Sunteți pe pagina 1din 5

Sudarea

Sudarea este un procedeu tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice in stare soida realizata prin actiunea fortelor de coeziune ce pot aparea intre atomii marginali apartinind pieselor de imbinat . Pentru obtinerea fortelor de coieziune care sa permita sudarea pieselor,este necesar un aport de energie din exterior( prin incalzire sau presare ) obtinut cu ajutorul instalatilor de sudare . Imbinarea pieselor prin sudare se poate realiza cu sau fara material de adaos. Sudabilitatea materialelor -reprezinta aptitudinea unui material ca printr-unanumit procedeu si pentru un anumit scop sa asigure ,in imbinarile sudate ,caracteristicile locale si generale prescrise pentru o constructie sudata .Ea poate fi apreciata prin complexitatea precautiunilor care sunt necesare la realizarea imbinarilor sudate . Conditi de sudabilitate - comportarea la sudare cacterizeaza posibilitatea de a realiza printr-un procedeu oarecare ,imbinari sudate fara defecte ,cu caracteristici pre azute ,depinzind de proprietatile metalurgice ale metalului de baza si a acelui de adaos . - siguranta la sudabilitate indica insusirea materialului sudat de-a nu-si diminua caracteristicile mecanice datorita tehnologiei de sudare aplicate, incit sa apara pericolul de rupere fragila .!ezulta ca siguranta la sudare este legata de capacitatea materialelor de a-si pastra proprietetile de plasticitate in urma procesului de sudare . " buna sudabilitate presupune posibilitatea realizari de imbinari sudate fara fisuri sau alte defecte ,cu alungire specifica ridicata ,rezistenta mecanica si caracteristici tehnologice apropiate cu cele ale materialului de baza ,cu capacitatea de a-si pastra caracteristicile in tot timpul functionarii . - comportarea tehnologica se caracterizeaza prin caracteristicile mecanice si proprietatile tehnologice care se pot realiza prin metoda de sudare in conditiile de executie date. Sudabilitatea cea mai buna se obtine prin acea metoda de sudare la care cusutura a rezultat cu caracteristici mecanice si proprietati de plasticitate mai bune fara modificare a proprietatilor initiale exagerate. #supra sudabilitatii influienteaza si alti factori tehnologici si anume $ - pozitia de sudare . - preincalzirea - metalul de adaos. Clasificarea imbinarilor sudate %lsificarea imbinarilor obtinute prin topire se face dupa sectiunea trans ersala a cordonului de sudura . - sectiune de tip pana , - sectiune de tip echer ,

&upa pozitiile principale ale cusuturii , - cusuturi orizontale , - cusuturi erticale , - cusuturi de plafon . &upa clasa de executie , - clasa de executie I, la constructi sudate deosebit de solicitate - clasa de executie II, pentru solicitari medii - clasa de executie III, pentru lucrari statice supuse la solicitari reduse &upa pozitia relati a a pieselor ce se ansambleaza imbinarile sudate pot fii $ - cap in cap ,(cu cusutura directa si cu o eclisa ) - suprapuse ,(cu cusutura de margine ) &upa forma suprafetei exterioare a cordonului de sudura imbinarile sudate pot fii$ - plane (cu suprafata exterioara plana ), - con exe(suprafata exterioara ingrosata), - conca e (cu suprafata exterioara conca a ,folosita la suduri de colt pentru constructii supuse sarcinilor de oboseala). &upa pozitia cordonului de sudura fata de directia sarcini imbinarile sudate pot fii$ - frontale - laterale - combinate &upa continuitate ,imbinarile sudate pot fii$ - continuie - discontinui,putind fii dispuse fata in fata sau in zigzag.

Elementele componente ale unei suduri


Imbinarile sudate se compun din metalul de baza si cusurtura .

Metalul de baza este metalul sau aliajul care se sudeaza . Metalul de adaos este metalul sau aliajul sub forma de erge ,sirma sau pulbere ,care se introduce suplimentar in zona de sudare ,in ederea umpleri spatiului dintre piese .

Cusutura rezultata prin solidificarea bai de metal topit care se formeaza intre marginile metalului de baza ,din metalul depus si metalul de baza . Rostul de sudura este spatiul format intre marginile piesei pregatite in ederea imbinari orin sudare .'ormarea rostului este necesara din punct de edere tehnologic, pentru a se putea realiza o patrundere corespunzatoare a procesului de sudare pe toata grosimea materialului .

Cusatura se compune din mai multe rinduri de sudura, fiecare rind fiind optinit in timpul unei treceri de-a lungul cusaturi . Pentru calitatea cusaturi prezinta un deosebit interes patrunderea sudurii ,care reprezinta adincimea de topire a metalului de baza .

Zona influientata termic este portiunea metalului de baza din apropierea cusaturi a carei proprietati s-au modificat in urma procesului de sudare .

Imbinarile sudate se clasifica in functie de pozitia reciproca a pieselor de imbinate .'ormele si dimensiunile rosturilor sunt determinate de formele imbinarilor sudate .

a) !osturile imbinarilor sudate cap in cap $ rosturi in forma de I rosturi in forma de (

rosturi in forma de ) rosturi in forma de * rosturi asimetrice rosturi simetrice b) !osturile imbinarilor sudate in colt(unghi reciproc de +,,) -. c) !ostul imbinarilor sudate in . 'ormele si dimensiunile rosturilor sunt standardizate in functie de procedeul de sudare si calitatea materialului de baza . &ispoziti ele utilizate pentru fabricarea constructiilor sudate se clasifica in functie de scopul lor si anume$ - dispozitive de ansamblare- montare , care ser esc la fixarea elementelor constructi e in pozitie de sudare - dispozitive de sudare ,care ser escla realizarea cordonului de sudare in poziti cit mai a antaloase . In functie de metoda de sudare aboptata la sudare si debitarea metalelor si aliajelor se folosesc o serie de utilaje . #stfel ,daca se considera doua grupe mari de metode de sudare ( sudare cu gaze si sudare electrica ) se folosesc urmatoarele utilaje principa$ - la sudarea cu gaze sunt necesare$ recipiente cu oxigen pre azute cu reductoare de presiune , generatoare de acetilena, arzatoare, materiale de adaos. - la sudarea electrica sunt necesare $ utilaje pentru alimentarea cu curent electric, portelectrod,clesti, ciocane , dalti ,etc.

# ramescu -ucian /abriel %lasa a 0II-a S& !P

S-ar putea să vă placă și