Sunteți pe pagina 1din 338

EXAMEN ATESTAT

2013

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BALCESCU”

OLTENITA

EXAMENUL DE ATESTAT

an scolar 2012-2013 Calificarea profesionala

TEHNICIAN PRELUCRĂRI LA CALD

TEMA

ELABORAREA FONTEI ÎN CUPTOARE ELECTRICE CU ARC

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

Clasa

2013

Autor:

Indrumator atestat,

1

EXAMEN ATESTAT

2013

CUPRINS

1. Tema atestatului

1

2. Cuprinsul

2

3. Argumentul

3

4. Fontele.

5

4.1.Aliaje Fe-C

5

4.1.1.Generalitati

5

4.1.2.Clasificarea fontelor

6

4.1.3.Fontele de turnatorie

6

4.1.4.Fontele cenusii

6

4.1.5.Fontele maleabile

8

4.1.6.Fonte speciale

9

4.2.Fonte utilizate in constructia de masini

11

5. Cuptoare electrice cu arc

12

5.1.Schema de principiu

12

5.2.Clasificare si domenii de utilizare

13

5.3.Stabilitatea arcului electric

14

5.4.Reglarea automata

14

5.5.Cuptoare electrice cu arc si rezistenta

16

5.6.Cuptoare electrice cu arc in vid

17

5.7.Cuptoare de incalzire cu plasma

19

5.8.Cuptoare cu fascicul de electroni

21

6. Functionarea.Exploatarea si intretinerea cuptoarelor electrice cu arc

22

7. Elaborarea fontelor in cuptoare electrice cu arc

25

8. Masuri de protectia muncii la elaborarea fontelor in cuptoare cu arc

26

9. Bibliografia

28

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

2

EXAMEN ATESTAT

2013

3.ARGUMENTUL

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini pro- cesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie

Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoş- tinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene pre- supune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.

Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe.

Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativi- tatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

3

EXAMEN ATESTAT

2013

Lucrarea de atestat ELABORAREA FONTEI ÎN CUPTOARE ELECTRICE CU ARCimpli- ca elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in do- meniul tehnic.

Lucrarea esie conceputa in trei mari sectiuni:

1. Fontele.Clasificarea fontelor.Utilizari

2. Cuptoare electrice cu arc

3. Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Prima sectiune abordeaza considerente tehnice legate de aliajele Fe-C din categoria fontelor.Prin sursele de documentare tehnica furnizate de serviciul Internet-Fontelewww.scribd.com lucrarea prezinta cele mai importante aspecte tehnice legate de aceasta categorie de aliaje Fe-C.O lucrare de referinta ,in acelasi sens, o reprezinta Stiinta si ingine- ria materialelor”-abordabila de pe site-ul www.regielive.ro

Subcapitolele „Fontele” si „Fonte utilizate in constructia de masini”, aduc in lucrare standardele implementate in Romania pe baza standardelor europene actuale.

In a doua sectiune a lucrarii se aprofundeaza tipurile constructive de cuptoare elec- trice cu arc.Pe baza lucrarii „Utilajul si tehnologia turnarii aliajelor” , tematica abordata adu- ce precizari legate de partile componente, caracteristicile tehnice ale utilajelor,exploatarea si intretinerea lor.

In a treia sectiune se analizeaza tehnologiile de elaborare a fontelor in cuptoarele electrice cu arc, prin etapele de preincalzire, topire si supraincalzire a incarcaturii.

Normele de protectia muncii la elaborarea fontelor in cuptorele electrice cu arc intregesc structura lucrarii.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta cheie legate de utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, lucrul in echipa.

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

4

EXAMEN ATESTAT

2013

4.FONTELE

4.1.ALIAJE Fe-C

4.1.1.Generalitati

Aliajele fier-carbon numite fonte şi oţeluri sunt cele mai cunoscute materiale metalice uti- lizate în tehnică datorită răspândirii largi în scoarţa pământului a materiilor prime din care provin, metalurgiei relativ simple, proprietăţilor fizicomecanice bune şi care pot fi modifi- cate în limite largi prin aliere şi tratamente termice, preţului de cost relativ scăzut, posibil- ităţilor de prelucrare prin toate procedeele tehnologice existente şi reciclării prin retopire. Fierul este un metal de culoare cenuşie-albăstruie. Fierul se prelucrează bine prin defor- mare plastică la cald şi la rece, se sudează, se lipeşte şi are o aşchiabilitate bună. Elementul principal de aliere a fierului este carbonul care, chiar în cantităţi mici, îi schimbă proprietăţile, conţinutul de carbon constituind de fapt criteriul principal de clasifi- care a fontelor şi oţelurilor. Aliajele fier-carbon mai conţin mangan, siliciu, fosfor, sulf etc. Manganul se introduce voit în aliaj, mărindu-I duritatea şi rezistenţa la uzură, siliciul provine din sterilul minereurilor, mărindu-I elasticitatea şi rezistenţa la oboseală, iar fosforul şi sulful sunt elemente dăunătoare care nu se pot înlătura complet şi provin din cocs, iar în cocs, din cărbuni. Fosforul produce fragilitate la rece, iar sulful, fragilitate la cald. Desigur, fierul se poate alia cu orice cantitate de carbon, dar din punct de vedere tehnic in- teresează doar aliajele fier-carbon care conţin 0,006…6,67 % C. Practic, se utilizează oţeluri cu până la 1,5 % C şi fonte cu până la 4,5 % C.

Tabelul 4.1.1.Proprietatile fizico-mecanice

la 4,5 % C. Tabelul 4.1.1.Proprietatile fizico-mecanice 4.1.2.Clasificarea fontele Elaborarea fontei in cuptoare

4.1.2.Clasificarea fontele

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

5

EXAMEN ATESTAT

2013

Fonta este un aliaj fier-carbon care conţine 2,11…6,67 % C şi în cantităţi mici, mangan, siliciu, fosfor, sulf etc. Ea se obţine într-o instalaţie complexă numită furnal, din minereuri de fier şi mangan, fondanţi pentru formarea zgurei, combustibili prin arderea cărora se dez- voltă căldura necesară topirii materiilor prime solide şi comburant (aer îmbogăţit în oxigen) pentru întreţinerea arderii. În urma unor reacţii fizico-chimice complexe, din furnal rezultă fontă, zgură şi gaz de furnal. Proprietăţile fontelor variază în limite largi, în funcţie de structura acestora, astfel:

masa volumică ρ = 7…7,7 kg/dm 3 ;

rezistenţa la rupere Rm = 10…150 daN/mm 2 ;

alungirea relativă A = 0,2…25 %, rezilienţa KCU = 0…17 daJ/cm 2 ;

duritatea Brinell HB = 120…700 daN/mm 2 .

Fontele au proprietăţi slabe de forjabilitate şi sudabilitate, dar se toarnă uşor şi au o capacitate bună de amortizare a vibraţiilor, fapt pentru care se utilizează la construcţia bati- urilor maşinilor-unelte. De asemenea, se utilizează cu precădere la fabricarea unor piese turnate care au proprietăţi mecanice bune şi preţuri de cost mai scăzute decât ale celor de- formate plastic sau sudate. În cea mai mare parte însă fontele sunt destinate elaborării oţe-

lurilor, prin reducere indirectă.

4.1.3. Fonte de turnătorie ( secundare)

Fontele de turnătorie sau secundare sunt fonte de a doua fuziune, elaborate în

cubilouri sau cuptoare electrice şi destinate turnării pieselor în construcţia de maşini. După structură şi destinaţie pot fi: cenuşii, maleabile şi speciale.

4.1.4. Fonte cenuşii.

ş ii, maleabile ş i speciale. 4.1.4 . Fonte cenuşii. Fig.4.1.4.1.Fonte cenusii Propriet ăţ ile fizico-chimice

Fig.4.1.4.1.Fonte cenusii

Proprietăţile fizico-chimice ale acestor fonte sunt influenţate de forma, distribuţia, canti- tatea şi dimensiunile grafitului .

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

6

EXAMEN ATESTAT

2013

a) - Fonta cenuşie cu grafit lamelar are grafitul sub formă de lamele cu vârfurile as-

cuţite (fig.3.5.a), ceea ce conduce la concentrarea tensiunilor şi caracteristici mecanice rela- tiv slabe (Rm 250 N/mm 2 , A = 0,5 %, HB = 120…187 daN/mm 2 ). Caracteristicile mecanice se îmbunătăţesc prin adăugare de calciu, bariu sau stronţiu, obţinându-se grafit lamelar cu vâr- furi rotunjite sau prin adăugare de cesiu şi magneziu, obţinându-se grafit vermicular (Rm = 300…450 N/mm 2 , A=0,8…5%) . Fontele cenuşii cu grafit lamelar se simbolizează atât în formă alfanumerică (cu ajutorul literelor şi al cifrelor), cât şi în formă numerică (SR EN 1561:1999). Numărul din simbolizarea alfanumerică reprezintă rezistenţa minimă de rupere la tracţiune, exprimată în N/mm2 (EN-GJL-100). Tot din această categorie face parte şi fonta turnată în piese pentru maşiniunelte (STAS 8541-86), simbolizată prin literele FcX, urmate de valoarea rezistenţei minime la tracţiune, exprimată în N/mm2 (FcX 200). În tabel se prezintă mărcile standardizate în România ale acestei fonte. Aceste fonte se utilizează îndeosebi pentru turnarea batiurilor, meselor şi ghidajelor maşinilor-unelte, dar şi pentru corpuri de pompe, cilindri, discuri şi roţi mari. Tabelul 4.1.2.1.

cilindri, discuri ş i ro ţ i mari. Tabelul 4.1.2.1. Fig.4.1.4.2.Batiu b) - Fonta cenuşie cu
cilindri, discuri ş i ro ţ i mari. Tabelul 4.1.2.1. Fig.4.1.4.2.Batiu b) - Fonta cenuşie cu

Fig.4.1.4.2.Batiu

b) - Fonta cenuşie cu grafit nodular are grafitul compactizat la maximum,

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

7

EXAMEN ATESTAT

2013

sub formă nodulară sau sferoidală , efectul de crestătură fiind minim, ceea ce conduce la îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice (Rm = 350…900 N/mm 2 , A = 2…22 %, HB = 130…360 daN/mm 2 ). Pentru nodulizarea grafitului, în oala de turnare sau în cuptor se introduc Mg, Si, Ca, Ba şi aliaje ale acestora (modificatori). Fonta cu grafit nodular se utilizează din ce în ce mai mult, datorită proprietăţilor favorabile şi costului relativ mic, fiind folosită la confecţionarea unor piese rezistente la uzură (arbori cotiţi, roţi dinţate, segmenţi, saboţi de frână, cilindri de laminor), rezistente la coroziune (corpuri de pompe şi compresoare, elice navale) şi refractare (lingotiere, matriţe, creuzete şi ţevi pentru cuptoare). Simbolizarea se face prin literele EN ( standard european), urmate de grupul de litere GJS care reprezintă iniţialele denumirii în limba engleză a acestei fonte şi de două grupe de numere care reprezintă rezistenţa minimă de rupere, în N/mm 2 , şi alungirea minimă, în %. Uneori simbolurile sunt urmate de literele LT (temperatură scăzută) sau RT (temperatură ambiantă) şi se dau sub formă alfanumerică şi numerică.

) ş i se dau sub form ă alfanumeric ă ş i numeric ă . Fig.4.1.4.3.Arbore

Fig.4.1.4.3.Arbore cotit 4.1.5. Fonte maleabile. Fontele maleabile sunt fonte cu grafit în formă de cuiburi, obţinute din fontele albe printr-un tratament termic numit recoacere de maleabilizare a) – Fonte maleabile cu inimă albă sau fonte europene care în ruptură au culoare gri- argintie la interior şi mai închisă spre exterior. Ele se obţin din fontele albe printr-o re- coacere de maleabilizare care constă în încălzirea materialului la 950…1000 ºC, timp de 75

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

8

EXAMEN ATESTAT

2013

ore, într-un mediu oxidant de minereu de fier care favorizează decarburarea stratului super- ficial, urmată de o răcire lentă. Fonta maleabilă cu inimă albă se simbolizează fie în formă alfanumerică, fie în formă numerică (SR EN 1562:1999), simbolul alfanumeric fiind format dintr-un grup de patru litere (GJMW) care reprezintă iniţialele denumirii în limba engleză a acestei fonte, urmat de un număr care reprezintă rezistenţa minimă la tracţiune, în N/mm 2 şi de o cifră care reprezintă alungirea minimă la rupere, în % (EN-GJMW- 350-4 b) – Fonte maleabile cu inimă neagră sau fonte americane care au o culoare mai închisă la interior (cenuşie-neagră) şi mai deschisă spre exterior. Se obţin din fontele albe printr-o recoacere de grafitizare care constă în încălzirea materialului la 950 ºC, timp de 50…60 ore, într-un mediu neutru (nisip cuarţos spălat), urmată de o răcire lentă. Ca urmare, sunt fonte nedecarburate, grafitul prezentându-se sub formă de carbon de recoacere. Proprietăţile mecanice ale fontelor maleabile se situează între cele ale fontelor cenuşii cu grafit lamelar şi cele ale oţelurilor turnate (Rm = 300…800 N/mm 2 , A = 1…12 %, HB = 150…320 daN/mm 2 ) şi se utilizează la turnarea pieselor mici, cu pereţi subţiri şi cu forme complicate, cum ar fi: roţi dinţate şi de lanţ, arbori cotiţi, cămăşi de cilindri, pistoane şi seg- menţi pentru motoare Diesel, bucşe, piese pentru maşini agricole, textile şi poligrafice, punţi şi cartere pentru autovehicule.

i poligrafice, pun ţ i ş i cartere pentru autovehicule. Fig.4.1.4.4.Punte motoare 4.1.6. Fonte speciale. Fontele

Fig.4.1.4.4.Punte motoare 4.1.6. Fonte speciale. Fontele speciale sau aliate provin din fontele cenuşii, albe sau maleabile şi prin aliere şi aplicarea unor tratamente termice corespunzătoare dobândesc proprietăţi mecanice şi fizico-chimice speciale. Ca elemente de aliere se utilizează Ni, Cr, Mo, Mn, W, Ti, Zr, V etc. Din categoria fontelor aliate fac parte fontele antifricţiune, de fricţiune, refractare şi austen- itice.

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

9

EXAMEN ATESTAT

2013

a) - Fonta antifricţiune sau fonta rezistentă la uzare în condiţii de frecare

cu ungere este o fontă cu grafit lamelar, nodular sau maleabilă, aliată cu Mn (7,5 …12,5%), Cr, Ni, Ti, Cu, Al şi Mg şi având un coeficient de frecare scăzut. Se utilizează la confecţionarea lagărelor, unde înlocuieşte aliajele neferoase. Se notează cu simbolul corespunzător grupei de fontă, urmat de litera A (antifricţiune) şi un număr de ordine (FcA1, FgnA2, FmA1

b) - Fonta rezistentă la uzare abrazivă sau fonta de fricţiune este o fontă albă sau

înalt aliată cu crom (1,5…28%), Ni, Mo, Cu, Mn şi Si, cu coeficient de frecare mare (0,2…0,6) şi rezistenţă la uzură ridicată. Se utilizează la fabricarea saboţilor şi discurilor de frânare, precum şi a unor piese utilizate în industria minieră şi în instalaţiile de formare şi sablare din turnătorii.

Simbolizarea fontelor rezistente la uzare abrazivă se face alfanumeric şi numeric. Sim- bolizarea alfanumerică se face prin literele EN (standard european), urmate de literele GJN (denumirea fontei în limba engleză), HV (duritatea Vickers) şi de un număr care indică valoarea durităţii Vickers

c) - Fonta refractară este o fontă aliată cu Cr, Si şi Al, rezistentă la oxidare şi cu

tendinţă mică de a-şi mări volumul la temperaturi înalte (până la 1100 ºC). Se utilizează la confecţionarea unor piese care lucrează în aer şi gaze, la temperaturi ridicate: plăci de fo- care, armături pentru cuptoare, ţevi recuperatoare de căldură, ţevi de eşapament, supape, retorte refractare. Se simbolizează cu literele Fr (fontă refractară) sau Frgn (fontă refractară cu grafit

nodular), urmate de simbolul chimic şi conţinutul mediu al elementului principal de aliere, în % (FrCr2,5, FrgnSi5).

d) - Fonta austenitică sau fonta rezistentă la temperaturi joase este o fontă înalt ali-

ată cu Ni (12…36%), Cr şi Mn, cu proprietăţi speciale: rezistenţă bună la coroziune, re- zistenţă bună la uzură în condiţii de frecare cu ungere (antifricţiune), rezistenţă la şoc termic, păstrându-şi proprietăţile până aproape la minus 200 ºC. Unele sunt magnetice, altele nemagnetice. Se folosesc la confecţionarea unor piese utilizate în industria chimică (pompe, compresoare, robinete, filtre), pentru maşini electrice (flanşe, borne, bucşe de izolatoare, carcase de întrerupătoare), piese cu stabilitate dimensională (in- strumente de măsură şi control, piese pentru maşiniunelte de precizie, matriţe pentru in- dustria sticlăriei) şi piese pentru instalaţii frigorifice utilizate până la -196 ºC. Fonta austenitică se mai numeşte criogenică, datorită rezistenţei la temperaturi inalte.

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

10

EXAMEN ATESTAT

2013

4.2.FONTE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI

2013 4.2.FONTE UTILIZATE Î N CONSTRUC Ţ IA DE MA Ş INI Elaborarea fontei in cuptoare

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

11

EXAMEN ATESTAT

2013

5.CUPTOARE ELECTRICE CU ARC

EXAMEN ATESTAT 2013 5.CUPTOARE ELECTRICE CU ARC Fig.5.1.Cuptor electric cu arc 5.1.SCHEMA DE PRINCIPIU. Topirea metalelor

Fig.5.1.Cuptor electric cu arc

5.1.SCHEMA DE PRINCIPIU.

Topirea metalelor în cuptoarele cu arc electric se bazează pe cantitatea de căldură dezvoltată în arcul electric şi transmisă prin radiaţie şarjei. Arcul electric arde între electrozi solizi şi lichizi (metalul topit), într-un mediu gazos ionizat, în prezenţa unei tensiuni electrice corespunzătoare.

în prezenţa unei tensiuni electrice corespunzătoare. Fig.5.1.1.Schema de principiu Elaborarea fontei in cuptoare

Fig.5.1.1.Schema de principiu

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

12

EXAMEN ATESTAT

2013

5.2. CLASIFICARE ŞI DOMENII DE UTILIZARE

Din punct de vedere al utilizării cuptoarele cu arc electric se clasifică în:

1. cuptoare pentru elaborarea oţelurilor,

2. cuptoare cu arc electric în vid

3. cuptoare electrice pentru reducere cu arc şi rezistenţă

4. cuptoare pentru reducere sub strat de flux 5.2.1. Caracteristicile tensiune curent ale arcului electric Caracteristicile tensiunii arcului în funcţie de curentul electric prin el pot fi statice şi dinamice. Caracteristica statică a arcului Ua = f (Ia), reprezintă totalitatea punctelor de echilibru staţionar pe care le poate lua descărcarea în arc, se referă la arcul de curent continuu şi are

o alură descrescătoare (fig. 1a); în curent alternativ , ea reprezintă variaţia valorilor eficace

ale tensiunii şi curentului arcului. Mărirea distanţei l dintre electrozi determină o creştere

a tensiunii pe arc, la aceeaşi valoare a curentului. Caracteristica dinamică Ua = f (ia), depinde de variaţia rapidă a curentului alternativ, care nu mai este urmărită fidel de tensiune, în special la curenţi mici, datorită înerţiei termi-

ce a descărcării, ceea ce se reflectă prin tensiuni diferite pe arc, la caceeaşi valoare a curen- tului . În figură se observă proprietăţile arcului de curent alternativ:

curentul trece de două ori prin valoarea zero în timpul unei perioade de variaţie a tensiunii, adică arcul se aprinde la valoarea Uap şi se stinge la valoarea Ust, de 2f ori pe secundă, f (în Hz) fiind frecvenţa tensiunii de alimentare.

arcul electric reprezintă o rezistenţă neliniară, ceea ce determină variaţia nesinusoidală în timp a tensiunii şi curentului.

nesinusoidală în timp a tensiunii şi curentului. Fig.5.2.1.Caracteristica statica Elaborarea fontei in

Fig.5.2.1.Caracteristica statica

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

statica Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc Autor: Fig.5.2.2.Caracteristica dinamica 13

Fig.5.2.2.Caracteristica dinamica

13

EXAMEN ATESTAT

2013

5.3. STABILITATEA ARCULUI ELECTRIC

Prin stabilitatea arcului electric se înţelege aprinderea acestuia după trecerea curen- tului electric prin zero şi limitarea creşterii curentului datorită alurii descrescătoare a carac- teristicii statice a arcului. La trecerea curentului prin zero, temperatura spaţiului arcului se micşorează, ceea ce conduce la deionizarea acestuia. Pentru reaprinderea arcului se impune ca tensiunea us, variabilă în timp, a sursei de alimentare să depăşească valoarea tensiunii de aprindere Uap.

u s U ap

Dacă această condiţie este îndeplinită în momentul stingerii arcului, aceasta se va reapride imediat, în caz contrar va trece un interval de timp, în care curentul prin arc va avea valoarea zero. Odată cu mărirea acestei pauze efectul deionizant este accesntuat şi Uap va creşte.

5.4. REGLAREA AUTOMATĂ A CUPTOARELOR ELECTRICE CU ARC

În timpul funcţionării cuptorului electric cu arc, pentru ca puterea dezvoltată în arc să aibă valoarea impusă, este necesar ca distanţa dintre electrozi şi încărcătura solidă sau baia de metal topit să fie menţinută constantă. Această distanţă şi deci lungimea arcului este im- pusă de tensiunea şi curentul prin arc, de temperatura şi gradul de ionizare al spaţiului de topire.

Indicatorii energetici ai cuptoarelor cu arc depind în foarte mare măsură de curentul prin arc. Variaţiile acestui curent sunt produse de modificările regimului de funcţionare, care pot fi:

lente, datorită arderii electrozilor, ridicării treptate a nivelului băii metalice, va- riaţiei temperaturii şi rezistenţei arcului la lungime constantă;

rapide, cauzate de surparea încărcăturii, care conduce la scurtcircuite sau între- ruperi ale arcului;

foarte rapide şi oscilatorii datorate fierberii metalului din baie, fluctuaţiilor ar- curilor datorate forţelor electrodinamice.

Acţiunile care modifică lungimea arcului sunt :

schimbarea condiţiilor de temperatură din cuptor prin creşterea temperaturii şarjei;

surparea încărcăturii care conduce la scurtcircuite şi la ruperea arcului;

deplasarea arcului sub acţiunea forţelor electrodinamice;

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

14

scurtarea electrozilor.

EXAMEN ATESTAT

2013

După modul de acţionare al electrozilor sistemele de reglare automată sunt: electrome- canice sau electrohidraulice acestea din urmă prezentând performanţe superioare. În am- bele sisteme măsurarea impedanţei arcului se realizează prin compararea a două tensiuni:

k1Ua – proporţională cu tensiunea arcului măsurată cu un transformator de tensiune sau direct la bornele arcului şi k2Ia – proporţională cu curentul din arc măsurat cu un transfor- mator de curent. Eliminarea neajunsurilor legate de reglajul automat al temperaturii (variaţia puterii cu pătratul variaţiei tensiunii de alimentare ceea ce duce la scăderea importantă a puterii arcu- lui; mărimea şi numărul abaterilor mărimii reglate faţă de valoarea ei prescrisă; variaţia pu-

terii cuptorului faţă de insensibilitatea regulatoarelor). Se obţine prin utilizarea sistemelor de conducere on-line şi control al temperaturii. Sistemul de reglare automată are rolul de a asigura pe cât posibil funcţionarea cupto- rului la regimul optim, înlăturând rapid perturbaţiile menţionate. Cerinţele impuse sistemelor sunt:

sensibilitatea suficientă, care să asigure regimul optim de funcţionare în limite admise

ale abaterilor ( 3

6%

la topire şi 2

4

% la afânare);

rapiditate, care să permită înlăturarea perturbaţiilor extreme; în caz contrar, prin pă-

trunderea electrodului în baie se produce carburarea metalului;

reducerea la minim a deplasărilor inutile ale electrozilor la perturbaţii trecatoare;

posibilitatea modificării puterii în arc cu o precizie de 5% ;

aprinderea automată a arcului ;

oprirea electrozilor la dispariţia tensiunii de alimentare.

La conectarea cuptorului, arcul nu este aprins, Ua este maxim, iar I = 0 şi electrodul co- boară; daca Ua este puţin mai mare decât B, se obţine că viteza de coborâre să nu fie prea mare; la scurtcircuit, Ua = 0 şi I este maxim, electrodul fiind ridicat. La dispariţia tensiunii de alimentare Ua =0 şi I = 0, - B < 0 şi electrozii sunt ridicaţi. Viteza maximă de deplasare a electrozilor este de 150 mm/s, adica 9m/minut, iar accele- raţia poate atinge 5m/s. După modul de acţionare al electrozilor, sistemele de reglaj automat pot fi electromecanice sau electrohidraulice , acestea din urmă prezentând performanţe superioare. In ambele sis- teme măsurarea impedanţei arcului se realizează prin compararea celor doua tensiuni U. Elementul de comparaţie este reprezentat de bobinele unui releu diferential, înfăşu- rarea de comandă a unei amplidine, înfăşurările de comandă ale unor amplificatoare mag- netice, un amplificator electronic, înfăşurările statorice ale unui motor bifazat sau bobina electromagnetului plonjor. Sistemele de reglare automată prezintă urmatoarele dezavantaje:

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

15

EXAMEN ATESTAT

2013

la variaţii ale tensiunii de alimentare, puterea cuptorului se modifică cu pătratul aces- tor variaţii, conducând la scăderea

importantă a puterii arcului electric;

mărimea şi numărul abaterilor mărimii reglate faţă de valoarea ei prescrisă sunt în general diferite în cele două sensuri;

apar variaţii ale puterii cuptorului datorită insensibilităţii regulatoarelor.

Aceste dezavantaje produc modificări ale puterii cuptorului, având repercursiuni impor- tante asupra timpului de topire.

5.5. CUPTOARE ELECTRICE CU ARC ŞI REZISTENŢĂ

Cuptoarele pentru reducere utilizează procese termochimice de obţinere a feroaliaje- lor, fontei, a unor reducători, a carburii de calciu, a corindonului şi a fosforului. Obţinerea feroaliajelor este posibilă prin reducerea oxizilor metalici corespunzători, din minereuri, ala temperaturi înalte, în prezenţa unui reducător. Căldura necesară proceselor termochimice se produce în arcul electric şi în rezistenţa topiturii şi zgurei. Materialul (feroaliaj, etc.) se colectează în stare topită pe vatra cuptorului şi se evacu-

ează periodic prin gurile de scurgere. Cuptoarele electrice cu arc şi rezistenţă se clasifică în:

1. Cuptoare pentru reducerea minereurilor la temperatură ridicată, în prezenţa car-

bonului, cantitatea de căldură necesară procesului termochimic producându-se în arcul elec-

tric; Materialul (fontă, feroaliaj, etc) se colectează în stare lichidă pe vatra cuptorului şi se evacuează periodic prin gurile de scurgere.

2. Cuptoare pentru grafitarea electrozilor şi obţinerea carborundului, în care căldura

se dezvoltă în cea mai mare parte în rezistenţa încărcăturii. Din punct de vedere constructiv aceste cuptoare sunt descoperite sau acoperite, în cazul degajării de gaze nocive. Baia 1 a cuptorului are formă cilindrică sau paralelipipedică, având vatra de carbon şi pereţii din şamotă, electrozii 2 sunt aproape în exclusivitate de tip Sodreberg cu autocoacere, încărcarea cu minereau a cuptorului se realizează continuu din silozurile 3, iar gazele sunt captate prin sistemul de absorbţie 4. Alimentarea cuptorului se face de la transformatoare mono sau trifazate 5, prin in- termediul reţelei scurte 6, conectată după schema triunghi nesimetric şi având o lungime mult mai redusă decât în cazul cuptoarelor cu arc pentru topit oţel, deoarece cuptoarele electrice pentru minereuri nu trebuiesc înclinate. Datorită regimului liniştit de funcţionare al cuptoarelor cu arc şi rezistenţă, bobinele pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit nu sunt necesare. Rezultă că inductivităţile totale la aceste cuptoare sunt mai mici, iar factorul de putere este mai mare decât la cuptoarele de topit oţel.

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

16

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.5.5.1. Spre deosebire de cuptoarele cu arc pentru topit oţel, unde diametrul electrodului

Fig.5.5.1.

Spre deosebire de cuptoarele cu arc pentru topit oţel, unde diametrul electrodului se alege pe baza densităţii de curent admisibile, la cuptoarele pentru minereuri diametrul elec- trodului se alege în primul rând din considerente tehnologice; în unele cazuri, acest diame- tru determină volumul spaţiului de reacţie din jurul electrodului, care influenţează direct productivitatea cuptorului.

5.6. CUPTOARE ELECTRICE CU ARC ÎN VID

Cuptoarele electrice cu arc în vid sunt cuptoare cu acţiune directă, care spre deosebi- re de cuptoarele obişnuite cu arc sau cu inducţie, permit elaborarea metalelor greu fuzibile şi active din punct de vedere chimic: zirconiu, titan, molibden, oţeluri de calitate superioară, etc.

Creuzetul folosit la aceste cuptoare este din cupru, răcit cu apă, ceea ce exclude reac- ţia metalului topit cu pereţii creuzetului. Topirea se face în vid, la o presiune de 0,1…100 torr (mm Hg), ceea ce asigură o degazare profundă a metalului şi protejarea sa contra aerului. Cuptoarele electrice cu arc în vid pot avea electrodul consumabil sau neconsumabil, primele fiind mai răspândite în industrie. Cuptorul cu electrod consumabil are electrodul confecţionat din bare, vergele sau brichete ale metalului ce urmează a fi topit. Arcul electric de curent continuu, care se for- mează între electrod şi metalul din creuzet, topeşte electrodul, făcând ca metalul acestuia să curgă sub formă de picături în creuzet. În acest mod se produce o degazare intensă a meta- lului şi volatilizarea impurităţilor, amplificată de amestecarea fazei lichide cu ajutorul unui agitator inductiv. Cristalizarea metalului are loc în contact cu pereţii răciţi cu apă ai creuze- tului. Pentru mărirea zonei de topire, electrodul trebuie să aibă secţiune mare.

17

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

EXAMEN ATESTAT

2013

Lungimea arcului, de ordinul a 10…20 mm, este menţinută constantă în tot timpul to- pirii cu ajutorul unui sistem de reglare automată a poziţiei electrodului; caracteristicile ten- siune-curent ale arcului din cuptoarele electrice cu vid sunt date în figura 9, pentru diferite metale. Ca surse de alimentare pentru cuptoarele cu arc în vid se utilizează redresoarele cu si- liciu sau seleniu, care spre deosebire de generatoarele de curent continuu rotative, simplifi- că deservirea instalaţiei şi aigură alimentarea ei economică. Pentru a mări gradul de puritate şi omogenitate a structurii metalului topit, lingoul obţinut după o primă topire este supus la o a doua topire; electrodul pentru a doua topire se confecţionează din lingoul de la prima topire.

topire se confecţionează din lingoul de la prima topire . Fig.5.5.1. 5. 5.2. Calculul cuptoarelor electrice

Fig.5.5.1.

5. 5.2. Calculul cuptoarelor electrice cu arc Fiind cunoscute caracteristicile metalului de topit, capacitatea “m” a cuptorului, temperetura de topire Өt, durata topiri (tt=1…2h pentru cuptoare cu capacitatea m sub 5t, tt = 1,5…2h pentru m=10…40t şi tt de la 2,5…3h pentru m = 80…180t), durata afânării ta, du- rata pauzei de încărcare tp se poate efectua: dimensionarea cuvei de topire, calculul termic, alegerea transformatorului cuptorului şi determinarea diametrului electrozilor .

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

18

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.5.5.2.1. Grosimea stratului refractar şi a izolaţiei termice se poate lua egală cu

Fig.5.5.2.1.

Grosimea stratului refractar şi a izolaţiei termice se poate lua egală cu înălţimea băii de metal topit, H. Grosimea căptuşelii pereţilor înclinaţi se adoptă în funcţie de puterea cup- torului, între 0,35 si 0,65m. Grosimea căptuşelii bolţii (fără izolaţie termică) este egală cu înălţimea cărămizii refractare. Calculul termic se efectuează până la temperatura de topire θt, pentru perioada de încalzire a încărcăturii. La calculul pierderilor prin pereţii laterali şi prin boltă se va lua în considerare doar 75% din grosimea acestora, deoarece stratul refractar respectiv se arde aproape 50% din cauza radiaţiei intense a arcului electric.

5.7. CUPTOARE DE ÎNCĂLZIRE CU PLASMĂ

Plasma este starea de trecere între gaz şi fluidul ionizat. Temperatura plasmei depin- de de gradul de ionizare al fluidului ionizat( raportul între densitatea de ioni în volum şi den- sitatea tuturor particulelor din acelaşi volum). Dacă gradul de ionizare se aproprie de unita- te, plasma are o temperatură ridicată, de mai multe milioane de grade Kelvin (de exemplu, în cazul fuziunii nucleare), iar dacă gradul de ionizare este mai mic de 10-4, plasma are o

temperatură de 2000

materiale greu fuzibile sau în instalaţii pentru sinteza unor produse chimice. Plasma este produsă de generatoare de plasmă, numite şi plasmatroane. Producerea plasmei se poate realiza în curent alternativ sau în curent continuu . La generarea plasmei cu ajutorul arcului electric de curent alternativ, arcul electric 1 se produce între electrozii 2 conectaţi la o sursă de curent alternativ, iar jetul de plasmă 3 se obţine prin ionizarea gazului plasmogen 4 (argon, hidrogen, azot sau un amestec al acesto-

20000

0 K. Acest tip de plasmă se utilizează în cuptoare pentru topit

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

19

EXAMEN ATESTAT

2013

ra), fiind concentrat de ajutajul din cupru 5 (răcit cu apă care circulă prin camera 6). Jetul de plasmă poate încălzi piesa 7. La generarea plasmei cu ajutorul arcului electric de curent continuu, arcul electric 1 se produce între electrodul 2 şi ajutajul din cupru 5 conectat la po- laritatea plus a sursei prin intermediul rezistenţei R. Arcul electric 1 va ioniza gazul

plasmogen 4 sub presiune şi va forma jetul de plasmă 3 (mişcarea dirijată a particulelor elec- trizate). Dacă spaţiul arcului este suficient de ionizat şi câmpul electric dintre duza 5 şi piesa de încălzit 7 este suficient de intens, arcul electric se va muta de pe duză pe piesă ; în caz contrar, va rămâne între electrod şi duză. Cuptoarele cu plasmă pot fi:

cu arc netransferat (putând topi deci şi materiale nemetalice);

cu anodul la piesă (la metalul topit aflat în creuzet);

cu catodul la piesă (având randament termic ridicat);

cu alimentare în curent continuu între anod (duză) şi catod (electrod) şi în curent al-

ternativ între duză şi piesă , unde C este catod, A este anod, P plasmă, M piesă metali- că. La cuptorul cu plasmă trifazat (cu creuzet sau cu lingotieră) , curentul alternativ asigură o conducţie prin jeturile de plasmă, iar la intersecţia acestora se găseşte metalul topit M, la care se leagă conductorul de nul al reţelei. În general, la aceste tipuri de cuptoare, puterea poate fi reglată continuu, atmosfera din cuptor poate fi controlată şi modificată după nece-

sităţi, iar repartiţia temperaturii poate fi optimizată prin variaţia înclinării jetului de plasmă.

Orientativ, cuptorul poate avea o putere necesară de 250kW, randamentul 66

debitul de gaz plasmogen de 15

Există şi generatoare cu plasmă fară electrozi, la care transformarea energiei în plasmă se

realizează prin efect Joule-Lenz cu curenţi de înaltă frecvenţă 1

struite dintr-un tub de cuarţ 1, în care se introduce gazul plasmogen 2 şi o bobină inductoare

3. Cu cât diametrul tubului de cuarţ este mai mare, cu atât puterea necesară şi debitul gazu- lui plasmogen sunt mai mari. Amorsarea plasmei se face cu argon la presiune scăzută, în prezenţa unei bare metalice încălzită prin inducţie; bara determină o anumită repartiţie a câmpului electric, asigurând ionizarea necesară amorsării.

77% şi

30

l/min pentru fiecare arzător.

30MHz.

Acestea sunt con-

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

20

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.5.7.1. După amorsare, bara se îndepărtează, iar argonul poate fi înlocuit cu alt

Fig.5.7.1.

După amorsare, bara se îndepărtează, iar argonul poate fi înlocuit cu alt gaz

plasmogen. Bobina inductoare are 2

anumită concentrare a câmpului în tub. Atât bobina cât şi tubul sunt răcite permanent cu apă sau gaz.

8

spire construite şi aşezate astfel încât să asigure o

5.8. CUPTOARE CU FASCICUL DE ELECTRONI

Încălzirea cu fascicul de electroni constă în transformarea în căldură a energiei elec-

tronilor care bombardează suprafaţa corpului de încălzit , situat în vid înaintat 10-6

mm Hg. Se realizeazăcuptoare pentru topire (metale greu fuzibile şi puternic reactive: Zr, Be, Hf, Mo, Ta, V, W, etc şi aliaje greu fuzibile), pentru retopirea deşeurilor de laminare, pentru turnarea aliajelor greu fuzibile şi a metalelor de mare puritate (nichel, cupru şi alte metale neferoase)etc. Deasemenea, există instalaţii ci fascicol de electroni pentru sudare,

metalizare, creşterea monocristalelor, precum şi pentru alte utilizări tehnice. Electronii necesari se extrag din catozi şi se accelerează spre anozi cu ajutorul unui

câmp electric stabilit în vid cu o tensiune electrică ridicată 10

producerea fasciculului de electroni( numit şi tun electronic). Aceste instalaţii sunt utilizate în principal pentru avantajele lor: puritatea lingoului, posibili-

tatea alierilor dorite, omogenitatea lingoului, reglajul energiei în zona de topire.

10-4

150kW.

Dispozitivul pentru

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

21

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.5.8.1. Puterea acestor cuptoare este de 1-2 MW, dar ea p oate să

Fig.5.8.1.

Puterea acestor cuptoare este de 1-2 MW, dar ea poate să crească prin utilizarea si- multană a mai multor dispozitive pentru producerea fasciculului de electroni. În afară de instalaţiile de topire cu puteri relativ mari, există şi instalaţii moderne de topire zonală, creşterea monocristalelor, sinterizare, metalizare, sudare fină, care au, în general, puteri mici şi sunt dotate cu mecanisme auxiliare de reglare a poziţiilor relative ale piesei de încălzit şi sursei de electroni.

6.FUNCTIONAREA.EXPLOATAREA SI INTRETINEREA CUPTOARELOR ELECTRICE CU ARC

Cuptoarele electrice cu arc sînt agregatele de bază din turnătoriile de oţel, fi- ind însă întîlnite şi în turnătoriile de fontă. Sursa principală de căldură în cazul elaborării în cuptorul electric cu arc provine de la arcul electric (95%), restul de 5% provenind de la reacţiile exoterme şi din ar- derea electrozilor. Arcul electric se formează prin ionizarea gazelor din spaţiul dintre electrod şi încărcătură ca urmare a emisiei de electroni de către catod (electrodul).

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

22

EXAMEN ATESTAT

2013

Zidirea bolţii. Bolta se zideşte pe un şablon care are profilul interior al acesteia, prevăzut cu repere pentru locurile unde urmează a fi lăsate orificiile de introducere a electrozilor. După aşezare pe şablon a inelului metalic se montează cărămizile de reazem, apoi se zidesc în cercuri concentrice de la periferie spre centru, cărămizile- Zidirea pereţilor se execută diferit la cuptoarele bazice şi la cele acide. La cuptoarele bazice se realizează stratul de termoizolare din azbest sau vată de sticlă (15 mm) şi cărămizi de şamotă uşoară (65 mm). Stratul refractar din interior se zideşte din cărămizi de magnezită sau din mase refractare magnezitice livrate sub formă de blocuri (calupuri). La cuptoarele acide, ca material termoizolant serveşte un strat de azbest şi unul din mase refractare folosite la baterea stratului. Inelul bolţii asigură susţinerea întregii construcţii refractare a bolţii cuptorului. în afara rolului de susţinere, inelul trebuie să asigure şi răcirea bolţii cu apă de răcire. Dispozitivul de basculare asigură înclinarea cuptorului în vederea evacuării topitorii, putînd să fie de mai multe tipuri: hidraulic, cu cremalieră şi cu excentric. Dispozitivul de susţinere şi manevrare a electrozilor are rolul de a menţine elec- trozii în poziţie verticală şi de a-i manevra la distanţe optime de nivelul încărcăturii şi a băii metalice în timpul elaborării. Mecanismul de ridicare şi rotire a bolţii realizează rabaterea bolţii faţă de cuvă, pentru a asigura încărcarea cuptorului pe la partea superioară cu ajutorul coşurilor sau benelor. Zidăria cuptorului cu arc este puternic solicitată termic, mecanic şi chimic. In spaţiul

de lucru al cuptorului, temperatura atinge 1500

să asigure o refractaritate înaltă. Vatra cuptorului este solicitată termic, mecanic şi chimic, fiind supusă acţiunii de coroziune din partea băii metalice şi a zgurei.

Pe mantaua metalică ce sprijină vatra se aşază materiale pentru izolarea termică (constituite din azbest sau vată de sticlă 15 mm), un strat de şamotă pulbere (20

mm) şi cîte un rînd de cărămizi din produse termoizolante silico-aluminoase (şamotă uşoară) şi cărămizi zidite pe cant cu mortar refractar (65 mm). După uscarea mater i- alelor ce constituie izolaţia, se continuă zidăria vetrei, diferit în funcţie de natura bazi-

că sau acidă a zidăriei. La cuptorul bazic se adaugă magnezită granule cu gudron (.30 mm), apoi se zidesc două-patru rînduri (în funcţie de mărimea cuptorului) de cărămizi paralelipipedice de magnezită pe lat. Vatra se realizează din cărămizi bine uscate cu grad de înzidire foarte îngrijit. După uscare şi curăţire, zidăria de magnezită se stropeşte cu gudron după care se bate stratul de uzură din mase refractare mag- nezitice. Bateria stratului de uzură se realizează la cald (60°C) cu ciocane pneumatice

1750°C, astfel încît zidăria trebuie

50

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

23

EXAMEN ATESTAT

2013

în straturi cu grosimea de 50

400 mm, astfel încît în final grosimea vetrei să fie egală cu adîncimea băii metalice. La cuptorul acid, peste materialele termoizolante se zidesc două rînduri de cărămizi silica, se usucă, se curăţă, se unge cu silicat de sodiu şi se trece la baterea stratului de uzură din mase refractare silico-aluminoase. Zidirea pereţilor se execută diferit la cuptoarele bazice şi la cele acide. La cup- toarele bazice se realizează stratul de termoizolare din azbest sau vată de sticlă (15 mm) şi cărămizi de şamotă uşoară (65 mm). Stratul refractar din interior se zideşte din cărămizi de magnezită sau din mase refractare magnezitice livrate sub formă de blocuri (calupuri). La cuptoarele acide, ca material termoizolant serveşte un strat de azbest şi unul din mase refractare folosite la baterea stratului de uzură al vetrei. Zidăria refractară se realizează din cărămizi de silica. Zidirea bolţii. Bolta se zideşte pe un şablon care are profilul interior al acesteia, prevăzut cu repere pentru locurile unde urmează a fi lăsate orificiile de introducere a electrozilor. Instalaţia electrică a cuptorului este constituită din transformatorul 1, linia scurtă 2

şi electrozii 3 . Transformatorul asigură alimentarea cuptorului la treapta de tensiune impusă de perioada procesului tehnologic. Linia scurtă constă din conductoarele de cupru care fac legături între bornele secundarului transformatorului şi electrozi. Electrozii sînt fabricaţi din cărbune şi grafit. Aceste materiale trebuie să asigure:

conductivitate electrică mare (pentru reducerea pierderilor de energie electrică prin efect Joule-Lenz), conductivitate termică mică (pentru micşorarea pierderilor de căldură), temperatură de înmuierea înaltă, prelucrabilitate mecanică bună şi coroziune

scăzută din partea zgurei. Electrozii din cărbune se fabrică din antracit, cocs, cocs petrol şi smoală, prin presare şi sinterizare la 1 000°C. Electrozii de grafit se obţin prin încălzirea electrozilor din cărbune la temperatura de 2 500°C. Costul electrozilor din grafit este mai mare decît al electrozilor din că r- bune, însă sînt superiori din punct de vedere mecanic şi electric, consumul lor fiind de

2,5 ori mai redus decît al celor din cărbune. Construcţia metalică a cuptorului cuprinde cuva şi anexele ei: inelul bolţii, dis- pozitivul de basculare, construcţia de prindere şi manevrare a electrozilor şi me- canismul de ridicare şi rotire a bolţii.

70 mm. Grosimea stratului de uzură este de 200

2

Cuva (manta, carcasă) este formată din tablă de oţel cu grosimea de 1 0

25 mm,

prevăzută cu orificii cu diametrul de 10

12 mm, dispuse la distanţa de 150

200

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

24

EXAMEN ATESTAT

2013

mm, pentru îndepărtarea gazelor şi a umidităţii la uscarea zidăriei. La nivelul băii, în manta se practică un orificiu continuat cu jgheabul pentru evacuarea oţelului lichid.

7.ELABORAREA FONTELOR ÎN CUPTOARE ELECTRICE CU ARC

7.ELABORAREA FONTELOR ÎN CUPTOARE ELECTRICE CU ARC Fig.7.1.Fazele de elaborare Cuptoarele cu arc se utilizează

Fig.7.1.Fazele de elaborare

Cuptoarele cu arc se utilizează mai puţin în turnătoriile de fontă ele sînt destinate producerii unor fonte în condiţii sau cu destinaţie specială:

elaborarea unor fonte, în cazul în care încărcătura este de calitate inferioară (compoziţie chimică necunoscută, provenienţă diversă, impurificată etc.), dar cu cost scăzut; o astfel de încărcătură nu ar putea fi topită în cuptorul cu inducţie, din cauza erodării căptuşelii;

elaborarea unor fonte aliate, în special atunci cînd ponderea acestora în producţia turnătoriei este scăzută (restul de fontă fiind elaborată în cubilou);

elaborarea unor fonte cu conţinut scăzut de sulf şi fosfor, deci în cazul în care sînt obligatorii desulfurarea şi defosforarea fontei, cuptoarele cu arc, cu căptuşeală bazică, sînt agregatele de bază, în care sînt posibile desulfurări şi defosforări a vansate. Desulfurarea fontei are loc cu ajutorul unor fondanţi (var) prin reacţia:

[FeS] + (CaO) = (CaS) + (FeO) - Q

Pentru obţinerea unei desulfurări avansate, se impune realizarea unei zgure bazice (CaO în cantitate mare), puţin oxidantă (FeO scăzut), precum şi creşterea temperaturii fontei, avînd în vedere faptul că reacţia de desulfurare este endotermă. Defosforarea fontei se realizează prin adaosul în zgură a minereului de fier (FeO) şi a varului (CaO).

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

25

EXAMEN ATESTAT

2013

Deci oxidarea fosforului se realizează cu ajutorul oxidului de fier introdus în zgură prin intermediul minereului. In cazul în care zgura nu are suficient CaO să lege P 2 0 5 , are loc regenerarea fosforului, care revine în fontă.

8.MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII LA ELABORAREA FONTELOR

La producerea fontelor trebuie luate în considerare pericolele de accidente de muncă, de îmbolnăviri profesionale şi de incendii, cauzate de agenţi chimici, agenţi termici şi de ex- plozii. Accidentele chimice (intoxicaţii) în sectoarele de elaborare a fontei pot fi provocate de bi- oxidul de carbon. Gazele arse de cubilou conţin între 10 şi 18% CO. Oxidul de carbon este un gaz incolor, fără miros şi fără gust. Se combină eu hemoglobina din sînge dînd un produs stabil carboxihemoglobina, din care cauză sîngele pierde capacitatea de a transporta şi lega suficient oxigen şi astfel are loc otrăvirea cu oxid de carbon. Cantitatea de oxid de carbon admisă în atmosfera din spaţiul de lucru este de maximum 20 mg/m 3 . La proporţii de 20 mg/m 3 , CO devine otrăvitor. Ca urmare, este interzisă evac- uarea în atmosferă a gazelor de cubilou cu un conţinut mai mare de 0,1% CO şi de praf mai mare de 150 mg/m 3 . Deci se impune micşorarea conţinutului de CO din gazele de cubilou de

la l0

In vederea eliminării pericolului de intoxicaţii şi poluării atmosferei se impune captarea gazelor de cubilou, răcirea lor, curăţirea şi arderea lor

Desprăfuirea se face la început în parascîntei, apoi în cicloane uscate şi dispozitive spe- ciale, în care poate fi reţinută o proporţie de peste 80% din praf. Un cubilou poate degaja peste 20 000 m 3 /h şi dacă gazele nu sînt curăţite de CO şi de praf, pot fi impurificate .Gazele din cubilou conţin de asemenea bioxid de sulf în proporţie de 0,2%.Proporţia lui depinde de conţinutul de sulf în cocs. Bioxidul de sulf atacă aparatul respirator. Accidentele termice pot fi sub formă de arsuri cauzate de degajarea unei cantităţi mari de căldură de la cubilou, cuptor cu inducţie sau cuptor cu flacără. Criteriul de apreciere a cantităţii de căldură degajată de la agregat în spaţiul de lucru se ex- primă prin intensitatea de radiaţie . Dacă se compară locurie de muncă de lîngă cubilou cu celelalte din turnătorie se constată următoarele:

18%

la 0,l% şi micşorarea cantităţii de praf de la 300 la 150 mg/m 3 de gaze.

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

26

EXAMEN ATESTAT

2013

Locul de muncă

la jgheabul cubiloului

1,3

gura de încărcare a cubiloului …………

2,9

antecreuzet de acumulare

3,3

turnare pe conveior

2,4

lîngă cuptoare electrice de elaborare

2,4

tratament termic

6,3

dezbătător 7,0

40

evacuarea oţelului în oală

Rezultă că locurile de muncă situate lîngă cubilou sînt cele mai mari generatoare de

căldură transmisă prin căptuşeală, manta, gura de încărcare, jetul de fontă etc., cu excepţia turnării oţelului. Degajări mai mari de 20 J/cm 2 -min provoacă ameţeli. Pentru comparaţie se menţionează faptul că intensitatea de radiaţie solară la ecuator, la mijlocul zilei, ieste de maximum 6,5 J/cm 2 -min de unde rezultă condiţiile grele de muncă în sectoarele de elaborare a fontei. Accidentele cauzate de explozii pot fi provocate de amestecurile de gaze explozibile, pre- cum şi contactul dintre fontă, zgura lichidă şi apă.

75,0% devine explozibil,

avînd temperatura de autoaprindere de 651°C. El se poate forma în cutie şi conducte de aer, prin pătrunderea gazelor de cubilou. La contactul dintre fonta şi zgura lichidă, la evacuarea din cubilou se formează o cantitate mare de vapori; de asemenea la contactul dintre fonta lichidă şi apa din inductorul cup- toarelor cu inducţie. Din acest motiv se impune utilizarea de materiale uscate drept compo- nente ale încărcăturii, pentru căptuşeala cuptoarelor şi oalelor de turnare şi pentru spaţiul de sub cubilou. La cuptoarele electrice cu inducţie pentru controlul căptuşelii refractare se prevăd apa- rate de măsură, iar pentru semnalizarea eventualelor perforări a căptuşelii se prevăd diferite sisteme de alarmă. Personalul ce exploatează cuptoarele va purta echipament adecvat compus din salopetă, şorţ de piele, mănuşi de piele, cască şi ochelari de protecţie etc.

Amestecul de aer cu oxid de carbon (CO) în proporţie de 12,8

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

27

EXAMEN ATESTAT

2013

9.BIBLIOGRAFIE

1. Utilajul si tehnologia turnarii aliajelor

Laurentie Sofroni s.a.

 

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

1984

2. Fontele

2012

3. Imagini

2013

4.Stiinta si ingineria materialelor

2013

Elaborarea fontei in cuptoare electrice cu arc

Autor:

28

EXAMEN ATESTAT

2013

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BALCESCU”

OLTENITA

EXAMENUL DE ATESTAT

an scolar 2012-2013 Calificarea profesionala

TEHNICIAN PRELUCRĂRI LA CALD

TEMA

ELABORAREA FONTEI ÎN CUPTOARE CU ÎNCĂLZIRE PRIN INDUCŢIE

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

Clasa

2013

Autor:

Indrumator atestat,

1

EXAMEN ATESTAT

2013

CUPRINS

1. Tema atestatului

1

2. Cuprinsul

2

3. Argumentul

3

4. Fontele.

5

4.1.Aliaje Fe-C

5

4.1.1.Generalitati

5

4.1.2.Clasificarea fontelor

6

4.1.3.Fontele de turnatorie

6

4.1.4.Fontele cenusii

6

4.1.5.Fontele maleabile

8

4.1.6.Fonte speciale

9

4.2.Fonte utilizate in constructia de masini

11

5. Cuptoare electrice prin inductie

12

5.1.Cuptoare electrice prin inductie

12

5.2.Cuptoare cu creuzet

13

5.3.Cuptoare cu canal

17

6. Elaborarea fontelor in cuptoare cu inductie

19

6.1.Preincalzirea

20

6.2.Topirea

20

6.3.Supraincalzirea

20

7. Masuri de protectia muncii la elaborarea fontelor in cuptoare cu inductie

22

8. Bibliografia

24

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

2

EXAMEN ATESTAT

2013

3.ARGUMENTUL

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini pro-

cesul de învăţare continuă, prin posibilitatea meserii inrudite.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie

Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoş- tinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene pre- supune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.

Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe.

Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativi- tatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

unei reconversii profesoinale flexibile catre

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

3

EXAMEN ATESTAT

2013

Lucrarea de atestat ELABORAREA FONTEI ÎN CUPTOARE CU ÎNCĂLZIRE PRIN IN- DUCŢIEimplica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

Lucrarea esie conceputa in trei mari sectiuni:

1. Fontele.Clasificarea fontelor.Utilizari

2. Cuptoare cu incalzire prin inductie

3. Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Prima sectiune abordeaza considerente tehnice legate de aliajele Fe-C din categoria fontelor.Prin sursele de documentare tehnica furnizate de serviciul Internet-Fontelewww.scribd.com lucrarea prezinta cele mai importante aspecte tehnice legate de aceasta categorie de aliaje Fe-C.O lucrare de referinta ,in acelasi sens, o reprezinta Stiinta si ingine- ria materialelor”-abordabila de pe site-ul www.regielive.ro

Subcapitolele „Fontele” si „Fonte utilizate in constructia de masini”, aduc in lucrare standardele implementate in Romania pe baza standardelor europene actuale.

In a doua sectiune a lucrarii se aprofundeaza tipurile constructive de cuptoare cu in- calzire prin inductie.Pe baza lucrarii „Utilajul si tehnologia turnarii aliajelor” , tematica abor- data aduce precizari legate de partile componente, caracteristicile tehnice ale utilaje- lor,exploatarea si intretinerea lor.

In a treia sectiune se analizeaza tehnologiile de elaborare a fontelor in cuptorele cu inductie, prin etapele de preincalzire, topire si supraincalzire a incarcaturii.

Normele de protectia muncii la elaborarea fontelor in cubilouri intregesc structura

lucrarii.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta cheie legate de utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, lucrul in echipa.

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

4

4.1.1.Generalitati

EXAMEN ATESTAT

2013

4.FONTELE

4.1.ALIAJE Fe-C

Aliajele fier-carbon numite fonte şi oţeluri sunt cele mai cunoscute materiale metalice uti- lizate în tehnică datorită răspândirii largi în scoarţa pământului a materiilor prime din care provin, metalurgiei relativ simple, proprietăţilor fizicomecanice bune şi care pot fi modifi- cate în limite largi prin aliere şi tratamente termice, preţului de cost relativ scăzut, posibil- ităţilor de prelucrare prin toate procedeele tehnologice existente şi reciclării prin retopire. Fierul este un metal de culoare cenuşie-albăstruie. Fierul se prelucrează bine prin defor- mare plastică la cald şi la rece, se sudează, se lipeşte şi are o aşchiabilitate bună. Elementul principal de aliere a fierului este carbonul care, chiar în cantităţi mici, îi schimbă proprietăţile, conţinutul de carbon constituind de fapt criteriul principal de clasifi- care a fontelor şi oţelurilor. Aliajele fier-carbon mai conţin mangan, siliciu, fosfor, sulf etc. Manganul se introduce voit în aliaj, mărindu-I duritatea şi rezistenţa la uzură, siliciul provine din sterilul minereurilor, mărindu-I elasticitatea şi rezistenţa la oboseală, iar fosforul şi sulful sunt elemente dăunătoare care nu se pot înlătura complet şi provin din cocs, iar în cocs, din cărbuni. Fosforul produce fragilitate la rece, iar sulful, fragilitate la cald. Desigur, fierul se poate alia cu orice cantitate de carbon, dar din punct de vedere tehnic in- teresează doar aliajele fier-carbon care conţin 0,006…6,67 % C. Practic, se utilizează oţeluri cu până la 1,5 % C şi fonte cu până la 4,5 % C.

Tabelul 4.1.1.Proprietatile fizico-mecanice

la 4,5 % C. Tabelul 4.1.1.Proprietatile fizico-mecanice Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

5

EXAMEN ATESTAT

2013

4.1.2.Clasificarea fontele

Fonta este un aliaj fier-carbon care conţine 2,11…6,67 % C şi în cantităţi mici, mangan, siliciu, fosfor, sulf etc. Ea se obţine într-o instalaţie complexă numită furnal, din minereuri de fier şi mangan, fondanţi pentru formarea zgurei, combustibili prin arderea cărora se dez- voltă căldura necesară topirii materiilor prime solide şi comburant (aer îmbogăţit în oxigen) pentru întreţinerea arderii. În urma unor reacţii fizico-chimice complexe, din furnal rezultă fontă, zgură şi gaz de furnal. Proprietăţile fontelor variază în limite largi, în funcţie de structura acestora, astfel:

masa volumică ρ = 7…7,7 kg/dm 3 ;

rezistenţa la rupere Rm = 10…150 daN/mm 2 ;

alungirea relativă A = 0,2…25 %, rezilienţa KCU = 0…17 daJ/cm 2 ;

duritatea Brinell HB = 120…700 daN/mm 2 .

Fontele au proprietăţi slabe de forjabilitate şi sudabilitate, dar se toarnă uşor şi au o capacitate bună de amortizare a vibraţiilor, fapt pentru care se utilizează la construcţia bati- urilor maşinilor-unelte. De asemenea, se utilizează cu precădere la fabricarea unor piese

turnate care au proprietăţi mecanice bune şi preţuri de cost mai scăzute decât ale celor de- formate plastic sau sudate. În cea mai mare parte însă fontele sunt destinate elaborării oţe- lurilor, prin reducere indirectă.

4.1.3. Fonte de turnătorie ( secundare)

Fontele de turnătorie sau secundare sunt fonte de a doua fuziune, elaborate în

cubilouri sau cuptoare electrice şi destinate turnării pieselor în construcţia de maşini. După structură şi destinaţie pot fi: cenuşii, maleabile şi speciale.

4.1.4. Fonte cenuşii.

ş ii, maleabile ş i speciale. 4.1.4 . Fonte cenuş ii. Fig.4.1.4.1.Fonte cenusii Elaborarea fontei in

Fig.4.1.4.1.Fonte cenusii

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

6

EXAMEN ATESTAT

2013

Proprietăţile fizico-chimice ale acestor fonte sunt influenţate de forma, distribuţia, canti- tatea şi dimensiunile grafitului . a) - Fonta cenuşie cu grafit lamelar are grafitul sub formă de lamele cu vârfurile as- cuţite (fig.3.5.a), ceea ce conduce la concentrarea tensiunilor şi caracteristici mecanice rela- tiv slabe (Rm 250 N/mm 2 , A = 0,5 %, HB = 120…187 daN/mm 2 ). Caracteristicile mecanice se îmbunătăţesc prin adăugare de calciu, bariu sau stronţiu, obţinându-se grafit lamelar cu vâr- furi rotunjite sau prin adăugare de cesiu şi magneziu, obţinându-se grafit vermicular (Rm = 300…450 N/mm 2 , A=0,8…5%) . Fontele cenuşii cu grafit lamelar se simbolizează atât în formă alfanumerică (cu ajutorul literelor şi al cifrelor), cât şi în formă numerică (SR EN 1561:1999). Numărul din simbolizarea alfanumerică reprezintă rezistenţa minimă de rupere la tracţiune, exprimată în N/mm2 (EN-GJL-100). Tot din această categorie face parte şi fonta turnată în piese pentru maşiniunelte (STAS 8541-86), simbolizată prin literele FcX, urmate de valoarea rezistenţei minime la tracţiune, exprimată în N/mm2 (FcX 200). În tabel se prezintă mărcile standardizate în România ale acestei fonte. Aceste fonte se utilizează îndeosebi pentru turnarea batiurilor, meselor şi ghidajelor maşinilor-unelte, dar şi pentru corpuri de pompe, cilindri, discuri şi roţi mari. Tabelul 4.1.2.1.

cilindri, discuri ş i ro ţ i mari. Tabelul 4.1.2.1. Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire
cilindri, discuri ş i ro ţ i mari. Tabelul 4.1.2.1. Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Fig.4.1.4.2.Batiu

Autor:

7

EXAMEN ATESTAT

2013

b) - Fonta cenuşie cu grafit nodular are grafitul compactizat la maximum,

sub formă nodulară sau sferoidală , efectul de crestătură fiind minim, ceea ce conduce la îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice (Rm = 350…900 N/mm 2 , A = 2…22 %, HB = 130…360 daN/mm 2 ). Pentru nodulizarea grafitului, în oala de turnare sau în cuptor se introduc Mg, Si, Ca, Ba şi aliaje ale acestora (modificatori). Fonta cu grafit nodular se utilizează din ce în ce mai mult, datorită proprietăţilor favorabile şi costului relativ mic, fiind folosită la confecţionarea unor piese rezistente la uzură (arbori cotiţi, roţi dinţate, segmenţi, saboţi de frână, cilindri de laminor), rezistente la coroziune (corpuri de pompe şi compresoare, elice navale) şi refractare (lingotiere, matriţe, creuzete şi ţevi pentru cuptoare). Simbolizarea se face prin literele EN ( standard european), urmate de grupul de litere GJS care reprezintă iniţialele denumirii în limba engleză a acestei fonte şi de două grupe de numere care reprezintă rezistenţa minimă de rupere, în N/mm 2 , şi alungirea minimă, în %. Uneori simbolurile sunt urmate de literele LT (temperatură scăzută) sau RT (temperatură ambiantă) şi se dau sub formă alfanumerică şi numerică.

) ş i se dau sub form ă alfanumeric ă ş i numeric ă . Fig.4.1.4.3.Arbore

Fig.4.1.4.3.Arbore cotit 4.1.5. Fonte maleabile. Fontele maleabile sunt fonte cu grafit în formă de cuiburi,

obţinute din fontele albe printr-un tratament termic numit recoacere de maleabilizare

a) – Fonte maleabile cu inimă albă sau fonte europene care în ruptură au culoare gri-

argintie la interior şi mai închisă spre exterior. Ele se obţin din fontele albe printr-o re-

coacere de maleabilizare care constă în încălzirea materialului la 950…1000 ºC, timp de 75

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

8

EXAMEN ATESTAT

2013

ore, într-un mediu oxidant de minereu de fier care favorizează decarburarea stratului super- ficial, urmată de o răcire lentă. Fonta maleabilă cu inimă albă se simbolizează fie în formă alfanumerică, fie în formă numerică (SR EN 1562:1999), simbolul alfanumeric fiind format dintr-un grup de patru litere (GJMW) care reprezintă iniţialele denumirii în limba engleză a acestei fonte, urmat de un număr care reprezintă rezistenţa minimă la tracţiune, în N/mm 2 şi de o cifră care reprezintă alungirea minimă la rupere, în % (EN-GJMW- 350-4 b) – Fonte maleabile cu inimă neagră sau fonte americane care au o culoare mai închisă la interior (cenuşie-neagră) şi mai deschisă spre exterior. Se obţin din fontele albe printr-o recoacere de grafitizare care constă în încălzirea materialului la 950 ºC, timp de 50…60 ore, într-un mediu neutru (nisip cuarţos spălat), urmată de o răcire lentă. Ca urmare, sunt fonte nedecarburate, grafitul prezentându-se sub formă de carbon de recoacere. Proprietăţile mecanice ale fontelor maleabile se situează între cele ale fontelor cenuşii cu grafit lamelar şi cele ale oţelurilor turnate (Rm = 300…800 N/mm 2 , A = 1…12 %, HB = 150…320 daN/mm 2 ) şi se utilizează la turnarea pieselor mici, cu pereţi subţiri şi cu forme complicate, cum ar fi: roţi dinţate şi de lanţ, arbori cotiţi, cămăşi de cilindri, pistoane şi seg- menţi pentru motoare Diesel, bucşe, piese pentru maşini agricole, textile şi poligrafice, punţi şi cartere pentru autovehicule.

i poligrafice, pun ţ i ş i cartere pentru autovehicule. Fig.4.1.4.4.Punte motoare 4.1.6. Fonte speciale. Fontele

Fig.4.1.4.4.Punte motoare 4.1.6. Fonte speciale. Fontele speciale sau aliate provin din fontele cenuşii, albe sau maleabile şi prin aliere şi aplicarea unor tratamente termice corespunzătoare dobândesc proprietăţi mecanice şi fizico-chimice speciale. Ca elemente de aliere se utilizează Ni, Cr, Mo, Mn, W, Ti, Zr, V etc. Din categoria fontelor aliate fac parte fontele antifricţiune, de fricţiune, refractare şi austen- itice.

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

9

EXAMEN ATESTAT

2013

a) - Fonta antifricţiune sau fonta rezistentă la uzare în condiţii de frecare

cu ungere este o fontă cu grafit lamelar, nodular sau maleabilă, aliată cu Mn (7,5 …12,5%), Cr, Ni, Ti, Cu, Al şi Mg şi având un coeficient de frecare scăzut. Se utilizează la confecţionarea lagărelor, unde înlocuieşte aliajele neferoase. Se notează cu simbolul corespunzător grupei de fontă, urmat de litera A (antifricţiune) şi un număr de ordine (FcA1, FgnA2, FmA1

b) - Fonta rezistentă la uzare abrazivă sau fonta de fricţiune este o fontă albă sau

înalt aliată cu crom (1,5…28%), Ni, Mo, Cu, Mn şi Si, cu coeficient de frecare mare (0,2…0,6) şi rezistenţă la uzură ridicată. Se utilizează la fabricarea saboţilor şi discurilor de frânare, precum şi a unor piese utilizate în industria minieră şi în instalaţiile de formare şi sablare din turnătorii.

Simbolizarea fontelor rezistente la uzare abrazivă se face alfanumeric şi numeric. Sim- bolizarea alfanumerică se face prin literele EN (standard european), urmate de literele GJN (denumirea fontei în limba engleză), HV (duritatea Vickers) şi de un număr care indică valoarea durităţii Vickers

c) - Fonta refractară este o fontă aliată cu Cr, Si şi Al, rezistentă la oxidare şi cu

tendinţă mică de a-şi mări volumul la temperaturi înalte (până la 1100 ºC). Se utilizează la confecţionarea unor piese care lucrează în aer şi gaze, la temperaturi ridicate: plăci de fo- care, armături pentru cuptoare, ţevi recuperatoare de căldură, ţevi de eşapament, supape, retorte refractare. Se simbolizează cu literele Fr (fontă refractară) sau Frgn (fontă refractară cu grafit

nodular), urmate de simbolul chimic şi conţinutul mediu al elementului principal de aliere, în % (FrCr2,5, FrgnSi5).

d) - Fonta austenitică sau fonta rezistentă la temperaturi joase este o fontă înalt ali-

ată cu Ni (12…36%), Cr şi Mn, cu proprietăţi speciale: rezistenţă bună la coroziune, re- zistenţă bună la uzură în condiţii de frecare cu ungere (antifricţiune), rezistenţă la şoc termic, păstrându-şi proprietăţile până aproape la minus 200 ºC. Unele sunt magnetice, altele nemagnetice. Se folosesc la confecţionarea unor piese utilizate în industria chimică (pompe, compresoare, robinete, filtre), pentru maşini electrice (flanşe, borne, bucşe de izolatoare, carcase de întrerupătoare), piese cu stabilitate dimensională (in- strumente de măsură şi control, piese pentru maşiniunelte de precizie, matriţe pentru in- dustria sticlăriei) şi piese pentru instalaţii frigorifice utilizate până la -196 ºC. Fonta austenitică se mai numeşte criogenică, datorită rezistenţei la temperaturi inalte.

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

10

EXAMEN ATESTAT

2013

4.2.FONTE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI

2013 4.2.FONTE UTILIZATE Î N CONSTRUC Ţ IA DE MA Ş INI Elaborarea fontei in cuptoare

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

11

EXAMEN ATESTAT

2013

5.CUPTOARE ELECTRICE PRIN INDUCŢIE

5.1.CUPTOARE ELECTRICE CU INDUCŢIE.

La cuptoarele cu încălzire prin inducţie căldura se produce în însuşi materialul metalic supus încălzirii şi topirii, la trecerea unor curenţi electrici prin el. Cuptoarele electrice cu inducţie se împart în două grupe principale: cuptoare electrice cu inducţie cu creuzet (fără miez) şi cuptoare electrice cu inducţie cu canal (cu miez). Materialele metalice din cuptor formează secundarul unui transformator al cărui primar primeşte energia electrică de la reţea şi prin inducţie electromagnetică o transmite secundarului, care nu are decît contact direct cu sursa. In acest mod, încărcătura metalică de încălzit ajunge la temperatura maximă a cuptorului în timp ce restul instalaţiei constituie elementele izolatoare de căldură ale acestuia.

constituie elementele izolatoare de căldură ale acestuia. Fig.5.1.Cuptor cu incalzire prin inductie O caracteristică

Fig.5.1.Cuptor cu incalzire prin inductie

O caracteristică importantă a cuptoarelor cu inducţie o reprezintă frecventa curentului la care lucrează cuptorul. Alegerea frecvenţei curentului se face în funcţie de mărimea cup- torului. Adîncimea de penetraţie a curentului indus se poate calcula cu relaţia:

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

12

unde:

EXAMEN ATESTAT

2013

[cm}

ρ - este rezistivitatea electrică a topiturii, μ - permeabilitatea magnetică a topiturii; f - frecvenţa curentului, în Hz.

Pentru un material dat, valorile pentru ρ şi μ, sînt cunoscute, astfel incit apare legătu- ra directă între diametrul (mărimea) cuptorului şi frecvenţa curentului. Cu cît frecvenţa este mai mare, cu atît adîncimea de pătrundere a curentului este mai mică, deci şi diametrul cup- torului scade. în cazul în care, la cuptoare mari se utilizează frecvenţe înalte, apare pericolul supraîncălzirii puternice a topiturii lîngă căptuşeala cuptorului, care poate fi astfel uzată rap- id. Din această cauză, cuptoarele mici (de laborator) lucrează la frecvenţe mari, în timp ce cuptoarele industriale, la frecvenţe scăzute. Din acest punct de vedere, frecvenţele se împart in trei grupe:

— frecvenţe joase (50 Hz sau 150 Hz);

10 000 Hz);

— frecvenţe medii (500

— frecvenţe înalte (> 100 000 Hz).

Un alt factor care determină alegerea frecvenţei îl constituie gradul de agitare electro- magnetică a topiturii. Datorită forţelor electromagnetice, apare agitarea băii .

In cazul în care se ating valori prea mari pentru agitarea electromagnetică, apar o serie de aspecte negative: absorbţie de gaze, antrenarea zgurei în baie, erodarea căptuşelii Din această cauză, gradul de agitare electromagnetică nu trebuie să depăşească 15%,

5.2.CUPTOARE CU CREUZET.

Carcasa (mantaua) metalică se execută din tablă sau profile de oţel, ecranată faţă de cîm- pul de dispersie al inductorului cu ajutorul unor pachete de tole, astfel încît pierderile elec- trice sînt reduse cu 1% din puterea nominală a cuptorului. Inductorul se execută din ţeavă de cupru, sub forma unei spirale simple, prin interiorul căreia circulă apă pentru răcire. Profilul şi secţiunea inductorului trebuie să asigure debitul de apă necesar pentru răcire, precum şi pierderi electrice minime.

Creuzetul cuptorului se realizează din nisip cuarţos prin îndesare, care conţine 97

SiO 2 , 0,5

99%

1,5% Al 2 O 3 , 0,2

0,6% Fe 2 0 3 , 0,1

0,8o/0 CaO.

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

13

EXAMEN ATESTAT

2013

În vederea realizării unei compactităţi maxime a căptuşelii se utilizează cuarţ la granulaţii diferite.

căptuşelii se utilizează cuarţ la granulaţii diferite. Fig.5.2.Cuptor cu incalzire prin inductie cu creuzet Ca

Fig.5.2.Cuptor cu incalzire prin inductie cu creuzet

Ca liant se utilizează acid boric (H 3 B0 3 ) in cantităţi de 1

1,5% pentru creuzet şi 2,5%

pentru partea superioară a cuptorului (deasupra nivelului băii). Sub influenţa căldurii se formează borosilicaţi ce asigură rezistenţa căptuşelii (creuzetului). Pentru realizarea căptuşelii se utilizează un şablon de tablă din oţel, corespunzător profilului interior al cuptorului, iar pentru izolarea inductorului se utilizează azbest. În spaţiu] dintre şablon şi carcasă, se introduce amestecul de cuarţ şi acid boric şi se îndeasă cu ajutorul

bătătoarelor pneumatice. Pentru întărirea căptuşelii (sinterizare) are loc încălzirea cu viteza de

400°C/h,

pînă la temperatura de 1 100°C, cu menţineri de circa o oră la temperaturile de 600 şi 1 100°C, pentru ca transformarea cuarţului, însoţită de mărirea de volum să se facă lent. Măririle de volum produse pot conduce la fisurarea creuzetului. Are loc apoi încărcarea creuzetului şi topirea primei şarje a cărei temperatură trebuie să depăşească cu 30 temperatura nominală a cuptorului, menţinerea la această temperatură fiind de 1,5 în vederea întăririi corespunzătoare a căptuşelii. În unele cazuri se folosesc căptuşeli neutre din materiale refractare pe bază de Al 2 0 3 . Ca liant, se utilizează de asemenea acid boric.

50°C

2 h,

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

14

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.5.3.Cuptor cu incalzire prin inductie Căptuşelile bazice se realizează pe bază de

Fig.5.3.Cuptor cu incalzire prin inductie

Căptuşelile bazice se realizează pe bază de magnezită, dolomită şi alte materiale, ce conţin în cantităţi mari MgO şi CaO. Cele mai răspîndite sînt magnezitele ce conţin 85

97% MgO, 1

5,5% SiO 2 , 0,5

4,0% Fe 2 0 3 , 1

. 6% CaO. Pot fi utilizate, de asemenea, o

serie de cimenturi pe bază de MgO. Creuzetele cuptoarelor cu inducţie sînt prevăzute cu sisteme de semnalizare, pentru a înpiedica pătrunderea topiturii pînă la inductor. În cazul în care topitura ajunge în contact cu apa din inductor, pot să se declanşeze explozii.

În vederea evitării pericolului perforării cuptorului, periodic se urmăreşte starea căp-

tuşelii, neadmiţîndu-se ca erodarea căptuşelii să depăşească 30 teia.

Grosimea căptuşelii este de 100

100 mm în cazul elaborării aliajelor din aluminiu. Avînd în vedere profilul cilindric al cuptorului pentru dimensionarea creuzetului se folo- sesc relaţiile:

35% din grosimea aces-

150 mm, în cazul elaborării aliajelor feroase şi de 70

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

15

EXAMEN ATESTAT

2013

[m]

unde:

C - este capacitatea cuptorului, în t;

d — diametrul interior al cuptorului, în m; h b — înălţimea băii metalice în cuptor, în m; ρ — densitatea aliajului lichid, în t/m 3 .

Celelalte dimensiuni rezultă din relaţiile dimensionale:

= 1,5

2 pentru cuptoare cu capacitatea sub 1,0 t;

= 1,5

1,35 pentru cuptoare cu capacitatea mai mare de 1,0 t.

Grosimea peretelui creuzetului (a) se adoptă astfel:

a 0,3) d pentru C < 0,5 t;

(0,25

a 0,2) d pentru C = 0,5

(0,15

a 0,15) d pentru C > 3,0 t.

(0,1

3,0 t;

Diametrul inductorului (dt) şi înălţimea acestuia (h,) în cazul cuptoarelor de medie frecvenţă se determină cu relaţiile:

d i = d+2a hi= (1,1

1,2) • h b

In cazul cuptoarelor de joasă frecvenţă, înălţimea inductorului se stabileşte cu 20

30% sub nivelul maxim al topiturii hi= (0,7

cauza gradului mare de agitare electromagnetică).

. 0,8)h pentru a evita deversarea topiturii (din

In turnătoriile de fontă se utilizează cuptoare la frecvenţe de 50 Hz, cu capacităţi de 30 t puteri ale inductorului cuprinse între 300 şi 5 000 kW. Productivitatea acestor

10,5 t/h (la 1 250°C), iar consumul de energie este de circa 430

0,8

cuptoare este de 0,6 500 kWh/t.

Cuptoarele cu frecvenţă medie utilizate la elaborarea oţelului au capacitatea de 0,8

12,0 t, puterea la inductor 280

4,5 t/h, la un consum de energie de 515

2 600 kWh, productivitatea la 1 450°C cuprinsă între 0,4 şi

600 kWh/t.

Cuptoarele pentru elaborarea aliajelor pe bază de cupru (la 50 Hz), de capacitate cu-

1 350 kW, au productivitate de 470 kWh/t.

prinsă între 0,5 şi 8,0 t, la o putere a inductorului de 160

0,3

5,0 t/h şi consumul de energie electrică de 240

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

16

EXAMEN ATESTAT

2013

Pentru elaborarea aliajelor de aluminiu se recomandă utilizarea cuptoarelor de 50 Hz,

cu capacitatea de 0,3

ează consumul de energie de 540

5,0 t, la puterea inductorului de 100

1 200 kW, la oare se realiz-

2,2 t/h.

570 kWh/t şi productivitatea de 0,17

5.3.CUPTOARE CU CANAL

Sunt utilizate în turnătoriile de fontă pentru supraîncălzire, menţinere (acumulare) şi distribuţie în vederea turnării. În turnătoriile de aliaje neferoase, cuptoarele cu inducţie cu canal pot fi utilizate atît pentru topirea încărcăturii solide (la temperaturi de topire sub 1 300 °C) cat şi pentru menţinere-distribuţie.

sub 1 300 °C) cat şi pentru menţinere - distribuţie. Fig.5.4.Cuptor cu inductie cu canal Schema

Fig.5.4.Cuptor cu inductie cu canal

Schema unor cuptoare cu inducţie cu canal este prezentată în figura . Cuptorul este prevăzut cu un canal 1, plin în permanenţă cu aliaj lichid, aflat în legătură cu bazinul 4, pentru acumularea topiturii. Inductorul cuptorului 2 se realizează din ţeavă de cupru înfăşurată pe un miez de oţel. Curentul este indus în topitura din canal, care se supraîncălzeşte, pe baza căreia se realiz-

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

17

EXAMEN ATESTAT

2013

ează încălzirea topiturii din bazinul 4. Temperatura mult mai ridicată a topiturii din canal face ca durabilitatea căptuşelii acestuia să fie mai scăzută decît cea a bazinului.

acestuia să fie mai scăzută decît cea a bazinului. Fig.5.5.Cuptor cu inductie cu canal Canalul cuptorului

Fig.5.5.Cuptor cu inductie cu canal

Canalul cuptorului poate fi sub formă de U sau de W, în timp ce bazinul poate fi deschis sau închis (cele mai răspîndite). Canalul cuptorului se realizează cu un şablon metalic ce se topeşte la prima şarjă. Căptuşeala cuptorului se execută de obicei din cărămidă de şamotă şi un strat termoizo- lant. Pentru realizarea canalului se utilizează materialul refractar (cuarţ măcinat +argilă + sticlă măcinată + borax). În tot timpul elaborării canalul trebuie menţinut plin cu aliaj lichid.

elaborării canalul trebuie menţinut plin cu aliaj lichid. Fig.5.6.Cuptor cu incalzire prin inductie Elaborarea fontei

Fig.5.6.Cuptor cu incalzire prin inductie

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

18

EXAMEN ATESTAT

2013

6.ELABORAREA FONTELOR ÎN CUPTOARE CU INDUCŢIE

Cuptoarele electrice cu inducţie constituie agregate de elaborare moderne, prezente tot mai frecvent în turnătoriile de fontă. În mod curent, se utilizează cuptoare cu inducţie cu creuzet, cu căptuşeală acidă, la frecvenţa reţelei (50 Hz), care prezintă avantajul unui grad de agitare electromagnetică ridicat, ce favorizează procesele metalurgice. Aceste cuptoare sint utilizate atît pentru topirea, cît şi pentru supraîncălzirea fontei. Cuptoarele cu inducţie cu canal (50 Hz) sînt utilizate în turnătoriile de fontă numai pentru acumulare, supraîncălzire, corectare a compoziţiei chimice (în anumite limite) şi distribuţie, fără a fi folosite pentru topire.

Încărcătura metalică a cuptoarelor cu inducţie constă din deşeuri de oţel şi fontă de primă fuziune. Deosebirea principală faţă de cubilou constă în ponderea mare a deşeurilor de oţel (40

. 100% faţă de

de 30

100%) a deşeurilor de dimensiuni mici (şpan, aşchii). Fontele elaborate numai pe bază de deşeuri de oţel poartă denumirea de fonte sintetice.

Spre deosebire de cubilou, încărcătura destinată cuptoarelor cu inducţie necesită o pregătire mai pretenţioasă. Din punct de vedere dimensional trebuie asigurată o legătură între diametrul mediu al bucăţilor metalice şi frecvenţa curentului. Creşterea frecvenţei curentului determină micşorarea adîncimii de inducere a acestuia şi ca atare se impune micşorarea dimensiunilor bucăţilor din încărcătură. Curăţirea încărcăturii de ulei, emulsii, adaosuri mecanice (oxizi) se impune în special în cazul dimensiunilor scăzute (aşchii, şpan). Uleiul şi emulsiile prezente în principal într-o încărcătură de şpan conduc la degajarea unor cantităţi mari de gaze (90 m3 gaze/tonă); uleiul poate fi eliminat prin centrifugare sau pe cale chimică. Oxizii de fier (rugina) prezenţi în încărcătură interacţionează cu căptuşeala acidă (Si0 2 ) a cuptorului de inducţie, provocînd erodarea acesteia, şi creşterea gradului de oxidare a el- ementelor. În vederea micşorării gradului de oxidare a încărcăturii odată cu aceasta se introduc în cuptor materiale reducătoare. În acest scop, se poate utiliza grafit, avînd în vedere faptul că 1%C reduce circa 6% oxizi de fier.

50o/o la cubilou), în detrimentul fontei de primă fuziune (0

20% faţă

60% la cubilou). Apare de asemnea posibilitatea utilizării în cantitate mare (pînă la

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

19

EXAMEN ATESTAT

2013

6.1.Preîncălzirea încărcăturii cuptorului cu inducţie asigură sporirea însemnată a ran-

damentului termic al cuptorului. Utilizînd o încărcătură metalică preîncălzită la 300

productivitatea cuptorului creşte cu 10

pire scade cu 10

Elaborarea fontei în cuptorul cu inducţie cuprinde mai multe etape: încărcarea, topirea, corectarea compoziţiei chimice, supraîncălzirea şi menţinerea, turnarea. 6.2.Topirea încărcăturii metalice în cuptorul cu inducţie prezintă anumite particularităţi în funcţie de frecvenţa curentului. La cuptoarele de frecvenţă medie sau înaltă, fonta lichidă poate fi evacuată în întregime la sfîrşitul perioadei de elaborare, iar topirea poate reîncepe pe baza unei încărcături solide. În cazul cuptoarelor la frecvenţa reţelei (50 Hz), topirea pe baza unei încărcături solide ar necesita un consum foarte mare de energie şi o perioadă îndelungată de topire, deoarece randamentul în acest caz este foarte scăzut. Din această cauză, topirea se realizează păstrîn- du-se în cuptor o anumită cantitate de fontă lichidă de la şarja precedentă, în proporţie de

30

700°C,

50%, iar consumul de energie electrică pentru to-

40%, sporindu-se în acelaşi timp durabilitatea căptuşelii cuptorului.

40% din capacitatea cuptorului.

Încărcătura cuptorului se realizează în porţii, treptat, pe măsură ce are loc topirea porţiei precedente; încărcarea are loc cu ajutorul unor bene (oale) de încărcare.

În timpul elaborării, se reglează regimul termic al cuptorului, datorită faptului că acesta este prevăzut cu trepte de putere. Se lucrează pe trepte de putere mare, avîndu-se în ve- dere faptul că în această perioadă se consumă cea mai mare parte din energie. După topire, se lucrează pe trepte de putere inferioare, cuplarea cuptorului la o treaptă superioară se face numai în momentul în care este necesară o supraîncălzire a fontei (carburare, aliere etc.). 6.3.Supraîncălzirea fontei în cuptorul cu inducţie permite realizarea unui grad ridicat de puritate, datorită favorizării eliminării în zgură a incluziunilor nemetalice. În timpul su- praîncălzirii şi menţinerii, are loc dizolvarea separărilor grosolane de grafit provenit din încărcătură, astfel încît fonta turnată în piese va poseda separări de grafit de dimensiuni scăzute şi uniform repartizate. În acest mod, tratamentul de supraîncălzire asigură îmbunătăţirea proprietăţilor fontelor. Trebuie să se aibă în vedere însă faptul că o supraîncălzire prea mare poate conduce la al- birea fontei.

Consumul specific de energie, la cuptoarele cu inducţie cu creuzet, este cuprins în limitele

400

700 kWh/t.

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

20

EXAMEN ATESTAT

2013

6.4.Oxidarea elementelor. Ca surse de oxigen, pentru oxidarea elementelor în cuptorul

cu inducţie pot fi: atmosfera cuptorului, încărcătura (prin oxizii pe care îi conţine) şi bioxidul de siliciu din zgură şi căptuşeală. Micşorarea gradului de oxidare a încărcăturii şi conducerea corectă a topirii poate micşora ponderea primelor două surse de oxigen. Bioxidul de siliciu constituie însă sursa importantă de oxigen în cuptoarele cu căptuşeală acidă care sînt cel mai mult utilizate în turnătorii. Această reacţie se va desfăşura însă numai la temperaturi ce depăşesc o anumită valoare (temperatura de echilibru pentru reacţia dată).

Pentru principalele elemente conţinute de fontă, arderile sînt 4,5

4% pentru siliciu; 1,5

8% pentru oarbon; 2

3,0o/0 pentru mangan şi 5

7% pentru crom.

Rezultă deci că la topire se înregistrează arderi (oxidări) pentru toate elementele. La su- praîncălzire, oxidarea continuă, cu excepţia siliciului la care se poate realiza o regenerare.

La aprecierea cantităţii de zgură trebuie să se ţină seama şi de faptul că în zgură este an-

trenată şi fontă, în proporţii de 0,5

3 kg/t încărcătură.

şi fontă, în proporţii de 0,5 3 kg/t încărcătură. Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

21

EXAMEN ATESTAT

2013

7.MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII LA ELABORAREA FONTELOR

La producerea fontelor trebuie luate în considerare pericolele de accidente de muncă, de îmbolnăviri profesionale şi de incendii, cauzate de agenţi chimici, agenţi termici şi de ex- plozii. Accidentele chimice (intoxicaţii) în sectoarele de elaborare a fontei pot fi provocate de bi- oxidul de carbon. Gazele arse de cubilou conţin între 10 şi 18% CO. Oxidul de carbon este un gaz incolor, fără miros şi fără gust. Se combină eu hemoglobina din sînge dînd un produs stabil carboxihemoglobina, din care cauză sîngele pierde capacitatea de a transporta şi lega suficient oxigen şi astfel are loc otrăvirea cu oxid de carbon. Cantitatea de oxid de carbon admisă în atmosfera din spaţiul de lucru este de maximum 20 mg/m 3 . La proporţii de 20 mg/m 3 , CO devine otrăvitor. Ca urmare, este interzisă evac- uarea în atmosferă a gazelor de cubilou cu un conţinut mai mare de 0,1% CO şi de praf mai mare de 150 mg/m 3 . Deci se impune micşorarea conţinutului de CO din gazele de cubilou de

la l0

In vederea eliminării pericolului de intoxicaţii şi poluării atmosferei se impune captarea

gazelor de cubilou, răcirea lor, curăţirea şi arderea lor

Desprăfuirea se face la început în parascîntei, apoi în cicloane uscate şi dispozitive spe- ciale, în care poate fi reţinută o proporţie de peste 80% din praf. Un cubilou poate degaja peste 20 000 m 3 /h şi dacă gazele nu sînt curăţite de CO şi de praf, pot fi impurificate .Gazele din cubilou conţin de asemenea bioxid de sulf în proporţie de 0,2%.Proporţia lui depinde de conţinutul de sulf în cocs. Bioxidul de sulf atacă aparatul respirator. Accidentele termice pot fi sub formă de arsuri cauzate de degajarea unei cantităţi mari de căldură de la cubilou, cuptor cu inducţie sau cuptor cu flacără. Criteriul de apreciere a cantităţii de căldură degajată de la agregat în spaţiul de lucru se ex- primă prin intensitatea de radiaţie . Dacă se compară locurie de muncă de lîngă cubilou cu celelalte din turnătorie se constată următoarele:

18%

la 0,l% şi micşorarea cantităţii de praf de la 300 la 150 mg/m 3 de gaze.

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

22

EXAMEN ATESTAT

2013

Locul de muncă

la jgheabul cubiloului

1,3

gura de încărcare a cubiloului …………

2,9

antecreuzet de acumulare

3,3

turnare pe conveior

2,4

lîngă cuptoare electrice de elaborare

2,4

tratament termic

6,3

dezbătător 7,0

40

evacuarea oţelului în oală

Rezultă că locurile de muncă situate lîngă cubilou sînt cele mai mari generatoare de căldură transmisă prin căptuşeală, manta, gura de încărcare, jetul de fontă etc., cu excepţia turnării oţelului. Degajări mai mari de 20 J/cm 2 -min provoacă ameţeli. Pentru comparaţie se menţionează faptul că intensitatea de radiaţie solară la ecuator, la mijlocul zilei, ieste de maximum 6,5 J/cm 2 -min de unde rezultă condiţiile grele de muncă în sectoarele de elaborare a fontei. Accidentele cauzate de explozii pot fi provocate de amestecurile de gaze explozibile, pre- cum şi contactul dintre fontă, zgura lichidă şi apă.

75,0% devine explozibil,

avînd temperatura de autoaprindere de 651°C. El se poate forma în cutie şi conducte de aer, prin pătrunderea gazelor de cubilou. La contactul dintre fonta şi zgura lichidă, la evacuarea din cubilou se formează o cantitate mare de vapori; de asemenea la contactul dintre fonta lichidă şi apa din inductorul cup- toarelor cu inducţie. Din acest motiv se impune utilizarea de materiale uscate drept compo- nente ale încărcăturii, pentru căptuşeala cuptoarelor şi oalelor de turnare şi pentru spaţiul de sub cubilou. La cuptoarele electrice cu inducţie pentru controlul căptuşelii refractare se prevăd apa- rate de măsură, iar pentru semnalizarea eventualelor perforări a căptuşelii se prevăd diferite sisteme de alarmă. Personalul ce exploatează cuptoarele va purta echipament adecvat compus din salopetă, şorţ de piele, mănuşi de piele, cască şi ochelari de protecţie etc.

Amestecul de aer cu oxid de carbon (CO) în proporţie de 12,8

Elaborarea fontei in cuptoare cu incalzire prin inductie

Autor:

23

EXAMEN ATESTAT

2013

8.BIBLIOGRAFIE

1. Utilajul si tehnologia turnarii aliajelor

Laurentie Sofroni s.a.

 

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

<