Facultatea de Construcții

și Instalații
Construcții Civile,
Industriale și Agricole

PROIECT

STRUCTURI DIN OȚEL

PENTRU CLADIRI
ÎNALTE

PROIECTAT
ING.ONICA Ion
ÎNDRUMĂTOR CONF. CARMEN TELEMAN
 CUPRINS
Tema proiectului ..................................................................................................................................3
Bibliografie ...........................................................................................................................................3
Descrierea structurii.............................................................................................................................4
Evaluarea încărcărilor...........................................................................................................................4
Ipotezele de calcul ............................................................................................................................7
Calculul static........................................................................................................................................8
Diagrame eforturi pe element din înc. verticale ..............................................................................8
Diagrame eforturi pe element din înc. orizontale ............................................................................8
Deplasare noduri............................................................................................................................. 10
Stabilitatea globală a structurilor ....................................................................................................... 10
Verificarea de stabilitate a stâlpilor cadrelor multietajate ................................................................ 12
Secțiunile elementelor.................................................................................................................... 13
Lungimi de flambaj.......................................................................................................................... 13
Verificarea zvelteții ......................................................................................................................... 15
Verificarea stabilității elementelor comprimate din oțel ............................................................... 16
Elemente de prindere și îmbinăre...................................................................................................... 17
Date inițiale..................................................................................................................................... 18
Eforturile de calcul.......................................................................................................................... 19
Calculul momentului capabil .......................................................................................................... 20
Rigiditatea la rotire ......................................................................................................................... 31
Verificări din program..................................................................................................................... 34

Page | 2
 TEMA PROIECTULUI
Tema lucrărilor constă în analiza globala a unui cadru plan cu noduri rigide. Cadrul este
realizat din oțel S355 JR, cu h=3.2 m, L=5.5 m, T=4.5 m. Pentru încărcări se va folosi datele din orașul
Timișoara.
Secțiunile transversale ale tuturor barelor structurii, stâlpi și grinzi, se vor folosi laminate la cald,
clasa 1.
Cadrul plan va avea 2 deschiderii a câte 5,50 m, și 2 niveluri cu înălțimea nivelului 4,50 m.
Presiunea dinamică de bază qb=0,6 kN/m2 și categoria de teren IV. Încărcarea din zapada
s0,k=1,50 kN/m2.

Sistemul static al structurii de rezistență al clădirilor cu multe etaje reprezintă în toate

alternativele de alcătuire un sistem spațial, capabil să preia și să transmită fundațiilor efectul
încărcărilor verticale, greutatea proprie, încărcarea utilă și efectul forțelor orizontale care
acționează asupra clădirii din acțiunea vântului și încărcarea seismică.
Structurile curente din otel sunt modelate pe baza sistemului de cadre orientate
bidirectional si alcatuite din elemente lineare care preiau solicitarile exterioare dezvoltand tensiuni
interne si deformatii.
Deformatiile sunt la inceput infinitezimale dar la cresterea fortelor interne si momentelor
aceste deformatii cresc ajungand la limita impusa de rezistenta, stabilitate sau de alte criterii anexa.

BIBLIOGRAFIE
1. SR EN 1993-1-1:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri.
2. SR EN 1993-1-8:2006 - Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-8: Proiectarea
îmbinărilor.
3. SR EN 1991-1-1:2004 – Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale –
greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri.
4. CR 1-1-4:2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor.
5. CR 1-1-3:2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
6. Elemente de calcul pentru structuri din oțel – V.E.Roșca, E.Axinte, E.C.Teleman,
S.C.Melenciuc, G.Băetu. – Iași,2013.
7. Clădiri înalte cu schelet din oțel – D.D.Mateescu – Timișoara, 1996
8. Note de curs.

Page | 3
 DESCRIEREA STRUCTURII
Dimensiunile generale ale cadrului se vor considera L=5,50 m, cu 2 deschiderii, 2 travee, cu
T=4,50 m, regim de înălțime P+E, înălțimea nivelului H=3.20 m.

Funcționalitatea construcției este de clădire pentru birouri. Clasa de importanţă și de

expunere la cutremur: ”Clasa III”, valoarea factorului de importanță – expunere pentru acțiunea
seismică γI,e=1,0.

Schema statica va fi considerata cadru plan în planul XZ. Nodurile se vor nota cu N, iar
elementele structurale, stâlpi și grinzi se vor nota cu B.

EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR

Page | 4
 La capitolul dat se vor calcula încărcările pe cadru, din greutate proprie, permanente, vânt,
zăpadă, utilă și imperfecțiuni globale.
Încărcările provenite din greutatea proprie se vor calcula automat cu ajutorul programului.
La încărcările permanente se va aplica 12 kN/m pe grinzile intermediare , care provin din greutatea
planșeului, pardoselii și pereților despărțitori ce acționează pe planșeu, iar pe grinda superioară
acționează o forță uniformă egală cu 17 kN/m.
Valorile caracteristice ale încărcarilor utile vor fi considerate conform SR EN 1991-1-1:2004.
Construcția dată se încadrează în categoria de utilizare B: ”Zone pentru birour i.”, valorile încărcării
utile pe planșee qk=2.5 kN/m2.
Încărcarea pe grinzi: qk=12 kN/m;

Conform ”Codului de proiectare.Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.” CR-1-1-

3/2012, valoarea caracteristica ale încărcărilor din zăpadă pe sol , s0,k=1,50 kN/m2, pentru altitudini
A˂1000m.
𝑘𝑁
𝑠𝑘 = 𝛾𝐼𝑠 ∙ 𝜇𝑖 ∙ 𝐶𝑒 ∙ 𝐶𝑡 ∙ 𝑠0,𝑘 [ 2]
𝑚
𝛾𝐼𝑠 = 1,0—factorul de importanță – expunere pentru acțiunea zăpezii

𝐶𝑒 = 1,0 – coeficientul de expunere al construcției în amplasament

𝐶𝑡 = 1,0 – coeficientul termic

𝜇𝑖 = 0,8 – coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă.

𝑘𝑁
𝑠𝑘 = 1,0 ∙ 0,8 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1,5 = 1,2 [ 2]
𝑚
Încărcarea se va aplica pe grinda superioară, considerând cadrul central, lățimea activă fiind
T=4,80m, valoarea încărcării pe grindă fiind : sk=5,76 kN/m.
Conform ”Codului de proiectare.Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor.”

CR-1-1-4/2012, zonarea valorilor de referință ale presiunii dinamice a vântului, qb=0,60 kPa, având
intervalul mediu de recurenţă IMR=50 ani.
𝑘𝑁
𝑤𝑒 = 𝛾𝐼𝑤 ∙ 𝑐𝑝𝑒 ∙ 𝑞𝑏 ∙ 𝑇 = 1 ∙ −1.2 ∙ 0.6 ∙ 4.8 ≅ −3.46 = −3.5 [ ]
𝑚
𝑘𝑁
𝑤𝑒 = 𝛾𝐼𝑤 ∙ 𝑐𝑝𝑒 ∙ 𝑞𝑏 ∙ 𝑇 = 1 ∙ 0.2 ∙ 0.6 ∙ 4.8 = 0.5 [ ]
𝑚
Încărcarea din vânt se va aplica doar pe stâlpii marginali, acoperișul fiind de tip terasa.
wk1=3.5 kN/m pe stâlpii de pe axul A și wk2=0.5 kN/m pe stâlpii de pe axul D.

Page | 5
 În analiza globală a structurii, de efectul imperfecțiunilor inițiale se ține seama printr-o
imperfecțiune echivalentă de forma unei rotiri a axei elementelor componente ale structurii, a
stâlpilor. Forțele orizontale prevenite din imperfecțiunile globale ale structurii, efectul P-Δ, se vor
determina astfel:

Page | 6
 Imperfectiunile globale ale structurii – efectul P-; determinarea unghiului de inclinare initial a
structurii, .
 = 0hm , unde:
• 0 – este valoarea de baza, 0=1/200;
• h – este coeficientul de reducere aplicabil pentru inaltimea h a stalpilor;

• m – este un factor de reducere pentru numarul de stalpi dintr-un sir.

2 2
𝛼ℎ = = = 0.79
√ℎ √ 3.2 ∗ 2
1 1
𝛼𝑚 = √0.5 ∗ (1 + ) = √0.5 ∗ (1 + ) = 0.816
𝑚 3
1
𝜑= ∗ 0.79 ∗ 0.816 = 0.0032 𝑟𝑎𝑑
200
IPOTEZELE DE CALCUL
Combinația de calcul se va considera:
Încărcări verticale:

1,35 ∑ 𝐺 + 1,35 ∑ 𝑃 + 1,5𝑈 + 1.05𝑍

1,35 ∑ 𝐺 + 1,35 ∑ 𝑃 + 1,05𝑈 + 1.5𝑍

Încărcări orizontale:

∑𝑊 +∑𝐼

unde:
• G – suma incarcarilor permanente in SLU;
• U – incarcarea utila de pe plansee;
• S – depunerile de zapada de pe terasa;
• W – actiunea vantului pe peretii exteriori

Page | 7
Page | 8
Page | 9
 CALCULUL STATIC
DIAGRAME EFORTURI PE ELEMENT DIN ÎNC. VERTICALE

FIGURE 1 DIAGRAMA DE EFORT AXIAL [KN]

FIGURE 2 DIAGRAMA DE FORTA TAIETOARE [KN]

Page | 10
 FIGURE 3 DIAGRAMA DE MOMENT INCOVOIETOR [KNM
DEPLASARE NODURI

Page | 11
 STABILITATEA GLOBALĂ A STRUCTURILOR
Rezistența structurilor cu noduri
deplasabile, față de un mod de cedare,
trebuie verificată. Această rezistență
este confirmată dacă se dovedește că
structura este rigidă. Trebuie de
asemenea verificată rezistența
structurilor cu noduri fixe față de un
mod de cedare, inclusiv în cazul
structurilor clasificate ca structuri
suple.
Cadrele cu pantă mică a acoperișului și structurile plane de clădiri de tip grindă -stâlp pot fi
verificate în raport cu cedarea după un mod cu noduri deplasabile utilizând o analiză de ordin I dacă
criteriul este satisfăcut pentru fiecare etaj. Pentru aceste structuri 𝛼𝑐𝑟 poate fi calculat pornind de
la urma toarea formulă, cu condiția ca în grinzi compresiunea axială să nu fie semnificativă:

Page | 12
 1 2
H, kN 15,952 24.543
V, kN 188,588 130
δ, mm 3,646 7,70
αcr,i 74,2 78,45

𝛼𝑐𝑟 = min(𝛼𝑐𝑟.𝑖) = 74,2 > 10

•  cr > 10– calculul se poate face în domeniul elastic considerând structura cu noduri fixe și utilizând
verificările de flambaj ale elementelor comprimate fără a se corija lungimile critice și nici amplificarea
momentelor din asamblaje. Clasele de secțiuni pot fi oricare cu luarea în considerație a caracteristicilor
mecanice adecvate.

Page | 13
 Plecând de la coeficientul de amplificare a momentelor (conform SR EN 1993-1-1) se
1
determina: 1 =1,014
1−

cr

Se va folosi o combinatie noua:

1,35 ∑ 𝐺 + 1,35 ∑ 𝑃 + 1,5𝑈 + 1.05𝑍 + 1.13 ∑(𝑊 + 𝐼)

Analiza locală a structurii constă în verificari de rezistență în secținile cele mai solicitate și
verificări de flambaj la stâlpi făcând parte dintr-o structura necontravântuită cu noduri deplasabile.

VERIFICAREA DE STABILITATE A STÂLPILOR CADRELOR MULTIETAJATE

Stâlpii sunt elementele principale ale structurii de rezistență a clădirii cu multe etaje. Stâlpiipreiau efectul
încărcărilor care acționează pe planșeele clădirii și îl transmit fundațiilor. În afara condițiilor de rezistență secțiunile
stâlpilor trebuie să satisfacă și condiții severe de stabilitate, în mod special în cazul cadrelor cu noduri deplasabile.
SECȚIUNILE ELEMENTELOR

LUNGIMI DE FLAMBAJ
Una din problemele principale ridicată de dimensionare este stabilirea lungimii de flambaj a
elementului după cele două direcții ale axelor
principale de inerție. Lungimea de flambaj a
tronsonului de stâlp dintre două noduri
succesive se determină în funcție de coeficienții
de repartiție 𝜂𝑖 ai stâlpului în nodurile de capăt.
𝐾𝑐 + 𝐾1
𝜂1 =
𝐾𝑐 + 𝐾1 + 𝐾11 + 𝐾12
𝐾𝑐 + 𝐾2
𝜂2 =
𝐾𝑐 + 𝐾2 + 𝐾21 + 𝐾22
unde:

- Kc, K1, K2 sunt rigiditățile Iy/L ale

tronsonului de stâlp;
- Kij este rigiditatea riglei ij

Page | 14
 Forțele axiale sunt importante, rigiditatea redusă a riglelor se va determina după relația:
𝐼𝑦 𝑁
𝐾 = 1,5 ∙ (1 − 0.2 ∙ )
𝐿 𝑁𝑒
𝜋2𝐸𝐼𝑦
𝑁𝑒 =
𝐿2
Lungimea de flambaj se obține din relația: 𝐿 𝑐𝑟 = 𝜇𝐿
unde: 𝜇 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑓𝑙𝑎𝑚𝑏𝑎𝑗

Pentru cadrele cu noduri

deplasabile, coeficientul de flambaj se
poate determina în funcție de
coeficienții de repartiție 𝜂1, 𝜂2 cu
ajutorul diagramei Wood sau cu
relația:

Page | 15
 Rigiditatea efectiva K a grinzilor
Bara Sectiune L, m Iy, m4 N, kN Ne, kN K
P 1 IPE 270 5.4 5.79E-05 2.75 4115.38 1.608E-05
2 IPE 270 5.4 5.79E-05 0 4115.38 1.608E-05
3 IPE 270 5.4 5.79E-05 3.41 4115.38 1.608E-05
E 1 IPE 270 5.4 5.79E-05 14.9 4115.38 1.607E-05
2 IPE 270 5.4 5.79E-05 7.95 4115.38 1.608E-05
3 IPE 270 5.4 5.79E-05 2.16 4115.38 1.608E-05

Rigiditatea efectiva K a stalpilor

Nr.crt. Sectiune L, m Iy, m4 K
1 HEB 280 3.2 5.70E-05 1.36E-05
2 HEB 280 3.2 5.70E-05 1.36E-05

Stalp Sectiune η1 η2 μ Lcr, m

B1, B4 HEB 280 6.28E-01 1 1.366 5.737
B2, B3 HEB 280 4.57E-01 1 1.081 4.539
B5, B6 HEB 280 6.28E-01 6.28E-01 0.961 4.038

VERIFICAREA ZVELTEȚII
𝜆̅ ≤ 𝜆̅𝑙𝑖𝑚
𝐴𝑓𝑦
𝜆̅ = √
𝑁𝑐𝑟

𝜋2𝐸𝐼𝑦
𝑁𝑐𝑟 = 2
𝐿𝑐𝑟

Page | 16
 Af y
 lim = 0.5
NEd
Lcr, Iy, A, Ncr,
Stalp Sectiune λ Ned λlim
m m4 m2 kN
B1, B4 HEB 280 5.737 5.70E-05 0.0078 3586.84 0.8791 507.8 1.168
B2, B3 HEB 280 4.539 5.70E-05 0.0078 5729.07 0.6956 948.8 0.855
B5, B6 HEB 280 4.038 5.70E-05 0.0078 7240.66 0.6187 396.3 1.322

Conditia de zveltețe redusă a barelor comprimate nu este indeplinită, 𝜆̅ ≤ 𝜆̅𝑙𝑖𝑚, iar 𝛼𝑐𝑟 > 10,
1
se va face o analiza de ordinul I
Ncr,
Stalp Sectiune μ Lcr, m λ Ned λlim
kN
B1, B4 HEB 280 0.854 3.587 9174.74 0.5497 507.8 1.168
B2, B3 HEB 280 0.804 3.375 10362.83 0.5172 948.8 0.855
B5, B6 HEB 280 0.745 3.131 12043.87 0.4797 396.3 1.322

Momentele plastice:

IPE 270: 𝑀𝑝𝑙 = 𝑊𝑝𝑙 ∙ 𝑓𝑦 = 171.82 𝑘𝑁𝑚

HEB 280: 𝑀𝑝𝑙 = 𝑊𝑝𝑙 ∙ 𝑓𝑦 = 228.1 𝑘𝑁𝑚

VERIFICAREA STABILITĂȚII ELEMENTELOR COMPRIMATE DIN OȚEL

Verificarea stabilității barelor comprimate la flambaj prin încovoiere după cele două axe
principale de inerție ale secțiunii pe cele două direcții se face cu relația:
𝑁𝐸𝑑 ≤ 𝑁𝑏,𝑅𝑑

Unde:

- 𝑁𝐸𝑑 – valoarea de calcul a efortului de compresiune;

- 𝑁𝑏,𝑅𝑑- valoarea rezistenței de calcul la flambaj a elementului, corespunzătoare clasei de

secțiune;
Afy
𝑁𝑏,𝑅𝑑 = χ ∙
γ M1
1
χ= ≤1
√ 2
Φ + Φ − 𝜆̅2

Φ = 0.5[1 + α ∙ (𝜆̅ − 0.2) + 𝜆̅ ]

Page | 17
 Stalp Sectiune A, m2 λ NEd λlim φ χ Nb,Rd, kN
B1, B4 HEB 280 0.007808 0.5497 507.8 1.168 0.6878 0.9081 2517.1
B2, B3 HEB 280 0.007808 0.5172 948.8 0.855 0.6670 0.9189 2546.9
B5, B5 HEB 280 0.007808 0.4797 396.3 1.322 0.6444 0.9304 2579.05

ELEMENTE DE PRINDERE ȘI ÎMBINĂRE

Prinderile și îmbinările dintre elementele unei structuri metalice trebuie astfel concepute și
calculate încât sub acțiunea încărcărilor structura să-și păstreze capacitatea de rezistență, sau să fie
capabilă să răspundă exigențelor impuse prin calculul la stările limită ultime și calculul la stările
limită de serviciu.
Rezistența unei prinderi sau îmbinări depinde de rezistența elementelor de îmbinare, dar și
de rezinstența unor piese adiționale. Această rezistență poate să fie determinată printr-un calcul
elastic liniar, dar poate să fie utilizată și o analiză neliniară cu condiția considerării comportării forță-
deformația extins la toate elementele prinderii și îmbinării.
Concepția de alcătuire constructivă a prinderilor și îmbinărilor trebuie să ia în considerare
facilitățil de fabricație și montaj și să asigure:
- Jocuri necesare montajului;
- Distanțe suficiente pentru strângerea șuruburilor;
- Acces suficient pentru executarea sudurilor;
- Posibilitatea unui control al calității și posibilității de întreținere ulterioară.

Page | 18
ALEGEREA METODEI DE ANALIZA GLOBALA SI A ORDINULUI DE CALCUL A STRUCTURII

NOTA :
• MDL -momentele provenite din incarcarile care produc deplasari orizontale ale nodurilor. Ele provin din
incarcari orizontale dar si din incarcari verticale daca structura sau incarcarile sunt asimetrice.
• Varianta II se poate aplica intotdeauna prin efectuarea unui calcul de ordin II (se introduce efectul
imperfectiunilor pe element e 0d in toate barele comprimate si se face o verificare a rezistentei sectiunilor
transversale)
VERIFICAREA IMBINARII GRINDA STALP IN CADRUL CALCULULUI DE ORDIN I VARIANTA a)
(conform diagramei pozitia IV a))
1. Exigenta de rezistenta totala a nodului rigid-SR EN 1993-1-8

Aferent panoului de inima i se va distribui o forta de forfecare rezultata din momentele de pe capetele de grinda
1(dreapta) si 2 (stanga), respectiv forfecarea de pe capetele de grinda din dreapta si din stanga:

SSS

19
20
21
22
23
Verificarea de nod GRINDA-STALPI

Eforturile de calcul sunt: NEd =0.1 kN; VEd = -72 kN; MEd = 68 kNm;
Calculul l-am efectuat intr-u template excel conform eurocodului

24
25
Anazila nodului a fost efectuata in programul de calcul IDEEA STATICA unde am folosit eforturile
din Axis VM

Date proiect
Nume proiect
Număr proiect
Autor
Descriere
Dată 06.02.2023
Normativ de proiectare EN

Material
Oțel S 235

Articol din proiect CON1

Proiectare
Nume CON1
Descriere
Analaiză Ef ort, def ormație specif ică/ încărcare simplif icată

Grinzi și stâlpi

Direcția β Rotire γ Rotire α Offset ex Offset ey Offset ez

Nume Secțiune transversală Forțe în
[°] [°] [°] [mm] [mm] [mm]
C 1 - CON1(HEA200) 0,0 -90,0 0,0 0 0 0 Nod
B 2 - CON1(IPE200) 0,0 0,0 0,0 0 0 0 Nod

26
Secțiuni transversale

Nume Material
1 - CON1(HEA200) S 235
2 - CON1(IPE200) S 235

Șuruburi

Diametru fu Aria brută

Nume Ansamblu de șurub
[mm] [MPa] [mm 2]
M22 8.8 M22 8.8 22 800,0 380

Efecte de încărcare (echilibrul nu este necesar)

N Vy Vz Mx My Mz
Nume Element
[kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm]
LE1 B 0,0 0,0 -72,0 0,0 68,0 0,0

27
Verificare

Rezumat

Nume Valoare Stare

Analaiză 100,0% OK
Plăci 2,0 < 5,0% OK
Șuruburi 80,8 < 100% OK
Suduri 98,2 < 100% OK
Flambaj Nu este calculată

Plăci

Grosime σEd εPl σcEd

Nume Încărcări Stare
[mm] [MPa] [%] [MPa]
C-bf l 1 10,0 LE1 236,9 0,9 82,1 OK
C-tf l 1 10,0 LE1 227,1 0,0 0,0 OK
C-w 1 6,5 LE1 236,2 0,6 0,0 OK
B-bf l 1 9,2 LE1 239,3 2,0 0,0 OK
B-tf l 1 9,2 LE1 238,9 1,9 0,0 OK
B-w 1 5,9 LE1 237,8 1,3 0,0 OK
EP1 14,0 LE1 238,4 1,6 82,1 OK
STIFF1a 10,0 LE1 187,2 0,0 0,0 OK
STIFF1b 10,0 LE1 187,2 0,0 0,0 OK
STIFF1c 10,0 LE1 205,9 0,0 0,0 OK
STIFF1d 10,0 LE1 205,5 0,0 0,0 OK

Date de proiectare

fy εlim
Material
[MPa] [%]
S 235 235,0 5,0

Explicația de simbol

εPl Def ormație specif ică

σEd Ef ort ech.
σc Ed Ef ort de contact
fy Rezistența la curgere
εlim Limita def ormație specif ice plastice

28
 Verif icare generală, LE1

Verif icarea def ormației specif ice, LE1

29
 Ef ort echivalent, LE1

Șuruburi

Ft,Ed V Utt Fb,Rd Uts Utts

Nume Încărcări Stare
[kN] [kN] [%] [kN] [%] [%]
B5 LE1 141,1 4,5 80,8 142,3 3,8 61,6 OK
B6 LE1 141,1 4,5 80,8 142,3 3,8 61,6 OK
B7 LE1 9,6 3,0 5,5 158,4 2,6 6,5 OK
B8 LE1 9,7 3,0 5,5 158,4 2,6 6,6 OK
B9 LE1 137,4 17,0 78,7 123,2 14,6 70,9 OK
B10 LE1 1,5 13,0 0,9 158,4 11,2 11,8 OK
B11 LE1 1,5 13,0 0,9 158,4 11,2 11,8 OK
B12 LE1 137,3 17,0 78,7 123,2 14,6 70,8 OK

Date de proiectare

Ft,Rd Bp,Rd Fv,Rd

Nume
[kN] [kN] [kN]
M22 8.8 - 1 174,5 187,3 116,4

Explicația de simbol

Ft,Rd Rezistența la întindere a șurubului EN 1993-1-8 tab. 3.4

Ft,Ed Forță de întindere

30
Bp,Rd Rezistența la f orf ecare prin străpungere
V Rezultanta f orțelor de f orf ecare Vy, Vz în șurub
Fv,Rd Rezistența șurubului la f orf ecare EN_1993-1-8 table 3.4
Fb,Rd Rezistența plăcii la presiune pe gaură EN 1993-1-8 tab. 3.4
Utt Utilizare la întindere
Uts Utilizare la f orf ecare

Suduri (Redistribuire plastică)

Gr. de
Lungime σw,Ed εPl σ⏊ τ|| τ⏊ Ut Utc
Element Muchie sudură Încărcări Stare
[mm] [MPa] [%] [MPa] [MPa] [MPa] [%] [%]
[mm]
- -
EP1 B-bf l 1 ◢8,0◣ 110 LE1 353,1 0,2 90,2 98,1 82,6 OK
161,7 157,2
-
◢8,0◣ 110 LE1 353,3 0,3 -75,5 165,0 98,1 77,2 OK
161,2
EP1 B-tf l 1 ◢8,0◣ 110 LE1 353,5 0,5 140,2 127,7 137,1 98,2 92,1 OK
- -
◢8,0◣ 110 LE1 353,5 0,5 145,7 98,2 98,1 OK
111,6 148,7
EP1 B-w 1 ◢8,0◣ 211 LE1 322,7 0,0 -96,6 150,0 -95,4 89,6 37,3 OK
-
◢8,0◣ 211 LE1 322,1 0,0 -95,5 96,7 89,5 37,3 OK
149,0
- -
C-bf l 1 STIFF1a ◢5,0◣ 79 LE1 274,0 0,0 20,4 76,1 29,8 OK
138,0 135,1
-
◢5,0◣ 79 LE1 352,8 0,0 -34,0 174,7 98,0 45,0 OK
171,6
C-w 1 STIFF1a ◢5,0◣ 134 LE1 129,4 0,0 -5,3 -72,3 -18,4 35,9 23,2 OK
◢5,0◣ 134 LE1 144,8 0,0 -30,3 79,9 17,3 40,2 25,3 OK
C-tf l 1 STIFF1a ◢5,0◣ 79 LE1 122,1 0,0 -41,3 50,6 -43,0 33,9 16,1 OK
◢5,0◣ 79 LE1 108,7 0,0 -4,9 -62,6 3,2 30,2 13,2 OK
- -
C-bf l 1 STIFF1b ◢5,0◣ 79 LE1 352,8 0,0 33,7 98,0 45,0 OK
171,8 174,7
-
◢5,0◣ 79 LE1 275,4 0,0 -20,5 135,9 76,5 29,9 OK
138,7
C-w 1 STIFF1b ◢5,0◣ 134 LE1 144,8 0,0 -30,4 -79,9 -17,3 40,2 25,3 OK
◢5,0◣ 134 LE1 129,4 0,0 -5,3 72,3 18,4 35,9 23,2 OK
C-tf l 1 STIFF1b ◢5,0◣ 79 LE1 108,7 0,0 -4,9 62,6 -3,2 30,2 13,2 OK
◢5,0◣ 79 LE1 122,1 0,0 -41,2 -50,6 42,9 33,9 16,1 OK
C-bf l 1 STIFF1c ◢5,0◣ 79 LE1 217,2 0,0 127,8 1,3 101,4 60,3 45,2 OK
◢5,0◣ 79 LE1 288,0 0,0 109,0 120,2 -96,0 80,0 56,9 OK
C-w 1 STIFF1c ◢5,0◣ 134 LE1 136,0 0,0 29,6 72,5 24,9 37,8 26,6 OK
◢5,0◣ 134 LE1 125,1 0,0 19,7 -67,0 -24,3 34,7 25,8 OK
C-tf l 1 STIFF1c ◢5,0◣ 79 LE1 108,2 0,0 16,8 -60,8 10,6 30,0 13,1 OK
◢5,0◣ 79 LE1 95,7 0,0 16,9 49,2 -23,1 26,6 9,4 OK
-
C-bf l 1 STIFF1d ◢5,0◣ 79 LE1 287,6 0,0 108,3 95,8 79,9 56,9 OK
120,4
-
◢5,0◣ 79 LE1 217,1 0,0 127,9 -1,3 60,3 45,1 OK
101,3

31
C-w 1 STIFF1d ◢5,0◣ 134 LE1 125,0 0,0 19,7 67,0 24,3 34,7 25,8 OK
◢5,0◣ 134 LE1 135,9 0,0 29,5 -72,5 -24,8 37,8 26,6 OK
C-tf l 1 STIFF1d ◢5,0◣ 79 LE1 95,6 0,0 16,9 -49,1 23,1 26,6 9,4 OK
◢5,0◣ 79 LE1 108,1 0,0 16,8 60,7 -10,6 30,0 13,1 OK

Date de proiectare

βw σw,Rd 0.9 σ
[-] [MPa] [MPa]
S 235 0,80 360,0 259,2

Explicația de simbol

εPl Def ormație specif ică

σw,Ed Ef ort echivalent
σw,Rd Rezistența la ef orturi echivalente
σ⏊ Ef ort perpendicular
τ|| Ef ort de f orf ecare paralel cu axa sudurii
τ⏊ Ef ort de f orf ecare perpendicular pe axa sudurii
0.9 σ Rezistența la ef ortul perpendicular - 0.9*f u/γM2
βw Factor de corelare EN 1993-1-8 tab. 4.1
Ut Utilizare
Utc Utilizarea capacității sudurii

Flambaj

Analiza de flambaj nu a fost calculată.

Setări de Normativ
Element Valoare Unitate Referinţă
γ M0 1,00 - EN 1993-1-1: 6.1
γ M1 1,00 - EN 1993-1-1: 6.1
γ M2 1,25 - EN 1993-1-1: 6.1
γ M3 1,25 - EN 1993-1-8: 2.2
γC 1,50 - EN 1992-1-1: 2.4.2.4
γ Inst 1,20 - EN 1992-4: Table 4.1
Coef icient nodal βj 0,67 - EN 1993-1-8: 6.2.5
Aria ef ectivă - inf luența dimensiunii de
0,10 -
discretizare
Coef icient de f recare - beton 0,25 - EN 1993-1-8
Coef icient de f recare în rezistența la lunecare 0,30 - EN 1993-1-8 tabel 3.7
Def ormație specif ică plastică limită 0,05 - EN 1993-1-5
Redistribuire
Evaluarea ef ortului din sudură
plastică
Detaliere Nu

32
Distanța între șuruburi [d] 2,20 - EN 1993-1-8: tabel 3.3
Distanța dintre șuruburi și marginea piesei [d] 1,20 - EN 1993-1-8: tabel 3.3
Rezistența betonului la smulgere Niciuna EN 1992-4: 7.2.1.4 and 7.2.2.5
Utilizare αb calculat verif icare la presiune pe
Da EN 1993-1-8: tabel 3.4
gaură.
Beton f isurat Da EN 1992-4
Verif icarea def ormării locale Nu CIDECT DG 1, 3 - 1.1
Limita de def ormare locală 0,03 - CIDECT DG 1, 3 - 1.1
Def ormații mari pentru secțiuni
Neliniaritate geometrică (GMNA) Da
tubulare
Sistem de contravântuiri Nu EN 1993-1-8: 5.2.2.5

33