PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE
CALIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE

DOMENIU: Mecanic
CALIFICARE: Lacatus mecanic prestari servicii

TEMA:
EXECUTIA OBIECTELOR DE
UZ GOSPODARESC

1
Argument….………………………………………………………….3

Capitolul 1
Caracteristicile constructiilor metalice.……………………………….….4
Conditii de utilizare a constructiilor metalice….…………………….…..4
Clasificarea confectiilor metalice……………….……………………......5
Obiecte de uz gospodaresc……………………………………………….
Asamblari si organe de asamblare…………….……………………........6
Tehnologia asamblarii subansamblurilor……….…………………….….7

Capitolul 2
Asamblari nedemontabile…………………………………….……….....8
Asamblari prin nituire……………………………………………..….….9
Asamblari prin sudare…………………………………………………..13
Asamblari prin lipire……………………………………………………18

Capitolul 3
Asamblari nedemontabile………………………………………………23
Asamblari cu filet……………………………………………………….24
Asamblari prin pene…………………………………………………….25
Asamblari prin caneluri…………………………………………………25

Capitolul 4
Norme de tehnica securitatii muncii……………………………………28
Anexe…………………………………………………………………...30

2
 Activitatile gospodaresti sunt numeroase si variate, si de aceea gama
de obiecte si scule de uz gospodaresc este practic nelimitata.
Tendinta ultimilor ani este sa se inlocuiasca materialele metalice ca
materiale de baza, mai ales in cazul confectiilor metalice care nu sunt supuse
la eforturi dinamice mari. Tehnologii de ultima ora promoveaza materiale
usoare, cu proprietati asemanatoare otelului, care vor lua locul acestuia.
Materialele plastice au, de asemenea, o mare raspandire in absolute toate
ramurile industriei.
Totusi, materialele metalice continua sa fie utilizate chiar si in cazul
sculelor si obiectelor de uz gospodaresc.
Confectiile metalice prezinta urmatoarele avantaje;
-Sunt mai usoare, deoarece rezistentele admisibile ale otelului sunt
mult mai mari decat ale celorlalte materiale de constructie . Aceasta face ca
piesele de otel sa aibe dimensiuni si greutati mai mici decat piesele din alte
materiale destinate acelorasi solicitari
-Durata de utilizare a confectiilor metalice este foarte mare;
-Volumul manoperei de executie si de montaj este redus. Prin
uniformizarea detaliilor si prin folosirea unor forme constructive simple se
poate ajunge la un consum si mai redus de manopera.
-Materialul confectiilor metalice se recupereaza dupa montarea
acestora, prin retopire sau chiar refolosire

Prezentul proiect contine diferite metode de asamblare a confectiilor

metalice, grupate pe capitole: capitolul 1 cuprinde cateva consideratii in
legatura cu confectiile metalice, capitolul 2 trateaza asamblarile
nedemontabile utilizate pentru realizarea obiectelor de uz gospodaresc si a
constructiilor metalice in general, capitolul 3 descrie metodele de asamblare
demontabila, iar capitolul 4, norme de tehnica securitatii muncii la
asamblare; in anexe sunt incluse imagini ale diferitelor obiecte de uz
gospodaresc.

CAPITOLUL 1
3
 Materialele de constructie uzuale sunt; lemnul, otelul, zidaria de caramida sau de
piatra, betonul cu sau fara armate etc. Fiecare material este folosit la tipul de
constructie corespunzator caracteristicilor sale.
Aceste caracteristici sunt de doua feluri si anume;
-Catacteristici care privesc materialul propriu-zis (omogenitatea, proprietatile
mecanice, comportarea in timp, la transport si la prelucrare)
-Caracteristici care privesc executarea constructiei (tehnica de executie,
comportarea in exploatare, estetica).
Privit din punct de vedere al acestor caracteristici, otelul prezinta urmatoarele
avantaje fata de alte materiale de constructie; este un material omogen si are proprietati
mecanice superioare tuturor celorlalte materiale. Rezistenta sa la intindere, la
compresiune si la inconvoiere solicitari intalnite la cele mai multe elemente ale
constructiilor, sunt dintre cele mai ridicate.

Din analiza avantajelor si dezavantajelor pe care le prezinta confectiile metalice,

rezulta ca domeniul de utilizare a lor nu este limitat decat de factori economice ca;
disponibilul de laminate de otel, costul ridicat al otelului si gradul de dezvoltare al
capacitatii inteprinderilor de constructii metalice.
In timpul exploatarii constructiile metalice necesita o supraveghere continua si
lucrari periodice de intretinere. Pentru confectiile metalice care nu prezinta pericol de
accidentare in timpul exploatarii lor, supravegherea permanenta este necesara pentru a
prelungi cat mai mult durata de viata a constructiei. In acest sens, se recomanda ca acele
constructii care sunt montate in exterior, supuse agentilor atmosferici si intemperiilor, sa
fie protejate periodic, sau cand se constata ca au suferit degradari, prin amplificarea de
straturi de vopsea, in raport cu conditiile de mediu in care functioneaza constructia.

Clasificarea confectiilor metalice

4
 Pentru o clasificare a confectiilor metalice trebuie separate constructiile
metalice de tip usor si foarte usor.

Confectiile metalice pot fi grupate in functie de rolul pe care

trebuie sa-l indeplineasca si anume

Confectii metalice:
 pentru inchiderea spatiilor exterioare sau interioare a cladirilor, in scopul izolarii
impotriva agentilor atmosferici sau ptr asigurarea dotarilor interioare:
 usi
 ferestre, hublouri
 luminatoare
 vitrine
 ventilatii
 tambuchiuri, teuge
 pentru siguranta si protectie:
 grile la usi si la ferestre
 balustrade pentru scari
 grilaje pentru balcoane
 imprejmuiri pentru porti
 pentru scule si unelte pentru activitati gospodaresti:
 greble, furci
 cazmale
 foarfeci pentru vie
 lopeti
 palnii
 mistrii
 clesti de diferite tipuri
 scafe
 farase
 executate din fier forjat:
 grile si grilaje la usi
 ferestre
 balcoane
 scari
 lampi
 semineuri
Realizarea in continuare a unei productii sporite de otel asigura necesarul de
laminate ptr confectiile metalice. Cu toate acestea, trebuie sa se aiba in vedere economia
de metal – sarcina principala la elaborarea proiectelor – otelul trebuind sa fie folosit
numai in acele constructii in care nu poate fi inlocuit cu alt material
Pentru confectiile metalice usoare, tendinta este de inlocuire a materialului
metallic (laminate de otel) cu alte materiale ale caror caracteristici se incadreaza in
cerintele produselor. Materialele plastice au o tot mai mare pondere ca material de baza
pentru micile ustensile de uz gospodaresc. Totusi, materialele metalice, datorita
avantajelor prezentate, continua sa fie utilizate.

5
 Dezvoltarea ampla a industriei, cresterea productiei si a productivitatii au avut ca
urmare micsorarea numarului micilor ateliere mestesugaresti in care se produceau unelte
si scule traditionale. Productia de unicate a fost inlocuita de productia de serie mare,
munca mestesugarului a fost preluata de masini de mare productivitate: masini de
indreptat, masini de indoit, prese de mare putere, masini de sudat, etc. Cu toate acestea,
metodele de asamblare utilizate sunt aceleasi, fie ca este vorba de prelucrare manuala, fie
de procese automatizate de productie.
Gama de obiecte de uz gospodaresc este foarte larga; voi incerca o clasificare a
acestora in functie de destinatia produselor:
 Unelte pentru uz casnic:
 Galeti simple, galeti pentru fantani
 Farase
 Burlane, uluce
 Hote pentru aragaz
 Cuptoare pentru sobe, usite sobe
 Tavi
 Cazane de rufe
 Unelte pentru zidarie:
 Mistrii, mistrioare
 Gletiere
 Spacluri
 Betoniere de mici dimensiuni
 Unelte pentru gradinarit si ingrijirea animalelor:
 Lopeti
 Sape
 Greble
 Furci
 Roabe
 Feronerie (scule utilizate in constructii, cizmarie, tapiterie, etc.):
 Balamale geam
 Balamale ingropate
 Blacheuri
 Coltare
 Foraibare
 Ornamenti tapiterie

Asamblari si organe de asamblare

6
Prezentare generala:

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele
tehnologice impuse.
Rezultatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre
elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:
- prin nituire

- prin sudare
1. Nedemontabile:
- prin lipire

- prin presare
Asamblari:

- prin filet

- cu pene
2. Demontabile:
- canelate

- cu elemente elastice

Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara

deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare,
forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand
deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca apar
si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.

Tehnologia asamblării subansamblurilor

7
Procesul tehnologic de asamblare este condiţionat de felul producţiei şi de metodele
folosite în atelierele sau în secţiile de asamblare.

Succesiunea procesului de asamblare:

I. Alegerea pieselor, controlul, pregătirea pentru asamblare

Specifice producţiei de unicate şi de serie mică

Alegerea pieselor se face ţinând cont de grupele prevăzute în instrucţiuni de asamblare,

în fişele tehnologice, în planurile de operaţii şi în desenele de execuţie

Operaţii de control:

1. verificarea pieselor
2. sortarea pe grupe: a. piese bune
b. piese rebut
c. piese care mai necesită prelucrări
Pregătirea pieselor – operaţii:
 retuşare
 răzuire
 rodare
 lepuire
 lustruire
 burghierea
 alezarea
 filetarea
 spălarea

II. Asamblarea prealabilă şi pregătirea ei .

Se urmăreşte utilizarea celor mai perfecţionate dispozitive şi maşini
Se verifică montarea prealabilă înainte de a se trece la montarea generală a produsului
III. Asamblarea definitivă
IV. Verificarea funcţionării
Se realizează pe baza prescripţiilor din caietul de sarcini, după prescripţiile
tehnice din desenele de execuţie a pieselor, după fişele tehnologice şi planurile de
operaţii.

8
 CAPITOLUL 2

Asamblari nedemontabile
Prin asamblare nedemontabila, elementele componente nu mai au posibilitatea
deplasarii relative intre ele.
Asamblarile pot fi directe sau indirecte.
In cazul asamblarilor directe, legatura este asigurata nemijlocit intre elementele
componente, de exemplu prin sudare, presiune, faltuire, pansonare, refulare, stemuire,
indoire, crestare, strangere elastica etc.
Asamblarea indirecta presupune utilizarea unor elemente sau substante intermediare
de legatura, cum sunt: niturile, cordoanele de sudura, lipiturile metalice sau nemetalice
etc.

ASAMBLĂRI NEDEMONTABILE

PRIN PRIN PRIN PRIN

PRESARE NITUIRE LIPIRE SUDARE

9
 Asamblari prin nituire
Nituirea reprezinta operatia tehnologica de gaurire a elementelor asamblarii, de
montare a niturilor si de formare a capului de inchidere. Nituirea se foloseste cand
asamblarea se aliaza mai dificil prin alte metode . De exemplu, in cazul invelisului
fuselajului aeronavelor, nituirea s-a dovedit cea mai avantajoasa metoda de asamblare.
De exemplu, in cazul elementelor din materiale greu sudabile sau nesudabile, nituirea
poate fi singura metoda rationala din punct de vedere calitativ si economic.
Costul crescut prin consumul sporit de materiale si manopera, reducerea rezistentei
prin micsorarea sectiunii elementelor, etansarea redusa. Productivitatea scazuta si si
zgomotul intens determina ingustarea domeniilor de aplicare a nituirii.
Niturile sunt organe de masini utilizate pentru realizarea asamblarile indirecte,
formate dintr-o tija cilindrica sau tubulara, cu un cap initial. Al doilea cap denumit cap
de inchidere, se formeaza la montare. Forma geometrica a capetelor si dimensiunile
niturilor sunt standardizate.
Capul de inchidere poate fi realizat manual, mecanizat,sau cu exploziv.
Materialele cele mai utilizate pentru executarea niturilor sunt: otelul carbon obisnuit
OL34, OL37: alama Am63; cupru Cu5; aluminiul Al 99,5etc
Nituirile cu nituri de otel avand dimensiuni reduse (d< sau =19mm) si cele cu nituri
din aliaje metalice neferoase se pot executa manual sau mecanizat - la rece. In cazul
utilizarii unor nituri de otel avand d>20 mm, nituirea se executa la cald (prin incalzirea
nitului inaintea de formarea capului de inchidere).
Clasificarea niturilor. Dupa destinatia lor, niturile si nituirile se pot grupa in:
-nituri si nituiri de rezistenta, destinate preluarii si transmiterii anumitor forte care
au tendinta de separare a elementelor imbinate.
-nituri si nituiri de rezistenta - etansare, destinate vaselor si recipientelor in care se
depoziteaza fluide la presiuni ridicate.
Constructiv, asamblarile nituite se pot realiza:
-prin suprapunere cu o singura sectiune de forfecare a nitului;
-cap la cap cu o eclisa, cu o sectiune de forfecare, sau cu doua eclise si cu 2 sectiuni
de forfecare a nitului.

10
 ASAMBLARI NITUITE

OPERATIA LUCRARI S.D.V. -uri folosite

Curăţirea suprafeţelor
Pregătirea Aplicarea unui start de
nituirii miniu de plumb
Trasarea Punctarea centrelor Punctator
centrelor viitoarelor găuri
găurilor
Găurirea Suprapunerea pieselor Poansoane, scule speciale sau maşini de găurit
tablelor Executarea găuriri
Montarea Tablele se prind si ce Dornuri sau şuruburi
pieselor pentru centrează
nituire
Manuala
Nituirea Introducerea nitului Maşini
Strângerea pieselor specializate -
Refularea capului tijei pentru nituirea
nitului prin batere mecanica
Montarea căpuitorului - ciocane de nituit
pe capul de închidere portabile
Mecanica - prese de nituit
- maşini de nituit
prin rulare

Se verifica sa nu apară
următoarele defecte
Capul de nit prezintă
Controlul bavuri
operaţiei Piesele prezintă tăieturi
in jurul nitului
Capul de închidere a
nitului prezintă fisuri
Capul de nit nu sa
format complet
Capul de nit nu adera
suficient la suprafaţa
Capul de nit este
dezaxat fata de axa tijei

11
 Asamblari prin sudare
Sudarea este operatia de realizare a asamblarilor nedemontabile la piese
metalice sau nemetalice, prin folosirea incalzirii locale, a presiunii, a socului sau
combinat, cu sau fara folosirea unui material de adios, similar cu al pieselor de asamblat.
Prin sudare se realizeaza o legatura la nivel atomic intre piesele respective.
Rezultatul sudarii este sudura formata din materialul debaza al pieselor asamblate
cu sau fara material de adios.
Asamblarile directe obisnuite se realizeaza prin incalzire locala si presiune.
Asamblarile indirecte se obtin prin incalzire locala, folosinduse totdeauna un
metal de adios, similar cu metalul pieselor de asamblat.
In industria constructoare de masini, sudarea isi largeste continuu domeniul de
aplicare, fiind folosita in special pentru asamblarea materialelor metalice, la piese
separate sau in aceeasi piesa, ca si pentru reparatii.
Cordonul de sudura sau cusatura se formeaza prin topirea materialului de adaos si
partial a celui de baza, in baia de sudura ce apare in procesul de sudare. Se numeste
material de baza materialul din care sunt executate elementele ce urmeaza sa se
asambleze.
Sudabilitatea unui material defineste capacitatea acestuia de a se suda in bune
conditii fara defecte (fisuri, pori, incluziuni etc) printr-un procedeu tehnologic uzual.
Sudabilitatea otelului depinde de natura si procentul elementelor de aliere. Astfel de
exemplu, cresterea continutului de carbon intr-un otel scade capacitatea de sudare. Dupa
sudabilitate, metalele si aliajele se grupeaza astfel: perfect sudabile, satisfacator sudabile,
limitat sudabile, rau sudabile. D e exemplu, grupa otelurilor carbon obisnuite este perfect
sudabila prin orice procedeu. Grupa otelurilor pentru arcuri este dificil sudabila.
Avantajele si domeniile aplicare ale sudarii. In raport cu constructiile nituite,
forjate sau turnate asamblarile sudate prezinta numeroase avantaje, ca: economia de
manopera si de materiale in medie pana la 20%, deci ieftinirea si usurarea constructiilor;
posibilitatea executarii unor piese cu forme complexe si dimensiuni mari; folosirea
integrala a sectiunii pieselor asamblate; posibilitatea cresterii productivitatii muncii prin
automatizarea sau semiautomatizarea operatiei de sudare; eliminarea zgomotului
daunator produs prin nituire, usurarea muncii, siguranta mai mare la etanseitate ca si la
rezistenta a asamblarilor din piese mici etc.
Trebuie mentionat insa ca prin sudare, desi se obtin totdeauna constructii mai
usoare, uneori acestea nu sunt mai ieftine. Pentru executarea sudarii unor piese cu forme
complicate sunt necesare dispozitive speciale de pozitionat, deoarece rezistenta
cordonului sudarii depinde si de pozitionarea elementelor supuse asamblarii.
Detectarea defectelor de executie – inspecial lipsa de omogenitate – este mai
dificila decat in cazul nituirii, necesitand aparatura speciala si calificare inalta. Un alt
dezavantaj il constituie sensibilitatea sporita la solicitari variabile sau prin soc si
necessitate adetensionarii pieselor sudate:
Sudarea este folosita ca tehnologie de asamblare a doua sau mai multe piese ca
procedeu de fabricatie prin combinare cu alte operatii tehnologice (stantare, matritare,
etc) cat si ca metoda de reparatie sau inlaturare a unor defecte.
Se deosebesc doua procedee diferite de executie a ansamblurilor sudate;
-sudarea prin presiune;
-sudarea prin topire.

12
 Sudarea prin presiune se produce fara adaos de de metal, cu sau fara incalzire
locala. Cand se foloseste incalzirea locala, zonele respective se aduc la temperature de
sudare, apoi se preseaza puternic.
Sudarea prin presiune, in puncte sau in linie, se aplica in special la asamblarea
tablelor subtiri.
Sudarea prin topire se realizeaza uneori fara adaos, de metal, in care scop atat
zonele supuse asamblarii, cat si materialul de adaos se incalzesc pana la topire. Cele mai
obisnuite procedee de sudare prin topire sunt: sudarea cu flacara de gaze (oxiacetilenica);
sudarea cu arc electric (electrica), la care sursa termica este arcul electric si sudare acu jet
de plasma.
Forma rosturilor. Cele mai obisnuite forme ale rosturilor sunt in functie de
grosimea elementelor asamblarii: I – V – X – K – U. Pentru asigurarea unui cordon de
sudura omogen, rostul se executa cat mai uniform si cu suprafete curate.
Pozitia farmarii cordonului de sudura, mai avantajoasa din punctual de vedere al
calitatii si rezistentei, este cea orizontala. In celelalte cazuri, rezistenta cordonului de
sudura este mai redusa.

Tehnologia sudării cu arc electric

Se parcurg următoarele etape:

Alegerea sursei de curent şi tipul electrozilor - funcţie de materialul şi dimensiunile
pieselor de asamblat
Pregătirea pieselor – curăţirea de oxizi şi grăsimi, trasarea, debitarea, prelucrarea
marginilor pieselor, aşezarea în poziţia în care se vor suda,
verificarea dimensională a rostului, a poziţiei pieselor şi a
gradului de curăţire
Sudarea propriu- zisă
Sudarea tablelor în poziţie orizontală - electrodul trebuie să fie în permanenţă inclinat la
un unghi de 15- 450 faţă de poziţia verticală.
În timpul sudării electrodul pendulează
transversal pentru obţinerea lăţimii cusăturii.
Sudarea tablelor groase – se face în mai multe straturi subţiri ca să nu apară tensiuni
termice
Controlul îmbinărilor - verificarea rosturilor înainte de sudare
- detectarea defectelor din zonele greu accesibile se realizează cu
aparate speciale: endoscopul
Avantaje:
- fata de constructiile nituite, folosirea completa a sectiunii pieselor prin
eliminarea gaurilor, lipsa zgomotului, etansare sporita, economie de
material;
- se pot obtine ansamble cu forme mai complexe
- posibilitatea automatizarii si semiautomatizarii.

Dezavantaje:
- sunt mai sensibile la solicitari variabile si vibratii;
- calitatea sudurii nu este mereu uniforma (depinde de calificarea sudorului, de
mediul de lucru, de pozitia sudurii etc.)
- executia si controlul sudurilor se face de multe ori cu metode si mijloace
costisitoare;

13
 Asamblari prin lipire
Prin lipire se pot realize organe de masini pentru aparate, folosindu-se piese
separate, din acelasi material sau din materiale diferite, totdeauna insa cu material de
adaos, avand compozitia chimica diferita de a materialului de baza.
Principalul avantaj il constituie simplitatea procesului tehnologic si temperatura de
executie, care poate ajunge pana la temperature mediului ambient.
Domeniul de utilizare cuprinde atat exceptia unor asamblari noi in constructia de
masini, mai ales in industriile electrotehnica si mecanica fina, cat si repararea diferitelor
organe de masini (obiecte din otel, cupru, alama, plumb, zinc, cabluri si conducte, piese si
aparate electrice, elemente ale circuitelor electrice etc).
Lipitura se numeste compozitia interpusa intre piesele de asamblat sis e noteaza
prescurtat cu Lp. Ea are temperature de topire mai mica decat cea a elementelor supuse
asamblarii. Dupa natura lipiturii aceasta poate fi metalica si nemetalica.
Lipituri metalice. Dupa gradul rezistentei mecanice si termice, lipiturile metalice
pot fi; moi si tari.
Lipiturile metalice moi au o rezistenta la rupere Rm< 50-70 MPa si o rezistenta
termica sub 450oC. Ca lipituri, in mod obisnuit se folosesc aliaje pe baza de cositor,
pliumb, zinc etc. Standardele in vigoare cuprind urmatoarele marci de aliaje pentru lipit:
Lp 20 Sb; Lp 30; Lp 30 Sb; Lp 37; Lp 40; Lp 40 Sb; Lp 50; Lp 60; Lp 65; Lp 90. De
exemplu, prin Lp 30 se noteaza lipitura avand 30% Sn, iar restul Pb.
Lipiturile metalice tari – brazurile – au o rezistenta mecanica si termica mai
ridicata decat a celor moi (150-160 MPa si temperature de topire peste 450 oC). Lipiturile
tari cele mai uzuale se realizeaza cu alama de lipit (STAS 204): Am 42 Lp; Am 47 Lp;
Am 51 Lp; Am Si Lp; Am Sn Lp.
Suprafetele supuse lipirii se curata pana la lustrul metalic, prin decapare cu acid
azotic sau, cand sunt curatate de oxizi si impuritati; se degreseaza prin alte mijloace.
Pe scara larga se practica lipirea manuala, utilizandu-se ciocane de lipit, executate
din cupru (un bun acumulator termic).
Un procedeu modern este lipirea in cuptoare electrice sau in cuptoare reductoare
(pentru reducerea oxizilor). Acest procedeu se aplica, in general, pieselor cu dimensiuni
relative mici. In acest scop, piesele care urmeaza sa se asambleze se leaga cu sarma
pentru a se pastra contactul zonelor supuse lipirii.
Pentru imbunatatirea procesului de depunere a lipiturii se folosesc substante
auxiliare numite fluxuri. Fluxurile se prezinta sub forma de pasta, granule sau pudra si
sunt utilizate pentru dizolvarea oxizilor de pe suprafata supusa lipirii si pentru
imbunatatirea depunerii omogene a lipiturii pe suprafetele respective.
Lipituri metalice. Pentru realizarea asamblarilor cu lipituri nemetalice se
folosesc substante chimice, numite adezivi. Lipirea cu adezivi se face la rece sau la cald,
cu sau fara apasare, ca in cazul lipiturilor metalice.
Adezivi permit asamblarea elementelor din materiale diferite: lemn, hartie,
cauciuc, materiale plastice, sticla, metale, tesaturi etc.
Cleiurile formeaza o alta categorie de lipituri. Ele se folosesc pentru incleiat (lipit)
piese din lemn, tesaturi, hartie. Temperatura de regim nu trece de 60oC, iar rezistenta la
tractiune nu depaseste 20-30 MPa.
Chiturile se utilizeaza in special pentru realizare aasamblarii elementelor metalice
cu elemente nemetalice, de exemplu, portelan cu metal (sigurante fuzibile), sticla cu
metale (lampi electrice) etc. Aceste lipituri au o rezistenta satisfacatoare pana la 130oC.

14
 LIPITURI

TARI
MOI TABELUL 2
TABELUL 1
TABELUL 1

METODE S.D.V. ETAPE

Ajustarea pieselor
Cu ciocane Acoperirea cu strat de flux
de lipit Încălzirea ciocanului
Scufundarea ciocanului în soluţii
de clorură de zinc şi apoi clorură
de amoniu

Încălzirea locală folosind efectul

Prin termic
rezistenţă Topirea aliajului de lipit între
de contact piese
Presarea pieselor

TABELUL 2

Operaţii Etape
Îndepărtarea petele de grăsime, vopsea, lac
Pregătirea pieselor În tipul lipirii piesele să vină în contact, solidarizate prin
menghine sau dispozitive speciale
Asigurarea unor jocuri astfel încât să se obţină spaţii în
care va pătrunde aliajul de lipit
Metode de realizare
I. Lipirea cu flacără
- aşezarea pieselor
Încălzirea pieselor şi - acoperirea locului de lipit cu flux
depunerea aliajului de - încălzirea pieselor cu ajutorul unui arzător
lipit - metalul de adaos se aduce la locul îmbinării după ce
piesele au atins temperatura optimă
II. Lipirea în cuptor
- introducerea în cuptor a pieselor în poziţia de îmbinat
- se aşează metalul de adaos în rostul îmbinării
- acoperirea locului îmbinării cu un strat de flux
III. Lipirea cu încălzire prin inducţie
- asemănătoare cu lipirea moale numai că temperaturile
atinse sunt mai mari

15
 CAPITOLUL 3

Asamblari demontabile

ASAMBLĂRI DEMONTABILE

filetate Prin pene Prin Cu elemente

şi ştifturi caneluri elastice

16
 Asamblari cu filet
Asamblarea cu filet reprezinta imbinarea demontabila a doua sau
mai multe piese, utilizand organe de asamblare filetate de tip surub-
piulita.
Materiale folosite: oteluri aliate, oteluri carbon de calitate inferioara: OL37,
OL42, OL52, OLC 15, OLC 20, AUT 30, AUT 40, alme, cupru, mase plastice, aliaje
neferoase.
Avantaje:
- pot fi usor montate si demontate fara a fi necesar un utilaj costisitor;
- pot fi transmise forte de strangere mare;
- permite reglarea usoara a surubului si a piulitei.
Dezavantaje:
- acest tip de asamblare datorita fortelor de strangere mari conduc la
modificarea dimensiunilor surubului implicit ruperea acestuia.

SCULE FOLOSITE LA MONTAREA SI DEMONTAREA

SURUBURILOR SI A PIULITELOR

Pentru realizarea unei imbinari filetate este necesar sa se aplice un cuplu asupra unia
din cele doua elemente prevazute cu filet. Pentru aplicarea acestui cuplu se folosesc
unelte construite functie de configuratia partii de actionare a organelor filetate. Aceste
unelte pot fi impartite, pe baza formei partii de prindere, in:
 chei fixe, utilizate la montarea suruburilor, a piulitelor sau a pieselor filetate,
avand parti de prindere poligonale;
 chei speciale, destinate montarii si demontarii suruburilor si piulitelor obisnuite
sau speciale;
 chei dinamometrice si chei limitatoare, folosite pentru strangerea suruburilor sau a
piulitelor si masurarea momentului de rasucire la primele, respectiv limitarea
fortei de strangere la ultimele;
 surubelnite, destinate montarii si demontarii suruburilor cu crestatura sau cu locas
in cruce;
 surubelnite cu decuplare automata, asemanatoare cheilor limitatoare, pentru
suruburi cu cap crestat.

TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE

Pregatirea asamblarii presupune si verificarea elementelor de asamblare (cu filet),

dar si a pieselor care se asambleaza, privind: executia corecta a filetelor, executia corecta
a gaurilor de trecere, curatarea suprafetelor.
Realizarea asamblarilor cu suruburi si piulite cuprinde urmatoarele faze:
 se introduc suruburile in gaurile pieselor de asamblat;
 se prind usor piulitele;
 se actioneaza asupra piulitelor pana se obtine strangerea prescrisa a pieselor.
Realizarea asamblarilor cu suruburi fara piulite cuprinde urmatoarele faze:
 se introduce surubul prin gaura de trecere a piesei sau a pieselor de asamblat;
 se insurubeaza in gaura filetata (cu mana);

17
  se actioneaza asupra suruburilor pana la asigurarea strangerii corespunzatoare a
pieselor de asamblat.
Asamblari prin pene
Reprezinta asamblari demontabile a doua sau mai multe piese cu axa
longitudinala comuna, utilizand ca organe de masini penele. (ex: arbore-butuc)
Materiale utilizate: OL32, OL37, OL52, mase plastice.
Cu aceste elemente se pot realiza asamblari simple, relative precise, cu gabarit
redus, ieftine si cu montare-demontare rapida: Dintre principalele dezavantaje ale
asamblarilor cu pene se mentioneaza: introducerea unor concentratori de tensiune
periculosi atat in arbore cat si in butuc, datorita variatiei bruste a sectinii in zona de
montaj, deformarii pieselor asamblate prin baterea penei inclinate. Aceste neajunsuri le
limiteaza domeniul de aplicare in constructia unor masini moderne, de mare putere si
turatie.
Avantaje:
- simplitatea imbinarii;
- precizia imbinarii;
- cost scazut;
- montare/demontare rapida.
Dezavantaje:
dezavantajul apare in urma montarii sau demontarii rapide

Asamblari prin caneluri

Asamblarile prin caneluri este un caz particular al asamblarilor cu pene
logitudinale, diferenta fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc formand corp
comun cu angrenajul cu caneluri.
Comparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje:
 capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit;
 rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate;
 evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie mai

pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene paralele. Sunt
folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc.
Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectandu-
se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare. Asamblarile
mobile se folosesc la cutiile de viteze – roti baladoare

Asamblarile prin caneluri triunghiulare –standardele– avand o buna rezistenta

la solicitarea de incovoiere – se recomanda pentru asamblarile fixe; pot prelua sarcini
mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri.
Asamblarile zimtate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil triunghiular cu
un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se folosesc pentru
solidarizarea parghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna fixare.

18
 Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile, suprafetele
active se durifica printr-un tratament termic sau termochimic pentru marirea rezistentei la
uzura, rectificandu-se – dupa tratament – suprafetele de centrare.

CAPITOLUL 4

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Asamblari nituite:
Pentru evitarea accidentelor, in timpul nituirii trebuie respectate urmatoarele
reguli:
-piesele de nituit (tablele) san u prezinte bavuri deoarece pot produce taieturi sau
zgarieturi ale mainilor;
-folosirea ochelarilor de protectie pentru protejarea ochiilor de eventualele aschii ce se
pot desprinde din ciocanul folosit la nituire sau din zona de batere a capuitorului care este
tratata termic;
-cand se demonteaza doua piese nituite sau cand se inlocuiesc niturile defecte, taierea
capului de nit se va face in fata unui ecran de protectie, pentru a se evita accidentarea
muncitorilor din apropriere.

Asamblari sudate:
Procesele tehnologice de sudare sunt conduse de personal calificat corespunzător
care este obligat sa-si desfăşoare activitatea in condiţiile respectării depline a normelor de
protecţie a muncii.
Pericolele pot fi evitate atât prin amenajarea corecta a posturilor de lucru, prin
respectare fluxului tehnologic si a operaţiilor prevăzute, prin manevrarea corecta a
pieselor, accesoriilor si utilajelor indicate fara improvizări, precum si prin utilizarea
materialelor de protecţie corespunzător.
Pericolul producerii incendiilor se va evita respectând condiţiile legale prevăzute
in acest scop (interzicerea depozitarii sau manipulării materialelor inflamabile, volatile
sau explozive in secţia unde se sudează, prevederea pereţilor ignifugi, depozitarea
adecvata a buteliilor de gaze )
Electrocutările vor fi evitate in cazul utilajelor de sudare prin impamantarile
obligatorii ale acestora, prin utilizarea cablurilor utilizate cu legături stabile, a cleştilor
izolaţi si a echipamentelor de protecţie adecvate (mănuşi, bocanci, cu talpa izolatoare,
covoare de cauciuc)
Protecţia împotriva radiaţiilor ultraviolete sau infraroşii periculoase pentru ochi, se
face cu ajutorul mănuşilor, sau a ochelarilor cu filtre de lumina adecvate.
In general toate echipamentele si utilajele vor fi deconectate sau scoase din funcţiune
la terminarea operaţiilor de sudare si vor fi poziţionate după indicaţiile specifice.

Asamblari prin lipire:

Pentru protejarea mainilor se vor utiliza manusi de protectie. Acizii se vor pastra in
vase de sticla cu dopuri etanse.
Incalzirea ciocanelor de lipit se va face in locuri special amenajate.
Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie atunci cand se face lipirea cu flacara.

Asamblari filetate:
19
 Indepartarea aschiilor ramase in urma filetarii se va face numai cu o maturica sau
cu o pensula. La utilizarea masinilor pentru filetat se vor respecta aceleasi masuri ca si la
gaurire.

Bibliografie

1. Cultura de specialitate, Domeniul Mecanic, manual pentru clasa a IX-

a, Scoala de Arte si Meserii, Ion Ionescu si altii, Editura Crepuscul,
Ploiesti, 2004
2. Masini si utilaje industriale, manual pentru licee industriale si de
matematica-fizica cu profil de mecanica, I. Gheorghe, M. Voicu, I.
Paraschiv, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980
3. Utilajul si tehnologia meseriei, Lacatus constructii de masini, manual
pentru clasele a XI-a si a XII-a, licee industriale, V. Jinescu si
colectivul, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992
4.

20
 

21
 Galeti din tabla neagra, zincata 10 l

Palarii de protectie, usite mari si mici pentru sobe

 
22
Lopeti patrate, cazmale

23
Coltare, blacheuri, ornamenti tapiterie

Cleste popnituri

Nit auto filetat

Piulita crenelata

24
 Nituri

Suruburi

Saibe

25