PROCEDEE DE PROTEJARE A

SUPRAFETELOR METALICE
IMPOTRIVA COROZIUNII

Argument...pag.1
1. Coroziune. Generaliti ....pag.5
2. Aplicarea acoperirilor protectoare..pag.8
3. Protectia prin tratarea mediului agresiv.pag.10
4. Metode electrochimice de protectie anticoroziva..pag.11
5. Alegerea rationala a tipului de constructie si a modului de exploatare a
utilajelor.pag.13
6. Norme de tehnica securitii muncii..pag.15
7. Bibliografie.pag.16
8. Anexe.pag.17

ARGUMENT

Industrializarea si activitatea industriala conduc pretutindeni in lume - deci si in tara noastra - la un

mare consum de metale si aliaje. Este necesara o foarte atenta gospodarire atat in sensul direct de
economisire a metalului la executie, cat si in sensul gasirii celor mai potrivite aliaje din punct de
vedere al rezistentei la coroziune, in diverse conditii concrete de utilizare.
Interesul pentru o atenta economisire a metalului este sporit si datorita situatiei generale a
resurselor a materii prime pe plan mondial. In aceasta situatie, utilizarea celor mai potrivite aliaje, in
conditii date, ca si in prevenirea distrugerii acestora, ca urmare a ceea ce numim coroziune, pot deveni
surse importante de economisire a metalului. In cazul ideal, aceasta economisire s-ar cifra la 10% din
consumul total de metale.
Sunt multi factori care ar putea contribui la economisirea cel putin a unei parti din cele peste 10
procente de metal distruse anual prin coroziune. Printre acestia se situeaza si cunoasterea cat mai
amanuntita a proceselor prin care se ajunge la distrugerea metalelor, in vederea stabilirii procedeelor
de protectie.

1.COROZIUNE. GENERALITI

Procesul prin care un material sau aliaj este transformat de la starea sa metalica la
cea combinata prin interactiunea cu mediul inconjurator poarta numele de coroziune.
Coroziunea metalelor se poate clasifica dupa mecanismul procesului de
distrugere si dupa aspectul exterior al distrugerii: coroziunea chimica si coroziunea
electro chimica.
Coroziunea este un proces de distrugere a materialelor metalice sub actiunea
chimica sau electrochimica a mediului nconjurator sau a substantelor cu care acestea
vin n contact.
Procesele chimice si electrochimice se desfasoara la interfata metal-mediu
agresiv, deci reactiile sunt eterogene. Spre deosebire de coroziune, eroziunea reprezinta
un proces mecanic de distrugere a suprafetei metalelor. Deseori coroziunea si eroziunea
actioneaza simultan asupra suprafetelor metalice. n cazurile cnd aceste fenomene
actioneaza separat provoaca distrugeri cu aspect att de asemanator nct adevarata
cauza se stabileste n urma unui studiu amanuntit.
Notiunea de rezistenta la coroziune se exprima adesea prin termeni echivalenti:
stabilitate chimica, rezistenta anticoroziva, pasivitatea metalului (atunci cnd stare
metalului n mediul dat nu se schimba o perioada ndelungata de timp).
1.1 METODE DE PROTECTIE ANTICOROZIVA
Cunoasterea mecanismului proceselor de coroziune si a influentei diferitilor
factori asupra vitezei lor a permis elaborarea unor metode eficiente de protectie
anticoroziva.
Protectia anticoroziva poate fi intreprinsa prin mai multe cai:

1.Prin actiunea asupra materialului.

alegerea rationala a materialului de construuctii.
tratamentul sau mecanic,termic sau chimic.
2.Prin acoperiri protectoare.
acoperiri metalice
acopriri nemetalice
3.Prin actiuniunea asupra mediului coroziv
variatia ph-ului agentului agresiv
indepartarea gazului care intensifica coroziunea
utilizarea in bibitorilor de coroziune
4.Prin actiunea asupra proceselor electro-chimice de coroziune
protecia catodica
protectia anodica
5.Prin alegerea rationala a tipului de constructie si a conditiilor de exploatare a
instalatiilor
Alegerea metalelor de protectie ce urmeaza sa fie aplicata se face tinad seama de
eficienta maxima, pe baza unui studiu tehnico-economic, care are in vedere conditiile
concrete de functionare a instalatiei si felul in care cheltuielile suplimentare pentru
realizarea protectiei se reflecta in costul utilajului si al produsului finit.
Solutia optima de protectie anticoroziva se stabileste inca din faza de proiectare
a utilajelor, astfel incat pe durata lor de functionare sa se efectueze cele mai mici
cheltuieli de intretinere si reparare.
Trebuie sa se tina seama si de faptul ca o protectie rezistenta numai o perioada de
timp dupa care trebuie revizuita sau inlocuita.
Acoperirile protectoare cu metale, cu lacuri si cu vopsele se utilizeaza deosebit in
conditiile coroziunii atmosferice.Costul depunerilor metalice este foarte ridicat in
comparatie cu celelalte structuri de protectie. Astfel zincarea cea mai ieftina acoperire
5

cu metal este de cateva ori mai scumpa decat vopsirea. Protectiile mai scumpe si mai
eficace se aplica la utilajele mai costisitoare.
Procesele de coroziune sunt atat de complexe incat de multe ori se aplica
sietemul protectiilor combinate, care desi la prima vedere este mai costisitor este
preferabil unor solutii nestabilite. Astfel utilizarea placilor ceramice pe suport de
polimeri, vopsirea suprafetelor fosfate, vopsirea corpului vapoarelor concomitent cu
protejarea lor electro chimica reprezinta protectia mai eficienta in comparatie cu
metodele singulare.
Aplicarea protectiei anticorozive trebuie corect executata iar intretinerea ei
consticios realizata pentru a se asigura eficacitatea metalului ales.
1.2. ACTIUNEA ASUPRA METALULUI PENTRU MARIREA
REZISTENTEI LA COROZIUNE
Metodele de combinare a coroziunii prin actiunea asupra materialului de
costructie, au in vedere urmatoarele aspecte:
alegerea judicioasa a materialului, care sa prezinte o buna rezistenta la
coroziunein conditile de functionalitate a utilajului;
prelucrarea suplimentara a materialului pentru a le micsora suscebilitatea la
coroziune, prin reducerea activitatiior electrochimice.

Reducerea

activitatii catodice si anodice a materialului se face prin asigurarea unei

structuri cat mai omogene, aplicand tratamente mecanice si termice .
Activitatea anodica a materialului metalic se micsoreaza si prin marirea stablitatii
termodinamice sau a tendintei spre pasivare, obtinuta prin aliere cu elemente care ii
confera o buna rezistenta la mediul coroziv dat.

2. APLICAREA ACOPERIRILOR PROTECTOARE

Proctectia suprafetelor metalice poate fi realizata prin depunerea unui strat
metalic sau nemetalic, care sa constituie o bariera intre suprafete de protejat si mediul
agresiv.
Este o metoda larg utlizata in special pentru previnerea coroziunii atmosferice . In
majoritatea cazurilor acoperirea cu straturi protectoare realizeaza si finisarea
decorativaa pieselor si a suprafetelor.
Dupa natura lor acoperirile de protectie se pot clasifica astfel:
straturi protectoare metalice
acoperiri de natura anorganica
straturi si pelicule organice
Coroziunea chimica include acele procese in care o reactie chimica directa are loc
intre metal si mediul sau, fara schimb de sarcini electrice. Exista trei tipuri de reactii de
coroziune chimica:
metal/gaz
metal/oxygen
metal/lichid
Coroziunea electrochimica include acele procese care inplica un transfer de
sarcina la interfata metal mediu agresiv.
Reactii de coroziune electrochimica pot fi clasificate in urmatoarele tipuri:
Reactii de coroziune cu zonele anodice si catodice
Reactii cu zone anodice si catodice separate
Reactii in care suprafata metalului este acoperit de un filem.

In procesele de coroziune uniforma sau generala, ariile anodice nu sunt separate

de cele catodice. Atunci cand ariile diferite ale suprafetei metalice sunt predominate
anodice sau catodice distrugerea coroziva este localizata (coroziunea locala).

2.1. PREGATIREA SUPRAFETEI PIESELOR METALICE PENTRU

ACOPERIRE
Inainte de aplicarea stratului proctector, suprafata metalica va fi prelucrata pentru
a se asigura o buna aderenta intre acoperire si suport si un aspect placut decorative.
Pregatirea piesei in vederea acoperirii cu un strat protector include prelucrarea
mecanica degresarea si decaparea.
Prelucrarea mecanica:
Operatiile mecanice care se executa sunt: rectificarea, lustruirea si sablarea.
Prin rectificare se indeparteaza stratul superficial cu ajutorul discurilor cu
materiale abrazive, asigurandu-se o buna nivelare a suprafetei.
Lustruirea urmareste finisarea superioara a suprafetei pieselor si reducerea la
minim a inaltimi microneregularitatilor.
Sablarea consta in trimiterea pe suprafata metalului a unui jet de nisip curat si
uscat sau a alicelor de otel cu diametru mic, cu ajutorul aerului comprimat.
Degresarea:
Suprafata prelucrata pe cale mecanica este degresata pentru indepartarea materiei
grase prin dizolvarea emulsionare.
Decuparea:
Piesele degresate se decapeaza in solutii acide sau uneori alkaline (in cazul
pieselor de aluminiu ) in care are loc dizolvarea stratului fin de oxid ce s-a format pe

suprafata in timpului operatiei de degresare sau la depozitarea lor. Operatia poate fi

efectuata chimic sau electrochimic

3. PROTECTIA PRIN TRATAREA MEDIULUI AGRESIV

Influenta mediului agresiv asupra coroziuni este deosebit de complexa, deoarece
multi factori pot interveni simultan, natura si concentratia reactivului ph-ului continutul
in oxygen, temeratura, presiunea, viteza de scurgere a fluidului, impuritatile, prezenta
razelor ultraviolete si gradul de umiditate.
Tratarea mediului cu scopul de a micsora caracterul lui agresiv conduce in multe
cazuri la o scadere considerate a vitezei de coroziune. Acest lucru se poate realiza intr-o
serie de posibilitate tehnologice: modificarea ph ului, indepartarea gazelor care maresc
viteza de coroziune, utlizarea inhibitorilor.

4. METODE ELECTROCHIMICE DE PROTECTIE

ANTICOROZIVA
4.1 PROTECTIA ANODICA

Protectia electrochimica anodica si a materialelor impotriva coroziunii este o

metoda comparativ mai noua si destul de specifica. Ea se bazeaza pe trecerea
materialului din starea activa in starea pasiva de la o sursa exterioara de curent.
Conditiile si eficacitatea protectiei anodice:
La proctectia anodica de coroziune generala potentialul materialului trebuie
mentinut in limitele domeniului pasiv. Alegerea corecta a intervalului potentialelor de
protectie permite sa se protejeze metalul in multe cazuri nu numai de coroziune
generala dar si de diferite tipuri de coroziune localizata.
Caracteristicile de baza ale dependentei curent-potential care influenteaza
considerabil asupra conditilor de exploatare si a eficacitatii protectiei anodice sunt:

densitatea curentului de critic

potentialul critic de pasivare stabila

viteza de dizolvare in stare pasiva

Aceste caracteristici depind nu numai de natura metalului si aliajului dar si de

proprietatile mediului agresiv.

10

4.2 PROTECTIA CATODICA CU SURSA EXTERIOARA DE CURENT

Protectia catodica cu sursa exterioara de curent se realizeaza practic prin
polarizarea catodica a instalatiei metalice de protejat de la o sursa de curent continuu cu
ajutorul unui electrod auxiliar care are rolul de anod in circuitul de polarizare.
Alegerea justa a conditiilor tehnologice de exploatare poate contribui la
prelungirea duratei de functionare a utilajelor industriale. In general se recomanda sa se
mentina conditii cat mai uniforme de lucru. In toate aceste cazuri una din masurile
principale de protectie consta in schimbarea constructiei utilajului sau a conditiilor de
exploatare in directia repartizarii uniforme a temperaturii , a concentratiei sau a
aciditatii electrodului.

11

5. ALEGEREA RATIONALA A TIPULUI DE CONSTRUCTIE SI A

MODULUI DE EXPLOATARE A UTLIAJELOR
Tipul de constructie si modul de exploatare a utilajulor industriale influenteaza si
viteza si localizarea coroziuni.
Masurile anticorozive privitoare la constructia si exploatarea utilajelor sunt in
stransa legatura cu factorii coroziuni care actioneaza in partea metalului lichidului sau a
conditiilor fizico-chimice de exploatare.
Trebuie observat ca aceiasi factori de coroziune pot exercita influente diferite asupra
diferitelor metale cum si faptul ca in practica ei functioneaza rar in forma izolata; pe
una si aceiasi portiune de suprafata se insumeaza de obicei influenta mai multor factori
ceea ce poate sa duca la intensificarea puternica a coroziunii..

12

Norme de tehnica securitatii muncii

la operatiile de protectie anticoroziva
a suprafetelor metalice

o Muncitorii vor purta echipamentul de protectie adecvat activitatii pe care o

executa: salopeta sau combinezon din bumbac, manusi, casca de protectie,
antifoane, ochelari sau masca de protectie, etc.
o La operatiile de curatare a suprafetelor metalice, cat si la operatiile de vopsire, se
va avea in vedere ventilatia corespunzatoare, pentru eliminarea din zona de lucru
a prafului, particulelor toxice sau a gazelor daunatoare sanatatii.
o Zona de lucru va fi curatata in permanenta, se vor indeparta carpele sau alte
materiale imbibate cu solventi, pentru eliminarea pericolul de izbucnire a unui
incendiu.
o Este obligatorie purtarea unei masti de praf si a
ochelarilor la operatiile de sablare sau polizare pentru
prevenirea inhalarii particulelor de praf sau de metal
si pentru protejarea ochilor impotriva acestora.
o Echipamentul electric va fi bine izolat si legat la
pamant pentru a evita aparitia scanteilor.
o Recipientele cu vopsea se vor depozita in camere
speciale, ventilate, departe de zona de lucru.
o Nu se vor folosi solventi pentru curatarea mainilor,
existand pericolul absorbirii acestora prin piele.
o Zona de lucru va fi delimitate si accesul in incinta va
fi limitat numai personalului calificat, instruit din
punct de vedere al protectiei muncii.

13

BIBLIOGRAFIE
1. Nicolae Popescu, Materiale pentru constructii de masini, manual pentru
clasa a IX-a, licee industriale si coli profesionale, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1995
2. V. Raducu, P. Teodorescu Cartea lacatusului, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1972
3. Bloiu D. .a., Elemente de tehnologie general, Editura EconomicPreuniversitaria, Bucureti, 2000
4. Teodora Badea Electrochimie si coroziune, Editura Matrixrom, 2005
5. WEB site-uri:
o www.corrosionlab.com
o http://www.alu-info.dk/html/alulib/modul/A00169.htm
o http://www.corrosion.com/
o http://www.corrosion-doctors.org/

14

ANEXE

15

COROZIUNE A
METALULUI, LA
MICROSCOP

BIL DE METAL
CORODAT

16

PROTECIA MPOTRIVA COROZIUNII

17

Coroziune de oboseala - fisuri

Coroziune pitting

Coroziune generala

Coroziune sub forma de striatii

18

Fig. 1 Imagine de la baza experimental de la Miami

reprezentativ climat subtropical, pentru mbtrnirea
materialelor/produselor prin expunere liber

19

Fig. 2 Imagine dintr-o baz

experimental de expunere a probelor
pentru mbtrnire natural outdoor;
sistem de mbtrnire static direct

Fig. 3 Imagine dintr-o baz experimental

de expunere a probelor pentru mbtrnire
natural outdoor; sistem de mbtrnire
static indirect

20