Capitolul 4

Precizia formei geometrice

4.1 Introducere

Precizia formei geometrice a unui produs industrial (piesă) reflectă gradul de conformitate
a acestuia cu modelul său geometric prevăzut de proiectant în documentaŃia tehnică. În
construcŃia de maşini, piesele rezultate în urma proceselor de prelucrare au forme obŃinute prin
asocierea unor elemente geometrice simple cum ar fi: linia dreaptă, planul, cercul, cilindrul,
conul, sfera, etc. PrezenŃa impreciziilor din sistemul maşină-unealtă - dispozitiv - sculă - piesă
(MUDSP), face ca forma acestor elemente geometrice să se obŃină cu abateri.
Abaterile de la forma geometrică pot fi: abateri de ordinul I (abaterile macrogeometrice),
abateri de ordinul II (ondulaŃiile), abateri de ordinul III şi IV,, ce reprezintă rugozitatea
suprafeŃelor (abateri microgeometrice
microgeometrice) (Fig. 4.l).
Abaterile şi toleranŃele macrogeometrice sunt de formă, de orientare, de poziŃie şi de bătaie
(STAS 7384-85, STAS 7385/1,2--85).

Fig. 4.1 Abateri de la forma geometrica.

Pentru definirea şi evaluarea abaterilor de formă macrogeometrice este necesară precizarea

unor noŃiuni, astfel:
Profil - conturul rezultat din intersecŃia unei suprafeŃe cu un plan de orientare
tare dată;
Profil real - conturul rezultat din intersecŃia unei suprafeŃe reale cu un plan;
plan

1
 Profil geometric (nominal) - conturul rezultat din intersecŃia suprafeŃei geometrice (nominale)
cu un plan;
Profil efectiv - profilul obŃinut prin măsurare, apropiat de profilul real;
Profil adiacent - profilul de aceeaşi formă cu profilul geometric, tangent exterior la profilul
real şi astfel aşezat încât distanŃa dintre acesta şi profilul real să aibă valoare minimă.
SuprafaŃa reală a piesei - suprafaŃa care limitează piesa şi o separă de mediul înconjurător.
SuprafaŃa geometrică (nominală) - este suprafaŃa ideală a cărei formă nominală (desen) este
definită în documentaŃia tehnică.
SuprafaŃa adiacentă - suprafaŃa de aceeaşi formă cu suprafaŃa geometrică, tangentă
exterior la suprafaŃa reală şi aşezată astfel încât distanŃa între aceasta şi suprafaŃa reală să aibă
valoare minimă.
SuprafaŃa efectivă a piesei - suprafaŃa obŃinută prin măsurare, apropiată de suprafaŃa reală.
SuprafaŃa de referinŃă - suprafaŃa în raport cu care se determină abaterea de formă. Ea
poate fi egală cu o parte sau cu toată suprafaŃa piesei.
Lungimea de referinŃă - lungimea în limitele căr
căreia se determină abaterea de formă. Ea este
precizată de către proiectant.
Dreapta adiacentă - dreapta tangentă profilului real de partea opusă materialului piesei si
aşezata astfel încât distanta maxima pana la profilul real sa aibă valoarea cea mai mică posibilă,
aşa cum se sugerează în Fig.4.2. Dintre toate tangentele A, numai una satisface condiŃia impusă
distanŃei hmax, si este dreapta A1 a cărei distanŃă maximă, h1 este cea mai mică dintre toate.
Dreapta adiacentă este bine determinată ca formă, dar are poziŃia dependentă de profilul şi
materialul piesei

Fig.4.1 Dreaptă adiacentă Fig.4.2 Plan adiacent

2
 Plan adiacent - este planul tangent la suprafaŃa reala in exteriorul materialului piesei si
aşezat astfel încât pe suprafaŃa de referinŃa, distanta maximă până la suprafaŃa reala sa aibă valoarea
cea mai mică aşa cum se sugerează în Fig.4.2.

Cerc adiacent - este cercul tangent cu diametrul minim circumscris unui arbore ca în
Fig.4.3, a sau cu diametru maxim înscris intr-un alezaj ca în Fig.4.3,b.

Fig.4.3 Cerc adiacent, a) la arbore; b) la alezaj.

Cilindru adiacent - este cilindrul de diametru minim, tangent la suprafaŃa reala de partea
opusă materialului piesei. Pentru arbori aşa cum se poate vedea în F.4.4,a
,a este cilindrul cu
diametrul minim în care mai pătrunde arborele pe lungimea de referinŃă, iar pentru alezaje (Fig.4.4
,b) este cilindrul cu diametrul maxim
maxim, ce mai poate fi introdus in alezaj.

Fig.4.4
4.4 Cilindru adiacent; a) la arbore; b) la alezaj.

3
 4.2 Abateri şi toleranŃe de formă

Abaterea de formă este abaterea formei suprafeŃei reale fată de forma suprafeŃei nominale
sau abaterea formei profilului real fată de forma profilului nominal şi se exprimă prin mărimea
distantei maxime măsurată intre suprafaŃa efectiva si suprafaŃa adiacenta, respectiv intre profilul
efectiv si profilul adiacent. La măsurarea abaterii de formă nu se ia in considerare rugozitatea
suprafeŃei.

Abaterea limita de formă reprezintă valoarea maxima a abaterii de formă.

Toleranta de forma este zona determinată de abaterea limită de formă, cu alte cuvinte este
spaŃiul dintre suprafaŃa sau profilul adiacent si suprafaŃa sau profilul echidistant situat la
distanŃa egală cu abaterea limită, de partea materialului piesei.
Se impune observaŃia ca suprafaŃa adiacentă, respectiv profilul adiacent limitează de o singură
parte materialul piesei având rolul hotărâtor asupra jocului ce se obŃine la asamblarea pieselor.

4.3 Clasificarea şi simbolizarea abaterilor şi toleranŃelor geometrice

După tipul suprafeŃei sau profilului abaterile de geometrice întâlnite in practică au denumiri
şi simboluri consacrate. În STAS 7385/1-85 sunt prezentate toate toleranŃele geometrice împreună
cu simbolurile grafice cu care se înscriu în desenele de execuŃie ale pieselor.
În Tabelul 4.1se prezintă clasificarea toleranŃelor geometrice împreună cu simbolurile lor
grafice.

4
 Tab.4.1 Simbolurile caracteristicilor geometrice tolerate.

Elementele la Tipul Denumirea tolerantei Simbolul

care se refera caracteristicii
tolerantei
toleranta tolerate
Toleranta la rectilinitate

Toleranta la planitate
Elemente
izolate Toleranta la circularitate

Tolerante de
Toleranta la cilindricitate
forma
Toleranta la forma data a profilului
Elemente
Toleranta la forma data a suprafetei
izolate sau
asociate
Toleranta la paralelism
Tolerante de
Toleranta la perpendicularitate
orientare

Toleranta la inclinare

Toleranta la pozitia nominala

Elemente
asociate Toleranta la concentricitate si la coaxialitate
Tolerante de
pozitie
Toleranta la simetrie

Toleranta bataii circulare, radiale si frontale

Toleranta bataii totale, radiale si frontale

Tolerante de
bataie

5
 4.4 Abateri şi toleranŃe de formă.

4.4
4.4.1 Abaterea de la rectilinitate

Abaterea de la rectilinitate (Fig.4.5) este distanŃa maximă dintre profilul real şi dreapta
adiacentă, măsurată în limitele lungimii de referinŃă. ToleranŃa de la rectilinitate este valoarea
maximă admisă a abaterii de la rectilinitate.
Pentru a se încadra în toleranŃă profilul efectiv al piesei trebuie să se înscrie în acest spaŃiu
pe toată lungimea de referinŃă.

Fig.4.5 Abaterea de la rectilinitate.

Abaterea de la planitate este distanŃa maximă dintre suprafaŃa reală şi planul adiacent,
considerată în limitele suprafeŃei de referinŃă (Fig.4.6a).
Abaterea de la planitate
lanitate AFp

Plan adiacent

Plan efectiv

a) b) c)
itate. Formele simple ale abaterii de la planitate:
Fig.4.6 a) Abaterea de la planitate. itate: b) concavitatea; c)
c convexitatea.

Formele simple ale abaterii de la planitate sunt concavitatea şi convexitatea (Fig.

4.6.b,c).
ToleranŃa la planeitate este valoarea maximă admisă a abaterii de la planitate. Zona de
toleranŃă la planitate este cuprinsă între planul adiacent şi un plan paralel cu acesta, aflat la
distanŃă egală cu toleranŃa la plan
planeitate.

6
Controlul rectilinităŃii şi planităŃii
a) Verificarea rectilinităŃii şi planităŃii cu ajutorul fantei de lumină. Controlul rectilinităŃii
suprafeŃelor înguste se face cu ajutorul riglelor de precizie.
După forma geometrică, riglele se împart în:
a) rigle cu muchii act
active (Fig.4.7a);
b) rigle cu suprafeŃe active (Fig.4.7b).
Metoda este simplă şi constă în aşezarea riglei pe piesa de verificat şi apoi
examinarea fantei de lumină dintre piesă şi riglă.

Fig.4.7 Rigle cu muchii active (a) si cu suprafete active (b). Fig.4.8 Aprecierea fantei de lumina.

Aprecierea fantei de lumină se face comparând fanta obŃinută cu fanta mostră. Fanta
mostră (etalon) se obŃine prin aşezarea riglei (1) pe două cale plan-paralele
paralele (
(2), de aceeaşi
dimensiune, care iniŃial au fost aşezate pe platoul de control (3). Între cele două cale, în spaŃiul
dintre riglă şi platou, se aşează alte cale (4) mai mici cu 1, 2, 3 microni decât cele iniŃiale.
Operatorul are astfel la dispoziŃie grosimi de fante de 1, 2, 3 µm cu care poate compara fanta
piesei de verificat (Fig.4.8).

b) Verificarea rectilinităŃii şi planităŃii prin metoda abaterii liniare. Metoda este asemănătoare
asemănătoa
celei precedente, diferenŃa fiind în modul de evaluare a fantei.. Se aşează rigla pe suprafaŃa de
controlat, iar spaŃiul dintre suprafaŃa riglei şi piesă, fanta, se măsoară cu ajutorul calibrelor
pentru interstiŃii. Aprecierea fantei (jocului) se face după forŃa necesară la extragerea calibrului
sau după grosimea calibrului.

7
 c) Verificarea rectilinităŃii şi planităŃii cu ajutorul informatorilor. La această metodă se
acoperă suprafaŃa activă a riglei cu vopsea (informator) şi se deplasează pe suprafaŃa piesei care
se controlează. Mărimea şi numărul petelor de vopsea rămase pe suprafaŃa piesei într-un
pătrat cu latura de 25 mm arată gradul de planitate al suprafeŃei controlate. Vopselele utilizate
frecvent sunt albastrul de Prusia sau albul de zinc, care se aplică pe suprafaŃa de lucru a riglei
într-un strat subŃire şi uniform.

4.4
4.4.2 Abaterea de la circularitate
Abaterea de la circularitate (necircularitatea) se defineşte ca fiind distanŃa maximă dintre
profilul real şi cercul adiacent (F
(Fig. 4.9.a).

Fig.4.9 Abaterea de la circularitate.

Frecvent întâlnite sunt formele simple ale abaterilor de la circularitate şi anume: ovalitatea şi
poligonalitatea (Fig. 4.10.a, b).

Fig.4.10 Forme simple ale abaterii de la circu

circularitate: a) ovalitatea; b) poligonalitatea.
gonalitatea.

Ovalitatea ar fi atunci când forma profilului real este aproximativ elipsoidală şi se calculează
cu relaŃia:
Ov = dmax - dmin = 2AFc

8
 Poligonalitatea este când profilul real are aproximativ o formă poligonală.
ToleranŃa la circularitate este valoarea maximă admisă a abaterii de la circularitate.
Toleranta la circularitate este coroana circulară cuprinsă între cercul adiacent si un cerc
concentric ce intersectează materialul piesei astfel încât diferenŃa razelor sa fie egală cu abaterea
limită.
Se observă ca ovalitatea este un caz particular de poligonalitate.. Pentru un număr impar de
laturi sau pentru un număr relativ mare de laturi, abaterea de la circularitate nu poate fi pusă in
evidentă prin măsurarea diametrului în diferite poziŃii unghiulare. In aceste cazuri este necesară
trasarea profilogramei la o scară mult mărita.

4.4
4.4.3 Abaterea de la cilindricitate
Abaterea de la cilindricitate (AFl) se defineşte ca fiind distanŃa maximă dintre suprafaŃa
reală şi cilindrul adiacent,, considerată în limitele lungimii de referinŃă (Fig.4.11).
(F Această
abatere se compune din abaterea de la circularitate, considerată în secŃiunea transversală a
piesei şi abaterea profilului longitudinal (axial).

Axa cilindrului adiacent

Fig.4.11 Abaterea de la cilindricitate.

Formele simple ale abaterii de la cilindricitate, mai des întâlnite în practică sunt:
- forma conică (Fig. 4.9),
), se caracterizează prin neparalelismul generatoarelor profilului
longitudinal;

9
 Abaterea de la
cilindricitate AFl

Fig. 4.9 Forma conica.

Conicitate = Dmax – Dmin = 2AFl

- forma butoi (Fig. 4.10), are specific forma curbată a generatoarelor profilului longitudinal
real, diametrul crescând spre mijlocul acestuia;

Abaterea de la
cilindricitate AFl

Fig. 4.10 Forma butoi.

Forma butoi = Dmax – Dmin = 2AFl

- forma de şa (Fig. 4.9.c), are generatoarele profilului longitudinal real curbe, diametrul
crescând de la mijlocul profilului spre capete; Abaterea de la cilindricitate AFl

Fig.4.11 Forma a.
Forma sa = Dmax – Dmin = 2AFl

- forma curbă (Fig. 4.9.d), are locul geometric al secŃiunilor transversale o linie curbă.
Valoric, mărimea curburii este egală cu abaterea de la cilindricitate.

10
 Abaterea de la cilindricitate AFl

Fig.4.12 Forma curba.

ToleranŃa la cilindricitate este valoarea maximă admisă a abaterii de la cilindricitate. Zona

toleranŃei la cilindricitate este cuprinsă între cilindrul adiacent şi un cilindru coaxial cu acesta,
având raza mai mică (la arbori) sau mai mare (la alezaje) cu toleranŃa la cilindricitate (IT).
In cazul conicităŃii, forma butoi si forma “şa”, abaterea de la cilindricitate apare ca
semidiferenŃa diametrelor extreme. In cazul curbării axei diametrul este constant în lungul axei. In
acest caz abaterea de la cilindricitate apare ca abatere maximă de la rectilinitate a generatoarei.

Controlul circularităŃii şi cilindricităŃii

La prelucrarea suprafeŃelor de revoluŃie, imprecizia maşinii-unelte determină apariŃia
abaterilor de la circularitate şi cilindricitate. Abaterile de la circularitate într-o secŃiune a unei
piese se determină măsurând diametrele secŃiunii pe diferite direcŃii. Măsurarea prin două
puncte a diametrelor unei secŃiuni transversale se execută cu ajutorul unui aparat universal
(comparator) cu palpator sferic sau plan (Fig.4.13). Măsurarea prin două puncte a diametrelor,
metoda frecvent folosită, nu poate detecta forma poligon curbiliniu echidiametral. Aceste
abateri de la circularitate, ce apar la rectificarea fără centre, sunt depistate şi măsurate aşezând
măsurandul pe un suport în formă de "V" (Fig.4.13 b), unghiul prismei determinându-se în
funcŃie de numărul laturilor poligonului, cu relaŃia:
360 0
2θ = 180 0 −
n
unde:
2θ - unghiul prismei în "V";
n - numărul laturilor poligonului curbiliniu echidiametral. Acesta se determină aşezând
măsurandul pe o prismă "V" oarecare, iar numărul indicaŃiilor maxime şi minime ale

11
aparatului de măsurat obŃinut prin rotirea măsurandului cu 360°, fiind numărul laturilor
poligonului curbiliniu.

Fig. 4.13 Masurarea abaterii de la circularitate (a) si de la cilindricitate (b)

O altă metodă de măsurare a abaterilor de la circularitate este bazată pe evaluarea

variaŃiei razei prin rotirea măsurandului centrat între vârfuri. Precizia acestei metode este
dependentă de precizia găurilor de centrare de pe suprafeŃele frontale ale măsurandului.

Fig.4.14 Masurarea abaterii de la circularitate cu piesa prinsa intre varfuri.

Măsurarea abaterilor de la circularitate a alezajelor se face cu ajutorul comparatoarelor de

interior (aparat plus accesorii) cu două, respectiv trei contacte.
În ultimul timp, măsurarea abaterilor de la circularitate, atât pentru suprafeŃele exterioare, cât
câ şi
pentru suprafeŃele interioare, se realizează cu ajutorul aparatelor pneumatice. Metoda este foarte
precisă (de circa 10 ori), comodă şi operativă.

12
 Din definiŃia abaterii de la cilindricitate rezultă că aceasta se compune din abaterea de la
circularitate în secŃiunea transversală a măsurandului şi din abaterea profilului longitudinal
axial. Abaterile de la circularitate sunt evaluate după metodele prezentate anterior.
Determinarea abaterii profilului longitudinal constă în măsurarea
urarea abaterilor de la
rectilinitate a perechii de generatoare aflate în aceeaşi secŃiune longitudinală. Acceptând ipoteza
că generatoarele diametral opuse sunt simetrice faŃă de axa de rotaŃie (situaŃia pieselor prelucrate
între vârfuri), poate fi utilizată metoda diametrelor succesive. Prin această metodă, măsurandul
este contactat succesiv în câte două puncte care aparŃin aceloraşi perechi de generatoare.
Astfel se pot stabili abaterile de la rectilinitate a generatoarelor profilului
profi axial efectiv
(releveul generatoarelor).
Forma conică se determină măsurând diametrul piesei în două secŃiuni de referinŃă (în
general extreme). DiferenŃa dintre valorile maximă şi minimă măsurate reprezintă conicitatea.
Această valoare reprezintă dublul abaterii de la cilindricitate.
Forma butoi şi forma şa, atât la arbori cât şi la alezaje, se determină măsurând diametrul în
trei secŃiuni: la capete şi la mijloc
mijloc.

Fig.4.14 Masurarea formei curbe a suprafetelor; a) cu comparatoarele; b) cu cale plan-paralele.

plan

Forma curbă a suprafeŃelor cilindrice exterioare se determină asemănător abaterii de la

rectilinitate, cu ajutorul calelor plan-paralele (CM) şi a platoului de control (Fig.4.14b) sau a
comparatoarelor (Fig.4.14a).
Curbarea suprafeŃelor cilindrice interioare se poate determina cu ajutorul calibrelor
pneumatice. La determinarea abaterii de la cilindricitate a pieselor cu diametre mari (cilindri de
laminor, coloane ale maşinilor de găurit etc.), în afara metodei diametrelor succesive, se mai pot
aplica şi alte metode care utilizează aparate cum ar fi: curbimetrul, autocolimatorul, nivela.

13
 4.3.4 Abaterea de la forma dată a profilului

Abaterea de la forma dată a profilului (Aff) se defineşte ca distanŃa maximă dintre

profilul real şi profilul adiacent, în limitele lungimii de referinŃă (Fig.4.15a). ToleranŃa la forma
dată a profilului este valoarea maximă admisă a abaterii de la forma dată a profilului (Fig.4.15b).

Profil adiacent

a) b)
Fig.4.15 a) Abaterea de la forma data a profilului; b) toleranta de la forma data a profilului.

4.3
4.3.5 Abaterea de la forma dată a suprafeŃei

Abaterea de la forma dată a suprafeŃei (AFs) reprezintă distanŃa maximă dintre suprafaŃa
reală şi suprafaŃa adiacentă de fo
formă dată, determinată în limitele suprafeŃei de referinŃă
(Fig.4.16a). ToleranŃa la forma dată a suprafeŃei este, de asemenea, valoarea maximă a abaterii
de la forma dată a suprafeŃei. Zona acestei toleranŃe este cuprinsă între suprafaŃa adiacentă şi
înfăşurătoarea sferei care se rostogoleşte pe suprafaŃa adiacentă şi are diametrul egal cu
toleranŃa la forma dată a suprafeŃei (F
(Fig. 4.16b).

14
 a) b)

Fig.4.16 a) Abaterea de la forma data a suprafetei; b) tolera

toleranta
nta de la forma data a suprafetei.

Valorile toleranŃelor de formă sunt standardizate (STAS 7391/1,2

7391/1,2-74). Sunt prevăzute 12 clase
de precizie, notate de la I la XII, pentru toleranŃe de formă,, în ordinea descrescândă a preciziei.
Simbolurile grafice stabilite pentru toleranŃele de formă sunt date în Tabelul 4.2.
4.2

Tabelul 4.2 Simbolurile tolerantelor de forma.

Datele privind toleranŃele de formă se înscriu într-un cadru dreptunghiular (cadru de

toleranŃă) trasat cu linie continuă subŃire şi împărŃit în două sau mai multe căsuŃe.
căsuŃe În căsuŃe se
înscriu, de la stânga la dreapta, într
într-o anumită ordine, următoarele date:
- simbolul caracteristicii tolerate, conform Tabelului 4.2
4.2;
- valoarea toleranŃei, în milimetri;
- litera sau literele de indicare a bazei de referinŃă, după caz.

15
 Remarci referitoare la toleranta, de ex. „6 gauri”, „4 suprafete” sau „6 x” trebuie scrise
deasupra cadrului dreptunghiular (Fig.4.17a). daca este necesar sa specificam mai mult de o
toleranta a suprafetei, atunci se trec in cadre dreptunghiulare unul sub altul (Fig.4.17b).

6 gauri 6x

b)
a)

Fig.4.17 Moduri de notare a tolerantelor de forma.

Cadrul dreptunghiular al tolerantelor este conectat la suprafata tolerata cu o linie terminata

cu o sageata in modul urmator (Fig.4.18):

- pe suprafata piesei sau pe o extensie a ei (dar clar

separata de dimesiunea de cota), cand toleranta se refera
la o linie sau suprafata însăşi (Fig.4.18 a si b);
a) b)

- ca o extensie a liniei de cota cand toleranta se

refera la o axa sau plan median (Fig.4.18 c si d);
c) d)

- pe axa sau pe un plan median cand toleranta se

refera la o axa comuna sau plan median a doua
suprafete (Fig.4.18 e).
e)
Fig.4.18 Exemple de notare a tolerantelor.

Latimea zonei de toleranta este in directia sagetii liniei care leaga cadrul dreprunghiular
cu trasatura supratetei dimensionate, daca nu este precedat de simbolul Ø (Fig.4.19 b).

16
 a) b)

Fig.4.19 Notarea tolerantelor de pozitie.

Cand o zona toleranta comuna este aplicata la mai multe suprafete, trebuie specificat cu cuvinte
„zona comuna” deasupra cadrului dreptunghiular (Fig.4.20).
Zona cumuna

Fig.4.20 Tolerante pentru o zona comuna.

Suprafata de referinta: este o suprafata faŃă de care se

înscriu abaterile piesei. Ele sunt specificate printr-o
litera conectata la un triunghi înegrit. (Fig. 4.21).
Aceeasi litera este scrisa si in cadrul dreptunghiular al
Fig.4.21 Suprafata de referinta. abaterii.

Triunghiul de referinta cu litera respectiva este plasat:

- pe suprafata piesei sau pe prelungirea ei (separata de linia de cota) cand referirea se face
fata de o linie sau suprafata insasi (Fig.4.22 a);
- in continuarea liniei de cota cand se face referire la o axa sau plan median (Fig.4.22 b si c);
Obs. Cand nu este spatiu pentru doua sageti, una dintre ele este inlocuita de triunghi (Fig.4.22 c).

17
 - pe axa sau plan median cand elementul de referinta este: axa sau planul median al unei singura
suprafete (ex. un cilindru), sau axa comuna sau planul median format de doua elemente de
referinta (Fig.4.23 a).
-

a) b) c)

Fig.4.23 Elemente de referinta.

Daca cadrul dreptunghiular poate fi direct conectat la elementul de referinta printr-o linie
de indicatie, atunci litera poate fi omisa (Fig.4.23b).

Fig.4.24 Indicarea directa la elemntul de referinta.

Un singur element de referinta este specificat cu a litera mare (Fig.4.25 a), iar daca
elementul de referinta este comun pentru doua suprafete atunci se scriu doua litere separate printr-
o linie (Fig.4.24 si 4.25b).

a) b)
Fig.4.25 a) Element de referinta unic; b) element de referinta comun.

II

I III

Fig.4.26 Ordinea de prioritate a elementelor de referinta.

18
 Fig.4.27 Exemple de notare a abaterilor de orientare.
În Fig.4.28 sunt date câteva exemple de notare pe desen a toleranŃelor de formă.

Fig.4.
Fig.4.28 Exemple de notare a tolerantelor de forma.

4.3 Precizia poziŃiei reciproce

Abaterile, respectiv toleranŃele de poziŃie, exprimă precizia poziŃiei reciproce,

reciproce prin care se
înŃelege gradul de corespondenŃă dintre poziŃia diferitelor elemente geometrice (puncte, axe,
suprafeŃe, etc.), obŃinute în urma proceselor de prelucrare şi poziŃia aceloraşi elemente
geometrice, prevăzute în documentaŃia
mentaŃia tehnică de către proiectant.
Abaterile de la poziŃia nominală pot avea drept cauze de apariŃie, slaba rigiditate a sistemului
MUDSP sau adoptarea unor tehnologii greşite (alegerea bazelor de aşezare, a prinderii piesei,
etc.). baterile cât şi toleranŃele
eranŃele de poziŃie (Tabelul 4.3) pot fi:
- de orientare;
- de poziŃie;
- de bătaie.

19
 Tabelul 4.3 Abaterile de pozitie

Pentru studiul preciziei poziŃiei reciproce, este necesară definirea următoarelor noŃiuni:
- poziŃia nominală este poziŃia suprafeŃei, a axei sau a profilului de simetrie, determinată
prin dimensiuni nominale, liniare sau unghiulare, faŃă de baza de referinŃă sau alt element
geometric;
- orientarea nominală este orientarea suprafeŃei, a axei, a profilului sau a planului de
simetrie, determinată prin dimensiuni nominale, liniare sau unghiulare, faŃă de baza de referinŃă sau
alt element geometric;
- baza de referinŃă este forma geometrică teoretic exactă (punct, axă, plan, etc.) faŃă de care
se determină poziŃia elementului tolerat; ea poate fi determinată prin unul sau mai multe
elemente geometrice ale piesei;
- sistemul de baze de referinŃă este sistemul compus din ansamblul de două sau mai multe
baze de referinŃă separate, utilizate ca element de referinŃă combinat pentru un element tolerat;
- elementul de referinŃă este elementul real al unei piese (muchie, suprafaŃă plană sau
cilindrică, etc.) care se utilizează la determinarea poziŃiei unei baze de referinŃă;
- abaterea de orientare este abaterea de la orientarea nominală a unei suprafeŃe, a axei ei, a
unui profil sau a unui plan de simetrie faŃă de baza de referinŃă;

20
ObservaŃie: la aprecierea abaterilor de orientare nu se iau în considerare abaterile de formă
ale suprafeŃei sau ale profilului. În această situaŃie, caracteristica reală tolerată va fi înlocuită cu
cea adiacentă (suprafaŃă sau profil).
- toleranŃa de orientare este zona (câmpul) determinat de abaterile limită de orientare;
- abaterea de poziŃie este abaterea de la poziŃia nominală a unei suprafeŃe, a unei axe, a unui
profil sau a unui plan simetric faŃă de baza de referinŃă;
- abaterea limită de poziŃie similar celei de orientare este valoarea maximă admisă, pozitivă
sau negativă, a abaterii respective;
- toleranŃa de poziŃie este zona limitată de abaterile de poziŃie extreme;
- abaterea de bătaie este diferenŃa între cea mai mare şi cea mai mică distanŃă de la
punctele profilului real la baza de referinŃă;
- toleranŃa de bătaie este zona determinată de abaterea limită de bataie.

4.3.1 Abateri de orientare

Abaterile de orientare mai importante sunt:

a) Abaterea de la paralelism (neparalelismul) se poate referi la două drepte situate în acelaşi
plan, la două drepte în spaŃiu, la o dreaptă şi un plan, la două plane, la un plan şi o suprafaŃă
de rotaŃie sau între două suprafeŃe de rotaŃie.
În cadrul abaterilor de la paralelism vom discuta:
- abaterea de la paralelism a două drepte coplanare, egală cu diferenŃa dintre distanŃa
maximă şi distanŃa minimă dintre cele două drepte adiacente, măsurată în limitele lungimii de
referinŃă (Fig.4.29a);

21
 Fig.4.29 Abateri de la paralelism.

- abaterea de la paralelism a două drepte în spaŃiu, egală cu abaterile de la paralelism ale

proiecŃiilor celor două drepte pe două plane reciproc perpendiculare. Unul din plane este
determinat de una din drepte şi un punct al celei de-a doua situat la extremitatea de referinŃă
(Fig.4.29b);
- abaterea de la paralelism a unei drepte faŃă de un plan,, egală cu diferenŃa dintre
distanŃa maximă şi distanŃa minimă dintre dreapta adiacentă şi planul adiacent, măsurată în
limitele lungimii de referinŃă, în planul perpendicular pe planul adiacent şi care
ca conŃine dreapta
adiacentă;
- abaterea de la paralelism a două plane, egală cu diferenŃa dintre distanŃa maximă şi
distanŃa minimă dintre cele două plane adiacente, măsurată în limitele
itele suprafeŃei de referinŃă
(Fig.4.18c);
- abaterea de la paralelism a unui plan faŃă de o suprafaŃă de rotaŃie, egală cu diferenŃa
dintre distanŃa maximă şi cea minimă între planul adiacent şi axa suprafeŃei adiacente de rotaŃie,
măsurată în limitele lungimii de referinŃă (Fig.4.29d);

22
 - abaterea de la paralelism a două suprafeŃe de rotaŃie, este identică cu abaterea de la
paralelism a axelor suprafeŃelor adiacente de rotaŃie, care poate fi în acelaşi plan sau în plane
diferite.
ToleranŃa la paralelism este egală cu valoarea maximă admisă a abaterii de la paralelism.

b) Abaterea de la perpendicularitate (neperpendicularitatea)

Se deosebesc următoarele situaŃii:
- abaterea de la perpendicularitate a două drepte, două suprafeŃe de rotaŃie sau o
suprafaŃă de rotaŃie şi o dreaptă
dreaptă, egală cu diferenŃa dintre unghiul format de dreptele
adiacente profilului real, axele suprafeŃelor adiacente de rotaŃie sau o combinaŃie a acestora şi
unghiul nominal de 90°, în limitele lungimii de referinŃă (Fig.4.30a);

Fig.4.
Fig.4.30 Abaterea de la perpendicularitate.

23
 - abaterea de la perpendicularitate a unui plan faŃă de o dreaptă, o suprafaŃă de rotaŃie sau un
plan este diferenŃa dintre unghiul format de planul adiacent cu dreapta adiacentă cu axa suprafeŃei
adiacente de rotaŃie sau cu planul adiacent şi unghiul nominal de 90°, măsurată în limitele lungimii
de referinŃă (Fig.4.30b,c);
- abaterea de la perpendicularitate a unei drepte sau a unei suprafeŃe de rotaŃie faŃă de un plan
este egală cu diferenŃa dintre unghiul format de dreapta adiacentă sau de axa suprafeŃei
adiacente de revoluŃie cu planul adiacent la suprafaŃa reală şi unghiul nominal de 900, în limitele
lungimii de referinŃă. Practic, abaterea poate fi măsurată într-un plan dat (Fig.
ig.4.30d) sau în două
plane reciproc perpendiculare,, prin proiecŃia dreptei (axei) pe aceste plane (Fig.
ig.4.30e).
ToleranŃa la perpendicularitate este valoarea maximă admisă a abaterii de la
perpendicularitate (Fig.4.30f).

c) Abaterea de la înclinare
Se deosebesc:
- abaterea de la înclinare a două drepte sau a două suprafeŃe de rotaŃie este egală cu
diferenŃa, măsurată în limitele lungimii de referinŃă, dintre unghiul format de dreptele adiacente
la profilele reale, respectiv de axele suprafeŃelor adiacente de rotaŃie şi unghiul nominal
(Fig.4.31a);
- abaterea de la înclinare a unei drepte sau a unei suprafeŃe de rotaŃie faŃă de un plan
(Fig.4.31b);
- abaterea de la înclinare a unui plan faŃă de o dreaptă, o suprafaŃă de rotaŃie sau un plan
(Fig.4.31c).
ToleranŃa la înclinare este egală cu valoarea maximă a abaterii de la înclinare.

Fig.4.31 Abaterea de la înclinare

24
 4.3.2 Abateri de poziŃie

Dintre abaterile de poziŃie importante amintim:

a) Abaterile
baterile de la poziŃia nominală
Se disting următoarele situaŃii:
- abaterea de la poziŃia nominală a unei drepte sau a axei unei suprafeŃe de rotaŃie, este
distanŃa maximă dintre dreapta adicentă sau axa suprafeŃei adiacente de rotaŃie şi poziŃia
nominală a acestora evaluată în limitele lungimii de referinŃă (Fig.4.32).
Abaterea de la poziŃia nominală este mulŃimea abaterilor dimensiunilor efective fată de
cele nominale care determină poziŃia unei suprafeŃe (axe) în raport cu bazele de referinŃă. În
Fig.4.32 se prezintă abaterea de la poziŃia nominală a unui alezaj pe suprafaŃa unei plăci
dreptunghiulare.

Fig.4.32 Abaterea de la pozitia nominala a unui alezaj.

PoziŃia nominală este dată prin coordonatele carteziene ale centrului, N1 si N2 in raport cu
bazele de referinŃă (marginile plăcii). Abaterea de la poziŃia nominală în acest caz este suma
geometrică a abaterilor APp1 si APp2.
Toleranta la poziŃia nominală este zona din jurul punctului, axei sau planului prin care este
precizata poziŃia nominală, delimitată de distanŃa maximă egală cu abaterea limită.

25
 ObservaŃie: în cazul în care lungimea de referinŃă este egală cu zero, se determină
evident, abaterea de la poziŃia nominală a unui punct;

- abaterea de la poziŃia nominală a unui plan sau a unui plan de simetrie, este distanŃa maximă
dintre planul adiacent sau planul de simetrie şi poziŃia lor nominală măsurată
rată pe lungimea de
referinŃă (Fig.4.33).

Fig.4.
Fig.4.33 Abaterea de la pozitia nominala a unui plan.

ToleranŃa la poziŃia nominală este egală cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la
poziŃia nominală.

b) Abateri de la concentricitate şi coaxialitate

Abaterea de la coaxialitate sau de la concentricitate este egală cu distanta maximă între

axele de simetrie a două suprafeŃe de rotaŃie,, măsurată in limitele lungimii de referinŃă.
Daca abaterea se măsoară intr
intr-un plan transversal pentru suprafeŃe ce se cuprind reciproc
ea va apare ca abatere de la concentricitate sub forma de excentricitate, "e". În această situaŃie
toleranŃa la concentricitate apare ca interiorul unui cerc cu raza egală cu abaterea limită.
- abaterea de la concentricitate
centricitate este distanŃa dintre centrul cercului adiacent al
suprafeŃei considerate şi baza de referinŃă (Fig.4.34), care poate fi:
• centrul unui cerc adiacent dat;
• axa uneia sau a mai multor suprafeŃe adiacente date.

26
 Fig.4.34 Abaterea de la concentricitate.

Abaterea de la concentricitate este particularizarea abaterii de la coaxialitate, când

lungimea de referinŃă este nulă.
- abaterea de la coaxialitate reprezintă distanŃa maximă dintre axa suprafeŃei adiacente şi axa
considerată ca bază de referinŃă, măsurată în limitele lungimii de referinŃă.
Baza de referinŃă poate fi:
• axa uneia dintre suprafeŃele aadiacente de rotaŃie (Fig.4.35a);
• axa comună a două sau mai multe suprafeŃe adiacente de rotaŃie (Fig.4.35
35b).

Fig.4.35 Abaterea de la coaxialitate.

27
Abaterea de la coaxialitate poate avea următoarele situaŃii:

- excentricitatea (dezaxarea), dacă axele

suprafeŃelor adiacente de rotaŃie sunt paralele
(dar nu coincid) (Fig.4.36a);
a)

- necoaxialitatea unghiulară (frângerea), dacă

axele suprafeŃelor adiacente de rotaŃie sunt

b) concurente (Fig.4.36b);

- necoaxialitatea încrucişată, atunci când

axele suprafeŃelor adiacente de rotaŃie sunt
încrucişate (Fig.4.36c).
c)

Fig.4.
Fig.4.36 Situatii ale abaterii de la coaxialitate.

Toleranta la coaxialitate sau concentricitate se prezintă sub forma unui cilindru cu raza
egală cu abaterea limită, coaxial cu baza de referinŃă si este egală cu dublul valorii maxime
admise a abaterii de la concentricitate sau coaxialitate.

etrie (asimetria) are sens numai daca cel puŃin o suprafaŃă nu este de
c) Abateri de la simetrie
rotaŃie.

- reprezintă distanŃa maximă dintre planele

(axele) de simetrie ale elementelor vizate, măsurată
în limitele lungimii de referinŃă sau într-un
într plan dat
(Fig.4.37).
ToleranŃa la simetrie este egală cu dublul valorii
maxime admise a abaterii de la simetrie.
Fig.4.37 Abaterea de la simetrie.

28
 4.3.3 Abateri de bătaie

Abaterile de bătaie pot fi:

* bătaia circulară radială, ce reprezintă diferenŃa dintre distanŃa maximă şi cea minimă
de la suprafaŃa reală la axa de rotaŃie de referinŃă, măsurată în limitele
imitele lungimii de referinŃă (Fig.
(F
4.38a). În mod normal, bătaia circulară radială se determină în plane perpendiculare
perpendicula pe axa de
referinŃă.
frontală, ce reprezintă diferenŃa dintre distanŃa maximă şi cea minimă
* bătaia circulară frontală
de la suprafaŃa frontală reală la un plan perpendicular pe axa de rotaŃie de referinŃă, măsurată în
limitele lungimii de referinŃăă sau ale unui diametru dat (Fig.4.38b).

Bataia radiala
ABf
Axa de rotatie

a) b)

Fig.4.38 a) Bataia circulara radiala; b) Bataia circulara frontala.

85 apar şi noŃiunile: bătaie totală radială şi bătaie totală frontală;

În STAS 7384-85 frontală acestea se
referă la toate poziŃiile radiale şi nu numai pentru o anumită poziŃie radială şi frontală pentru care
s-au definit bătăile circulare radiale, respect
respectiv frontale.
Bătaia totală este ca şi bătaia circulară, numai că se evaluează pe întreaga lungime a
generatoarei dacă este vorba de bătaia totală radială sau pe toată lungimea razei la bătaia totală
frontală. Este o extindere a abaterii de bătaie la întreaga suprafaŃă.

29
 ToleranŃa bătăii circulare radiale sau frontale este valoarea maximă admisă a bătăii
circulare radiale sau frontale. Valorile toleranŃelor de orientare, de poziŃie şi de bătaie sunt
specificate în STAS 7391/3...5-74.
În aceste standarde sunt prevăzute 12 clase de precizie, notate cu cifre romane, în
ordinea micşorării preciziei.
Înscrierea pe desen a toleranŃelor de orientare, de poziŃie şi de bătaie se face folosind
simbolurile grafice prezentate în abelul 4.3, asemănător celor de formă. Câteva exemple de notare a
acestora sunt prezentate în Fig.4.39.

Fig.4.39 Exemple de notare pe desen a tolerantelor de orientare, de pozitie si de bataie.

30
 4.4 Metode şi mijloace de control a abaterilor de poziŃie

În general, abaterile de poziŃie pot fi controlate cu mijloace de măsurat universale (rigle, cale
plan-paralele
paralele şi unghiulare, dornuri, colimatoare, lunete, mijloace de măsurat interferenŃiale). Mai
precise, rapide şi comode sunt maşinile de măsurat în coordonate.

Controlul abaterilor de la paralelism

În Fig.4.40 se dă exemplul de măsurare a abaterii de la paralelism a două drepte coplanare.

Măsurandul se aşează cu baza de referinŃă pe o

Fig.4.40 Masurarea abaterii de la paralelism a doua drepte
coplanare
placă de control, iar deasupra acestuia se aşează
rigla de verificare. Rigla de verificare elimină
abaterile de formă ale dreptei. Cu palpatorul
unui comparator, prins într-un
într suport aşezat
pe placa de control, se determină abaterea de la
paralelism pe lungimea de referinŃă.

Aceasta este diferenŃa dintre valoarea maximă şi minimă a indicaŃiilor aparatului de

măsurat la extremităŃile lungimii de referinŃă.
În Fig.4.41 se dă un exemplu de măsurare a paralelismului dintre două drepte în spaŃiu,
respectiv ghidajele unei maşini-unelte.
unelte.

Pe cele două ghidaje se aşează câte o prismă

V, care pot aluneca fără jocuri în lungul lor.
Măsurarea se face deplasând prismele de-a
lungul ghidajelor şi determinând abaterile
lecturate pe comparatorul aşezat pe una din
prisme, în două plane, vertical şi orizontal.
Fig.4.41 Masurarea paralelismului a doua drepte in spatiu.

31
 Paralelismul între două plane se măsoară conform schemei din Fig.4.
.4.42. Măsurandul se
aşează cu baza de referinŃă pe o placă de verificare, iar deasupra acestuia se aşează o placă
plan-paralelă.

Suportul aparatului de măsurat se deplasează pe

placa de verificare, în limitele suprafeŃei de
referinŃă. Prin această metodă see elimină abaterile
de formă a celor două suprafeŃe ale
măsurandului. Abaterea de la
l paralelism este
diferenŃa dintre indicaŃiile aparatului în punctul
Fig.4.42 Masurarea paralelismului intre doua plane. cel mai ridicat şi cel mai coborât al suprafeŃei de
referinŃă.

Abaterea de la paralelism dintre un plan şi o suprafaŃă de rotaŃie

Cilindrul adiacent al alezajului este materializat de un dorn de verificare montat în alezaj

(Fig.4.43).
Aparatul de măsurat, fixat pe un suport, se
deplasează cu acesta în planul considerat. Abaterea
de la paralelism este diferenŃa dintre indicaŃiile
minime ale aparatului la extremităŃile lungimii de
referinŃă. IndicaŃiile minime se obŃin prin deplasarea
uşoară a suportului aparatului în direcŃie
Fig.4.433 Masurarea abaterii de la paraleleism
intre un plan si o suprafata de rotatie. perpendiculară pe axa dornului.

32
 Abaterea de la paralelism a două suprafeŃe de rotaŃie

Se materializează cilindrii adiacenŃi ai celor două alezaje ale bielei cu ajutorul dornurilor de
verificare (Fig.4.43). Dornul alezajului inferior se aşează prin intermediul a două prisme în V pe
platoul de control, iar celălalt dorn se controlează cu comparatorul, al cărui suport este aşezat pe
acelaşi platou de control. PoziŃionând biela atât vertical, cât şi orizontal,, se pot determina
abaterile APlx şi APly.

Fig.4.43 Masurarea abaterii de la parallelism intre doua suprafete de rotatie.

Abaterea de la perpendicularitate

a) Perpendicularitatea între două drepte. Dreptele care se controlează pot fi: două drepte
propriu-zise, axele a două suprafeŃe de rotaŃie sau o dreaptă şi o axă a unei suprafeŃe de rotaŃie.

Verificarea perpendicularităŃii dintre o

suprafaŃă de rotaŃie şi dreapta materializată de
suprafeŃele unui ghidaj (Fig.
ig.4.44) se realizează
cu ajutorul unui echer-cadru aşezat pe suprafaŃa
de rotaŃie şi a unui comparator aşezat pe
ghidajul considerat cu ajutorul unei prisme în V.
Fig.4.444 Masurarea abaterii de la perpendicularitate intre
doua drepte.

33
 Perpendicularitatea unei drepte faŃă de un plan. Se va considera, ca exemplu,
e controlul
perpendicularităŃii dintre o suprafaŃă cilindrică (alezaj) şi un plan (baza sa). Măsurandul se
aşează cu baza sa, considerată plan de referinŃă, pe platoul de verificare. Cilindrul adiacent
alezajului este materializat cu aj
ajutorul dornului de verificare. Pentru ghidarea aparatului se
foloseşte un echer cilindric aşezat, de asemenea, pe platoul de verificare. DiferenŃa dintre
valorile lecturate la extremităŃile lungimii de referinŃă este abaterea de la perpendicularitate
pe lungimea considerată (Fig.4.4
4.45).

Fig.4.455 Masurarea perpendicularitatii unei drepte fata de un plan.

Perpendicularitatea unui plan faŃă de o dreaptă, o axă sau un plan.

plan Se fixează un
comparator pe suprafaŃa de rotaŃie a cărei axă o verificăm (Fig.4.4
4.46); rotind această
suprafaŃă, indicaŃiile comparatorului dau informaŃii despre abaterea căutată.

Fig.4.466 Masurarea perpendicularitatii unui plan fata de un plan.

34
 Abaterea de la înclinare

Se consideră verificarea abaterii de la înclinare a unui alezaj faŃă de un plan (Fig.4.47).

Metoda este asemănătoare celei prezentate la verificarea perpendicularităŃii.

Fig.4.4
Fig.4.47 Masurarea abaterii de la inclinare.

Bătaia radială si frontala

În Fig.4.48.aa se exemplifică controlul bătăii radiale a unor suprafeŃe de rotaŃie exterioare

(arbori). În cazul verificării suprafeŃelor de rotaŃie interioare (alezaje), cu diametre ce nu permit
accesul comparatoarelor, se materializează alezajul cu ajutorul dornului de verificare.
În Fig.4.48.b se prezintă şi controlul bătăii frontale.

a) b)
Fig.4.4
Fig.4.48 Masurarea bataii radiale (a) si frontale (b).

35
 Abaterea de la coaxialitate
Verificarea coaxialităŃii a două alezaje (Fig.4.49) se face materializând cu un dorn unul din
alezaje şi aşezând pe dornul de verificare un comparator, al cărui palpator se deplasează de-a
lungul circumferinŃei celui
ui de al doilea alezaj.

Fig.4.499 Masurarea abaterii de la coaxialitate. Fig.4.500 Masurarea abaterii de la concentricitate.

Dacă
acă acul indicator al compara
comparatorului rămâne în poziŃie neschimbată, cele două alezaje
sunt perfect coaxiale. Dacă nu, variaŃia indicaŃiilor aparatului de măsurat reprezintă dublul
abaterii de la coaxialitate a celor două alezaje.
Abaterea de la concentricitate (excentricitatea)
În Fig.4.50 se prezintă măsurarea excentricităŃii într
într-o secŃiune mijlocie a măsurandului faŃă de
axa sa, materializată de vârfurile de centrare.
Abaterea de la simetrie (asimetria)
În Fig.4.51 se dă un exemplu de măsurare a abaterii de la simetrie a suprafeŃelor laterale ale
măsurandului în raport cu axa acestuia. Se materializează alezajul cu ajutorul unui dorn prins
apoi între vârfuri. Folosind un comparator se stabilesc înălŃimile h1 şi h2. SemidiferenŃa acestor
înălŃimi este abaterea de la simetrie
simetrie:
h1 − h2
APs =
2

Fig.4.5
Fig.4.51 Masurarea abaterii de la simetrie.

36