Ra

57,39
49,81
Nivelul 8 (Etaj 7)

300 1000 1.10  1100 mm2

61,04

40,85
300

Barele longitudinale intermediare

89,55
78,26
dispuse pe fetele laterale se iau Nivelul 7 (Etaj 6)

67,91
93,89
aproximativ 0.2% pentru zonele
seismice A – E fata de sectiunea b  h r .

122,38
106,36
0.2
0.2%  b  h r   300  830  498 mm 2
100 Nivelul 6 (Etaj 5)

95,22
127,23
Aleg 610 PC52 cu A efectiv  471 mm 2 .

150,97
Se vor adopta 3 uniformizari pe

130,64
verticala astfel:
Nivelul 5 (Etaj 4)
 Riglale de la nivelurile 8 si 9 se

118,96
vor arma la
156,15

172,88
1 2 )
M (max  61.04 kN  m 149,2

 Riglale de la nivelurile 1, 5,6 si Nivelul 4 (Etaj 3)

7 se vor arma la

137,35
1 2 )
 156.15 kN  m
178,06

M (max
184,99
159,48

 Riglale de la nivelurile 2, 3 si 4
se vor arma la Nivelul 3 (Etaj 2)

1 2 )
M (max  189.60 kN  m .
148,02
189,6

179,97
155,75

Nivelul 2 (Etaj 1)
145,66
183,12

134,37
118,37

Nivelul 1 (Parter)
111,25
134,83

D. Calculul riglelor de la nivelurile 8 si 9:


Momentul de calcul reprezinta valoarea maxima de pe cele 2 rigle.
1 2 )
M (max  61.04 kN  m
Necesarul de armatura longitudinala atat la parta inferioara cat si la cea superioara este:
1 2 )
(1 2 ) M (max 61.04 10 6
A a , nec    288.4 mm 2
0.85  h r  R a 0.85  830  300
27
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

A (a1,efectiv
2)
 312  339 mm 2
Corespunzator armaturii efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la
capetele riglei:
1 2 ), inf erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  339  0.85  830  300  71749350 N  mm  71.749 kN  m
1 2 ), sup erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  506  0.85  830  300  107094900 N  mm  107.094 kN  m
(1 2 ),sup erior
La stabilirea lui M cap se tine seama si de contributia armaturilor din zona activa a
placii: 66 PC52 A  167 mm 2 .
Valoarea fortei taietoare de calcul pentru rigla de cuplare :
1 2 ), inf erior 1 2 ), sup erior
M (cap  M (cap 71.749  107.094
Q c  1.25  1.25   223.553 kN
lr 1.00 m
Sectiunea de beton a riglelor respecta relatia:
Q c  2  b  h 0  R t  2  300  805 1.10  531300 N  531.30 kN
Armatura transversala se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta
taietoare de calcul conform relatiei:
Qc a e 223.553 10 3  80
A a , etr    44.9 mm 2 A 18  50.3 mm 2
n e  h r  (0.8  R a ) 2  830  0.8  300
Aleg etrier 8 PC52 la distanta de 80 mm.
A etr  n e  h r  0.8  R a
Q cap   50.3  2  830  0.8  300  250.494 kN
ae 80

3Ø12 1-1
75
130

600
780

6Ø10
700

80
195

60

3Ø12 300 250


etr. Ø8/80 mm
L = 2210 mm - 12 buc.
1
800 1000 800
55
Agrafa Ø6 Bc25
250
L = 360 mm - 12 buc. PC52

E. Calculul riglelor de la nivelurile 1, 5, 6 si 7:


Momentul de calcul reprezinta valoarea maxima de pe cele 4 rigle.
1 2 )
M (max  156.15 kN  m
Necesarul de armatura longitudinala atat la parta inferioara cat si la cea superioara este:
1 2 )
M (max 156.15  106
A (a1,nec
2)
   737 mm2
0.85  h r  R a 0.85  830  300
A (a1,efectiv
2)
 416  804 mm 2
Corespunzator armaturii efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la
capetele riglei:

28
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

1 2 ), inf erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  804  0.85  830  300  170.170 kN  m
1 2 ), sup erior
M (cap  A (a1,ef2)  0.85  h r  R a  971 0.85  830  300  205.512 kN  m
(1 2 ),sup erior
La stabilirea lui M cap se tine seama si de contributia armaturilor din zona activa a
placii: 66 PC52 A  167 mm 2 .
Valoarea fortei taietoare de calcul pentru rigla de cuplare :
1 2 ), inf erior 1 2 ), sup erior
M (cap  M (cap 170.170  205.512
Q c  1.25  1.25   469.602 kN
lr 1.00 m
Armatura transversala se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta
taietoare de calcul conform relatiei:
Qc  a e 469.602  103  80
A a , etr    47.2 mm 2 A18  50.3 mm 2
n e  h r  (0.8  R a ) 4  830  0.8  300
Aleg etrier 8 PC52 la distanta de 80 mm.
A etr  n e  h r  0.8  R a
Qcap   50.3  4  830  0.8  300  500.988 kN
ae 80

4Ø16 1-1
75 75
130

780

600
780

6Ø10
700

80
195

60

4Ø16 300 250 100


etr. Ø8/80 mm etr. Ø8/80 mm
L = 2210 mm - 12 buc. L = 1910 mm - 12 buc.
1
1000 1000 1000
55
Agrafa Ø6 Bc25
250
L = 360 mm - 12 buc. PC52

F. Calculul riglelor de la nivelurile 2, 3 si 4:


1 2 )
Momentul de calcul reprezinta valoarea maxima de pe cele 3 rigle. M (max  189.60 kN  m
Necesarul de armatura longitudinala atat la parta inferioara cat si la cea superioara este:
1 2 )
(1 2 ) M (max 189.60  106
A a , nec    895.8 mm 2
0.85  h r  R a 0.85  830  300
A (a1,efectiv
2)
 216  218  910 mm2
Corespunzator armaturii efectiv stabilite se calculeaza momentele capabile in sectiunile de la
capetele riglei:

29
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

1 2 ),inf erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  910  0.85  830  300  192.260 kN  m
1 2 ),sup erior
M (cap  A (a1,ef2 )  0.85  h r  R a  1077  0.85  830  300  227.947 kN  m
(1 2 ),sup erior
La stabilirea lui M cap se tine seama si de contributia armaturilor din zona activa a
placii: 66 PC52 A  167 mm 2 .
Valoarea fortei taietoare de calcul pentru rigla de cuplare :
1 2 ), inf erior 1 2 ), sup erior
M (cap  M (cap
192.26  227.947
Q c  1.25  1.25 
 525.258 kN
lr 1.00 m
Sectiunea de beton a riglelor respecta relatia: Q c  2  b  h 0  R t  531.30 kN
Armatura transversala se determina din conditia ca acestea sa preia in intregime forta
taietoare de calcul conform relatiei:
Qc  a e 525.258  103  75
A a , etr    49.4 mm 2 A18  50.3 mm 2
n e  h r  (0.8  R a ) 4  830  0.8  300
Aleg etrier 8 PC52 la distanta de 80 mm.
A etr  n e  h r  0.8  R a
Qcap   50.3  4  830  0.8  300  534.387 kN
ae 75

2Ø16+2Ø18 1-1
75 75
130

780

600
780

6Ø10
700

80
195

60

2Ø16+2Ø18 300 250 100


etr. Ø8/80 mm etr. Ø8/80 mm
L = 2210 mm - 12 buc. L = 1910 mm - 12 buc.
1
1100 1000 1100
55
Agrafa Ø6 Bc25
250
L = 360 mm - 12 buc. PC52

2.3.2. Calculul montantilor peretelui structural DT1 (DT2) la compresiune excentrica:

Stabilirea zonelor plastice:


Montantii 1 si 3:
l1p, 3  0.4  h m  0.05  H  0.4  5200  0.05  (9  3000)  3430 mm
Limita zonei plastice astfel calculata nu depaseste primul nivel cu mai mult de 0.2  H nivel ,
aceasta dimensiune rotunjindu-se inferior la un numar intreg de etaje, rezultand zona A pe inaltimea
primului nivel (Parter).
Montantul 2:
l 2p  0.4  h m  0.05  H  0.4  9800  0.05  (9  3000)  5270 mm
30
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Limita zonei plastice astfel calculata depaseste primul nivel cu mai mult de 0.2  H nivel ,
aceasta dimensiune rotunjindu-se superior la un numar intreg de etaje, rezultand zona A pe
inaltimea primelor 2-a nivele (P+1E).
Valorile eforturilor (M, N si T) ale montantilor peretelui DT1 sunt rezultatul calculului
automatizat efectuat cu programul ETABS V6.21, in cazul 1 - al incarcarilor gravitationale
concomitent cu actiunea seismica in plan transversal, de la stanga la dreapta.

Montantul 1 Montantul 2 Montantul 3


Nivelul Sectiunea
M T N M T N M T N
Niv. 9 9 -- 8 -227.64 -836.44 -123.17
29.42 -195.11 427.37 -691.72 35.29 -272.79
(Etajul 8) 8 --9 -139.38 445.69 -229.06
Niv. 8 8 --7 -555.66 -1257.97 -460.23
162.9 -415.72 777.83 -1624.11 99.24 -669.34
(Etajul 7) 7 --8 -66.95 1075.53 -162.5
Niv. 7 7 -- 6 -666.96 -1295.36 -571.98
256.91 -574.44 1116.84 -2532.71 193.14 -1124.63
(Etajul 6) 6 -- 7 103.82 2055.16 7.43
Niv. 6 6 -- 5 -680.51 -1008.51 -584.26
330.31 -670.7 1412.95 -3424.09 266.52 -1639.81
(Etajul 5) 5 -- 6 310.42 3230.34 215.29
Niv. 5 5 -- 4 -633.01 -427.44 -535.4
389.43 -711.98 1651.54 -4298.04 326.42 -2207.36
(Etajul 4) 4 -- 5 535.27 4527.19 443.86
Niv. 4 4 -- 3 -528.22 435.19 429.59
439.94 -710.2 1822.58 -5151.13 379.2 -2815.6
(Etajul 3) 3 -- 4 791.62 5902.93 708.03
Niv. 3 3 -- 2 -334.76 1612.16 -235.26
488.06 -683.08 1900.53 -5977.09 432.32 -3447.62
(Etajul 2) 2 -- 3 1129.42 7313.76 1061.71
Niv. 2 2 -- 1 38 3131.06 140.22
579.91 -661.58 1861.9 -6766.31 535.09 -4073.72
(Etajul 1) 1 -- 2 1777.79 8816.75 1745.48
Niv. 1 1 -- 0 950.31 5861.99 1066.74
621.01 -720.01 1372.93 -7502.44 602.36 -4621.77
(Parter) 0 -- 1 2813.35 9980.77 2873.83

Datorita simetriei structurale, la actiunea seismica din sens opus – ipoteza 2, starea de
eforturi in peretele DT1 (DT2) este aceeasi cu cea din ipoteza 2 – prezentata deasupra. Montantii 1
si 3 se vor arma identic astfel: capetele prevazute cu bulbi se armeaza la eforturile M,N si T din
tabel corespunzatoare montantului 1 iar capetele lamelare se armeaza la eforturile M,N si T din
tabel corespunzatoare montantului 3. Montantul 2 se armeaza la ambele capete la aceleasi valori ale
eforturilor sectionale.

31
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Montant 1 Montant 2 Montant 3


227,64 836,44 123,17

555,66 1257,97229,06
139,38 445,69 460,23

66,95 666,95 1295,36 162,5


1075,53 571,98

680,51 1008,51 584,26


103,82 7,43
2055,16

633,01 535,4
3230,34
310,42 427,44 215,29

528,22 4527,19 429,59


535,27 435,19 443,86

334,76 5902,93 235,26


791,62 1612,16 708,03

1129,42 7313,76 140,22


38 3231,06 1061,71

1777,79 8816,75 1745,48


950,31 1066,74
5861,99

2873,83
2813,35 9980,77

Diagrama de momente incovoietoare pe montantii


peretelui structural DT1 (DT2).
Directie seism Valori exprimate in kNm

2.3.2.a. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantilor 1 si 3 pe zona A:


32
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Procentele minime de armare verticala


raportate la dimensiunea 0.1hm sunt de:
Montantul 1
 0.5% pentru zona A si
650 4550
 0.4% pentru zona B,
in cazul armarii otel-beton PC52 in zone cu
600

300
0.1hm1 = 520 mm 0.1hm1 = 520 mm seismicitate A – E.
hm1 = 5200 mm

Capatul cu bulb:
Zona A: A amin  0.5%  A abeton  0.5  312000  1560 mm2
100
Zona B: A min
 0.4%  A beton
 0.4  312000  1248 mm2
a a 100
Capatul lamelar:
Zona A : Aamin  0.5%  A abeton  0.5  156000  780 mm2
100
Zona B : A amin  0.4%  A abeton  0.4  156000  624 mm2
100

Calculul ariei de armatura verticala la capatul cu bulb:

Montantul 1 avand o sectiune


nesimetrica este necesar ca momentul
incovoietor de calcul sa fie corectat,
prin reducerea efortului axial N (aplicat
in centrul de greutate al sectiunii) in
raport cu punctul situat la mijlocul M0
inaltimii sectiunii. N0
eG= 903 mm 209
Eforturile sectionale de calcul N0 si 2600 2600
M0 sunt: 5200
N 0  720.01 kN
M0
M 0  M  N 0  eg  2813.35  AaRa AbRc
 720.01  0.903  2163.2 kN  m N0

unde e G  2600  1697  903 mm 2337,93 2495,5

N0 720.01 10 3
xb    209 mm
300  R c 300 11 .5

M 0  N  z n 2163.2  106  720.01  103  2495.5


A anec    523 mm2
R a  za 300  2337.93
Bulbulse armeaza cu 1216  1922 mm 2 - PC52 din care armatura de rezistenta este
reprezentata de 816 cu A a  1608 mm2 .
M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1608  300  2337.93  750.01  103  2495.5  2999.467 kN  m

33
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Calculul ariei de armatura verticala la capatul lamelar:

Eforturile sectionale de calcul M0


N0 si M0 sunt:
N0
N 0  4621.77 kN
M 0  M  N 0  eG  eG= 903 mm 209
2600 2600
 2873.83  4621.77  0.903 5200
 7047.288 kN  m
M0
Lungimea inimii ce lucreaza la AbRc AaRa
N0
compresiune este:
N0  Ab  R b 
 (300  x b  650  600)  R b 2275 2337,77

 x b  40 mm

M 0  N  z n 7047.288  106  4621.77  103  2275


A anec   0
R a  za 300  2337.77
Se dispune armatura constructiva cu aria de minim 780 mm 2 . Aleg 614 PC52 cu
A a, ef  923 mm 2

M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  923  300  2337.77  4621.77  103  2275  11162 .065 kN  m

2.3.2.b. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantului 2 pe zona A:

Procentele minime de armare verticala raportate la dimensiunea 0.1hm sunt:


Zona A:
A a, min  0.5%  (0.1  hm )  280  0.5%  980  300  1470 mm2
Zona B:
A a, min  0.4%  (0.1  hm )  280  0.4%  980  300  1176 mm2
unde 0.1  hm  0.1  9800  980 mm

Calculul ariei de armatura pe nivelul 1 (parter):

Montantul 2 se armeaza la ambele capete la aceeasi valori de eforturi sectionale:


N 0  7502.44 kN
M 0  9980.77 kN  m
7502.44  103 N
Nn  Ab  R c  Ab   652386 mm 2  x b  1277 mm n
11.5 mm 2
N

34
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

M0
980 xb = 1277 mm
N0

4900 4900

9800

M  N  z n 9980.77  106  7502.44  103  4300


A anec   0
R a  za 300  4410
Rezulta armatura din conditii constructive: A a, efectiv  1539mm  1014 PC52
2

M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1539  300  4410  7502.44  103  4300  34296.589 kN  m


Nivelul 2 (etajul 1):
N 0  6766.31 kN
M 0  8816.75 kN  m
6766.31  103 N
Nn  Ab  R c  Ab   588375 mm 2  x b  1252 mm
11.5 mm 2
N

M  N  z n 8816.75  106  6766.31  103  4346


A anec   0
R a  za 300  4410
Rezulta armatura din conditii constructive: A a, efectiv  1539mm  1014 PC52
2

M cap  A a  R a  z a  N 0  z n  1539  300  4410  6766.31  103  4346  31442.480 kN  m

2.3.2.c. Stabilira momentului de rasturnare capabil la baza peretelui structural cuplat


DT1:
M 0, cap  momentulcapabil de rasturnarein sectiunea 0;
M 0, cap  M i , cap, 0   N i , 0  L i  34296.589  2999.467  11162.065  8.5(4621.77  750.01) 
 81368.081 kN  m
Calculul coeficientului ω pentru amplificarea eforturilor sectionale in vederea realizarii
mecanismului de disipare de energie MDE.
  M 0, cap M 0 ,s  ( M i , cap, o   N i , 0  L i ) M 0 ,s  4
unde :
M i , cap, o momentul capabil la baza baza montantului i;
35
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

N i,0 efortul axial in montantul i, produs de fortele orizontale in situatia plastificarii


riglelor la extremitati;
M 0 ,s momentul de rasturnare la baza peretelui, corespunzator incarcarilor seismice de
calcul;
Li distanta de la axa montantului i pana in punctul in raport cu care se calculeaza
momentele.
  81368.081 52355.218  1.559

2.3.2.d. Verificarea capacitatii de ductilitate si a pierderii stabilitatii montantilor in


sectiunea potential plastica:
Grosimea necesara a peretelui structural si oportunitatea prevederii de bulbi se stabileste
punand conditia:   x   lim
h
unde:
x – inaltimea zonei comprimate;
lim  0.10(  2)  0.10(1.559  2)  0.355 in cazul zonelor seismice de calcul A – D.

Montantul 1: Montantul 2: Montantul 3:


x  209 mm; h  5200 mm x  1277 mm; h  9800 mm x  670 mm; h  5200 mm
x 209 x 1277 x 670
  0.040  lim   0.130   lim   0.129  lim
h 5200 h 9800 h 5200

Nu sunt necesare masuri speciale de confinare a zonelor comprimate.


Pentru peretele DT1 se admite ca se evita pierderea stabilitatii deoarece este indeplinita conditia
He He
b( 300 mm)  unde  191.3 mm.
15 15

2.3.2.e. Stabilirea valorilor eforturilor de dimensionare:


- in sectiunile de deasupra si de sub zona potential plastica a peretelui; M, Q;
- in sectiunea potential plastica; Q.
In suprastructura: M i  k M    M s , i  1.3  1.559  M s, i  2.026  M s ,i    M s , 0
In infrastructura: M i  1.5    M s  1.5  1.559  M s  2.338  M s , unde:
M s ,i momentul incovoietor din incarcarile seismice de calcul; la baza are valoarea M s , 0
k M coeficient de corectie a eforturilor de incovoiere din pereti; k M  1.3
1.5Qs  Q  k Q    QS  1.27  1.559  Q s  1.98  Q s
unde:
1.2  k Q  1  0.03  n  1.5 k Q  1  0.03  9  1.27
Q s forta taietoare din incarcarile seismice de calcul;
kQ coeficientul de corectie a fortelor taietoare; n numarul de niveluri al cladirii.

2.2.2.f. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantilor 1 si 3 pe zona B:

Calculul armaturilor verticale la capatul cu bulb:


Mef = ωM Aa, nec Mcap
Nivelul (i) N [kN] M [kNm] zn [mm] Armare
[kNm] [mm²] [kNm]
9 195.11 227.64 461.2 2572 -58 1135.8 12Φ14
8 415.72 555.66 1125.8 2540 100 1689.9

36
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

7 574.44 666.96 1351.3 2517 -135 2079.8


6 670.7 680.51 1378.7 2503 -428 2312.7
5 711.98 633.01 1282.5 2497 -706 2411.7
4 710.2 791.62 1603.8 2497 -242 2407.5
3 683.08 1129.42 2288.2 2501 827 2571.8
2 661.58 1777.79 3591.1 2504 2098 3863.1 12Φ16

Calculul armaturilor verticale la capatul lamelar:


Mef = ωM Aa, nec Mcap
Nivelul (i) N [kN] M [kNm] zn [mm] Armare
[kNm] [mm²] [kNm]
9 272.79 888.16 1799.4 2560 1088 1634.4
8 669.34 1042.33 2111.8 2503 622 2322.7
7 1124.63 1123.99 2277.2 2437 -661 3388.1
6 1639.81 1139.36 2308.3 2362 -2232 4521.2
6Φ14
5 2207.36 1096.53 2221.6 2280 -4009 5680.4
4 2815.6 983.83 1993.2 2192 -5958 6819.0
3 3447.62 1120.5 2270.1 2100 -7088 7888.6
2 4073.72 1550.56 3141.4 2010 -7194 8834.0

2.2.2.g. Dimensionarea si conformarea armaturilor montantului 2 pe zona B:


Mef = ωM Aa, necMcap
Nivelul (i) N [kN] M [kNm] zn [mm] Armare
[kNm] [mm²] [kNm]
9 691.72 1240.28 2512.8 4789 -605 4807.6
8 1624.11 2346.56 4754.1 4659 -2126 9061.7
7 2532.71 2804.76 5682.4 4529 -4375 12965.6
6 3424.09 2722.54 5515.9 4399 -7216 16557.6 10Φ12
5 4298.04 2653.54 5376.1 4374 -10146 20294.6
4 5151.13 4245.65 8601.7 4356 -10459 23933.3
3 5977.09 4245.65 8601.7 4356 -13178 27531.2

2.3.2.h. Conformarea armaturilor verticale in camp:


La acest nivel, armarea in camp a montantilor peretelui structural DT1 se face din conditii
constructive, urmand a se suplimenta armatura daca rezulta necesar din verificarea de lunecare in
rost orizontal.
Montantii 1 si 3:
Procente minime:
Zona A: 0.20%  0.20  (4030  300)  2418 mm 2
100
Zona B: 0.15%  0.15  (4030  300)  1814 mm2
100
Atat pe zona A cat si pe zona B se dispun 210 / 250 mm PC52 cu A total  2512 mm .
2

Montantul 2:
Procente minime:
Zona A: 0.20%  0.20  (7840  300)  4704 mm2
100

37
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Zona B: 0.15%  0.15  (7840  300)  3528 mm2


100
Atat pe zona A cat si pe zona B se dispun 210 / 250 mm PC52 cu A total  4923 mm .
2

2.3.3. Calculul montantilor peretelui structural DT1 (DT2) la forta taietoare:

Calculul la forta taietoare se face in sectiuni inclinate si in sectiunile orizontale de la nivelul


rosturilor de turnare.

2.3.3.a. Dimensionarea si conformarea armaturilor orizontale din montantii 1 si 3:

Dimensionarea armaturilor din centuri:

Forta (Fi) de dimensionare a armaturii din centuri de la nivelul planseului (i) se determina in functie
de fortele taietoare Q i si Q i 1 :
Fi  Q i - Q i 1
iar sectiunea de armatura din centura A a , centura :
A a , centura  Fi
2Ra
Nivelul Fi = Qi - Qi+1 Aa,centura Aa,cent efectiv
Armare
(i) [kN] [mm²] [mm²]
9 35.29 58.8 4Φ10 314
8 63.95 107 4Φ10 314
7 93.9 157 4Φ10 314
6 73.38 122 4Φ10 314
5 59.9 100 4Φ10 314
4 52.78 88 4Φ10 314
3 53.12 89 4Φ10 314
2 122.77 205 4Φ10 314
1 67.27 112 4Φ10 314

Dimensionarea armaturilor transversale la forta taietoare:


Procente minime de armare:
Zona A: 0.25%  0.25  (1000  300)  750 mm2 / ml
100
Zona B: 0.20%  0.20  (1000  300)  600 mm2 / ml
100
Relatia de dimensionare pentru armatura orizontala este: Q  Q b  0.8  A a 0  R a
unde:
Q forta taietoare de calcul (de dimensionare) la nivelul respectiv;
A a 0 suma sectiunilor armaturilor orizontale intersectate de o fisura la 45˚.
Q b forta taietoare preluata de beton, care se ia diferit pentru zona A si B.

Zona A (Nivelul 1):

38
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Q b  0 .3  b  h   0  0 .6  b  h  R t
0.6  b  h  R t  0.6  300  5200  0.80  748800 N  748 kN
N0
 4621.77  10
3
0   2.963 N
Ab 1560000 mm 2
0.3  b  h  0  0.3  300  5200  2.963  1386531 N  1386.531 kN
Q  1.98  Qs  1.98  602.36  1192.673 kN
1192.673  103  748  103  0.8  300  A a 0  A anecesar
0  1853 mm 2
Aria de armatura se dispune pe distanta h = 3.00 m masurata pe verticala – inaltimea
parterului.
A a0   ( A orizontala
a
in perete
 A centuri
a  A aplanseu )
Daca se neglijeaza aportul armaturilor din centuri si zona aferenta de placa, rezulta ca fiind
necesara o armatura orizontala, uniform distribuita:
A a0/ml  1853  618 mm2 /ml
3.00
Se alege armarea cu 210 / 200 mm PC52, rezultand A ao/ml  785 mm /ml
efectiv 2

Zona B:
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )
Nivelul 2:
N0
 4073.72  10
3
0   2.611 N
Ab 1560000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  2.611)  1891890 N  1891.89 kN
Q  1.98  Qs  1.98  535.09  1059.478 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 200 mm; A a  785 mm 2

Nivelul 3:
N0
 3447.62  10
3
0   2.210 N
Ab 1560000 mm 2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  2.21)  1735500 N  1735.5 kN
Q  1.98  Qs  1.98  432.32  855.994 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 4:
N0
 2815.60  10
3
0   1.805 N
Ab 1560000 mm2
Qb  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  1.805)  1577550N  1577.55 kN
Q  1.98  Q s  1.98  379.2  750.816 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 5:
N0
 2207.36  10
3
0   1.415 N
Ab 1560000 mm 2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  1.415)  1425450 N  1425.45 kN
Q  1.98  Qs  1.98  326.42  646.311 kN

39
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 6:
N0
 1639.81  10
3
0   1.051 N
Ab 1560000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  1.051)  1283490 N  1283.49 kN
Q  1.98  Qs  1.98  266.52  527.71 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 7:
N0
 1124.63  10
3
0   0.721 N
Ab 1560000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  0.721)  1154790 N  1154.79 kN
Q  2.391  Qs  1.98  193.14  382.417 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 8:
N0
 669.34  10
3
0   0.429 N
Ab 1560000 mm 2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  0.429)  1040910 N  1040.91 kN
Q  1.98  Qs  1.98  99.24  196.495 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 9:
N0
 272.79  10
3
0   0.175 N
Ab 1560000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  5200(0.7  0.8  0.25  0.175)  941850 N  941.85 kN
Q  1.98  Qs  1.98  35.29  69.874 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Dimensionarea armaturilor verticale in rosturile de turnare:


Verificarea capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei taietoare) in rosturile orizontale de
turnare ale peretelui se efectueaza cu relatia L cap   f (0.6  N  A ac R a )  Q .
unde:
 f coeficientul de frecare echivalent;  f = 0.7 pentru cazurile curente;
N forta axiala de compresiune normala pe rostul de turnare;
Q forta taietoare de calcul in sectiunea considerata a elementului.
A ac aria de armatura intinsa care traverseaza rostul de turnare (normala pe rost):
Zona A: A ac  2512  1922  923  5357 mm 2  53.57 cm 2
Zona B: A ac  3  923  2512  5281 mm  52.81 cm .
2 2

Nivelul N [kN] Aac [cm²] Q [kN] Lcap [kN]

9 272.79 52.81 69.874 1223.582

40
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

8 669.34 52.81 196.495 1390.321


7 1124.63 52.81 382.417 1581.354
6 1639.81 52.81 527.71 1797.730
5 2207.36 52.81 646.311 2036.101
4 2815.6 52.81 750.816 2291.587
3 3447.62 52.81 855.994 2557.01
2 4073.72 52.81 1059.478 2819.93
1 4621.77 53.57 1192.673 3050.153

Prevederi constructive pentru dispunerea etrierilor in carcasele de la capetele si de la


intersectiile montantilor:
Distantele maxime admise intre etrieri sunt:
- in zona A: 125 mm, dar nu mai mult de 10 d; pentru Φ10, 10d = 100 mm
- in zona B:200 mm, dar nu mai mult de 15 d; pentru Φ8, 15d = 150 mm
Etrierii carcaselor se realiza astfel incat aria lor sa prezinte cel putin aceeasi capacitate de
rezistenta cu armatura orizontala din campurile adiacente.

Capatul lamelar:
 Pe inaltimea zonei A (nivelul 1) se dispun etrieri Φ10 / 100 mm - PC52.
 Pe inaltimea zonei B - nivelul 2 se dispun etrieri Φ10 / 100 mm - PC52, iar pe nivelurile 2 –
9 se dispun etrieri Φ10 / 150 mm – PC52.

Capatul cu bulb:
 Pe inaltimea zonei A (nivelul 1) se dispun carcase formate din trei etrieri Φ10 / 100 mm -
PC52.
 Pe inaltimea zonei B - nivelul 2 se dispun carcase formate din trei etrieri Φ10 / 100 mm -
PC52, iar pe nivelurile 2 – 9 se dispun carcase formate din trei etrieri Φ10 / 150 mm – PC52.

2.3.3.c. Dimensionarea si conformarea armaturilor orizontale din montantul 2:


Forta (Fi) de dimensionare a armaturii din centuri se determina cu relatia Fi  Q i - Q i 1

iar sectiunea de armatura din centura A a , centura  Fi


2Ra

Nivelul Fi = Qi - Qi+1 Aa,centura Aa,cent efectiv


Armare
(i) [kN] [mm²] [mm²]
9 427.37 668 6Φ12 678
8 350.46 584 6Φ12 678
7 339.01 565 6Φ12 678
6 296 493 6Φ12 678
5 238.59 398 6Φ12 678
4 171.04 285 6Φ12 678
3 77.95 130 6Φ12 678
2 38.63 65 6Φ12 678

41
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

1 488.97 815 6Φ14 923

Dimensionarea armaturilor transversale la forta taietoare:

Zona A
Nivelul 1:

Q b  0.3  b  h  0  0.6  b  h  R t
0.6  b  h  R t  0.6  300  9800  0.80  1411200 N  1411.20 kN
N0
 9980.77  10
3
0   3.395 N
Ab 2940000 mm 2
0.3  b  h  0  0.3  300  9800  3.395  2994390 N  2994.390 kN
Q  1.98  Qs  1.98  1372.93  2718.401 kN
Q  Q b 2994.39  1411.20
Aa 0    103  6596.6 mm2
0.8  R a 0.8  300
Aria de armatura se dispune pe distanta h = 9.00 m masurata pe verticala – parter, etajul 1
si etajul 2; se neglijeaza aportul armaturilor din centuri si din zona aferenta de placa, rezultand ca
fiind necesara o armatura orizontala, uniform distribuita:
A a0/ml  6596.6  733 mm2 /ml
9.00
Se alege armarea cu 212 / 200 mm PC52, rezultand A efectiv
ao/ml  1130 mm /ml .
2

Nivelul 2:
Armatura corespunzatoare fortei taietoare de la acesta cota se dispune pe inaltimea
nivelurilor 2, 3 si 4 (etajele 1, 2 si 3). Se tine seama de armatura orizontala de pe nivelurile 2 si 3
calculata anterior ( 210 / 200 mm PC52 ).
Q b  0.3  b  h  0  0.6  b  h  R t
0.6  b  h  R t  0.6  300  9800  0.80  1411200 N  1411.20 kN
N
 6766.31  10
3
0  0  2.301 N
Ab 2940000 mm 2
0.3  b  h  0  0.3  300  9800  2.301  2029482 N  2029.482 kN
Q  1.98  Qs  1.98  1861.9  3686.562 kN

Q  Q b 3686.562  1411.20
Aa0    103  9480.675 mm 2
0.8  R a 0.8  300
A a , nec  9481  6780  2701 mm 2
Aria de armatura necesara se dispune pe distanta h = 3.00 m.
A a0/ml  2701  900 mm 2 /ml
3.00
Se alege armarea cu 212 / 200 mm PC52, rezultand A ao/ml  1130 mm /ml .
efectiv 2

Zona B:
Nivelul 5:
Armatura corespunzatoare fortei taietoare de la acesta cota se dispune pe inaltimea
nivelurilor 5, 6 si 7 – etajele 4, 5, respectiv 6.
42
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

N0
 4298.04  10
3
0   1.462 N
Ab 2940000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  9800(0.7  0.8  0.25  1.462)  2720970 N  2720.97 kN
Q  1.98  Qs  1.98  1651.54  3270.049 kN
Q  Q b 3270.049  2720.97
Aa 0    103  2288 mm2
0.8  R a 0.8  300
Aria de armatura necesara se dispune pe distanta h = 9.00 m.
A a0/ml  2288  254.2 mm2 /ml
9.00
Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Nivelul 8:
Armatura corespunzatoare fortei taietoare de la acesta cota se dispune pe inaltimea
nivelurilor 8 si 9 – etajele 8 si 9.
N0
 1624.11  10
3
0   0.552 N
Ab 2940000 mm2
Q b  b  h (0.7  R t  0.25  0 )  300  9800(0.7  0.8  0.25  0.552)  2052120 N  2052.12 kN
Q  1.98  Qs  1.98  777.83  1540.103 kN
Q  Q b  Se alege armarea constructiva cu 210 / 250 mm; A a  628 mm 2

Dimensionarea armaturilor verticale in rosturile de turnare:


Verificarea capacitatii de preluare a lunecarilor (fortei taietoare) in rosturile orizontale de
turnare ale peretelui se efectueaza cu relatia L cap   f (0.6  N  A ac R a )  Q .
unde:
 f coeficientul de frecare echivalent;  f = 0.7 pentru cazurile curente;
N forta axiala de compresiune normala pe rostul de turnare;
Q forta taietoare de calcul in sectiunea considerata a elementului.
A ac aria de armatura intinsa care traverseaza rostul de turnare (normala pe rost):

Nivelul N [kN] Aac [cm²] Q [kN] Lcap [kN]

9 691.72 71.83 846.192 1798.95


8 1624.11 71.83 1540.103 2190.55
7 2532.71 71.83 2211.343 2572.17
6 3424.09 71.83 2797.641 2946.81
5 4298.04 71.83 3270.049 3313.61
4 5151.13 71.83 3608.708 3671.90
3 5977.09 71.83 3763.049 4018.81
2 6766.31 71.83 3686.562 4350.28
1 7502.44 80.01 2718.401 4659.45

Prevederi constructive pentru dispunerea etrierilor in carcasele de la capetele montantului:


Distantele maxime admise intre etrieri sunt:
43
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

- in zona A: 125 mm, dar nu mai mult de 10 d; pentru Φ10, 10d = 100 mm
- in zona B:200 mm, dar nu mai mult de 15 d; pentru Φ10, 15d = 150 mm
Etrierii carcaselor se realiza astfel incat aria lor sa prezinte cel putin aceeasi capacitate de
rezistenta cu armatura orizontala din campurile adiacente.
 Pe inaltimea nivelurilor 1, 2, 3 si 4 se dispun etrieri Φ10 / 100 mm - PC52.
 Pe inaltimea nivelurilor 7, 8 si 9 se dispun etrieri Φ10 / 150 mm - PC52.
Plasele care formeaza armarea continua atat pentru montantii 1 si 3, cat si pentru montantul 2,
se vor lega cu 6 agrafe / mp.

3. CALCULUL STALPILOR

Structura fiind simetrica atat ca incarcari cat si ca geometrie si datorita faptului ca subsistemul cadre este
solicitat predominant gravitational, se recurge la generalizarea calculelor stalpilor, astfel:
 Se calculeaza un singur stalp de colt si se armeaza toti 4 la fel;
 Se calculeaza un singur stalp marginal pe directie longitudinala si se armeaza toti 20 la fel;
 Se calculeaza un singur stalp marginal pe directie transversala si se armeaza toti 10 la fel;
 Se calculeaza un singur stalp interior si se armeaza toti 32 la fel.

STALPUL DE COLT (650 x 650):


3.1.1. Starea de eforturi din stalp:

44
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Ipoteza: incarcari Ipoteza: incarcari


Ipoteza: incarcari
gravitationale + seism pe gravitationale + seism pe
Nivelul Sectiunea gravitationale
directie longitudinala directie transversala
M N M N M N
Niv. 9 9 -- 8 18.12 16.44 -23.98
(Etajul 8)
65.47 64.59 68.54
8 --9 -14.40 -16.39 14.52
Niv. 8 8 --7 11.00 7.07 -18.36
(Etajul 7)
162.97 160.83 170.06
7 --8 -11.97 -12.86 13.06
Niv. 7 7 -- 6 12.77 9.14 -20.34
(Etajul 6)
260.01 256.14 272.00
6 -- 7 -12.47 -12.72 14.87
Niv. 6 6 -- 5 12.10 8.49 -19.52
(Etajul 5)
365.64 350.66 374.33
5 -- 6 -12.13 -11.47 15.86
Niv. 5 5 -- 4 12.02 8.72 -18.85
(Etajul 4)
452.65 444.26 476.59
4 -- 5 -11.91 -10.50 16.94
Niv. 4 4 -- 3 11.72 8.92 -17.58
(Etajul 3)
547.87 536.87 578.40
3 -- 4 -11.74 -9.64 17.89
Niv. 3 3 -- 2 11.33 9.20 -15.72
(Etajul 2)
624.14 628.43 679.26
2 -- 3 -10.91 -7.02 19.21
Niv. 2 2 -- 1 11.18 10.49 -12.87
(Etajul 1)
735.30 719.43 778.55
1 -- 2 -12.29 -11.57 19.06
Niv. 1 1 -- 0 9.81 9.42 -7.59
(Parter)
827.00 808.15 875.68
0 -- 1 -5.21 22.53 41.46

Deoarece subsistemul cadre este solicitat predominant gravitational, se recurge la micsorarea


sectiunii stalpilor de colt pe inaltime, punandu-se aceiasi conditie de ductilitate ca la predimensionare.

N stalp colt 875.68 10 3


Nivelul 1: n stalp colt   0.20 b  h0   380730.4 mm 2
b  h0  Rc 0.20 11 .5
b  h 0  617  617 mm 2 b  h  650  650 mm 2

N stalp colt 374.33  10 3


n stalp colt   0.20 b  h0   162752 mm 2
Nivelul 6: b  h0  Rc 0.20  11 .5
b  h 0  403  403 mm 2 b  h  450  450 mm 2

Se merge cu sectiune constanta pe inaltimea primelor 5 nivele (650 x 650) si de la nivelul 6 la


nivelul 9 cu sectiunea de 450 x 450 mm.

3.1.2. Dimensionarea armaturii longitudinale:

Conditii constructive:

Procentul total de armare minima p total  0.8%


A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   650 2  3380 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0. 2
p total  100%  A atotal   6502  845 mm 2
bh 100
45
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Procentul total de armare minima p total  0.8%


A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   4502  1620 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0. 2
p total  100%  A atotal   4502  405 mm 2
bh 100

Relatii de calcul:

 N  ha x
 M  b  x  R c (h 0  )
2 2
2a '  x  x b  A a  A a 
'

N  ha  Ra
A a  A 'a  x  
bRc  N  ha
M
 x  2a '  A  2
 a
ha  Ra

 x ha
N  2a '  x  x b  M cap  b  x  R c ( h 0  )  A '
a  R a  h a  N
x 2 2
 h
b  R c  x  2a '  M  A  R  h  N a
cap a a a
 2

3.1.2.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:


N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap
Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
(Etajul 8)
64.59 16.44 7.64 23.95 119.28
4Φ14=615 mm²

Niv. 8
(Etajul 7)
160.83 12.86 19.03 -101.71 137.57

Niv. 7
(Etajul 6)
256.14 12.72 30.31 -206.59 155.68

Niv. 6
(Etajul 5)
350.66 11.47 41.50 -316.99 173.64
2Φ20 + 2Φ18 =

Niv. 5
628 + 508 =

444.26 10.50 52.58 -680.09 326.50


1136 mm²

(Etajul 4)
Niv. 4
(Etajul 3)
536.87 9.64 63.53 -839.38 353.36

628.43 9.20 74.37 -986.62 379.91


46
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 3
(Etajul 2)
Niv. 2
(Etajul 1)
719.43 11.57 85.14 -1101.26 406.30

Niv. 1
(Parter)
808.15 22.53 95.64 -1157.89 432.03

3.1.2.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:


N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap
Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
(Etajul 8)
68.54 23.98 8.11 62.97 120.03

4Φ14=615 mm²
Niv. 8
170.06 18.36 20.13 -80.18 139.32
(Etajul 7)
Niv. 7
(Etajul 6)
272.00 20.34 32.19 -180.11 158.69
Niv. 6
(Etajul 5)
374.33 19.52 44.30 -296.57 178.13

Niv. 5

=
476.59 18.85 56.40 -685.98 335.88
(Etajul 4)

2Φ20 + 2Φ18 = 628 + 508


Niv. 4
578.40 17.89 68.45 -861.18 365.40
(Etajul 3)

1136 mm²
Niv. 3
(Etajul 2)
679.26 19.21 80.39 -1001.43 394.65

Niv. 2
(Etajul 1)
778.55 19.06 92.14 -1138.52 423.44

Niv. 1
(Parter)
875.68 41.46 103.63 -1136.56 451.61

3.1.3. Dimensionarea armaturii transversale:

Conditii constructive:
Distantele maxime intre etrieri pe inaltimea stalpului, in zona curenta se considera
a e  15  d  15 18  270 mm  200 mm .
Distantele intre etrieri pe inaltimea stalpului, in zona de indesire se considera:
a e  8  d  144 mm

 a e  h 5  130 mm
 a  100 mm
 e
Inaltimea l p a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile:
H
l p  s  442 mm (H s - inaltimea libera a stalpului)
6
l p  h  650 (h - dimensiunea maxima a sectiunii stalpului)
l p  600 mm.
Diametrele minime ale etrierilor se considera:
Φ8 mm pentru etrierii perimetrali;
Φ6 mm pentru etrierii interiori.
47
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Se cunosc:
 R t rezistenta la intindere a betonului: R t  0.95 N (beton Bc25);
mm 2
 R a rezistenta de calcul a armaturii: R a  300 N (hotel PC 52).
mm 2
La elementele comprimate excentric, rezistenta de calcul a betonului la intindere, utilizata in
calculul fortei taietoare se determina astfel:
N
R t '  R t  (1  0.5  n ) unde n
bhRc
Q Q2 R 't
Forta taietoare sub forma adimensionala este Qb  pe  100
b  h 0  R 't etr
3 .2 p a R a

Ae  n e
Procentul de armare transversala: pe   100%  0.15%
ae  b

n e  2 pentru etrierul perimetral;


Numarul de brate verticale ale unui etrier: 
n e  2 pentru etrierul neperimetral.
A e  2  50.3  2  28.3  157.2 mm 2 .

3.1.3.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:


N Q Rt' Q barat pe>pe ae
Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
64.59 89.94 0.01 0.96 0.24 - 0.150 144.11
Niv. 8
160.83 103.73 0.03 0.96 0.27 - 0.150 144.11
(Etajul 7)
Niv. 7
256.14 117.38 0.05 0.97 0.30 - 0.150 144.11
(Etajul 6)
Niv. 6
350.66 130.92 0.06 0.98 0.33 - 0.150 144.11
(Etajul 5)
Niv. 5
444.26 246.18 0.08 0.99 0.62 0.284 0.075 144.11
(Etajul 4)
Niv. 4
536.87 266.43 0.10 1.00 0.67 0.284 0.087 144.11
(Etajul 3)
Niv. 3
628.43 286.45 0.11 1.00 0.71 0.284 0.100 144.11
(Etajul 2)
Niv. 2
719.43 306.35 0.13 1.01 0.76 0.284 0.113 144.11
(Etajul 1)
48
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 1
808.15 325.75 0.15 1.02 0.80 0.284 0.127 144.11
(Parter)

3.1.3.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:

N Q Rt' Q barat pe>pe ae


Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
68.54 90.50 0.01 0.96 0.24 - 0.150 144.11
(Etajul 8)
Niv. 8
(Etajul 7)
170.06 105.05 0.03 0.96 0.27 - 0.150 144.11
Niv. 7
(Etajul 6)
272.00 119.65 0.05 0.97 0.31 - 0.150 144.11
Niv. 6
(Etajul 5)
374.33 134.31 0.07 0.98 0.34 - 1.150 144.11
Niv. 5
(Etajul 4)
476.59 253.25 0.09 0.99 0.64 0.284 0.079 144.11
Niv. 4
(Etajul 3)
578.40 275.51 0.11 1.00 0.69 0.284 0.093 144.11
Niv. 3
(Etajul 2)
679.26 297.57 0.12 1.01 0.74 0.284 0.107 144.11
Niv. 2
(Etajul 1)
778.55 319.28 0.14 1.02 0.79 0.284 0.123 144.11
Niv. 1
(Parter)
875.68 340.51 0.16 1.03 0.83 0.284 0.138 144.11

Armatura transversala se dispune constructiv: pe directia fiecarei laturi se alege un etrier


perimetral Φ 8 (Ae = 50.3 mm²) si un etrier interior Φ 6 (Ae =28.3 mm²).
Indesirea etrierilor la 100 mm se realizeaza pe inaltimea planseului (400 mm) si pe inaltimea libera a
stalpului la ambele extremitati pe distanta de 700 mm. In afara zonelor plastice potentiale, la mijlocul
inaltiimii stalpului, pe distanta de 1200 mm, se dispun etrierii la 200 mm.
Barele longitudinale (4Φ14 / latura) pe inaltimea ultimelor 4 nivele pot fi inlocuit cu 3Φ16 / latura,
diferenta de arie de armatura fiind de 12 mm².

49
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

4Ø14

4Ø14
2Ø14

450
2Ø14

450

100 400 75
150

Etrier Ø6/100/200 mm
400 PC 52
400 75
Etrier Ø
8/100/200 mm
400

400
etr./100 mm

PC 52
150
Etrier Ø6/100/200 mm
PC 52
700

3000
etr./200 mm
1200

2Ø20

2Ø20

2Ø18 650
2Ø18
2Ø18
700

2Ø18
etr./100 mm

650

100 600 75
200

Etrier Ø6/100/200 mm
600 PC 52
600 75
Etrier Ø
8/100/200 mm 600
PC 52
200
Etrier Ø6/100/200 mm
PC 52

3.2. STALPUL INTERIOR (700 X 750):

3.2.1. Starea de eforturi din stalp:


Nivelul Sectiunea Ipoteza: incarcari Ipoteza: incarcari gravitationale Ipoteza: incarcari gravitationale
gravitationale + seism pe directie + seism pe directie transversala
longitudinala

50
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

M N M N M N
Niv. 9 9 -- 8 0.53 -2.99 -13.07
(Etajul 8)
134.29 134.11 135.20
8 --9 -0.47 -2.45 2.62
Niv. 8 8 --7 0.38 -6.01 -14.04
(Etajul 7)
301.91 301.51 303.86
7 --8 -0.36 -0.70 4.16
Niv. 7 7 -- 6 0.29 -6.11 -15.15
(Etajul 6)
469.85 469.23 472.84
6 -- 7 -0.30 0.55 6.70
Niv. 6 6 -- 5 0.24 -6.26 -15.06
(Etajul 5)
637.88 637.01 641.89
5 -- 6 -0.23 1.96 9.09
Niv. 5 5 -- 4 0.14 -6.07 -14.27
(Etajul 4)
806.06 804.95 811.07
4 -- 5 -0.14 3.36 11.33
Niv. 4 4 -- 3 0.03 -5.55 -12.68
(Etajul 3)
974.41 973.05 980.33
3 -- 4 -0.01 4.61 13.27
Niv. 3 3 -- 2 -0.09 -4.69 -10.08
(Etajul 2)
1142.94 1141.36 1149.66
2 -- 3 0.06 7.01 16.29
Niv. 2 2 -- 1 -0.24 -2.74 -5.48
(Etajul 1)
1311.61 1309.83 1318.98
1 -- 2 0.34 3.22 14.42
Niv. 1 1 -- 0 -0.43 -2.18 2.25
(Parter)
1480.65 1478.72 1556.82
0 -- 1 0.18 40.17 59.95

Deoarece subsistemul cadre este solicitat predominant gravitational, se recurge la micsorarea


sectiunii stalpilor interiori pe inaltime, punandu-se aceiasi conditie de ductilitate ca la predimensionare.

N stalp interior 1556.82  10 3


Nivelul 1: n stalp interior   0.30 b  h0   451253 mm 2
b  h0  Rc 0.30  11 .5
b  h 0  671  671 mm 2 b  h  700  700 mm 2
N stalp interior 811.07  10 3
n stalp interior   0.30 b  h0   235093 mm 2
Nivelul 5: b  h0  Rc 0.30  11 .5
b  h 0  485  485 mm 2 b  h  500  500 mm 2

Se merge cu sectiune constanta pe inaltimea primelor 4 nivele (700 x 700) si de la nivelul 5 la nivelul
9 cu sectiunea de 500 x 500 mm.

3.2.2. Dinmensionarea armaturii longitudinale:

Conditii constructive:

Procentul total de armare minima p total  0.8%


A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   700  700  3920 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0.2
p total  100%  A atotal   700  700  980 mm2
bh 100
Procentul total de armare minima p total  0.8%
A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   500  500  2000 mm 2
bh 100
51
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%


A atotal 0.2
p total  100%  A atotal   500  500  400 mm 2
bh 100

12Φ20 = 3770.4 mm² 4Φ20 = 1356 mm² 12Φ14 = 1846.8 mm² 4Φ14 = 615 mm²

3.2.2.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:

N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap


Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
(Etajul 8)
134.11 2.99 14.74 -200.34 145.07

Niv. 8

4Φ16 = 615 mm²


(Etajul 7)
301.51 -6.01 33.13 -549.11 181.06

Niv. 7
(Etajul 6)
469.23 6.11 51.56 -734.69 217.12

Niv. 6
(Etajul 5)
637.01 6.26 70.00 -1013.16 253.19

Niv. 5
(Etajul 4)
804.95 6.07 88.46 -1294.53 289.30

Niv. 4
(Etajul 3)
973.05 5.55 106.93 -1592.38 562.79
4Φ20 = 1356 mm²

Niv. 3
(Etajul 2)
1141.36 7.01 125.42 -1865.18 615.81

Niv. 2
(Etajul 1)
1309.83 2.74 143.94 -2168.55 668.88

Niv. 1
(Parter)
1478.72 40.17 162.50 -2251.99 722.08

3.2.2.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:

N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap


Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
135.20 13.07 16.00 -156.18 149.60
4Φ16 = 615

(Etajul 8)
mm²

Niv. 8
303.86 14.04 35.96 -432.15 202.73
(Etajul 7)
472.84 15.15 55.96 -707.91 255.95
52
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 7
(Etajul 6)
Niv. 6
(Etajul 5)
641.89 15.06 75.96 -990.13 309.21

Niv. 5
(Etajul 4)
811.07 14.27 95.98 -1276.28 362.50

Niv. 4
(Etajul 3)
980.33 13.27 116.02 -1568.83 544.75

4Φ20 = 1356 mm²


Niv. 3
(Etajul 2)
1149.66 16.29 136.05 -1836.25 598.09

Niv. 2
(Etajul 1)
1318.98 14.42 156.09 -2127.61 651.42

Niv. 1
(Parter)
1556.82 59.95 184.24 -2300.83 726.34

Inaltimea l p a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile:

Hs
lp   442 mm (H s - inaltimea libera a stalpului)
6
l p  h  750 (h - dimensiunea maxima a sectiunii stalpului)
l p  600 mm.

3.2.3. Dimensionarea armaturii transversale:

3.2.3.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:

N Q Rt' Q barat pe>pe ae


Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
108.08 243.96 0.02 0.96 0.51 0.305 0.047 178.84
Niv. 8
(Etajul 7)
134.89 283.01 0.02 0.96 0.59 0.305 0.063 178.84
Niv. 7
(Etajul 6)
161.75 322.13 0.02 0.96 0.67 0.305 0.082 178.84
Niv. 6
(Etajul 5)
188.63 361.25 0.03 0.96 0.75 0.305 0.103 178.84
Niv. 5
(Etajul 4)
215.53 400.42 0.03 0.97 0.83 0.305 0.126 178.84
Niv. 4
(Etajul 3)
419.28 439.63 0.06 0.98 0.90 0.305 0.150 178.84
Niv. 3
(Etajul 2)
458.78 478.88 0.07 0.98 0.98 0.305 0.177 151.43

53
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 2
(Etajul 1)
498.32 518.17 0.07 0.98 1.06 0.305 0.207 129.70
Niv. 1
(Parter)
537.95 557.56 0.08 0.99 1.13 0.305 0.239 112.33

3.2.3.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:

N Q Rt' Q barat pe>pe ae


Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
111.45 234.08 0.02 0.96 0.49 0.000 0.150 178.84
Niv. 8
(Etajul 7)
151.03 277.31 0.02 0.96 0.58 0.228 0.070 178.84
Niv. 7
(Etajul 6)
190.69 320.64 0.03 0.96 0.67 0.228 0.094 178.84
Niv. 6
(Etajul 5)
230.36 366.23 0.03 0.96 0.76 0.228 0.122 178.84
Niv. 5
(Etajul 4)
270.06 407.34 0.04 0.97 0.84 0.228 0.150 178.84
Niv. 4
(Etajul 3)
405.84 450.73 0.06 0.98 0.93 0.228 0.164 163.99
Niv. 3
(Etajul 2)
445.57 494.14 0.06 0.98 1.01 0.228 0.196 136.80
Niv. 2
(Etajul 1)
485.31 537.55 0.07 0.98 1.10 0.228 0.231 121.34
Niv. 1
(Parter)
541.13 598.52 0.07 0.99 1.22 0.228 0.286 105.82

Armatura transversala se dispune astfel: pe directia fiecarei laturi se alege un etrier


perimetral Φ 8 (Ae = 50.3 mm²) si un etrier interior Φ8 (Ae =50.3 mm²).
Indesirea etrierilor la 100 mm se realizeaza pe inaltimea planseului (400 mm) si pe inaltimea libera a
stalpului la ambele extremitati pe distanta de 800 mm. In afara zonelor plastice potentiale, la mijlocul
inaltiimii stalpului, pe distanta de 1000 mm, se dispun etrierii la 200 mm.

54
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

4Ø14

4Ø14
2Ø14

500
2Ø14

500

450 75
100
150

Etrier Ø8/100/200 mm
450 PC 52
400
etr./100 mm
450 75
Etrier Ø8/100/200
mm PC 52 450

150
800

Etrier Ø8/100/200 mm
PC 52
3000
etr./200 mm
1000

4Ø20

4Ø20
2Ø20

700
800
etr./100 mm

2Ø20

700

650 75
100
250

Etrier Ø8/100/200 mm
650 PC 52
650 75
Etrier Ø8/100/200
mm PC 52 650

250
Etrier Ø8/100/200 mm
PC 52

3.3. STALPUL MARGINAL DE PE DIRECTIA LONGITUDINALA (600


x 650)

3.3.1. Starea de eforturi din stalp:

Ipoteza: incarcari Ipoteza: incarcari


Ipoteza: incarcari
gravitationale + seism pe gravitationale + seism pe
Nivelul Sectiunea gravitationale
directie longitudinala directie transversala
M N M N M N

55
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 9 9 -- 8 4.25 1.28 -24.96


(Etajul 8)
83.84 83.78 87.16
8 --9 -3.12 -3.34 14.73
Niv. 8 8 --7 2.01 -2.31 -16.89
(Etajul 7)
201.55 201.42 209.24
7 --8 -2.27 -1.46 12.50
Niv. 7 7 -- 6 2.44 -2.30 -19.70
(Etajul 6)
319.24 319.07 332.22
6 -- 7 -2.33 -0.56 14.61
Niv. 6 6 -- 5 2.13 -2.86 -18.92
(Etajul 5)
437.00 436.83 456.09
5 -- 6 -2.09 0.61 15.65
Niv. 5 5 -- 4 1.93 -3.08 -18.59
(Etajul 4)
554.87 554.72 580.66
4 -- 5 -1.86 1.72 16.89
Niv. 4 4 -- 3 1.63 -3.14 -17.66
(Etajul 3)
672.87 672.79 705.69
3 -- 4 -1.54 2.73 18.07
Niv. 3 3 -- 2 1.28 -2.98 -16.22
(Etajul 2)
791.06 791.05 830.90
2 -- 3 -1.19 4.32 19.45
Niv. 2 2 -- 1 0.87 -2.11 -13.94
(Etajul 1)
909.48 909.58 955.84
1 -- 2 -0.73 2.50 20.07
Niv. 1 1 -- 0 0.34 2.32 -9.19
(Parter)
1028.12 1028.34 1080.25
0 -- 1 -0.21 22.98 39.44

Deoarece subsistemul cadre este solicitat predominant gravitational, se recurge la micsorarea


sectiunii stalpilor de margine (directia longitudinala) pe inaltime, punandu-se aceiasi conditie de ductilitate
ca la predimensionare.

N stalp marginal 1080.25  10 3


Nivelul 1: n stalp marginal   0.25 b  h0   375739 mm 2
b  h0  Rc 0.25  11 .5
b  h 0  612  612 mm 2 b  h  600  650 mm 2
N stalp marginal 456.09  10 3
n stalp marginal   0.25 b  h0   158640 mm 2
Nivelul 6: b  h0  Rc 0.25  11 .5
b  h 0  398  398 mm 2 b  h  400  450 mm 2

Se merge cu sectiune constanta pe inaltimea primelor 5 nivele (600 x 650) si de la nivelul 6 la nivelul
9 cu sectiunea de 400 x 450 mm.

3.3.2. Dimensionarea armaturii longitudinale:

Conditii constructive:

Procentul total de armare minima p total  0.8%


A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   650  600  3120 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0.2
p total  100%  A atotal   650  600  780 mm 2
bh 100

Procentul total de armare minima p total  0.8%

56
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   450  400  1440 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0.2
p total  100%  A atotal   450  400  360 mm 2
bh 100

4Φ18 = 1017 mm² 12Φ18 = 3054 mm² 4Φ12 = 452 mm² 12Φ12 = 1357.2 mm²

3.2.3.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:

N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap


Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
83.84 3.34 10.75 -66.00 92.48
(Etajul 8)

4Φ12 = 452 mm²


Niv. 8
201.55 2.31 25.84 -194.63 111.90
(Etajul 7)
Niv. 7
319.24 2.30 40.93 -316.82 131.32
(Etajul 6)
Niv. 6
437.00 2.86 56.03 -435.50 150.75
(Etajul 5)
Niv. 5
554.87 3.08 71.14 -905.41 268.51
(Etajul 4)
4Φ18 = 1017 mm²

Niv. 4
672.87 3.14 86.27 -1101.70 287.98
(Etajul 3)
Niv. 3
791.06 4.32 101.42 -1291.26 307.48
(Etajul 2)
Niv. 2
909.48 2.50 116.60 -1500.08 327.02
(Etajul 1)
Niv. 1
1028.12 22.98 131.81 -1569.01 346.60
(Parter)

3.2.3.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:

N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap


Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
87.16 24.96 11.17 48.27 103.92
4Φ12 = 452

(Etajul 8)
mm²

Niv. 8
(Etajul 7)
209.24 16.89 26.83 -131.41 139.33

332.22 19.70 42.59 -249.55 174.99


57
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 7
(Etajul 6)
Niv. 6
(Etajul 5)
456.09 18.92 58.47 -389.29 210.91

Niv. 5
(Etajul 4)
580.66 18.59 74.44 -527.21 287.28

4Φ18 = 1017 mm²


Niv. 4
(Etajul 3)
705.69 18.07 90.47 -666.73 311.04

Niv. 3
(Etajul 2)
830.90 19.45 106.53 -1409.38 334.83

Niv. 2
(Etajul 1)
955.84 20.07 122.54 -1586.89 358.57

Niv. 1
(Parter)
1080.25 39.44 138.49 -1643.49 382.21

3.3.3. Dimensionarea armaturii transversale:

Inaltimea l p a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile:

Hs
lp   442 mm (H s - inaltimea libera a stalpului)
6
l p  h  650 (h - dimensiunea maxima a sectiunii stalpului)
l p  600 mm.

3.3.3.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:

N Q Rt' Q barat pe>pe ae


Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
83.84 69.73 0.02 0.96 0.20 - 0.15 161.23
Niv. 8
(Etajul 7)
201.55 84.38 0.04 0.97 0.24 - 0.15 161.23
Niv. 7
(Etajul 6)
319.24 99.02 0.06 0.98 0.28 - 0.150 161.23
Niv. 6
(Etajul 5)
437.00 113.67 0.09 0.99 0.31 - 0.150 161.23
Niv. 5
(Etajul 4)
554.87 202.46 0.11 1.00 0.55 0.277 0.060 161.23
Niv. 4
(Etajul 3)
672.87 217.14 0.13 1.01 0.58 0.277 0.068 161.23
Niv. 3
(Etajul 2)
791.06 231.84 0.16 1.02 0.62 0.277 0.077 161.23

58
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 2
(Etajul 1)
909.48 246.57 0.18 1.04 0.65 0.277 0.086 161.23
Niv. 1
(Parter)
1028.12 261.33 0.20 1.05 0.68 0.277 0.096 150.22

3.3.3.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:

N Q Rt' Q barat ae
Nivelul n pa pe>pe min=0.15
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
87.16 78.36 0.02 0.96 0.22 - 0.15 174.67
Niv. 8
(Etajul 7)
209.24 105.05 0.04 0.97 0.29 - 0.150 174.67
Niv. 7
(Etajul 6)
332.22 131.94 0.06 0.98 0.37 - 0.150 174.67
Niv. 6
(Etajul 5)
456.09 159.03 0.08 0.99 0.44 - 0.150 174.67
Niv. 5
(Etajul 4)
580.66 216.61 0.11 1.00 0.59 0.276 0.068 174.67
Niv. 4
(Etajul 3)
705.69 234.52 0.13 1.01 0.63 0.276 0.079 174.67
Niv. 3
(Etajul 2)
830.90 252.46 0.15 1.02 0.67 0.276 0.091 288.25
Niv. 2
(Etajul 1)
955.84 270.36 0.17 1.03 0.71 0.276 0.103 254.01
Niv. 1
(Parter)
1080.25 288.18 0.20 1.04 0.75 0.276 0.116 225.89

Armatura transversala se dispune astfel: pe directia fiecarei laturi se alege un etrier


perimetral Φ 8 (Ae = 50.3 mm²) si un etrier interior Φ 6 (Ae =28.3 mm²).
Indesirea etrierilor la 100 mm se realizeaza pe inaltimea planseului (400 mm) si pe inaltimea libera a
stalpului la ambele extremitati pe distanta de 700 mm. In afara zonelor plastice potentiale, la mijlocul
inaltiimii stalpului, pe distanta de 1200 mm, se dispun etrierii la 200 mm.

59
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

4Ø12

4Ø12
2Ø12

450
2Ø12

400

350 75
100
150

400 Etrier Ø6/100/200 mm


400 PC 52
etr./100 mm
350 75
Etrier Ø8/100/200
mm PC 52 400
700

150
Etrier Ø6/100/200 mm
PC 52
3000
etr./200 mm
1200

4Ø18

4Ø18
2Ø18

650
700
etr./100 mm

2Ø18

600

550 75
100
200

Etrier Ø6/100/200 mm
600 PC 52
550 75
Etrier Ø8/100/200
mm PC 52 600

200
Etrier Ø6/100/200 mm
PC 52

3.4. STALPUL MARGINAL DE PE DIRECTIA TRANSVERSALA (600 X


650)

3.4.1. Starea de eforturi din stalp:

Nivelul Sectiunea

60
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Ipoteza: incarcari Ipoteza: incarcari


Ipoteza: incarcari
gravitationale + seism pe gravitationale + seism pe
gravitationale
directie longitudinala directie transversala
M N M N M N
Niv. 9 9 -- 8 19.92 18.31 -15.25
(Etajul 8)
83.08 82.19 85.53
8 --9 -14.84 -16.17 7.61
Niv. 8 8 --7 10.07 6.77 -12.39
199.99 197.80 200.97
(Etajul 7) 7 --8 -11.45 -11.88 7.50
Niv. 7 7 -- 6 12.69 9.50 -14.39
316.97 313.00 318.42
(Etajul 6) 6 -- 7 -12.30 -12.14 9.63
Niv. 6 6 -- 5 11.90 8.67 -14.33
434.11 427.96 436.00
(Etajul 5) 5 -- 6 -12.00 11.14 11.06
Niv. 5 5 -- 4 12.01 8.97 -14.00
551.49 542.82 553.74
(Etajul 4) 4 -- 5 -11.94 -10.38 12.31
Niv. 4 4 -- 3 11.88 9.20 -12.92
669.16 657.77 671.72
(Etajul 3) 3 -- 4 -11.97 -9.85 13.14
Niv. 3 3 -- 2 11.71 9.54 -11.05
787.22 773.01 790.00
(Etajul 2) 2 -- 3 -11.32 -7.77 14.25
Niv. 2 2 -- 1 10.87 10.88 -7.67
905.75 888.84 908.66
(Etajul 1) 1 -- 2 -13.20 -12.22 12.45
Niv. 1 1 -- 0 10.65 9.82 -2.41
1024.84 1005.21 1027.74
(Parter) 0 -- 1 -5.73 16.44 35.80

Deoarece subsistemul cadre este solicitat predominant gravitational, se recurge la micsorarea


sectiunii stalpilor de margine (directie tansversala) pe inaltime, punandu-se aceiasi conditie de ductilitate ca
la predimensionare.

N stalp marginal 1027.74  10 3


Nivelul 1: n stalp marginal   0.25 b  h0   35748 mm 2
b  h0  Rc 0.25  11 .5
b  h 0  598  598 mm 2 b  h  600  650 mm 2
N stalp marginal 436.00  10 3
n stalp marginal   0.25 b  h0   151652 mm 2
Nivelul 6: b  h0  Rc 0.25  11 .5
b  h 0  389  389 mm 2 b  h  400  450 mm 2

Se merge cu sectiune constanta pe inaltimea primelor 5 nivele (600 x 650) si de la nivelul 6 la nivelul
9 cu sectiunea de 400 x 450 mm.

3.4.2. Dimensionarea armaturii longitudinale:

Conditii constructive:

Procentul total de armare minima p total  0.8%


A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   650  600  3120 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0.2
p total  100%  A atotal   650  600  780 mm 2
bh 100
61
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Procentul total de armare minima p total  0.8%


A atotal 0.8
p total  100%  A atotal   450  400  1440 mm 2
bh 100
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii p latura  0.2%
A atotal 0.2
p total  100%  A atotal   450  400  360 mm2
bh 100
4Φ18 = 1017 mm² 12Φ18 = 3054 mm² 4Φ12 = 452 mm² 12Φ12 = 1357.2 mm²

3.2.3.a. Dimensionarea armaturii pe directia longitudinala:

N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap


Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]

Niv. 9
(Etajul 8)
82.19 18.31 10.54 29.87 67.14

4Φ12 = 452 mm²


Niv. 8
(Etajul 7)
197.80 11.88 25.36 -130.55 89.11

Niv. 7
(Etajul 6)
313.00 12.14 40.13 -248.46 111.00

Niv. 6
(Etajul 5)
427.96 11.14 54.87 -374.05 132.84

Niv. 5
(Etajul 4)
542.82 10.38 69.59 -498.02 219.07
4Φ18 = 1017 mm²

Niv. 4
(Etajul 3)
657.77 9.85 84.33 -620.64 240.91

Niv. 3
(Etajul 2)
773.01 9.54 99.10 -742.18 262.81

Niv. 2
(Etajul 1)
888.84 12.22 113.95 -845.53 284.82

Niv. 1
(Parter)
1005.21 16.44 128.87 -939.75 306.93

3.4.2.b. Dimensionarea armaturii pe directia transversala:

N M x Aa=Aa' Aa efectiv Mcap


Nivelul
[kN] [kNm] [mm] [mm²] [mm²] [kNm]
4Φ12 = 452 mm²

Niv. 9
85.53 15.25 10.97 -8.78 65.64
(Etajul 8)
Niv. 8
200.97 12.39 25.77 -226.27 84.69
(Etajul 7)
Niv. 7 318.42 14.39 40.82 -404.47 104.07
(Etajul 6)

62
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 6
(Etajul 5)
436.00 14.33 55.90 -600.96 123.47

Niv. 5
(Etajul 4)
553.74 14.00 70.99 -800.09 142.90

4Φ18 = 1017 mm²


Niv. 4
(Etajul 3)
671.72 13.14 86.12 -1004.27 162.36

Niv. 3
(Etajul 2)
790.00 14.25 101.28 -1191.67 181.88

Niv. 2
(Etajul 1)
908.66 12.45 116.49 -1405.22 201.46

Niv. 1
(Parter)
1027.74 35.80 131.76 -1398.86 221.11

3.4.3. Dimensionarea armaturii transversale:

Inaltimea l p a zonei plastice potentiale se ia cea mai mare dintre valorile:

Hs
lp   442 mm (H s - inaltimea libera a stalpului)
6
l p  h  650 (h - dimensiunea maxima a sectiunii stalpului)
l p  600 mm.

3.4.3.a. Dimensionarea armaturii pe directie longitudinala:

N Q Rt' Q barat pe>pe ae


Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
82.19 50.63 0.02 0.96 0.14 - 0.15 161.23
Niv. 8
(Etajul 7)
197.80 67.19 0.04 0.97 0.19 - 0.15 161.23
Niv. 7
(Etajul 6)
313.00 83.69 0.06 0.98 0.23 - 0.15 161.23
Niv. 6
(Etajul 5)
427.96 100.16 0.08 0.99 0.28 - 0.150 161.23
Niv. 5
(Etajul 4)
542.82 165.18 0.11 1.00 0.45 - 0.150 161.23
Niv. 4
(Etajul 3)
657.77 181.65 0.13 1.01 0.49 - 0.150 161.23
Niv. 3
(Etajul 2)
773.01 198.16 0.15 1.02 0.53 0.277 0.056 161.23
Niv. 2
(Etajul 1)
888.84 214.75 0.18 1.03 0.57 0.277 0.066 158.07
63
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

Niv. 1
(Parter)
1005.21 231.42 0.20 1.04 0.60 0.277 0.075 138.20

3.4.3.b. Dimensionarea armaturii pe directie transversala:

N Q Rt' Q barat pe>pe ae


Nivelul n pa
[kN] [kN] [N/mm²] [kN] min=0.15 [mm]

Niv. 9
(Etajul 8)
85.53 49.49 0.02 0.96 0.14 - 0.15 174.67
Niv. 8
(Etajul 7)
200.97 63.85 0.04 0.97 0.18 - 0.15 174.67
Niv. 7
(Etajul 6)
318.42 78.47 0.06 0.98 0.22 - 0.15 174.67
Niv. 6
(Etajul 5)
436.00 93.09 0.08 0.99 0.26 - 0.15 174.67
Niv. 5
(Etajul 4)
553.74 107.74 0.10 1.00 0.29 - 0.15 174.67
Niv. 4
(Etajul 3)
671.72 122.42 0.12 1.01 0.33 - 0.15 174.67
Niv. 3
(Etajul 2)
790.00 137.14 0.14 1.02 0.36 - 0.15 174.67
Niv. 2
(Etajul 1)
908.66 151.90 0.17 1.03 0.40 - 0.15 174.67
Niv. 1
(Parter)
1027.74 166.71 0.19 1.04 0.43 - 0.15 174.67

Armatura transversala se dispune astfel: pe directia fiecarei laturi se alege un etrier


perimetral Φ 8 (Ae = 50.3 mm²) si un etrier interior Φ 6 (Ae =28.3 mm²).
Indesirea etrierilor la 100 mm se realizeaza pe inaltimea planseului (400 mm) si pe inaltimea libera a
stalpului la ambele extremitati pe distanta de 700 mm. In afara zonelor plastice potentiale, la mijlocul
inaltiimii stalpului, pe distanta de 1200 mm, se dispun etrierii la 200 mm.

64
Universitatea din Craiova
Facultatea de Mecanică, Răducan – Morega Corneliu
Tehnologia Construcțiilor

4Ø12

4Ø12
2Ø12

450
2Ø12

400

350 75
100
150

Etrier Ø6/100/200 mm
400 PC 52
400

350 75
etr./100 mm

Etrier Ø8/100/200
mm PC 52 400

150
700

Etrier Ø6/100/200 mm
PC 52
3000
etr./200 mm
1200

4Ø18

4Ø18
2Ø18

650
700

2Ø18
etr./100 mm

600

550 75
100
200

Etrier Ø6/100/200 mm
600 PC 52
550 75
Etrier Ø8/100/200
mm PC 52 600

200
Etrier Ø6/100/200 mm
PC 52

65

S-ar putea să vă placă și