Probleme de Tolerante Si Masuratori Tehnice

ION VOICESCU GHEORGHE CRIVAC
TOLERANŢE
ŞI
MĂSURĂTORI TEHNICE
PROBLEME
PITEŞTİ 2010
3
Prefaţǎ
Toleranţe si Masurǎtori Tehnice – disciplină cu
caracter teoretic şi aplicativ - contribuie la formarea inginerului
mecanic, ca proiectant de structuri mecanice. La proiectarea unui
sistem mecanic trebuie sa se acorde o atenţie deosebitǎ nu
numai fiecarui element al sistemului in parte, ci si
interdependentei functionale dintre elementele component.
Lucrarea isi propune sa prezinte principalele aspecte aplicative
din disciplina Tolerante si Masuratori Tehnice, intr-o astfel de
alcatuire, incat principiile teoretice sa poata fi utilizate la
rezolvarea problemelor practice , specifice activitatii de
proiectare.
Structurata pe 7 capitole “ Culegerea de probleme de
tolerante si masuratori tehnice” trateaza in mod unitar, indicatiile
teoretice ale fiecarui capitol, modul concret şi specific, de
stabilire a tolerantelor la dimensiunile si forma elementelor
caracteristice ale pieselor , de rezolvare a lantului de dimensiuni
precum si controlul in 3D.
Prezenta culegere de probleme –destinata in principal
studentilor de la facultatile cu profil mecanic – cuprinzand
probleme rezolvate si nerezolvate din domeniul tolerantelor si
masuratorilor tehnice, cu destinatie generala, este elaborata in
conformitate cu programa analitica a cursului de tolerante si
masuratori tehnice.
Avand in vedere cerintele de pregatire a specialistilor din
domeniul tehnic, prin continutul ei, lucrarea prezinta un pretios
material documentar, in vederea integrarii acestora in activitatea
direct productiva.
Lucrarea se adreseaza in principal studentilor de la
facultatile cu profil mecanic, precum si tehnicienilor si
inginerilor din industrie, ca material de documentare in
activitatea profesionala.
4
CUPRINS
1 Precizia dimensionala a pieselor finite 9

1.1 Consideratii generale 9
1.2 Precizia dimensiunilor. Dimensiuni, abateri si 10
tolerante.
12.1 Indicatii teoretice 10
1.2.2 Probleme rezolvate. 13
1.2.3 Probleme nerezolvate 19
1.3 Asamblarea alezajelor cu arbori.(ajustaje cu joc,
strangere si intermediare) 20
1.3.1 Indicatii teoretice. 20
1.3.2 Probleme rezolvate 24
1.3.2.1. Probleme nerezolvate 39
1.3.3 Distributia jocurilor si strangerilor efective 41
1.3.3.1 Indicatii teoretice 41
1.3.3.2 Probleme rezolvate si nerezolvate 42
1.3.4. Factorul termic in cazul asamblarilor ce formeaza
ajustajul cu joc 43
1.3.4.1. Indicatii teoretice 43
1.3.4.2 Probleme rezolvate 46
1.4 Precizia formei geometrice a suprafetelor. 52
1.4.1 Indicatii teoretice 52
1.5 Precizia pozitiei suprafetelor 54
1.5.3. Probleme nerezolvate 56
1.6 Rugozitatea suprafetelor 56
1.61. Indicatii teoretice 56
1.6.2. Probleme rezolvate 58
1.63 Problema nerezolvate 62
2 Masurari tehnice 66
2.1. Indicatii teoretice 66
5
2.2 Probleme rezolvate si nerezolvate 67
2.3 Erori de masurare 68
2.4 Probleme rezolvate 69
2.5 Probleme nerezolvate 70
3. Mijloace universale pentru masurarea dimensiunilor
liniare si unghiulare 72
3.3 Instrumente de masurare cu scara gradata si vernier 76
3.4 Probleme rezolvate si nerezolvate 80
4 Controlul dimensiunilor si suprafetelor cu ajutorul
calibrelor limitative 82
4.11 Sistemul ISO de tolerante pentru calibre si contracalibre 86
4.4 Tolerantele calibrelor pentru controlul suprafetelor care
formeaza ajustaje plane 97
4.5 Calibre pentru controlul distantei dintre axele alezajelor 99
4.6 Calibre pentru controlul distantei dintre axa unui alezaj
si o suprafata plana 103
4.7 Calibre pentru piese conice netede 104
5. Lanturi de dimensiuni 109
5.2 Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni
paralele 112
5.2.1 Metoda de maxim si minim 112
5.2.2 Metoda algebrica 115
6
5.2.3 Metoda probabilistica 116
liniare neparalele 131
unghiulare 142
5.6. Rezolvarea lantului de dimensiuni cu mai multe
elemente componente 147
5.7 Rezolvarea problemei inverse a lantului de dimensiuni 158
5.7.1 Metoda tolerantei medii 158
5.7.2 Metoda sortarii pe grupe de dimensiuni a
asamblarii selective 161
5.7.3 Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda
reglarii 168
5.7.4 Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda
ajustarii 174
5.7.4.1 Indicatii teoretice 174
6 Calculul cu tolerante 189
Bibliografie 194
7
Cap.1
PRECIZIA DIMENSIONALA
A
PIESELOR FINITE
1.1 Consideratii generale
Aparitia unei erori de prelucrare sau asamblare, mai mari

sau mai mici, cu caracter intamplator sau sistematic sunt
inevitabile atat la prelucrare cat si la asamblarea pieselor de
masini.
Erorile de prelucrare ale pieselor, influenteaza asupra
preciziei asamblarii, intrucat abaterile de la dimensiunile impuse
pieselor influenteaza asupra calitatii ajustajului propus.
O piesa sau un organ de masina este, in general, un corp
geometric executat dintr-un material cu anumite caracteristici
sau proprietati chimice si fizico- mecanice si are o anumita
forma , care depinde de felul suprafetelor ce o compun ( plane,
cilindrice, conice , sferice etc) de dimensiunile si pozitia
reciproca a acestor suprafete, de distantele dintre suprafete si de
gradul de netezire( rugozitatea) al fiecarei suprafete.
Ca atare piesa, se realizeaza in procesul de prelucrare,
trebuind sa corespunda unui anumit rol functoinal. Printr-un
proces specific de asamblare, din mai multe piese finite se obtine
produsul finit; masina, aparat, instalatie etc. In aceste conditii
apare notiunea de calitate,precizia prelucrarii sau precizia
asamblarii, prin care se intelege gradul de apropiere al piesei
sau al produsului realizat, fata de piesa sau produsul de referinta
impus prin documentatie.
Notiunea de precizie se refera deci la comparatia a doua
piese; una reala (cea prelucrata) si alta data (cea desenata)
8
considerata ca ideala. Deosebirea dintre ele este conditionata de
imperfectiunea confectoinarii piesei reale.
Din punct de vedere geometric, precizia prelucrarii pieselor
si precizia asamblarii produselor se studiaza pe baza
urmatoarelor aspecte:
 precizia dimensiunilor (liniare si unghiulare)
 precizia formei geometricea suprafetelor
 precizia de orientare a suprafetelor
 precizia pozitiei reciproce a suprafetelor
 pecizia de bataie a suprafetelor
 precizia microgeometrica (rugozitatea) a
suprafetelor( libere sau de contact)
1.2 Precizia dimensiunilor. Dimensiuni; Abateri; Toleranţe.

1.2.1 Indicatii teoretice
Marimea unei piese este determinata de dimensiunea

liniara sau unghiulara a acestora. Pe desenul piesei finite sunt
indicate pe langa dimensiunile liniare si alte conditii tehnice. De
exemplu pentru un alezaj dimensiunile limita vor fi: Dmax si Dmin ,
respectiv pentru arbori: dmax si dmin. Diferenta dintre cele doua
dimensiun se numeste toleranta. (TD,d)
 pentru alezaje TD =Dmax –Dmin
pentru arbori Td =dmax – dmin (1.1)
La masurarea pieselor se obtine dimensiunea efectiva ,E,
care trbuie sa fie cuprinsa intre cele doua dimensiuni limita.
Dmax ≥ ED ≥ Dmin (1.2)
dmax ≥Ed ≥ dmin
Dimensiuea piesei este caracterizata prin dimensiunea
nominala ND,d prescrisa pe desenul piesei. Abaterile celor doua
duimensiuni limita ( maxima si minima) fata de dimensiunea
nominala se numesc;
-- abaterea superioara As, as
9
-- abaterea inferioara Ai, ai
Abaterea superioara pentru alezaj este : As = Dmax –N (1.3)
Abaterea superioara pentru arbore este: as = dmax – N
Abaterea inferioara pentru alezaj este : Ai = Dmin – N (1.4)
Abaterea inferioara pentru arbore este: ai =dmin - N
Formulele 1.3 si 1.4 pot fi transformate, obtinand;
Dmax = N + As
dmax = N + as
Dmin = N + Ai (1.5)
dmin = N +ai
Pe desenele de executie ale pieselor, diametrele si
abaterile se noteza sub forma generala.
D = N‡ As Ai (1.6)
as
d = N ‡ ai
Toleranta la diametrul alezajului este;
TD =Dmax - Dmin = (N+ As) – (N+ Ai) = As - Ai
Td =dmax - dmin = (N+ As) – (N+ Ai) = as - ai (1.7)
Reprezentarea diametrelor si abaterilor (fig 1.1), reprezentarea
conventionala a tolerantelor (fig. 1.2) si reprezentarea grafica
simplificata a tolerantelor se gaseste in fig(1.3).
Reguli de scriere a cotelor pe desen (STAS 406 1990)
-- cand cele doua abateri sunt egale si de semn contrar se
scriu o singura data punandu-se semnul ± in fata abateri, de
exemplu Ф 32 ± 0,15.
-- daca una din abateri este nula aceasta trebuie exprimata
prin cifra zero, de exemplu Ф 31,745 0+ 0,005
10
Fig 1.1 Diametre si abateri
a -- alezaj; b -- arbore.
a b
Fig. 1.2 Reprezentarea conventionala a tolerantelor
a –alezaj; b – arbore.
Fig. 1.3 Reprezentarea grafica simplificata a tolerantelor

a -- alezaj; b – arbore.
11
1.2.2. Probleme rezolvate
1o Pe desenul de executie al unui cep, care urmeaza

sa fie presat in placa de baza al unui dispozitiv s-a prescris
urmatoarea valoare a dimensiunii:
+0 , 042
Ф 40 +0, 026 mm. Sa se calculeze; dmax; dmin si tolerant Td.
Rezolvare:
Diametrele limita prescrise ( dmax si dmin) sunt:
d max =N + as = 40 + (+ 0,042) = 40,042 mm,
dmin =N + ai = 40 + (+0,026) = 40,026 mm.
Toleranta dimensiuni este:
Td = dmax – dmin = 40,042 – 0,026 = 0,016 mm
sau Td = as – ai = 0,042 – (+0,026) = 0,016 mm.
2o Diametrul interior al butucului unei roti dintate

din cutia de viteze este indicat pe desenul de executie al
acestuia, astfel; N = 90 mm, D min =N= 90mm si D max =
90,0035mm. Sa se calculeze abaterea sup. si abaterea inf.
Rezolvare:
As =Dmax –N = 90,035 –90 = +0,035 mm,
Ai =Dmin –N = 90 90 =0.
Pe desenul de executie al butucului rotii dintate se scrie ;
Ф90 90 0+0, 035 .
3o Pe treapta arborelui pe care se monteaza roata

dintata de la problema 2 se cunoaste; diametrul nominal N=
90mm; diametrul maxim, dmax = 90,011mm si diametrul
minim, dmin = 89,989mm. Sa se calculeze abaterile: as si ai.
Rezolvare:
as =dmax –N = 90,011 - 90 = + 0,011mm,
ai =dmin –N =89,989 – 90 = -- 0,011 mm.
Pe desenul de executie al arborelui se scrie: Ф 90 ± 0,011mm.
4o Capatul unui arbore pe care se monteaza o roata de

curea este notat cu urmatoarea valoare a dimensiunii:
12
+0 , 018
Ф 50 50 −0, 012 mm. Sa se calculeze: dmax, dmin si tolerant Td.
Rezolvare:
dmax = N+ as = 50 + (+0,018) = 50,018 mm,
dmin = N + ai = 50 –(-- 0,0120 = 49,988 mm.
Td = dmax – dmin = 50,018 –49, 988 = a s –ai = 0,018 –( --0,012)
= 0,030 mm.
5o Se impun urmatoarele valori ale arborelui: dmax =N =

130mm si dmin =129,937mm. Sa se calculeze abaterile si
toleranta Td.
Rezolvare
as = dmax – N = 130 –130 =0,
ai =dmin –N = 129,937 –130 = --0,063 mm,
Td = dmax – dmin = 130 –129,937 = as – ai = 0-(-0,063) = + 0,063
mm.
0
Pe desenul de executie se scrie Ф130 −−0 , 063 .
6o Diametrul efectiv al manetonului unui arbore cotit , de

asamblare cu biela, trebuie sa aiba valori cuprinse intre dmin =
79,94mm si dmax =79,97mm. diametrul nominal N = 80 mm. Sa
se calculeze: abaterea sup. as , abaterea inf. Ai si toleranta Td.
Rezolvare:
as = dmax –N =79,97- 80 = -- 0,03mm,
ai = dmin – N = 79,94 –80 = -- 0,06 mm,
Td = dmax – dmin = 79,97 – 79,94 = 0,03mm, sau T d = as –ai –0,03
–( -- 0,06) = 0,03 mm. Pe desenul de executie al manetonului se
−−0 , 03
va scrie Ф80 −−0, 06 mm.
7o Sa se determine tolerantele urmatoarelor dimensiuni:

+0, 2 −−0 ,1 −−0 , 2
Ф30 −− mm; Ф20 −−0 , 2 mm; Ф10 ±0,10mm si 30 −−0 ,1 mm.
0 ,1
Rezolvare:
T30 =As –Ai = 0,2 –(--0,1) ==0,3mm,
T20 = As –Ai = – 0,1 –( -- 0,2) = 0,1 mm,
T10 = As –Ai =0,1 –(--0,1) = 0,2 mm,
13
T30 = As –Ai = --0,2 –(-- 0,1) = -- 0,1 mm.
Inscrierea tolerantelor pe desenul de executie al piesei se face
conform figurii de mai jos pentru problemele rezolvate (1--- 6)
Ф40
2 Ф90
1
Ф90± 0,011
Ф50
3 4
Ф130 Ф80
5 6
Fig.1.4 Inscrierea tolerantelor pe desenul de executie al pieselor
Observatie
-- In cazul unui alezaj numai abaterea inferioara ( A i) poate fi
zero;
-- In cazul unui arbore numai abaterea superioara (a s) poate fi
zero;
De aceea, abaterea zero corespunde maximului de material (in
cazul alezajului, maximul de material echivaleaza cu
dimensiunea minima a alezajului; la arbore maximul de material
corespunde dimensiuni maxime a arborelui).
Astfel la alezaj executia incepe de la un diametru minim spre
unul maxim; iar, la arbore, dinspre un diametru maximspre unul
minim; De exemplu concret:
14
-- alezaj Ф10 0+0,10 (tendinta de gresi in executie alezajul este
de a-l face mai mare, adica dinspre maximul de material
Ф10, inspre Ф10 si ceva).
0
-- arbore Ф10 −0,1 (tendinta de a gresi la executia arborelui
este de a-l executa mai mic, adica dinspre maximul de
material Ф10, inspre Ф10, minus ceva).
De aceea,este de recomandat ca pentru un alezaj o dimensiune
de exemplu Ф10 +0,1 sa fie transformata in Ф10,1 0+0,1 ; iar o
+0 , 2
−0 ,1 0
dimensiune de arbore Ф10 −0, 2 sa fie transformata in Ф9,9 −0 ,1 .
Sensul abateri este in acelasi srns cu aschierea, deci se greseste
mai greu la executie.
8o Sa se coteze dupa maximul de material urmatoarele

dimensiuni;
0, 2 −0 ,1 +0 ,1
a) – arbore; Ф30‡ 0,1 ; Ф20 −0, 2 ; Ф20 −0, 2 ;
Rezolvare;
dmax= N + as =30 + 0,2 = 30,2 mm,
0
dmin = N +ai= 30 +0,1 = 30,1 mm. deci se scrie Ф30,2 −0,1 .
0
Procedand asemanator pentrul cazul 2 rezulta Ф19,9 −0 ,1 ,
0
respectiv pentru cazul 3, Ф20,1 −0,3
0, 2 −0 ,1 +0 ,1
b) alezaj; Ф15‡ 0,1 ; Ф25 −0 , 2 ; Ф25 −0 , 2 ; dupa rezolvare rezulta:
Ф15 0+0 ,1 ; Ф24,8 0+0 ,1 ; Ф24,8 0+0, 3 ;
9o Sa se calculeze toleranta la urmatoarele valori ale

d=Ф60 0+0,15 mm;
+0 , 25
dimensiunilor: D=Ф80 −0,1 mm;
+0 ,12
A=85±0,15mm si a = 60 +0 , 05 mm;
Rezolvare:
TD=AS –AI=0,25- (0,10)= 0,35mm,
Td = AS –AI =0,15-(-0) = 0,15mm,
TA= ASA –AIA=0,15- (-0,15) = 0,30mm,
Ta = ASa –AIa = 0,12 – (+0,05) = 0,07mm.
15
10 Pe desenul de constructie al unei coloane care
urmeaza sa fie montata in placa de baza a unei matrite, este
+0 , 035
notata urmatoarea valoare a dimensiuni: Ф25 +0, 022 mm.
Sa se calculeze dimensiunea maxima, dimensiunea
minima si toleranta.
Rezolvzre:
dmax = N +as =25 + 0,035 =25,035mm,
dmin = N + ai = 25 + 0,022 =25,022mm,
Td = dmax – dmin =25,035 -25,022=0,013mm sau Td = as – ai
=0,035 – 0,022 = 0,013mm.
11 L a alezajul din din placa de baza a unei matrite ,

unde trebuie sa se monteze o coloana s-a prevazut :
N=30mm, Dmin=N= 30mm si
Dmax =30,013mm. Sa se calculeze As ,Ai, si TD.
Rezolvare:
As =Dmax – N = 30,013 -30 =0,013mm,
Ai =Dmin -N = 30 -30 =0
Td = Dmax –Dmin = 30,013 – 30 = 0,013 -0 =0,013mm.
Pe desenul piesei se va scrie Ф30 0+0, 013 mm.
12 Pe desenul de constructie al unui stift cilindric de

+0 , 008
centrare s-a prescris urmatoarea cota: Ф15 −0, 003 mm. Sa se
calculeze: dmax, dmin, si Td.
Rezolvare:
dmax = N + as = 15 + 0,008 =15,008mm,
dmin = N + ai = 15 – 0,003 = 14,997mm,
Td = dmax – dmin =15,008 – 14,997 = as – ai =0,008-(-0,003) =
0,011mm.
13 Pentru distanta dintre axe a doua gauri de coloane din

placa de baza a unei matrite s-au prescris valorile: N = 150mm;
Lmax =150,03mm si Lmin=149,97mm. Sa se calculeze; As, Ai, si
TL.
16
Rezolvare;
AsL = Lmax – N =150,03- 150 =0,03mm,
AiL = Lmin – N 149,97 – 150 = -0,03mm,
TL = Lmax -- Lmin = 150,03 – 149,97= As- Ai = 0,03 –(-0,03) =
0,06mm.
14 Daca pentru un arbore se impune : dmax =N = 50mm si

dmin = 49,975mm, sa se calculeze abaterile limita si toleranta.
Rezolvare;
as = dmax – N 50-50 =0,
ai = dmin – N =49,975 – 50 = -- 0,025mm,
Td = dmax – dmin =50- 49,975 = as – ai = 0-(--0,025) = 0,025mm.
0
Pe desen se va trece Ф50 −0, 025
−0 , 014
15 Dimensiunea unui alezaj este Ф30 −0, 035 mm. Sa se calculeze
Dmax, Dmin si TD.
Rezolvare:
Dmax = N + As = 30 + (--0,014)= 30- 0,014 =29,986mm,
Dmin = N + Ai = 30 + ( --0,035) = 30 – 0,035 = 29,965mm,
TD = Dmax - Dmin = 29,986 – 29,965 = 0,021mm sau
TD = As- Ai = - 0,014 – (-0,035) = - 0, 014 + 0,035 = 0,021mm.
1.2.3 Probleme nerezolvate;

Sa se rezolve dupa modelul problemelor rezolvate,
urmatoarele probleme:
16 Pe desenul de executie al unui lagar de frictiune
0 , 070
diametrul prescris este Ф60‡ 0 ,030 mm. sa se calculeze ;
dimensiunea maxima, minima si toleranta.
17 Pe desenul de executie a butucului unei roti dintate
este trecuta dimensiunea Ф50 0+0, 030 mm .Sa se calculeze: Dmax,
Dmin,, As, Ai, si TD.
17
18 La o piesa cilindrica d max = 50,036mm, dmin=
49,964mm si N = 50mm Sa se calculeze: T d, As, Ai, si sa se
noteze pe desenul de executie dimensiunea cu cele doua abateri.
19 Pe desenul de executie al unui cep este scrisa
dimensiunea
+0015
Ф30 −−0 , 010 m.Sa se calculeze; dmax, dmin, si Td.
20 Daca se impune Dmax = N = 90 mm si D min = 89,965
mm, sa se calculeze As si Ai si sa se noteze pe desn dimensiunea
cu gele doua abateri.
−−0 ,190
21 Este notata pe desen piesei dimensiunea Ф150 −−0, 253
mm. S ase calculeze Dmax, Dmin si toleranta TD.
22 Pentru distanta dintre axe a doua gauri de coloana

din placa de baza a unui cap de gaurit s - a prescris valorile:
N = 250mm, Lmax = 250,05mm si
Lmin = 249,98mm. Sa se calculeze: AsL, AiL, si TL.
23 Pe desenul de executie al unui alezaj s – a prescris

−0 , 018
:Ф50 −0, 042 mm. Sa se calculeze Dmax, Dmin si TD.
24 Pentru un arbore s – a impus: d max =N = 70mm si
dmin = 69,985mm, sa se calculeze abaterile limita si toleranta.
25 Pe desenul unui stift de centrare cilindric s – a
+0 , 018
prescrs: Ф25 −0, 008 mm. Sa se calculeze: dmax, dmin, si Td.
26 In alezajul din placa de baza a unui cap de gaurit,
unde trebuie sa se monteze coloana de ghidare, s – a
prescris : N =50mm; Dmin = N = 50mm; si Dmax = 50,015mm.
Sa se calculeze: As ,Ai, si TD.
1.3 Asamblarea alezajelor cu arbori. Ajustaje.

18
Piesele prelucrate in scopul asamblari una cu alta, respectiv,
importante din punct de vedere functional sunt alezaje si
arbori.In cazul cand diametrul efectif al arborelui este mai mic
decat diametrul efectiv al alazajului, arborele e introduce usor in
alezaj, se considera ca se face o asamblare cu joc fig. 1.5.
Fig.1.5 Asamblare cu joc intre Fig. 1.6 Asamblare cu

strangere intre un alezaj
si un alezaj si un arbore si un arbore
Daca diametrul efectiv al arborelui este mai mare decat

diametrul efectiv al alezajului, arborele poate fi introdus in
alezaj numai in urma aplicari unei forte axiale, in acest caz se
considera ca se face o asamblare cu strangere. Fig. 1.6.
Astfel
Jef = Def – def (1.8)
Sef = def - Def (1.9)
Daca in relatiile de mai sus diametrele efective se inlocuiesc prin
diametrul nominal si abaterile corespunzatoare se obtin:
Jef = Def – def = (N + Aef) – (N + aef) = Aef – aef (1.10)
Sef = def - Def =(N + aef) - (N + Aef) = aef - Aef (1.11)
1 Ajustaje cu joc
Se caracterizeaza intotdeauna prin existenta unui joc garantat
intre oricare doua piese asamblate una cu alta. In figura 1.7 sunt
19
reprezentate cele doua grupe de piese care formeaza un ajustaj
cu joc.
Fig 1.7 Ajustaj cu joc Fig 1.8 Ajustaj cu strangere

Din fig 1.7 se disting:
Jmax = Dmax –dmin =As – ai (1.12)
Jmin = Dmin – dmax = Ai - as (1.13)
Toleranta aajustajului cu joc Taj.j = Jmax - Jmin (1.14)
Dupa inlocuie Tj = Taj.j =( Dmax –dmin) – (Dmin – dmax) = (Dmax -
Dmin) ++( dmax -- dmin) = TD +Td (1.15)
Prin urmare, toleranta jocului sau toleranta ajustajului cu joc este
egala, teoretic , cu suma tolerantelor la diametrele pieselor
asamblate.
2 Ajustaje cu strangere
Se caracterizeaza prin existenta unei strangeri minime
garantate ( mai mare ca zero) intre oricare doua piese (alezaj si
arbore) asamblate impreuna, deoarece diametrul efectiv al
oricarui alezaj este mai mic decat diametrul efectiv al oricarui
arbore. In fig 18. sunt prezentate conventional, inainte de
asamblare cele doua grupe de piese care formeaza un ajustaj cu
strangere.Valorile limita ale strangeri sunt strangerea maxima
si strangera minima.
Smax =dmax – Dmin (1.16)
Smin =dmin – Dmax (1.17)
Daca in aceste relatii diametrele limita ale arborilui si
alezajului sunt inlocuite cu diametrul nominal si abaterile
corespunzatoare rezulta:
Smax = (N + as) – (N + Ai) = as – Ai (1.18)
20
Smin =( N + ai) – (N + As) = ai – As (1.19)
Intervalul de variatie a valorilor strangeri se numeste
toleranta strangeri sau toleranta ajustajului cu strangere si se
calculeaza astfel:
Ts = Taj.s = Smax – Smin (1.20)
sau Ts = Td + TD (1.21)
Deci, toleranta strangeri sau toleranta ajustajului cu
strangere este egala teoretic, ca si toleranta jocului, cu suma
tolerantelor la diametrele pieselor care se asambleaza impreuna.
De remarcat ca, in relatiile pentru calculul strangerilor, intra
aceeasi parametri ca si in relatiile pentru calculul jocurilor. De
aici, considerand jocul si strangerea ca marimi independente
pozitive rezulta:
Jmax = -- Smin sau Smin = -- Jmax (1.22)
Jmin = -- Smax sau Smax = -- Jmin (1.23)
3 Ajustaje intermediare ( de trecere)

La aceste ajustaje ( fig.1.9)asamblarea este urmata fie de joc fie
de strangere. Tolerantele la diametrele celor doua grupe de piese
se suprtapun, partial sau total. Practic; acest lucru inseamna ca;
prin prelucrare, se pot obtine si alezaje cu diametre efective mai
mari decat diametrul diametru efectiv al unor arbori, dar si
alezaje cu diametrul efectiv mai mic decat diametrul efectiv al
unor arbori; prin asamblarea la intamplare a piselor, in unele
cazuri se obtin jocuri, iar in alte cazuri strangeri. Diferitele valori
efective ale jocurilor si strangerilor vor fi cuprinse intre doua
limite care sunt jocul maxim si strangerea maximasi care se
calculeaza cu ajutorul relatiilor urmatoare, cunoscute:
21
Fig. 1.9 Ajustaj intermediar (de trecere)
Jmax = Dmax –dmin =As – ai ;

Smax =dmax – Dmin = as – Ai;
Valoarea medie a tuturor jocurilor si strangerilor intermediare
pote fi un joc sau o strangere si pentru calculul ei se foloseste
relatia:
J max + J min J max − S max

Jmed = = (1.24)
2 2
sau
S max + S min S max − J max
Smed = = (1.25)
2 2
Toleranta ajustajului intermediar (de trecere) este intervalul de
variatie a jocurilor si strangerilor si se calculeaza fie cu toleranta
jocului sau fie cu toleranta strangeri.
Tt = Jmax – Jmin = Jmax + Smax = TD + Td,
Sau (1.26)
Tt = Smax – Smin = Smax + Jmax = TD + Td.
Ca si in cazul primelor tipuri de ajustaje, toleranta ajustajului
intermediar este egala cu suma tolerantelor la diametrele
alezajului si arborelui.
22
+0 , 030
27 Se prescriu pentru alezaje Ф60 0 mm si pentru arbori
−0 , 030
Ф60 −0 , 060 mm conform figuri de mai jos.-
μ
As=30
TD
+ Ai = 0
0
-- as= --30
__ N Td
Td
μ ai = --60
Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc( jocul

maxim, jocul minim si toleranta jocului) format de cele doua
grupe de piese.
Rezolvare:
Toleranta la diametrul alezajului si arborelui sunt:
TD = As –Ai = 0,030 –(0) =0,030mm,
Td = as –ai = --0,030 –( - 0,060) = + 0,030mm.
Jocurile limita si jocul mediu al ajustajului sunt:
Jmax = Dmax –dmin = 60,030 -59,970= As – ai = 0,030 –(- 0,060) =
0,090mm
Jmin = Dmin – dmax = 60 – 59,970= Ai - as =0 –( - 0,030)= 0,030mm,
J max + J min 0,090 + 0,030
Jmed = 2
= 2
=0,060mm,
Tj = Taj.j. = Jmax –Jmin =0,090 – 0,030= TD + Td =0,030 +0,030
=0,060mm.
28 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere

−0 , 051 0
format din: alezajele cu Ф100 −0, 086 mm si arbori cu Ф100 −0, 035
mm conform figuri de mai jos.
23
μ
+ as = 0
0
Td
_--
N ai = -35
μ As = -51
TD
Ai =-- 86
Rezolvare
--Tolerantele la diametrul alezajului si arborelui sunt:
- alezaje; TD = As –Ai = --0,051-( --0,086)=0,035mm,
- arbore; Td = as –ai = 0 –(- 0,035) = 0,035 mm.
-- Strangerile limita (max si min) si strangera medie sunt:
Smax =dmax – Dmin = 100 --99,914 = as – Ai =0-( -0,086)
=0,086mm,
Smin =dmin – Dmax = 99,965 – 99,941 = ai – As = -0,035 –(--
0,051) 0,016mm.
-- Smed =(Smax + Smin)/2 = (0,086 +0,016)/2 =0,061mm.
-- Toleranta strangeri sau ajustajului cu strangere este:
Ts = Taj.s. = Smax – Smin = 0,086 -0,016 = TD + Td = 0,035
+0,035 =0,070mm.
29 Un ajustaj intermediar este format de alezajele Ф35

+0 , 016 +0 , 013
0 mm si arbori Ф35 +0, 002 mm. Sa se calculeze
caracteristicile acestui ajustaj. Reprezentarea grafica , in
figura de mai jos.
24
μ
as=13
As =16 Td
TD
Ai =0 ai = 2
0
N
μ
Rezolvare:
Tolerantele alezajelor si arborilor sunt:
TD = As –Ai =0,016 – 0 = 0,016mm;
Td = as –ai = 0,013 – 0,002 =0,011mm.
Caracteristicile aljustajului sunt;
Jmax = Dmax –dmin =35,016 – 35,002 = As – ai =0,016 – 0,002=
0 014mm,
Smax =dmax – Dmin = 35,013 – 35 = as – Ai = 0,013 – 0
=0,013mm.
J max + J min J max − S max 0,014 − 0,013

Jmed = = = =
2 2 2
0,005mm.
Toleranta ajustajului intermediar(de trecere) este:
Tt = Jmax + Smax = 0,014 + 0 013 = TD + Td = 0,016 +0,011
=0,027mm.
30 La un piston cu diametrul exterior al canalelor de

segmenti
d = Ф80±0,015mm se monteaza segmenti de compresie cu
marimea deschideri in stare montata de 0,2 ------- 0,4 mm. Sa se
determine abaterile si toleranta la dimensiunile
25
pistonului( fundul canalelor segmentilor) tinandu—se seama de
variatiile deschideri segmentilor.
Rezolvare:
Se determina mai intai: dmax si dmin ; dmax = N +as =80
+0,15=80,15mm si respectiv dmin = N + ai = 80 – 0,15 =
79,85mm.
Dupa aceea se determina lungimea cercului de la fundul
canalelor in care se monteaza segmenti:
D1max = π dmax = 3,14159 × 80,15 = 251,67mm,
D1min = π dmin = 3,14159 × 79,85 = 250,73mm.
In continuare se calculeaza lungimea cercului, tinandu--se seama
de variatile deschideri segmentilor:
L2max = 251,67 +0,2 = 251,87mm,
Lcmin = 250,73 +0,2 = 250,93mm.
din care deducem marimea diametrului;
L 2 max 251,87
d2max = = = 80,213 mm,
3,14159 3,14159
L 2 min 250,93
d2min = = = 79,914mm .
3,14159 3,14159
deci dimensiunea diametrului poate sa varieze intre limitele de
mai jos:
+0 , 213
d2 = 80 −0, 086 mm, iar toleranta ramane aceeasi deoarece:
Td1 = 0,15 – (-0,15) = 0,30mm
Td2 = 0,213 – (--0,086) =0,299 ≈ 0,30 mm.
31 La asamblarea piston cilindru de la un motor SR,

dimensiunile dupa prima reparatie sunt: diametrul cilindrului D
+0 , 518
=Ф 97 +0,500 mm si diametrul pistonului
+0 , 44
d = Ф97 +0, 42 mm. Sa se determine jocul minim, jocul maxim si
tileranta jocului la cele doua piese asamblate.
Rezolvare:
Sedetermina ocul minim si jocul maxim;
Jmin = Dmin – dmax = 97,500 – 97,440 = 0,060mm
Jmax = Dmax –dmin = 97,518 – 97,420 0,098mm.
Se determina toleranta jocului.
26
Tj = Taj.j. = Jmax –Jmin = 0,098 – 0,060 = 0,038mm.
32 S a se determine tolerantele , jocul minim si jocul

maxim la fusul pal;ier si fusul maneton, de la un arbore cotit.
Dimensiunile corespunzatoare sunt:
0
- fusul palier: d1 = Ф 55 −0, 02 mm; semicuzinet: D1 = Ф 55
+0 , 07
+0 , 03 mm;
0
-- fusul maneton:d2 = Ф63 −0, 02 mm; semicuzinet: D2 = Ф63
+0 ,10
+0 , 06 mm.
Rezolvare:
Determinare jocului minim si jocului maxim
a—pentru fus palier:
Td1 = as – ai = 0—(--0,02)=+0,02mm,
TD1 = As – Ai =0,07- (0,03) =+ 0,04mm,
J1min =D1min –d1max = 55,03 – 55 = +0,03mm,
J1max = D1max –d1min = As – ai = 0,07- (- 0,02) = +0,09mm.
b– pentru fusul maneton:
Td2 = = as – ai = 0—(-0,02) =+0,02mm
TD2= As – Ai = 0,10 –( +0,06) = +0,04mm
J2min= D2min – d2max = Ai – as = 0,06 –(-0) =+0,06mm
J2max = D2max – d2min = As – ai = 0,10 –(-0,02)= 0,10+0,02 =
0,12mm.
** 33 La asamblarea piston –cilndru dupa repararea

unui motor SR 211 se obtine diametrul cilindrului D = Ф
+0 , 036
98 +0, 018 mm. Care vor fi dimensiunile pistonului, daca jocul
mediu dupa asamblare este Jmed =0,08mm si toleranta
jocului este Tj = 0,035mm.
Rezolvare:
J max + j min
Se considera jocul mediu: Jmed = 2
= 0,08mm
de unde :
Jmax +Jmin = 2 × 0,08 =0,16mm.
Din toleranta jocului: Tj =Jmax –jmin =0,035mm.
Se formeaza sistemul de ecuatii cu doua necunoscute:
27
Jmax + Jmin = 0,16
Jmax – jmin = 0,035
Din care dupa rezolvare rezulta: Jmin = 0,062mm si Jmax =
0,097mm.
Dar Jmax = AsD –aid; aid = AsD - Jmax = 0,036 –(0,097) –
0,061mm rezulta
aid = -0,061mm si
Jmin =AiD -asd; asd = AiD - Jmin =0,018 - 0,062 =-0,044mm
asd =0,044mm.
Diametrul pistonului este:
−0 , 044
d = Ф98 −0, 061 mm
***34 Sa se determine diametrul interior al bucsei bielei,

0
daca diametrul boltului unui pistoneste d =Ф 25 −0, 003 mm si
strangerea medie dintre bolt si bucsa bielei este Smed =
0,015mm. Toleranta diametrului boltului si toleranta
diametrului bucsei bielei sunt egale Td = TD = ± 0,003mm.
Rezolvare;
Consideram relatia cu care determinam strangerea medie:
S max + S min
Smed = 2
= 0,015mm.
de unde:
Smax +Smin = 2 × 0,15 = 0,030mm
Dar toleranta strngeri Ts = Smax –Smin = TD +Td = 0,003 +
0,003 =0,006mm.
Se formeaza sistemul de ecuatii:
Smax +Smin = 0,030
Smax --Smin = 0,006
de unde dupa rezolvare, se obtine:
Smin =0,012mm
Smax = 0,018mm.
Pentru determinarea diametrului se folosesc relatiile:
28
Smax = asd –AiD:
AiD = asd – Smax =0-(+0,018) =-0,018mm, si
Smin = aid – AsD:
AsD = aid – Smin = -0,003 –(+0,012) = -0,015mm.
Astfel, diametrul interior al bucsei este:
−0 , 015
D = Ф25 −0, 018 mm.
−0 , 035
** 35 Fiind prescise: alezajul Ф60 −0, 074 mm si arborele
0
Ф60 −0, 027 mm. Sa se determine tolerantele la diametrele
alezajului si arborelui, jocurile sau strangerile limita,
precum si toleranta si felul ajustajului( cu reprezentarea
grafica simplificata)
Rezolvare:
-Toleranta alezajului: TD= AsD –AiD = -0,035-(-0,074) =
+0,089mm;
-Toleranta arborelui: Td = asd – aid = o- ( -0,027)=
+0,027mm.
Jmin = AiD - asd = -0,074 -0 = -0,074mm.

Acest joc fiind negativ este egal cu strangerea maxima
inmultita cu –1;
Smax = --Jmin = +0,074mm.
Jmax = AsD – aid = --0,035—(--0,027)= --0,008mm.
Similar se poate scrie:
Smin =-- Jmax ==0,008mm.
Avand si strangerea minima, ajustajul este cu strangere.
Toleranta ajustajului se calculeaza cu relatia;
Taj = TD + Td = 0,039 +0,027 = 0,066mm
Reprezentarea grafica este redata in figura de mai jos:
29
μ
+ as = 0
0
Td
_--
Ф6 ai = -27
0 Smax
Smin
μ As = -35
TD
Ai = -74
**36 Sa se caculeze toleranta alezajului, toleranta

arborelui, jocurile sau strangerile limita si toleranta
ajustajului ( cu reprezentare grafica) daca se prescrie:
+0 , 021
pentru alezaj Ф50 +0, 030 mm si pentru arbori Ф50 +0, 002 mm:
Rezolvare:
TD= As – Ai = 0,030 -0 =0,030mm
Td = as –ai = 0,021-(+0,002) = 0,019mm,
Jmax =As –ai = 0,030 –(+0,002)= 0,028mm.
Jmin = Ai –as =0 -0,021 = -0,021mm.
Jocul minim fiind negativ, rezulta ca se obtine o strangere
maxima.
Smax = - Jmin = 0,021mm.
Toleranta ajustajului se calculeaza in continuare
Taj =TD + Td = 0,030 + 0,019 =0,049mm.
Reprezentarea grafica se gaseste in figura de mai jos
30
μ
as=21
As =30 Td
TD
Ai =0 ai = 2
0
Ф50
μ
** 37 La un ajustaj alezaj- arbore, in sistem alezaj

unitar se cunosc:
diametrul nominal N = 24mm, Jmax = 0,006mm, Smax
=0,028mm si TD =1,5Td. Sa se calculeze abaterile la
diametrele celor doua piese, sa se determine felul
ajustajului, si sa se reprezinte grafic acest ajustaj.
Rezolvare
Din datele problemei, unde se da, un joc maxim si o
strangere maxima , rezulta un ajustaj inermediar si se pot
folosi relatiile:
Jmax =As – ai
Smax = as –Ai
Ajustajul fiind in sistemul alezaj unitar rezulta ca Ai =0 si
din relatia lui Smax reulta as = Smax =0,028mm.
In continuare se folosesc relatiile:
Td =as –ai
TD = As –Ai = As deoarece Ai =0 fiiind in sistemul alezaj
unitar.
Dar TD = 1,5 Td rezulta 1,5 Td =As; dar Td =as –ai ; de unde
1,5 (as –ai ) = As. Inlocuind pe as, rezulta: 1,5( 0,028 –ai)
=As.
As = 0,042 -1,5ai. Inlocuind aceasta relatie in relatia lui Jmax
=As – ai se obtine: Jmax = 0,042 -1,5ai –ai , de unde:
31
2,5ai =0,042 -- 0,006. ai =0,0144mm. Inlocuind in relatia As
= 0,042 --1,5ai valoare lui ai se obtine: As =0,042—
1,5×0,0144 = 0,0204mm. deci
As =0,0204mm. In final se obtine:
+0 , 028
D = Ф24 +0, 020 mm; d = Ф24 +0, 014 mm.
Reprezentarea grafica in figura de mai jos
μ as=28
Td=0,014
As =20
TD=0,020mm ai = 14
Ai =0
0
Jmax =0,006
Ф24
μ
+0 , 4
** 38 Pe un arbore de dimensiunea d = Ф40 +0,1 mm, se
asambleaza o bucsa de diametru D= Ф40 ++00, 2 mm. Se cere:
- sa se determine tolerantele arborelui, alezalului si
ajustajului,
- sa se afle jocul (strangerea) maxim respectiv minim.
Rezolvare:
Td =as –ai =0,4-0,1=0,3mm,
TD = As –Ai = 0,2- 0= 0,2mm,
Taj =TD + Td = 0,3 +0,2 =0,5mm.
Jmax = As – ai = 0,2 – 0,1=0,1mm,
Jmin = Ai –as =0- 0,4 =0,4mm.
Jocul minim fiind negativ corespunde unei stranger
maxime:
Smax= -- Jmax =0,4mm.
**39 la asamblarea unei roti de curea se cunosc: d= Ф30

+0 , 05 +0 , 02
+0 , 03 mm si D=Ф30 +0 mm. Se cere:
32
a) Sa se determine dimensiunile minime si maxime ale
arborelui si alezajului;
b) Sa se determine tolerantele arborelui, alezajului si
ajustajului;
c) Sa se determine jocul(strangerea) minim, maxim,mediu
si probabil;
d) Considerand o pereche de piese roata-arbore care
formeaza un ajustaj cu o strangere S=0,04mm, sa se
calculeze temperatura la care trebuie incalzita roata
pentru ca aceasta sa poata fi introdusa pe arbore cu un
joc J=0,01mm. Se dau pentru aceasta, temperatura
mediului ambiant
to =20oC si coeficientul de dilatare al materialului rotii α =
10×10 −6 m/moC.
Rezolvare;
a) dmin =N+ai = 30+0,03 =30,03mm,
dmax =N +as = 30+0,05 =30,05mm,
Dmin = N+ Ai = 30 +0 = 30mm,
Dmax = N +As =30 +0,02 =30,02mm.
b) Td =as –ai =0,05 -0,03 =0,02mm,
TD = As –Ai =0,02 -0 =0,02mm,
Taj =TD + Td =0,02 + 0,02 =0,04mm.
c) Jmax = As – ai = 0,02- 0,03 = -0,01mm,
Jocul maxim fiind negativ, acesta corespunde unei
stranger minime,
Smin = --Jmax =0,01mm,
Smax = as –Ai = 0,05 -0=0,05mm;
S max + S min 0,05 + 0,01
Smed= = = 0,03mm
2 2
Strangerile probabile se calculeaza cu relatiile;
1
S’max = Smed + 2 T’aj
1
S’min = Smed -- 2 T’aj
s-a notat cu T’aj toleranta probabila a ajustajului care se
calculeaza cu relatia:
33
T’aj = TD2 + Td2 = 0,02 +0,02 = 0,02 2 mm.
2 2
Inlocuind datele se obtin:

S’max = 0,03+1/2×0,02×1,4 =0,044mm,
S’min =0,03 - 1/2×0,02×1,4 =0,016mm.
d) Temperatura de incalzire a roti se obtine din relatia:
S + J =αD(t2 -tθ),
Prin explicitarea temperaturii de incalzire se obtine:
t2= (S +J)/αD +tθ.
Dupa inlocuire rezulta;
t2 =1200 C.
**40 Se da un ajustaj format dintr-un alezaj Ф60 ++00, 060 mm

=0
si un arbore Ф60 −0, 050 mm. Considerand ca arbori si
alezajele se incadreaza in distributii normale simetrice, se
cere:
a -- sa se calculeze abateriile medii patratice
corespunzatoare alezajelor respectiv arborilor;
b -- sa se stabileasca abaterea medie patratica teoretca a
ajustajului;
c – sa se calculeze toleranta practica a ajustajului;
d- sa se calculeze jocurile teoretice: minim, maxim si
mediu;
e – sa se calculeze jocurile practice(probabile) minim si
maxim.
Rezolvare:
Abaterile medii patratice se calculeaza cu relatiile:
TD 0,06 Td 0,05
a) σD = = = 0,010mm . σd = = = 0,00830mm .
6 6 6 6
b) σaj = σD + σd =0,010 +0,0083=0,0183mm.
c) T’aj = 6 σ D2 + σ d2 = 6 0,012 + 0,083 2 = 0,078mm.
d) Jmin = Ai –as =0;
Jmax = As – ai = 0,060 –(- 0,050) =0,110
J min + J max 0 + 0,110
Jmed = = = 0,055mm
2 2
34
Jocurile practice minime(J’min) si maxim (J’max) se
calculeaza cu relatiile;
Taj'
J’min =Jmed -
2
Taj'
J’max = Jmed +
2
Inlocuid datele se obtine:
J’min =0,016mm;
J’max =0,094mm.
*** 41 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc format

prin asamblarea alezajelor Ф40 +0, 0250 mm cu arborii Ф40 −0, 050
−0 , 025
mm.
Rezolvare:
a) Tolerantele la diametrele celor doua grupe de piese sunt:
TD = As –Ai = 0,025 -0 =0,025mm;
Td =as –ai = -0,025-(0,050)=0,025mm.
b) Jocurile limita vor fi:
Jmax = As – ai = 0,025 – (-- 0,050) = 0,075mm;
Jmin = Ai –as = 0- (--0,025) = 0,025mm.
Jocul mediu va fi;
J max + J min 0,075 + 0,025
Jmed = = = 0,050mm.
2 2
toleranta jocului sau a ajustajului cu joc este;
Tj = Taj.j = Jmax –Jmin = 0,075 -0,025 = TD +Td =0,025 +0,025
=0,050mm.
Ajustajul cu joc este prezentat in figura de mai jos;
35
μ
As=25
TD
+ Ai = 0
0
-- as= --25
__ Ф40 Td
Td
μ ai = --50
***42 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu

strangere unde se prescriu urmatoarele date: pentru alezaje
−0 , 020 0
Ф25 −0, 041 mm si respectiv pentru arbori Ф25 −0, 013 mm.
Rezolvare:
Tolerantele prescrise la cele doua diametre sunt:
TD = As –Ai = -0,020-(-0,041)=0,021mm
Td =as –ai = 0-(-0,013)= 0,013mm.
Strangerile limita vor fi;
Smax = dmax –Dmin =25 – 24,959 =as – Ai =0 –(-
0,041)=0,041mm
Smin = dmin –Dmax = 24,987—24,980 =0,007mm.
Strangerea medie va fi:
Smed = ( Smax +Smin)/2 = (0,041 +0,007)/2 =0,024mm.
Toleranta strangeri sau a ajustajului cu strangere va fi:
Ts =Taj.s. =Smax –Smin =0,041 – 0,007 = 0,034 sau
Ts =Taj.s. =TD + Td =0,021 +0,013 = 0,034mm.
Reprezentarea grafica in figura de mai jos.
36
μ
+ as = 0
0
Td
_--
Ф25 ai = -13
Smax
Smin
μ As = -20
TD
Ai = -41
**43 Alezajele Ф60 +0, 0300 mm impreuna cu arbori Ф60

+0 , 021
+0 , 002 mm formeaza un ajustaj intermediar. Sa se calculeze
caracteristicile acestui ajustaj.

Rezolvare:
Tolerantele alezajelor si arborilor sunt:
TD = As –Ai = 0,030 -0 =0,030mm si Td =as –ai =0,021-0,002
0,019mm.
Caracteristicile ajustajului au valorile:
Jmax = Dmax –dmin = 60,003 -60,002 = As – ai =0,03-0,002
=0,028mm;
Smax = dmax –Dmin = 60,021- 60 = as – Ai = 0,021 – 0
=0,021mm
Jocul mediu va fi:
J max + J min J max − S max 0,028 − 0,021
Jmed = = = = 0,035mm
2 2 2
Toleranta ajustajului intermediar este:
Taj = Jmax +Smax = 0,028 + 0,021 = TD + Td = =0,030 +0,019
=0,049mm.
Reprezentare grafica in figura de mai jos
37
μ as=21
Td=0,019
As =30
TD=0,030mm ai = 2
Ai =0
0
Jmax =0,028
Ф60
μ
1.3.2.1 Probleme nerezolvate
44 In figura de mai jos se prescriu pentru alezaje

−0 , 025
diametrul Ф50 0+0, 039 mm si pentru arbori Ф50 −0, 064 mm. Sa se
calculeze caracteristicile ajustajului cu joc,
μ
As=39
TD
+ Ai = 0
0
-- as= --25
__ N Td
Td
μ ai = --64
format din cele 2 grupe de piese.
45 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere

conform figuri de mai jos
38
μ
+
as = 0
0
Td
_--
N ai = -35
μ As = -124
TD
Ai = -178
−0 , 024
cunoscand urmatoarele date: pentru alezaje Ф100 −0,178 mm
0
si pentru arbori Ф100 −0, 035 mm.
46 In figura de mai jos avem un ajustaj intermediar

ce se obtine prin asamblarea alezajelor Ф70 00, 046 mm cu
+0 , 018
arbori Ф70 −0, 012 mm.
μ
As =46 as=18
TD
Td
Ai =0
0
ai =-1 2
N
μ
Sa se determine caracteristicile acestui ajustaj (Jmax, Smax, Jmed, si

Tt)
39
1.3.3. Distributia jocurilor si strangerilor efective
1.3.3.1. Indicatii teoretice
Jocul si strangerea constotuie marimile caracteristice ale

ajustajelor. Ca urmare, distributia valorilor efective ale
jocului sau ale strangeri intre cele doua limite J max si Jmin
respectiv Smax si Smin este determinata direct de distributia
valorilor efective ale dimensiunilor alezajului intre cele doua
limite prescrise( Dmax si Dmin) si de distributia valorilor
efective ale dimensiuni arborilor intre cele doua limite
prescise ( dmax si dmin ).
Astfel toleranta practica a jocurilor si strangerilor se poate
calcula cu relatia;
Taj.pr = TD2 + Td2 (1.27)
Comparand toleranta practica cu toleranta teoretica a
ajustajului se constata ca toleranta practica este mai mica
decat toleranta teoretica, adica:
Taj.pr = TD2 + Td2 < Taj = TD + Td (1.28)
Astfel, jocurile si stragerile limita practice (probabile) vor fi
diferite de jocurile sau strangerile limita teoretice:
Taj −Taj. pr.
Jmin.pr. = Jmin + 2
(1.29)
Taj −Taj. pr.
Jmax.pr. = Jmax -- 2
(1.30)
Taj −Taj. pr.
Smin.pr. = Smin + 2
(1.31)
Taj −Taj. pr.
Smax.pr. = Smax -- 2
(1.32)
Concluzia care se desprinde este: prin asamblarea alezajelor
si arborilor, executate cu anumita precizie(toleranta) se obtine
un ajustaj cu o precizie practica mai mare ( toleranta practica
mai mica) decat precizia calculata teoretic.
1.3.3.2. Probleme rezolvate si nerezolvate
40
**47 Se asambleaza alezajele Ф70 0+0, 030 mm cu arborii Ф70
−0 , 030
−0.060 mm. Sa se calculeze; jocurile teoretice si toleranta
teoretica a jocului; toleranta practica a jocului si jocurile

limita practice.
Rezolvare:
Se calculeaza jocurile limita teoretice si toleranta teoretica a
jocului:
Jmax = As – ai =0,030 –(- 0,060)=0,090mm;
Jmin = Ai –as = 0 –( -0,030) = 0,030mm;
Tj = Taj.j = Jmax –Jmin = 0,090 – 0,030= TD + Td =0,030 +0,030
=0,060mm.
Toleranta practica a jocului si jocurile limita practice vor fi :
Taj.pr = TD2 + Td2 = 0,030 +0,030 =0,042mm;
2 2
Taj −Taj. pr. 0,060 − 0,042

= 0,090 -- 2
=0,081mm;
Taj −Taj. pr . 0,060 − 0,042
Jmin.pr. = Jmin + 2
= 0,030 + 2
=
0,039mm.
**48’ Se asambleaza alezajele Ф80 00, 021 mm cu arborii Ф80

−0 , 040
−0 , 080 mm. Sa se calculeze; jocurile teoretice si toleranta
teoretica a jocului; toleranta practica a jocului si jocurile
limita practice.
Rezolvare:
Se calculeaza jocurile limita teoretice si toleranta teoretica a
jocului:
Jmax = As – ai =0,021 –(- 0,080) = 0,101 mm;
Jmin = Ai –as = 0 –( -0,040) = 0,040mm;
Tj = Taj.j = Jmax –Jmin = 0,101 – 0,040= TD + Td = 0,021 +
0,040 = 0,061 mm.
Toleranta practica a jocului si jocurile limita practice vor fi :
Taj.pr = TD2 + Td2 = 0,021 +0,040 =0,045mm;
2 2
41
Taj −Taj. pr. 0,061 − 0,045
= 0,101 -- 2
=0,093
mm;
Taj −Taj. pr. 0,061 − 0,045
Jmin.pr. = Jmin + 2
= 0,040 + 2
= 0,048
mm.
** 49 Pentru asamblare s-a prescris: pentru alezaje Ф50 0+0, 030

−0 , 025
mm si pentru arbori Ф50 −0, 050 mm. Sa se calculeze: jocurile
limita teoretice, toleranta teoretica a jocului , toleranta
practica a jocului si jocurile limita practice.
**50 Se asambleaza alezajele Ф100 0+0, 036 mm cu arbori

−0 , 036
Ф100 −0, 071 mm.
Sa se calculeze: jocurile limita teoretice, toleranta teoretica
a jocului , toleranta practica a jocului si jocurile limita
practice.
1.3.4. Factorul termic in cazul asamblari ce formeaza

ajustaje cu joc
1.3.4.1. Indicatii teoretice
In procesul de functionare, unele dintre elementele de

ghidare ale stantelor matritelor si capetelor de gaurit suporta
o anumita deformatie termica (dilatare) datorita caldurii
degajate prin frecarea suprafetelor de contact in
miscare( coloana –bucsa de ghidare; poanson –placa de
ghidare etc). Aceste deformatie termica trebuie luata in
considerare, in mod obligatoriu, la stabilirea ajustajelor de
montaj si, respectiv, a ajustajelor functionale la temperatura
regimului de lucru.
Prin incalzire ( datorita frecari dintre cele doua piese,
coloana –bucsa de ghidare) de la temperatura ambianta θ 0 (θ0
se ia egala cu 200C) la temperatura de regim θ1, materialul
42
oricarui element activ se va deforma termic(dilata) cu o
cantitate care se poate calcula astfel:
In cazul piselor cilindrice cu diametrul D, respectiv d, cu
relatia;
∆D = Dα×∆θ[mm] si ∆d = dα×∆θ[mm] (1.33)
in care D si d sunt valorile nominale ale diametrului
alezajului, respectiv arborelui, in mm; α este coeficientul de
dilatare liniara a materialului piesei, in l/0C;
∆θ = θ1 –θ0 =θ1 – 200 – diferenta de la temperatura
mediului ambiant la temperatura de regim, in 0C.
In cazul piselor cu sectiune paralelipipedica sau
poligonala(cu numar par de laturi) cu dimensiunea L,
respectiv l,
∆L = Lα×∆θ[mm] si ∆l= lα×∆θ[mm] (1.34)
In relatia 1.34 notatiile au aceleasi semnificatii ca in relatia
1.33.
Intre dimensiunile corespunzatoare ajustajului la temperatura
de regim θ1 si dimensiunile corespunzatoare ajustajului la
temperatura mediului ambiant θ0 se pot stabili urmatoarele
legaturi:
In cazul ajustajelor cu piese cilindrice;
Dmaxθ1 =Dmaxθ0 +∆D = Dmaxθ0 + Dnom α×∆θ [mm] (1.35)
Dminθ1 = Dminθ0 +∆D = Dminθ0 + Dnom α×∆θ [mm] (1.36)
dmaxθ1 =dmaxθ0 + ∆d = dmaxθ0 + dnom α×∆θ [mm] (1.37)
dminθ1 = dminθ0 + ∆d = dminθ0 + dnom α×∆θ [mm] (1.38)
in cazul ajustajelor cu piese paralelipipedice sau
poligonale,
Lmaxθ1 =Lmaxθ0 +∆L = Lmaxθ0 + Lnom α×∆θ [mm] (1.39)
Lminθ1 = Lminθ0 +∆L = Lminθ0 + Lnom α×∆θ [mm] (1.40)
lmaxθ1 = lmaxθ0 + ∆l = lmaxθ0 + lnom α×∆θ [mm] (1.41)
lminθ1 = lminθ0 + ∆l = lminθ0 + lnom α×∆θ [mm] (1.42)
in care: Dmax, Dmin, dmax, dmin, Lmax, Lmin, lmax, lmin, sunt valorile
limita maxime si minime ale dimensiunilor respective; D nom,
dnom, Lnom, lnom, - valorile nominale acelorasi dimensiuni.
43
In procesul de proiectare si executie a stantelor si
matritelor, capetelor de gaurit trebuie avut in vedere patru
situatii diferite;
Piesele care formeaza ajustajul respectiv sunt executate
din acelasi material si ajung la aceeasi temperatura de regim;
Piesele sunt executate din acelasi maerial, dar se
incalzesc la temperaturi diferite;
Piesele sunt executate din materale diferite, dar se
incalzesc pana la aceeasi temperatura de regim;
Atat materialele din care sunt executate piesele de
ajustaj, cat si temperaturile de regim sunt diferite. Rezolvarea
problemelor practice intr – o situatie sau alta din cele 4
mentionate, incepe cu stabilirea jocurilor sau strangerilor
limita admise la temperatura de regim, apoi cu ajutorul unora
sau altora din relatiile de mai sus se calculeaza valorile limita
maxime si minime ale dimensiunilor care formeaza ajustajul
la montaj iar din STAS 8102 – 93 ------8105 – 93 , se alege
ajustajul cu cele mai apropiate caracteristici. Inainte de toate
trebuie cunoscute – din practica de productie sau prin
determinare expermentala – temperatura de regim θ1.
1.3.4.2 Probleme rezolvate
**51 Se considera ajustajul format din coloana de ghidare cu

bucsa de ghidare din fig 1.10,
44
μ +31
TDθ1
+10
Ф30 +21
H7
+9
0 Tdθ1
-7
g6 -10
μ
-20 Ф30
a b c
Fig.1.10 Ajustaj format din coloana si bucsa de ghidare:
a – ajustaj STAS; b – pozitia STAS a campului de toleranta la
θ = 200C;
c – pozitia campului de toleranta la θ1 >θ.
piesele fiind executate din otel cu coeficientul de dilatare
liniara
α =11,5 ×10 −6 l0C. Amandoua piesele se incalzesc prin
frecare la aceeasi temperatura θ1 =500C. Luand drept
convenabile functional si in acelasi timp pentru montaj jocul
minim Jmin =0,010mm si jocul maxim Jmax = 0,040mm,
diametrul nominal Dnom = dnom = 30mm stabilit printr – un
H7
calculde rezistenta, ajustajul standardizat este Ф30 g6
φ30 0+0, 021
respectiv la care
φ30 −−00,,007
020
Jmin = 0,007mm, Jmax = 0,041mm, jocul mediu aritmetic J med =

0,024mm si jocul mediu probabil Jm.pr. = 0,018mm. Sa se
calculeze dimensiunile limita si jocurile limita la temperatura
θ1 =500C.
Rezolvare:
Dimensiunile limita, calculate cu relatiile stabilite anterior
precum si jocurile limita la temperatura θ1 =500C vor fi:
45
Dmaxθ1 = Dmaxθ0 + Dnom α(θ1 – θ0) =30,021 + 30×11,5×10 −6 (50
– 20) =
= 30,021 + 0,010 = 30,031mm;
Dminθ1 = Dminθ0 + Dnom α (θ1 – θ0) = 30 + 0,010 = 30, 010 mm;
dmaxθ1 = dmaxθ0 + dnom α(θ1 – θ0) = 29,993 + 0,010 = 30,003
mm;
dminθ1 = dminθ0 + dnom α(θ1 – θ0) = 29,980 + 0,010 = 29,990
mm;
Jminθ1 = Dminθ1 - dmaxθ1 = 30,010 – 30,003 = 0,007mm =Jminθ;
Jmaxθ = Dmaxθ1 – dminθ1 = 30,031 – 29,990 = 0,041 mm = Jmaxθ.
Concluzie
φ30 ++00,,031
010
La temperatura de regim, ajustajul este +0 , 003 (fig.1.10.c)
φ30 −0,010
Fapul ca jocul minim teoretic al ajustajului ales J minθ1 = Jminθ0
= 0,007 mm este mai mic cu 0,003 mm decat jocul minim
impus Jmin = 0,010 mm nu constituie motiv de neliniste,
intrucat este foarte putin probabil ca oricare din aceste jocuri
sa fie atins.
** 52 In cazul ajustajului cilindric format din poanson si

placa de ghidare, amandoua piesele fiind executate din otel
cu α =11,5 ×10 −6 l0C, se presupune ca placa de ghidare se
incalzeste pana la temperatura θ1D = 600C, iar poansonul
numai pana la θ1d = 400C. Pentru diametrele nominale Dnom =
dnom = N = 30 mm, se cere sa se determine ajustajele si
temperatura de regim si respectiv, temperatura mediului
inconjurator la montaj, astfel ca la temperaturile de regim de
lucru, jocul efectiv dintre placa si poanson sa aiba valori
cuprinse intre Jminθ1 = 0,005 si Jmaxθ1 = 0,042 mm.
Rezolvare;
Intai se calculeaza dilatarea placii si dilatarea poansonului,
prin trecerea de la temperatura de 200C la θ1D si respectiv la
θ1d:
∆D = Dnom α ×∆θD = 30 × 11,5×10 −6 (60 – 20) =0,014 mm;
46
∆d = dnom α ×∆θd = 30 × 11,5×10 −6 (40 – 20) =0,007 mm;
Se cauta in STAS 8102 – 93, ajustajul cu joc( convenabil
pentru montajul la 200C) , astfel ca ajustajul de montaj
H7 φ30 0+0, 021
potrivit este Ф30 =
h6 φ30 0−0, 013
(fig. 1.11.a) ce se va transforma prin dilatare pieselor la
ajustajul
φ30 ++00,,035
014
+0 , 007 (fig. 1.11.b) cu jocuri efective intre Jminθ1 = 0,007
φ30 −0, 006
mm si
Jmaxθ1 = 0,041mm.
+35
μ TDθ1
+14
21
H7
+7
Tdθ1
0
h6
-6
-13
Ф30
μ
a b
Fig 1.11. Prezentare grafica simplificata a dimensiunilor si

tolerantelor ajustajului termic al elementelor active ale
matritei de format:
a - pozitia STAS a campului de tolerante dimensionale θ =
200C;
b – pozitia campului de tolerante la θ1 > θ.
**53 Se considera ajustajul bucsei de ghidare – coloana de
ghidare, in care prima piesa este executata din bronz cu α
=17,5 ×10 −6 l/0C, iar coloana din otel cu α =11,5 ×10 −6 l/0C.
47
Daca, in regim de lucru, piesele cu aceeasi temperatura θ1 =
700C si jocul dintre ele poate avea valori cuprinse intre
Jminθ1 = 0,015 mm si Jmaxθ1 = 0,050 mm.
Se cere sa se gaseasca ajustajul de regim corespunzator
conditiei impuse, precum si ajustajul cu joc, convenabil
pentru montajul usor la temperatura de 200C.
Rezolvare:
Se calculeaza dilatarile pieselor dupa atingerea temperaturii
de regim:
Pentru bucsa de bronz; ∆D = Dnom ×αD ×∆θ = 30 ×17,5 ×10
−6
(70 – 20) =
= 0,026 mm,
Pentru coloana de otel; ∆d = d nom ×αd ×∆θ = 30 ×11,5 ×10 −6
(70 – 20) = 0,017mm.
Prin incercar se gaseste in STAS 8103 – 94 ajustajul Ф30
H7 φ30 0+0, 021
=
g6 φ30 −−00,, 0070
020
(Fig.1.12 a) cu jocuri limita ceva mai mici decat cel impus la

temperatura de regim, care prin incalzirea pieselor la θ 1 =
700C se transforma in ajustajul corect.
+47
μ TDθ1
+26
21
H7 +10
Tdθ1
0
-7 -3
g6
Ф30
-20
μ
a b
48
Fig1.12. Reprezentare grafica simplificata a dimensiunilor si
tolerantei ajustajului termic a coloanelor si bucselor de
ghidare a matritei de format:
a – cu jocuri limita ceva mai mici decat cele impuse la
temperatura de regim; b – care nu este standardizat ca abateri
limita.
In continuare se calculeaza dimensiunile maxime, minime si

jocul maxim, jocul minim la temperatura θ1.
Dmaxθ1 = Dmaxθ +∆D = 30,021 + 0,026 = 30,047 mm;
Dminθ1 = Dminθ + ∆D =30 +0,026 = 30,026 mm;
dmaxθ1 = dmaxθ +∆d = 29,993 + 0,017 = 30,010 mm;
dminθ1 = dminθ + ∆d =29,980 + 0,017 = 29,987 mm;
Jminθ1 = Dminθ1 - dmaxθ1 = 30,026 – 30,010 = 0,016mm;
Jmaxθ1 = Dmaxθ1 - dminθ1 = 30,047 – 29,987 = 0,050mm.
φ30 ++00,,047
026
Astfel la temperatura de regim, ajustajul va fi
φ30 −0, 003
+0 , 010
(fig.1.12.b).
**54 In ajustajul ucsa de ghidare – coloana, bucsa de ghidare
executata din bronz cu α =17,5 ×10 −6 l/0C si din cauza frecari
in functiune se incalzeste pana la θ1D = 700C, iar coloana de
ghidare este executata din otel cu
α =11,5 ×10 −6 l0C si se incalzeste pana la temperatura de
500C. Se cere sa se gaseasca ajustajul de montaj(initial) astfel
incat la temperatura de regim jocul efectiv dintre piesele
asamblate in lucru sa aiba valori cuprinse intre
Jminθ1 = 0,015 mm si Jmaxθ1 = 0,050 mm. Ddiametrul nominal al
celor doua piese este Dnom = dnom =N 30 mm.
Rezolvare;
Se lucreaza in sistemul alezaj unitar si tinand seama , ca
toleranta ajustajului termic este Taj.θ1 = Jmaxθ1 - Jminθ1 = 0,050 --
0,015 = 0,035mm.
φ30 0+0, 021
Se va scrie in primul rand ajustajul (fig. 1.13 a.)
φ30 −−00,, 015
029
49
Se calculeaza dilatarile materialelor celor doua piese;
∆Dθ1 = Dnom α ×∆θD = 30 ×17,5×10-6(70 – 20 )=0,026 mm;
∆dθ1 = dnom α ×∆θd = 30 ×11,5×10-6(50 – 20 )=0,010 mm.
Se calculeaza diametrele limita ale piesei la temperatura θ 0
=200C si se poate stabili ajustajul initial de montaj.
Dmaxθ0 = Dmaxθ1 - ∆Dθ1 =30,021 - 0,026 = 29,995 mm;
Asθ0 = -0,005 mm;
Dminθ0 = Dminθ1 - ∆Dθ1 = 30,000 – 0,026 = 29,975 mm;
Aiθ0 = - 0,026 mm;
dmaxθ0 = dmaxθ1 - ∆dθ1 = 29,985 – 0,010 29,975 mm;
asθ0 = -0,025 mm;
dminθ0 = dminθ1 - ∆dθ1 = 29,971 – 0,010 = 29,961 mm;
aiθ0 = - 0,039 mm;
φ30 +−00,,005
026
si ajustajul de montaj se scrie astfel: Insa acest
φ30 −0, 039
−0 , 025
ajustaj nu este standardizat, dar daca ajustajele limita ale

ambelor piese se maresc cu 0,026 mm se ajunge la ajustajul
φ30 0+0, 021 H7
= Ф30 h6 ( fig 1013.b)
φ30 −0, 013
0
Prezentarea grafica in figura 1.13
21 +21
H7
TD
0
h6
-15
Td -13
Ф30
-29
μ
a b
50
Fig. 1.13 Reprezentare grafica simplificata a dimensiunilor si
tolerantelor ajustajului termic format din coloane si bucse de
ghidare executate din materiale diferite : a pozitia campului
de toleranta termic la θ =200C;
b- pozitia campului de tolerante termic la temperatura θ1 =
700C.
1.4 Precizia formei geometrice a suprafetelor.

Forma generala a suprafetelor este impusa ca si dimensiunile,
de conditiile functionale ale pieselor si produselor
finite( masini, aparate, utilaje) In STAS 7384 – 92 se gasesc
notiuni in legatura cu tratarea si determinarea abaterilor de
forma,
Abaterea de la circularitate sau necircularitatea (AFc) se
considera ca fiind distanta maxima dintre profilul in sectiune
transversala a unei piese cilindrice si cercul adiacent al
aceleasi sectiuni transversale Fig 1.14. Cele mai des intalnite
forme de abateri de la circularitate sunt ovalitatea si
poligonalitatea.
Fig.1.14 Abaterea de la circularitateFig. 1.15 Ovalitatea AFC

Prin ovalitate (fig.1.15) se intelege forma aproximativ
elipsoidala in sectiune transversala a pieselor cilindrice.
Ovalitatea efectiva este data de diferenta dintre cel mai mare
51
si cel mai mic diametru efectiv, si in acelasi timp, fiind egala
cu dublu abateri de la circularitate.
OVef = defmax – defmin = 2 AFC. (1.43)
In majoritatea cazurilor, ovalitatea este limitata de toleranta
prescrisa pentru diametru, adica:
OV = dmax – dmin = Td (1.44)
OV = Dmax – Dmin = TD (1.45)

**55 Pe desenul de executie al unui cep aplatisat care
+0 , 035
urmeaza sa fie presat usor este scrisa dimensiunea Ф40 +0, 022 .
Sa se calculeze ovalitatea la acest diametru.
Rezolvare .
OV = dmax – dmin = Td
Se calculeaza dmax si dmin :
dmax = N + as = 40 + 0,035 = 40,035 mm,
dmin = N + ai = 40 + 0,022 = 40,022 mm.
OV = 40,035 – 40,022 = as – ai = 0,035 – 0,022 =0,013mm.
**56 Diametrul interior al butucului unei roti dintate este
Ф50 +0 ,0300 .Sa se calculeze ovalitatea acestui diametru.
Rezolvare.
OV = Dmax – Dmin = 50,030 – 50 =0,030mm, sau
TD =Dmax – Dmin = 50,030 – 50 =0,030 mm.
Probleme nerezolvate
**57 Pe treapta arborelui care se monteaza o roata dintata
este notat diametrul cu valoare Ф80± 0,011.Sa se calculeze
avalitatea la acest diametru.
**58. Pe desenul de executie al manetonului arborelui cotit
−0 , 03
este scrisa urmatoarea valoare a diametrului Ф80 −0, 06 mm.
Sa se calculeze ovalitatea la acest diametru.
1.5 Precizia pozitiei suprafetelor

1.51 Indicatii teoretice
Pozitia suprafetelor, a profilului, a planelor de simetrie si a
axelor este de multe ori foarte importanta, ea determinand,
52
impreuna cu dimensiunile si forma suprafetelor, calitatea atat
a pieselor si organelor de masini luate separat, cat si a
masinilor si aparatelor in intrgime.
Bataia radiala ( ABr) este egala cu diferenta dintre distanta
maxima si distanta minima de la suprafata efectiva la axa de
rotatie, masurata in limitele lungimi de referinta.
Fig.1.16 Bataia radiala ABr
In fig1.16 suprafata exerioara are axa de rotatie deplasata fata

de axa geometrica a ei cu valoarea APC
=(excentricitatea).Distantele punctelor A si B fata de axa de
rotatie sunt amax = R + e si rspectiv amin =R – e . Prin rotirea
piesei cu 1800 punctele A si B, ajung in pozitiile A ’ si
respectiv B’, deci si piesa are o noua pozitie. Dupa rotirea
piesei cu inca 1800, punctele A si B ajung in pozitiile initiale.
Bataia radiala va fi:
ABr = amax – amin = 2e (1.46)
Toleranta batai radiale (TBr) este egala cu valoarea maxima
admisa a batai radiale.
53
**59 Sa se calculeze bataia radiala cunoscand urmatoarele
date:
R = 20 mm; e = 0,5 mm; R – raza exteroiara a diametrului
exteriorde rotatie.
Rezolvare
Se calculeaza distanta amax si amin ;
amax = R + e = 20 + 0,5= 20,5 mm;
amin = R – e = 20 – 0,5 = 19,5 mm.
Baraia radiala ABr = amax – amin = 2e =20,5 – 19,5 =2 ×0,5
=1,0 mm.
**60 Se cunoaste R = 25 mm; e = 0,10 mm; sa se calculeze
bataia radiala ABr
Rezolvare:
amax = R + e =25+ 0,1 = 25,10mm;
amin =R – e = 25 – 0,10 =24,90 mm.
ABr = amax – amin = 25,10 – 24,90 = 0,2 = 2e =0,20 mm.
**61 pentru r = 21,5 mm si e 0,05mm, sa se calculeze ABr .
Rezolvare:
amax = R + e =21,5 +0,05 = 21,55mm;
amin =R – e = 21,5 – 0,05 = 21,45 mm.
ABr = amax – amin = 21,55 – 21,45 = 0,10 =2e = 0,10 mm.
1.5.3.Probleme nerezolvate:
** 62 Se cunoaste raza exterioara de rotatie R = 30 mm, si
excentricitatea e = 0,07 mm. Sa se calculeze bataia radiala.
**63 Raza exteroara de rotatie fiind de 35 mm si
excentricitatea e =0,03 mm, sa se calculeze bataia radiala.
**64 Excenticitatea e = 0,005 mm si raza ext de rotatie este
18 mm, sa se calculeze bataia radiala.
1.6 Rugozitatea suprafetelor

1.6.1 Indicatii teoretice .
Rugozitatea suprafetelor este definita ca ansamblul
neregularitatilor ce formeaza relieful suprafetelor reale si al
caror pas este relativ mic in raport cu adancimea lor.In tara
noastra prin STAS 5730 – 95 s – a reglementat terminologia
54
si clasificarea rugozitatii suprafetelor. Aprecierea rugozitati
se face dupa criteriul Rz si Ra astfel:
- abaterea medie aritmetica (R a ) a neregularitatilor,
reprezinta valoarea medie a distantelor profilului exterior y1,
y2 yn (fig 1.17)
Fig1.17 Abaterea medie aritmetica (Ra)

Fata de linia de referinta. Determinarea efectueaza cu relatia:
n
1
B
∑ yi
l ∫
Ra = y dx sau aproximativ Ra = 1 ( 1.47)
A
n
- abaterea medie a neregularitatilor, R z, este distanta
medie dintre cele mai inalte cinci puncte ale varfurilor si
cele mai joase cinci puncte ale adanciturilor masurate intre
limitele lungimi de baza, fata de o paralela cu linia medie a
profilului, situata in afara kiniilor exterioare si interioare.
(Fig1.18)
55
Fig.1.18 Abaterea medie a neregularitatilor (Rz)
Se determina cu relatia:
( R1 + R3 + R5 + R7 + R9 ) − ( R2 + R4 + R6 + R8 + R10 )
Rz = .
5
In afara de Ra si Rz, se mai cunoaste si criteruil Rmax definit
prin distanta dintre linia exterioara si interioara a profilului
neregularitatilor(fig1.17). criteriul Ra este cel mai precis, dar
solicita aparate de masura speciale de inalta precizie.
Criteriul Rz este mai putin precis, dar este mai practic, putand
fi utilizat la masurarea cu orice aparat pentru rugozitati.
Criteriul Rmax prezinta avantajul determinar cu orice aparat
pentru rugozitate direct in atelier.
Asupra rugozitati suprafetei prelucrate influenteaza o serie
de factori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii:
geometria parti aschietoare a sculei;
regimul de aschiere;
calitatea materialului din care se prelucreaza piesa;
calitatea muchiei aschieyoare a sculei;
rigiditatea sistemului tehnologic MDPS;
lichidul de racire si ungere.
Dintre factori tehnologici mentoinati cea mai mare influienta
asupra marimi rugozitati suprafetei prelucrate, o are geometria
parti aschietoare a sculei. In functie de geometria parti
aschietoare a sculei si de parametri regimului de aschiere se
poate determina inaltimea teoretica a asperitatilor. In tabelui 1 s
– au redat relatiile de calcul pentru determinarea rugozitati la
diferite metode de prelucrare mecanica prin aschiere.
1.6.2. Probleme rezolvate.

**65 Sa se calculeze rugozitatea unei piese din otel prelucrata
prin strungire cu un cutit care are raza varfului r = 1 mmsi si
respectiv r = 3 mm, avansul fiind s = 0,5 mm/rot.
Rezolvare.
Rugozitatea se calculeaza cu relatia:
Pentru r =1 mm.
56
s2 0,5 2
R=r- r2 − = 1− = 0,04mm. si pentru r = 3mm
4 4
0,5 2
R=3- 32 − = 0,02mm .
4
** 66 Cu ce avans trebuie prelucrata o piesa din otel, prin
strungire ca rugozitatea sa nu depaseasca 0,2 mm. Scula are raza
la varf r=0 si unghiurile de atac principal si secundar χ 1 = χ 2 =
450.
Pentru determinarea avansului se foloseste relatia:
s
Rc = ctgχ1 + ctgχ2 din care se determina s = Rc(ctg
χ1 + ctgχ2 ) = = 0,2×2 = 0,4mm/rot.
**67 Sa se determine rugozitatea la alezarea de degrosare a
unei gauri intr- o piesa din fonta (HB<200). Prelucrarea se face
cu un alezor din otel de scule (Rp3) cu unghiul de asezare α = 100
si unghiul de atac principal χ =50. iar viteza de aschiere Vp =
12m/min si avansul s = 1 mm/rot.
Rezolvare
Ra = C sVp0,22(90 - χ ) = 1,06× 10-2 ×1 ×120,22(90 – 5)=1,9μ.
**68 In conditiile problemei 67, sa se determine rugozitatea
suprafetei la alezarea de degrosare a unei piese din OLC 45.
Prelucrarea se face cu viteza de aschiere Vp = 6 m/min.
Rezolvare;
Se foloseste relatia Ra = C sVp0,7(90 - χ ) = 8× 10-4 ×1 ×
10×60,7(90 – 5)=2,37μ.
**69 Sa se determine rugozitatea suprafetei obtinuta prin
mortezarea unui canal de pana, daca avansul de lucru este
10μ/cursa si unghiul de atac secundar al sculei este de 100.
Rezolvare .
Se foloseste relatia:
Rc = s ×tg χ 1 = 10×tg100 =10×0,176 = 1,76μ.
**70 Sa se determine rugozitatea suprafetei care se obtine la
prelucrarea prin frezare(in sensul si sens contrar) a unei piese
plane din OL37, daca se foloseste o freza cilindrica cu D=60
mm, Z = 8 dinti si avansul pe dinte Sd = 0,2 mm.
57
Rezolvare :
La frezarea contra avansului se foloseste reletia;
π 2 × R 2 × S d2 3,14 2 × 30 2 × 0,2 2
Ra = = = 0,00049mm = 5µ .
2( z × S d + 2πR ) 2 2(8 × 0,2 + 2 × 3,14 × 30) 2
La frezarea in sensul avansului se foloseste relatia;
π 2 × R 2 × S d2 3,14 2 × 30 2 × 0,2 2
Ra = = = 0,0005mm = 5µ .
2( z × S d − 2πR) 2 2(8 × 0,2 − 2 × 3,14 × 30) 2
**71 Sa se determine rugozitatea suprafetei ce se obtine la
rectificarea prin metoda avansului longitudinal, la o piesa calita
cu diametrul de 50 mm, daca avansul in fractiuni din latimea
discului abrazivde 15mm, este β =0,4, iar avansul de patrundere
t = 0,01mm. Se considera ca se executa patru curse fara avans de
patrundere, iar viteza piesei Vp = 20m/min.
Rezolvare:
R = 0,689
β 0, 27 × V p0, 212 × t 0,149 0,4 0, 27 × 20 0, 212 × 0,010,148
= 0,689 = 0,37 µ.
n 0, 217 4 0, 217
**72. Care este rugozitatea suprafetei de prelucrare prin frezare
frontala a unei piese din Fc 20 (HB ≥ 170) daca se foloseste o
freza cu unghiurile de atac principal si secundar χ 1 = χ 2 = 450.
Se lucreaza cu avansul pe dinte de 0,25mm.
Rezolvare:
sd 0,25 0,25
R= ctgχ + ctgχ = 2ctg 45 0 = 2 ×1 = 0,125µ.
1
**73 Sa se determine rugozitatea maxima la prelucrarea

unei suprafete plane pe o pisa di OLC45. Prelucrarea se face cu
o freza cilindrica elicoidala cu
D =60mm, si z = 8 dinti. Avansul pe dinte este de S d = 0,15mm,
iar adancimea de aschiere t = 3mm.
Rezolvare :
Se foloseste relatia:
58
0,96 × S r1, 2 × t 0 ,12
.
Rmax = D 0 ,17 in care Sr = z×sd = 8×= 1,2 mm/rot.
Inlocuid rezulta:
0,96 ×1,21, 2 ×3 0,12
. = 0,0369 = 36,9 µ.
Rmax = 60 0,17
***74 Jocul minim calculat Jmin in ajustaj alunecator este de 70

μ, iar jocul maxim Jmax =140 μ. sa se stabileasca dimensiunile
arborelui si gaurii la diametrul nominal de 60 mm, cu ajustaj in
sistemul alezaj unitar, daca gaura se obtine printr – o alezare de
precizie, iar arborele prin rectificare.
Rezolvare:
Se noteaza diametrele suprafetelor cilindrice la care se refera
jocurile calculate( diametrele masurate intre adancituri) cu D –
pentru diametrul gaurii si cu d – pentru diametrul arborelui. In
acest caz jocul calculat este J = D – d .
La masurarea pieselor imbinate cu ajutorul unui calibru
potcoava si a unui calibru tampon, vor fi masurate nu diametrele
D si d ci diametrele intre creste, care se vor nota cu D ’ si d’ . In
acest caz jocul dintre diametrele masurate in mod real este J’ =
D’ – d’
Daca se notteaza inaltimea asperitatilor cu h – pentru arbore si
cu H – pentru gaura, se obtine reletia intre diametrele calculate si
cele masurate in realitate.
D = D’ + 2H
d= d’ – 2h.
Daca se scvad cele doua egalitati se obtine:
D – d = D’ + 2H – d’ + 2h = D’ – d’ + 2(H + h).
Introducand jocul, relatiile de mai sus se pot scrie:
J = J’ + 2(H + h)
J’ = J – 2(H + h)
Se trage concluzia ca jocul obtinut prin masurare este mai mic
decat cel calculat, cu dublul inaltimii rugozitatii de suprafata
pentru piesele in imbinare.
59
Considerand ca valorile medii ale inaltimii neregularitatilor
corespunzatoare metodelor de prelucrare stabilite prin
problemasunt: H = 15μ si h = 9μ se pot determina jocurile:
J 'min = Jmin – 2( H + h) = 70 – 2(15 + 9) = 22μ.
J 'max = Jmax – 2( H + h) = 140 – (15 + 9 ) = 92μ.
Deerminand jocurile care urmreaza sa fie masurate in mod
real, din tabele de tolerante in sistemul alezaj unitar se alege
ajustajul cel mai corespunzator. In cazul de fata va fi un ajustaj
alunecator( joc 30----90μ). Cotele din desen ale arborelui si
gaurii la acest ajustaj, in sistemul alezaj unitar, pentru diametrul
nominal de 60mm este:
diametrul gaurii D’ = Ф60+0,03 mm
−0 , 03
diametrul arborelui d’ = Ф60 −0, 06 mm.
1.6.3 Probleme nerezolvate.

**75 Sa se determine rugozitatea unei piese din otel prelucrata
prin strungire cu un cutit care are raza varfului r 2mm. Si
respectiv 4mm: avansul de lucru fiind s = 1,5 mm/rot.
**76 cu ce avans trbuie prelucrata prin strungire o piesa din otel
ca rugozitatea sa nu depaseasca 0,4 μ. Scula are raza la varf r =0
si unghiurile de atac principal si secundar χ 1 = χ 2 = 300.
**77 Sa se determine rugozitatea suprafetei obtinuta pri
mortezarea unui canal de pana, daca avansul de lucru este de
20μ/cursa si unghiul de atac secundar al sculei este de 150.
**78 sa se determine rugozitatea maxima la prelucrarea unei
suprafete plane pe o piesa din OLC45. Prelucrarea se face cu o
60
freza cilindrica elicoidala cu D = 80mm si z = 10dinti. Avansul
pe dinte sd = 0,20mm, iar adancimea de aschiere
t = 5 mm.
Tabelul 1.
Relatii de calcul pentru rugozitatea suprafetei
Metoda de Schita operatiei de Relatia de calcul
prelucrare prelucrare
1 2 3
Strunjire s
R= ,
ctgχ + ctgχ1
pentru r=0 (1)
Strunjire s2
Rc = r - r2 −
4
χ >arcsin s sau aproximat
2r
s2 s
Rc = χ1 >arcsin
8r 2r
61
(2)
Strunjire 1
Rc = [s-
ctgχ + ctgχ1
χ χ
-r(tg + tg 1 )]
2 2
χ <arcsin s si
2r
s
χ1 <arcsin (3)
2r
Strunjire Rc =r(1-cos χ )+s×sin χ cos
χ - sin χ
s ×sin χ( 2r − s sin χ).
χ <arcsin s , χ1 >arcsin s
2r 2r
(4)
Strunjire Rc =r(1-cos χ1 )+s×sin χ1
cos χ1 - sin χ1
s × sin χ1 (2r − s sin χ1 ).
χ =arcsin s , χ1 =arcsin s
2r 2r
(5)
Tabelul 1 (continuare)
1 2 3
Mortezare Rc = s tg χ1 (6)
Frezare π 2 R 2 s z2
Rc= . (7)
cilindrica 2( zs z + 2πR ) 2
contra s z2
avansului Aprox. Rc =
8R
62
Frezare π 2 R 2 s z2
Rc= . (8
cilindrica in 2( zs z − 2πR) 2
sensul )
avansului s z2
Aprox. Rc =
8R
Frezare sr 2
Rc = R - R2 − ( )
cilindrica 2
(9)
Frezare Pentru frezarea otelului 0,96 s 1r , 2 t 0,13

Rmax =
cilindrica functie de regimul de D 0, 77
aschiere (10)
Tabelul 1 continuare
1 2 3
Frezare frontala ______ sz
Rc= , (11)
ctgχ + ctgχ1
Alezare de OLC45: alezor Ra = CsαV0,7(90 - χ ). (μ)

degrosare din otel de pentru: V=2-6m/min; si
scule; racire cu s = 0,5 – 2,3 mm/rot.
emulsie. unde C = 8 ×10-4 . (12)
Alezare de Fonta: alezor Ra = CsV0,31(90 - χ ). (μ)
degrosare din otel de pentru: V=4-16m/min; si
scule; racire cu s = 0,5 – 1,2 mm/rot.
emulsie. unde C = 1,06 ×10-2 (13)
63
Rectificare β 0, 27V p0, 212 t 0,148
cilindrica cu Rz=0,689 (1
n 0,127
avans 4)
longitudinal
Rectificare plana Vp
]2 / 3
Ra = [
2Vd bC D
(15)
Notatii folosite:
S – avansul, in mm/rot; χ1 -unghiul de atac secundar, in grade;
v – viteza de aschiere in m/min; γ – unghiul de degajare al
alezorului, in grtade; sz= avansul pe dinte (mm); t – adancimea
de aschiere, in mm; β – avansul, in fractiuni din latimea discului
abraziv; Vd – viteza discului abraziv, in m/s; b = 5—20, raport
intre latimea si adancimea urmei granulei; γ – unghiul de atac
principal, in grade; r – raza varfului cutitului, in mm; α – unghiul
de eszare al alezorului, in grd; R – raza frezei, in mm; s r = sz ×z
- avansul pe rotatie, in mm; D – diametrul frezei, respectiv al
discului abraziv, in mm; Vp – viteza piesei, in m/min; n –
numarul de treceri fara avans transversal; C – numar de granule
pe unitatea de suprafata a discului abraziv.
2
MASURATORI TEHNICE
2.1.1 Masurare, control verificare.
Masurarea este procesul sau operatia experimentala prin

care cu ajutorul unui mijloc de masurare( instrument, aparat etc)
si in anumite conditii, se derermina valoarea unei marimi date,
64
inraport cu o unitate de masura data. De exemplu prin masurare
se determina diametrul unei piese cilindrice sau lungimea unei
piese oarecare.
Controlul, in schimb, include si ideea de calitate, deoarece
cuprinde atat operatia de masurare, cat si procesul de comparare
a valori masurate cu o valoare de referinta. In ultima instanta
prin control se stabileste daca valoarea marimi respective
corespunde conditiilor initiale impuse.
Verificarea are ca scop final, tot, de a se stabili daca valoarea
determinata corespunde valori sau valorilor impuse.
Masurarea, controlul, verificarea si alegerea mijloacelor de
masurare corespunzatoare constituie o problema de optimizare
tehnico – economica .
Prin metode de masurare se intelege totalitatea operatiilor
executate pentru masurarea valorilor unei anumite marimi cu
ajutorul unui anumit mijloc de masurare(instrument, aparat),
avand anumite caracteristici da precizie, de productivitate in
anumite conditii exteroiare de temperatura, umiditate etc.
Orice aparat de masurare este constituit din trei parti
prrincipale; sistemul de palpare, mecanismul de amplificare si
dispozitivul indicator.. Sistemul de palpare vine in contact cu
suprafata piesei in timpul masurari. Mecanismil de amplificare,
are rolul de a mari precizia la determinarea valorilor absolute ale
dimensiunilor, sau de a amplifica variatile(abaterile) efective ale
dimensiunilor.Mecanismul indicator, arata, rezultatele
masuratorilor efectuate
Metodele si mijloacele de masurare sunt caracterizate printr-
o serie de indici metrologici cum sunt; scara gradata, repere,
diviziune, valoarea diviziuni, precizia citiri, domeniul de
masurare al aparatului, pragul de sensibilitate, raportul de
amplificare, pragul de sensibilitate etc.
Raportul de amplificare, raportul dintre deplasarea liniara
sau unghiulara a acului indicator si variatia marimi masurate
care provoaca aceasta deplasare. La aparatele cu parghie,
raportul de amplificare poate fi exprimat cu relatia:
65
L
K= l
(2.1)
In care:
L este lungimea bratului mare al parghiei de amplificare,
l este lungimea bratului mic de amplificare.
Dar, raportul de amplificare poate fi exprimat si ca raportul
dintre diviziunea scarii gradate (c) si valoarea diviziuni (i) pe
aceeasi scara, respectiv
c
K= i
(2.2)
2.2 Probleme rezolvate si nerezolvate
**79. Daca la un comparator cu cadran circular (ceas
comparator) diviziunea este de 1,5 mm, iar valoarea
diviziuni( inscrisa pe cadran) este de 0,01 mm, sa se calculeze
raportul de amplificare.
Rezolvare;
Se cunoaste: c = 1,5 mm; i = 0,01 mm. Se cere K.
c 1,5
K= i
= 0,01 = 150. K = 150 de ori este raportul de
amplificare.
**80 Valoarea diviziuni la un ceas comparator este de 1,0 (c =
1). Iar valoare diviziuni inscrisa pe cadran este de 0,001 mm ( i
= 0,001 mm). Sa se calculeze raportul de amplificare K.
Rezolvare:
c 1,0
K = K = i
= 0,001 = 1000. K = 1000, adica raportul de
amplificare este de 1000 de ori.
**81 Pentru c = 2 mm si i = 0,02, sa se calculeze raportul de
amplificare K.
**82 Pentru c = 2,5 mm si i = 0,08, sa se calculeze raportul de
amplificare K.
2.3 Erori de masurare

Datorita imperfectiuni mijloacelor de masurare, practica a
aratat, ca valorile marimilor (dimensiunilor) masurate nu pot fi
66
determinate cu precizie absoluta. Ele sunt afectate de asa
numitele erori de masurare. Prin eroare de masurare se intelege
diferenta dintre reziltatul masurarii unei marimi date si valoarea
sa adevarata adica,
∆Xi = Xi – X ( i = 1,2.-------n). (2.3)
Pentru o anumita metoda de masurare se ia in in
consideratie erorea totala de masurare, care este formata din:
Eroare de indicatie a mijloacelor de masurare folosit,
Eroarea procedeului de reglare,
Eroarea cauzata de abaterile de temperatura,
Eroare datorata fortei de masurare.
Eroarea cauzata de abaterile de temperatura:
Se ia in consideratie mai mult la masurarea dimensiunilor
pieselor cu un important rol functional si care se executa cu
precizie ridicata. Aceasta eroare se calculeaza cu reletia:
∆l = l(αp×∆t p - αm×∆t 0m )
0
(2.4)
in care;
l este valoarea nominala a dimensiuni ce se masoara;
αp este coeficientul de dilatare liniara al piesei masurate;
∆t p = tp – 20 0 reprezinta abaterea temperaturi piesei in
0
momentul masurari fata de temperatura de masurare

standardizata;
αm – coeficientul de dilatare liniara al materialului din care este
executat mijlocul de masurare;
∆t 0m = tm – 20 reprezinta abaterea mijlocului de masurare sau a
mediului ambiant fata de 200C.
In cazul cand ∆t 0m = 0. relatia 2.4 devine;
0
∆l = l×αp×∆t p .
In cazul cand ∆t p = ∆t 0m = ∆t0 ≠ 0, relatia 2.4 capata forma:
0
∆l = l×∆t0(αp – αm).
Daca αp = αm = 0:
∆l = l×α×(∆t p - ∆t 0m )
0
0
Evident in cazul cand ∆t p = ∆t 0m =0;
∆l = 0.
67
Dupa cum se vede, eroarea cauzata de temperatura poate fi
pozitiva, negativa sau zero si daca ea trebuie neaparat si in mod
special luata in consideratie, la valoarea dimensiuni determinata
prin masurarese adauga corectia, care este egala cu eroarea, dar
de semn contrar.
2.4 Probleme rezolvate
**83 La prelucrare prin strunjire a unei piese din otel cu
lungimea de 100 mm, temperatura mediului ambiant este de
190C, iar temperatura piesei dupa prelucrare ( si in timpul
masurari ) este de 400C. Intru – cat masurarea se efectueaza cu
ajutorul micrometrului de exterior si αp = αm = 11,5 ×10-6 0C-1 sa
se calculeze eroarea datorata abaterilor de temperatura la
masurarea lungimii pieselor.
Rezolvare
∆l = l(αp×∆t p - αm×∆t 0m ) = l×α×(∆t p - ∆t 0m ) =
0 0
= 100×11,5×10-6[(40 – 20 ) –( 19 -20)] = 0,024 mm =

24μ.
In cazul cand piesele sunt executate din aluminiu (α p = αm = 24
×10-6 0C-1) eroarea de masurare datoritaabaterilor de temperatura
va fi:
∆l = l(α p×∆t p - αm×∆t 0m ) = 100 ×10-6[24(40 – 20 ) –

0
11,5 ( 19 – 20 )] = 0,049 mm =49 μ.

In concluzie eroarea pentru otel este de 24μ, iar pentru
aluminiu eroarea este de 49μ, cea ce demonstreaza ca la
masurarea pieselor din aluminiu eroarea este dubla.
**84. Temperatura mediului ambiant este de 180C, la prelucrarea
prinstrunjire a unei piese din otel, cu lungimea de 80 mm, iar
temperatura piesei dupa prelucrare este de 30oC( si in timpul
masurari). Masurarea se efectueaza cu micrometru de exterior si
αp = αm = 11,5 ×10-6 oC-1. Sa se calculeze eroarea datorata
abaterilor de temperatura la masurarea lungimi pieselor.
Rezolvare:
∆l = l(αp×∆t p - αm×∆t 0m ) = l×α×(∆t p - ∆t 0m ) =
0 0
68
= 80×11,5×10 -6[(30 – 20 ) –( 18 -20)] = 0,011 mm =
11μ. pentru piesele executate din otel.
Daca pisele sunt executate din aluminiu (α p = αm = 24 ×10-6
o -1
C ) eroarea de masurare datorata abaterilor de remperatura va
fi:
∆l = l(α p×∆t p - αm×∆t 0m ) = 80 ×10-6[24(30 – 20 ) –

0
11,5 ( 18 – 20 )] = 0,049 mm = 80×10-6 ×263 =0,21 mm = 21μ.

In concluzie si la aceasta masurare, eroarea este dubla la
masurarea pieselor din aluminiu.
2.5 Probleme nerezolvate:
*85 Strunjirea unei piese din otel cu lungimea de 70 mm, se
masoara la temperatura mediului ambiant care este de 17 oC, iar
temperatura piesei este de 35oC( temperatura in timpul
masurari). Masurarea se efectueaza cu un micrometru de exterior
si αp = αm = 11,5 ×10-6 oC-1. Sa se calculeze eroarea datorata
abaterilor de temperatura la masurarea lungimi pieselor.
*86 Temperatura mediului ambiant este de 19oC, la prelucrarea
prin strunjire a unei piese din otel, cu lungimea de 50 mm, iar
temperatura piesei dupa prelucrare este de 45oC(si in timpul
masurari). Masurarea se efectueaza cu micrometru de exterior si
αp = αm = 11,5 ×10-6 oC-1. Sa se calculeze eroarea datorata
temeraturi la masurarea lungimi pieselor.
Observatie:
Se va calcula atat pentru piesele din otel cat si pentru piesele din
aluminiu.
69
3
MIJLOACE UNIVERSALE
PENTRU MASURAREA
DIMENSIUNILOR LINIARE
SI UNGHIULARE
In constructia de masini mijloacele universale de masurare
au o larga utilizare. Mijloacele universale sunt utilizate in mod
curent la control, in conditiile productiei de serie mica si
mijlocie.
Mijloacele de masura universale se clasifica astfel: - dupa
principiul de functionare avem: masuri cu valoare constanta ce
cuprinde in general, calele terminale de lungime, calele
unghiulare, calele de interstitii etc; -- masuri cu valoare variabila
ce cuprinde masurile de lungime cu repere ca: metri gradati,
70
riglele gradate, si masurile unghiulare( de arc de cerc) cu
repere(raportoarele).
Instrumente si aparate de masurat care cuprid: instrumente
cu rigla sau cu cadran gradat, prevazute cu vernier (sublere,
raportoare universale etc); instrumente si aparate cu surub
micrometric(micrometre etc); aparate comparatoare: mecanice,
optico- mecanice ; aparate optice cu proiectii(proiectoare).—
dupa detinatia lor, mijloacele de masura pot fi: mijloace
universale pentru masurarea lungimilor, unghiurilor, filetelor,
rotilor dintate etc.
3.2 Calele plan paralele sunt masuri terminale, a caror
lungime este determinata de distanta dintre doua suprafete plane
si paralele numite suprafete de masurare.
La calele plan paralele se utilizeaza urmatorii termeni( STAS
2317 – 94 )
Suprafata de referinta, care este o suprafata geometrica plana si
la care se raporteaza toate dimensiunile calei plan paralele,
apartinand unui corp auxiliar confectionat din acelasi material ca
si calele plan paralela (fig 3.1.a).
Suprafete de masurare, care sunt suprafetele plane si paralele ce
determina lungimea calei plan paralele (fig.3.1.b).
Lungimea nominala, care este data de distanta dintre suprafata
libera de masurare a calei plan paralele si suprafata de referinta
pe care este asezata cu cealalta suprafata de masurare.(fig 3.1.c)
Lungimea nominala impusa, care este lungimea impusa prin
standard(fig3.1.d)
Lungimea efectiva intr – un punct, care este data de distanta intr
– un punct oarecare E a suprafetei libere de masurare si
suprafata de referinta(fig 3.1.e).
71
Fig.3.1 Elementele calelor plan paralele
Calele plan paralele au forma de paralelipiped dreptunghic( vezi
fig 3.1.b) si sunt executate din otel aliat, cu o duritate minima a
suprafetelor de masurare de 62 HRC si o rugozitate Ra = 0,012μ.
Lungimea nominala impusa (ln) se inscrie fie pe una din
suprafetele de masurare, cand ln ≤ 5,5mm, fie pe una din
suprafetele laterale, cand ln ≥5,5mm. (Fig.3.2.)
Fig 3.2. Cale plan paralele
Calele plan paralele se executa cu lungimi normale impuse, care

reprezinta termenii unor serii (trepte) constituite in progresie
aritmetica (tabelul 3.1)
Tabelul 3.1
Seria Ratia seriei(trepta), Valoarea lungimii nominale
mm impuse ln, mm
1 0,001 1,001; 1,002 -----------------1,09
2 0,001 9,990; 9,991----------------
3 0 01 10,010
4 0,01 1,01; 1,02------------------ 1,09
5 0,01 1,01; 1,02--------------------1,49
6 0,1 9,90; 9,91-------------------
7 0,5 10,10
8 0,5 1,1; 1,2;-------------------- 1,9
9 1,0 1,0; 1,5;-------------------- 9,5
10 10 1,0; 1,5;-------------------24,5
11 25 1; 2; ----------------------9
72
12 100 10; 20;-------------------100
25; 50;-------------------100
100; 200------------------1000
De regula, calele plan paralele se livreaza in truse, o trusa

asociind cateva serii de cale. Calele se clasifica in cinci clase de
precizie , care sunt notate cu: 00, 0, 1, 2, si 3.(cea mai precisa
fiind clasa 00). Suprafetele de lucru (de masurare) ale calelor
trebuie astfel prelcrate, incat sa aiba proprioetatea de aderare
intre ele, la suprafete plane din acelasi material. Aderarea poate
avea loc prin simplu contact( la cale de clasa 00 si 0 ) sau prin
apasare ( la cale de clasele 1, 2, si 3). Proprietatea de aderare a
calelor da posibilitatea formarii blocurilor de cale
( fig 3.3), care, practic, pot avea orice dimensiune.
Fig 3.3 Bloc de cale plan paralele
Dimensiunea blocurilor de cale este egala cu suma lungimilor

calelor componente. La formarea blocilui de cale, calele
componente se aleg in mod succesiv, in functie de ultima
zecimala.
3.2.1 Probleme rezolvate:

**87 Sa se formeze un bloc de cale cu dimensiunea 45,213 mm.
Rezolvare ;
Dimensiunea blocului de cale 45,213 mm
Dimensiunea primei cale 1,003 mm
Restul 44, 210 mm
Dimensiunea celei de a doua cale 1, 01 mm
Restul 43,20 mm
73
Dimensiunea celei de a treia cale 3,2 mm
Restul si dimensiunea celei 40,0 mm
de a patra cale.
*88 Sa se formeze un bloc de cale cu dimensiunea de 37,545
mm
Rezolvare ;
Restul 36,540 mm
Restul 35,50 mm
de a patra cale.

mm
Rezolvare ;
Restul 57,320 mm
Restul 56,300 mm
de a patra cale.
mm
Rezolvare ;
Restul 73,58 mm
Restul 72,500 mm
74
de a patra cale.
3.2.2 Probleme nerezolvate

**91 Sa se formeze blocurile de cale pentru ficare dimensiune:
63,237 mm; 57,325 mm; 43,235 mm; 89,375mm; si 115,237mm.
3.3 Instrumente de masurare cu scara gradata si vernier

Cele mai utilizate instrumente cu scara gradata si cu
vernier pentru masurarea lungimilor sunt:sublerul de exterior,
sublerul de exterir si interior, sublerul de adancimesi sublerul de
trasaj. Se mai utilixeaza in practica si sublerul pentru masurarea
grosimi dintilor la rotile dintate.Vernierul este o scara gradata
suplimentara cu ajutorul careia se mareste precizia de citire a
fracttlor de diviziuni de pe scara gradata principala a sublerului.
Dupa limita superioara de masurare avem urmatoarele
dimensiuni de sublere: L = 150, 200, 300, 500, 800, 1000, 1500
si 2000 mm.
Dupa valoarea diviziuni vernierului avem: subler cu
valoarea diviziunii vernierului de 0,1 mm; subler cu valoare
diviziui venierului de 0,05mm, si subler cu valoarea diviziuni
vernierului de 0,02 mm.
Sublerul de exterior si interior se executa in diferite
variante constructive: cu doua ciocuri de masurare (fig. 3.4 a),
cu patru ciocuri de masurare( cate doua de o parte si alta, fig 3.4,
b,c) cu doua ciocuri normale pentru exterior si cu doua ciocuri
inverse pentru interior 9fig.3.4, b) El este constituit din rigla
gradata 1 (diviziunea fiind egala cu 1 mm) cu unul sau doua
ciocuri 2 si cursorul 3, cu ciocurile 4 si vernierul 5.Ciocurile 2 si
4 au suprafetele de masurare 10, care, in timpul masurarii, fac
contact cu suprafata (sau suprafetele) piesei ce se masoara.
Cursorul 3 cu ciocurile sale se poate deplasa pe rigla si, si dupa
realizarea contactului dintre piesa si suprafetele de masurare ale
sublerului, se blocheaza cu ajutorul surubului 6, pentru ca citirea
75
sa se poata face corect si intr – o pozitie cat mai comoda.
Sublerele cu valoarea diviziunii vernierului de 0,05mm, si mai
ales 0,02mm sunt prevazute cu un cursor suplimentar 7. Acesta
se deplaseaza pe rigla odata cu cursorul 3, dar, dupa prinderea a
dimensiuni piesei, se blocheaza cu ajutorul surubului 9.
Actionand, apoi, mecanismul 8, cursorului 3 i se imprima o
deplasare fina intr – un sens sau in celalalt pana la realizarea
contactului corect dintre subler si suprafata piesei.
Fig.3.4 Sublere de exterior si interior
76
Urmeaza blocarea cursorului 3 si efectuarea citirii. Dimensiunea
efectiva a piesei masurate se citeste pe scara riglei in dreptul
reperului zero al vernierului pentru un numar intreg de milimetri.
La aceasta citire se adauga numarul de fractiunide milimetru de
ordinul 0,1; 0,03 sau 0,02mm(in functie de valoarea diviziuni
vernierului) cate diviziuni sunt de la reperul zero al vernierului
pana la reperul de pe vernier care se gaseste in prelungirea unui
reper de pe rigla.Intre indicii metrologici ai sublerului exista
urmatoarele reletii:
c’ =γ ×c – i (3.1)
c
n= i
(3.2)
l = n × c’ (3.3)
in care: c este diviziunea( si valoarea diviziuni) de pe rigla, in
mm;
i – valoarea diviziuni( precizia sublerului) de pe vernier,
in mm;
c’ – diviziunea de pe vernier, in mm;
n – numarul de diviziuni de pe vernier;
l – lungimea vernierului, in mm;
γ – modulul vernierului, cu ajutorul caruia pe vernier se
obtin diviziuni
normale( cand γ=1) sau marite aproape de
dublu( cand γ=2 – pentru
masurarea citirii).
De exemplu:
-- la sublerele cu c = 1mm, i = 0,1mm si γ=1 se obtin:
’
c =γ ×c – i =1×1 – 0,1 =0,9mm;
c 1
n= i
= 0,1 = 10 diviziuni.
l = n × c’ = 10 ×0,9 =9mm;
ceea ce inseamna ca pe vernier sunt 10 diviziuni a 0,9mm
fiecare, cu o lungime totala a vernierului de 9mm.(fig 3.4, a)
77
la sublerele cu c=1mm; i= 0,05mm si γ=1, vernierul are
20 de diviziuni a 0,95 mm, cu o lungime totala de
19mm(fig 3.3, b)
la sublerele cu c =1mm, i = 0,02mm si γ=1, vernierul are
50 de diviziuni a 0,98mm fiecare diviziune, cu o lungime
totala a vernierului de 49mm (fig 3.4,c).
Rugozitatea suprafetei de masurare a ciocurilor lungi va fi:
la sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,1 si 0,05mm
Ra =0,4μ iar la sublerele cu valoarea diviziunii vernierului de
0,02mm, Ra =0,2μ.
Rugozitatea suprafetelor culisante va fi: Ra =0,8μ.
In figura 3.5 sunt prezentate vernierele sublrelor de diferite
precizii.
Fig.3.5 Vernierele sublerelor de diferite precizii.

Cand suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt in contact,
reperle zero de pe rigla si verniertrebuie sa fie in continuare.
Materialul pentru confectionarea sublerelor se alege de
catre producator cu conditia respectarii normelor STAS si a
duritatii supafetelor de masurare de
54 – 60 HRC la coicuri si 46 – 50 HRC la tija de adancime.
78
3.4 Probleme rezolvate si nerezolvate
**92 Dupa efectuarea masurari, dimensiunea masurata
cu un subler cu precizia de 0,1mm se prezinta astfel: reperul zero
al vernierului se gaseste intre reperele 32 si 33, de pe rigla, iar in
prelungirea cu un reper de pe rigla se gaseste al saptelea reper de
pe vernier. Sa se stabileasca valoerea dimensiuni masurate.
Rezolvare:
30 + 7×0,1 = 32,7mm.
**93 Dupa efectuarea masurari reperul zero al vernierului se
gaseste intre reperele 45 si 46 de pe rigla, iar in prelungire cu un
reper de pe rigla se gaseste al cincilea reperde pe vernier. Sa se
stabileasca valoarea dimensiuni masurate.
Rezolvare:
45 + 5×0,1 = 45,5mm.
**94 Reperul zero al vernierului se gaseste intre reperele 62 si
63 de pe rigla, iar in prelungirea cu un reperde pe rigla se gaseste
al noualea reper de pe vernier. Sa se stabileasca valoarea
dimensiuni masurate.
**95 La masurare reperul zero al vernierului se gaseste intre
reperele 81 si 82 de pe rigla, iar in prelungire cu un reper de pe
rigla se gaseste al optulea reper de pe vernier. Sa se stabileasca
valoarea dimensiunii masurate.
79
4
CONTROLUL DIMENSIUNILOR
SI SUPRAFETELOR
CU AJUTORUL CALIBRELOR
LIMITATIVE

In productia de serie mare si de masa, pentru controlul
pieselor se folosesc calibrele, care asigura o productivitate
ridicata, intr – cat timpul de control se reduce considerabil, dar
sunt inlaturate diferite erori de indicatie, de citire etc.
Din punct de vedere al pozitiei suprafetelor sau
dimensiunilor pe care le controleaza, calibrele se clasifica in:
- calibre pentru suprafete sau dimensiuni interioare;
- calibre pentru suprafete sau dimensiuni exterioare.
Calibrele pentru controlul dimensiunilor( suprafetelor)
exterioare au forma de potcoava sau de inel, iar cele pentru
80
controlul dimensiunilor (suprafetelor) interioare au forma de
tampon(cilindru complet, cilindru incomplet, sferic, etc);
Dupa felul dimensiuni sau a suprafetei de contact, calibrele
pot fi: calibre pentru verificarea arborilor cilindrici sau alezajelor
cilindrice; calibre pentru controlul dimensiunilor ( lungimi,
latimi, grosimi, inaltimi si adancimi) suprafetelor care formeaza
ajustaje plane; calibre pentru controlul distantei dintre axele a
doua alezaje sau dintre un alezaj si o suprafate plana etc.
Dupa destinatie avem: calibre de lucru, de control, de
receptie; contracalibre.
Din punct de vedere al dimensiuni limita dupa care se verifica
piesele deosebim: calibre partea „trece” si calibre partea „nu
trece”. In fig.4.1 este prezentata schema de principiu pentru
verificarea arborilor.
Fig.4.1 Schema de principiu pentru verificarea arborilor cu

ajutorul calbrelor limitative
Astfel arbori prelucrati trebuie sa aiba diametrul efectiv cuprins

intre diametrul maxim prescris ( dmax ) si diametrul minim
prescris ( dmin ) Arbori trebuie sa treaca prin acest calibru care se
numeste partea „trece” si care nu trebuie sa treaca prin acest
calibru care se numeste partea „nu trece”.
In figura 4.2 este prezentata schema de principiu pentru
verificarea alezajelor
81
Fig 4.2 Schema de principiu pentru verificarea alezajelor cu
ajutorul calibrelor limitative
Alezajele prelucrate trbuie sa aiba pentru diametrul

efectiv, valori cuprinse intre diametrul maxim prescris (Dmax ) si
diametrul minim prescris (Dmin) . Acest calibru trbuie sa treaca
prin alezajele considerate corespunzatoare si, din acest motiv, el
se numeste calibru partea „trece”. Cu un al doilea calibru se
verifica daca alezajele au ( sau nu au) diametrul efectiv mai mic
sau cel mult egal cu Dmax. Acest calibru care se numeste partea
„ nu trece” are diametrul nominal egal teoretic, cu D max si el nu
trbuie sa treaca prin alezajele considerate corespunzatoare.
Tipuri constructive de calibre:

In fig 4.3 sunt prevazute cateva tipuri constructive de calibre
pentru controlul dimensiunilor exterioare.
82
Fig.4.3 Calibre pentru controlul dimensiunilor exterioare
Astfel, calibru plat bilateral cu limitele „trece” si „nu

trece” (fig.4.3.a). se executa din tabla si se utilizeaza pentru
controlul pieselor cu dimensiuni pana la 50 mm.
Calibrul plat unilateral „trece” si „nu trece” (fig.4.3.b)
executat tot din tabla, asigura in comparatie cu primul tip un
control milt mai rapid ( mai productiv) si se utilizeaza la
verificarea pieselor de tip arbore, pana la dimensiuni pana la 88
mm. In fig.4.3.c este prezentat un calibru – potcoava unilateral,
partea „trece” si „nu trece” si folosesc pentru
controluldimensiunilor pana la 300 mm. In figura 4.3.d si 4.3.e
sunt prezentate un calibru plat pentru verificarea latimii inelelor
si respectiv un calibru plat pentru verificarea lungimii unor piese
de dimensiuni mici.
Calibru plat di fig.4.3.f serveste pentru verificarea la fanta
de lumina, a lungimi sau inaltimi proeminentelor ori treptelor
unor piese. Calibru – potcoava matritat (fig 4.3.g) este mai
robust si mai rigid si serveste pentru controlul pieselor cu
dimensiuni pana la 200 mm.
In figura 4.4 sunt prezentate cateva tipuri de calibre pentru
controlul dimensiunilor si suprafetelor interioare.
83
Fig 4.4 Calibre pentru controlul dimensiunilor interioare
Calibrele tampon utilizate pentru verificarea alezajelor

cilindrice cu diametrul pana la 80mm pt fi: cu o singura limita
(„trece” – fig.4.4 a si „nu trece” – fig4.4.b, bilateral cu doua
limite fig4.4.c si unilateral cu doua limite (fig4.4 d). Pentru
dimensiuni sub 5 – 6 mm, se folosesc calibre subtiri de tipul
celor prezentate in figura 4.4.e si 4.4.f. Pentru controlul
diametrelor intre 30 si 120 mm se pot utiliza calibre
compuse(fig.4.4.g). Calibrele plate din fig 4.4.h. sau unilaterai
(fig4.4.i) pot fi folosite pentru controlul dimensiunilor interioare.
Dimensiunile mari , peste 100mm se verifica, de obicei cu
calibre tampon incomplete (fig 4.4j.) Dimensiunile interioare
foarte mari( pana la si peste 1000mm) se verifica cu ajutorul
calibrelor vergea cu capete sferice (fig.4.4.k) Adancimea unor
84
cavitati se poate verifica la fanta de lumina cu ajutorul calibrului
de tipulc elui prezentat in figura 4.4.l iar pentru verificarea
lungimi treptelor unor alezaje se pot utiliza calibre de fulul cului
prezentat in fig.4.4m.
4.1.1** Sistemul ISO de tolerante pentru calibre si
contracalibre
Calibrele, fiind mijloace de control, trebuie sa se execute

la o precizie mult mai mare decat a pieselor pe care le
controleaza. In functie de precizia si valoarea dimensiuni
nominale, toleranta calibrului este de la 1/3 pana la 1/10 din
toleranta dimensiuni piesei verificate.
Daca la dimensiunea calibrului de lucru partea „nu trece”
se prevede o toleranta obisnuita de executie ( ca la orice piesa) la
dimensiunea calibrului de lucru partea „ trece” este prevazuta (in
afara tolerantei de executie obisnuita) si o asa numita toleranta
de uzura.
In figura 4.5. sunt prezentate pozitiile campurilor de toleranta ale
calibrelor si contracalibrelor pentru verificarea arborilor
(suprafetelor exterioare)
Intre pozitiile tolerantelor calibrelor pemtru verificarea
arborilor(suprafete exterioare) cu dimensiun pana la 180mm
inclusiv(fig 4.5.a) si pozitiile tolerantelor pentru verificarea
arborilor cu dimensiuni peste 180mm (fig4.5.b) exista deosebiri,
care vor fi aratate in cele ce urmeaza.
*** Dimensiunea nominala a calibrului partea „trece”
(notat cu „Tnou ” pentru verificarea arborilor este egala cu
diametrul maxim prescris al arborelui dmax minus o valoare z1.
Toleranta de executie a calibrului, notate cu H1, este data
H1
simetric fata de aceasta dimensiune nominala (± ).
2
H1
Tnou = (dmax – z1) ± (4.1)
2
Toleranta de uzura incepe de la mijlocul tolerantei de fabricatie
si ajunge peste diametrul maxim la o distanta y 1 (la calibrele
85
pentru verificarea arborilor cu treptele de precizie 9 – 16, y 1 = 0;
in felul acesta dimensiunea calibrului uzat este;
Tuzat =dmax + y1 (4.2)
pentru dimensiuni nominale ale arborilor verificati pana la 180
mm , si
Tuzat =dmax + y1 – α1 (4.3)
pentru dimensiuni nominale peste 180mm, α1 fiind o zona de
siguranta pentru compensarea erorilor de masurare.
86
Figura 4.5 Pozitiile campurilor de toleranta ale
calibrelor pentru verificarea arborilor:
a – cu dimensiuni pana la 180 mm; b – cu dimensiuni
peste 180 mm.
Dimensiunea nominala a calibrului partea „nu trece”

(notat cu „NT”)
este egala cu diametrul minim prescris (dmin) al arborilor –
pentru dimensiuni pana la 180mm si cu d min + α1 – pentru
dimensiuni peste 180mm. Toleranta de executie a calibrului NT
H1
este data simetric fata de dimensiunea nominala a lui (± ).
2
Adica:
H1
NT =dmin ± ( 4.4)
2
pentru dimensiuni pana la 180 mm, si
87
H1
NT = (dmin +α1) ± (4.5)
2
pentru dimensiuni peste 180mm.
Contracalibrele pentru verificarea calibrelor de lucru au, ca
dimensiuni nominale, dimensiunea nominala a calibrului T nou,
dimensiunea maxima de uzura a calibrului Tuzat si, rspectiv,
dimensiunea nominala a calibrului NT; tolerantele
contracalibrelor (Hp) sunt date simetric fata de dimensiunile
nominale ale lor.
Dimensiunile nominale ale calibrelor T nou, Tuzat si NT pentru
arbori se pot calcula si cu ajutorul valorilor L Tnou, LTuzat, si LNT
care sunt diferentele dintre respectivele dimensiuni nominale si
dimensiunea nominala a arborilor verificati.
H1
Tnou = (N + LTnou) ± (4.6)
2
Tuzat = N + LTuzat (4.7 )
H1
NT = ( N + LNT) ± (4.8 )
2
Valorile y1, z1 si α1 si treptele de precizie ale calibrelor sunt
date in STAS 8222-68, iar valorile LTnou, LTuzat, si LNT, abaterile
limita la dimensiune si tolerantele de forma ale calibrelor si
contracalibrelor sunt date in STAS 8223-68.
In figura 4.6, a si b, sunt prezentate pozitiile canmpurilor de
toleranta ale calibrelor pentru verificarea alezajelor.
*** Dimensiunea nominala a calibrului T nou pentru

verificarea alezajelor cu orice dimensiune este egala cu
diametrul minim prescris Dmin al alezajului plus o valoare z.,
adica:
Tnou = Dmin + z (4.9 )
Toleranta de fabricatie(executie), notata cu H pentru
calibre – tampon cilindrice si cu H s pentru calibre tampon
sferice, este data simetric fata se aceasta dimensiune nominala
H Hs
(± 2
, respectiv ± ) , adica;
2
88
H
Tnou = (Dmin + z) ± 2
(4.10)
pentru calibru- tampon cilindric respectiv
Hs
Tnou = (Dmin + z) ± , (4.11)
2
pentru calibru tampon sferic
Toleranta de uzura incepe de la mijlocul tolerantei de fabricatie
si ajunge sub diametrul minim prescris la o distanta y ( la
calibrele pentru verificarea alezajelor cu treptele de precizie 9 –
16, y = 0; in acest fel, dimensiunea calibrului uzat este egalaD min
– y pentru dimensiuni ale alezajelor pana la 180mm adica,
Tuzat = Dmin – y (4.12 )
si Tuzat = Dmin – y + α (4.13 )
pentru dimensiuni peste 180mm. ( ca si la calibrele pentru
arbori, α este o zona de siguranta pentru compensarea erorilor de
masurare.
89
Fig.4.6. Pozitiile campurilor de toleranta ale calibrelor pentru
verificarea alezajelor : a – cu dimensiuni pana la 180 mm; b –
cu dimensiuni peste 180 mm.
Dimensiunea nominala a calibrului NT este egala cu

diametrul maxim prescris Dmax al alezajului pebntru dimensiuni
pana la 180mm adica,
NT = Dmax (4.14 )
si cu Dmax – α adica,
NT=Dmax – α (4.15 )
pentru dimensini peste 180mm. Toleranta de fabricatie ale
calibrului NT este data simetric fata de dimensiunea niminala a
H Hs
lui (± 2
, respectiv ± ) . adica;
2
H
NT=Dmax – α ± 2
(4.16 )
respectiv
Hs
NT=Dmax – α ± (4.17 )
2
pentru calibtu tampon sferic.
90
Dimensiunile nominale ale calibrelor T nou, Tuzat si NT se
pot calcula si cu ajutorul valorilor LTnou, LTuzat, si LNT, care au
aceeasi semnificatie ca la calibrele pentru arbori . Valorile y 1, z1
si α si treptele de precizie ale calibrelorsunt date in
STAS 8222-68, iar valorile L Tnou, LTuzat, si LNT, abaterile limita
de dimensiune si tolerantele de forma ale calibrelor pentru
verificarea alezajelor sunt date in
STAS 8221-68. Calibrele tampon nu sr verifica cu ajutorul
contracalibrelor, ci cu ajutorul unor aparate universaleca:
optimetrul, microscopul universal de masurare etc.

**96 Sa se determine dimensiunile nominale si toleranta
−0 , 020
calibrelor pentru verificarea arborilor Ф 20 −0, 041
Rezolvare:
Se calculeaza dimensiunea maxima si minima a arborilor:
dmax = N + as = 20 + ( - 0,020) = 20 – 0,020 = 19,980 mm;
dmin = N = ai = 20 + ( - 0,041) = 20 – 0,041 = 19, 959 mm.
* Din STAS 8222 – 68 se ia valorile lui z 1 si yi pentru
dimensiunea data, si se calculeaza dimensiunea si toleranta
calibrului „trece” nou;
H1
Tnou = ( dmax – z1) ± = (19,980 0,003) ± 0,002 =
2
19,997± 0,002.
Se calculeaza dimensiunea calibrului „trece” uzat;
Tuzat = dmax +y1 = 19,980 + 0,003 = 19,983 mm.
Se calculeaza dimensiunea si toleranta calibrului „nu trece”;
H1
NT = dmin ± = 19,959 ± 0,002 mm.
2
*Cu ajutorul relattlor LTnou, LTuzat, si LNT se calculeaza:
--dimensiunea si toleranta calibrului „trece nou”;
H1
Tnou = (N + LTnou) ± = (20 – 0,023)
2
±0,002=19,977±0,002mm.
- dimensiunea calibrului „trece uzat” ;
91
Tuzat = N + LTuzat = 20 – 0,017 = 19,983mm.
- dimensiunea si toleranta calibrului „nu trece”;
H1
NT = ( N + LNT) ± (20 – 0,041) ± 0,002
2
=19,959±0,002mm.
**Se calculeaza dimensiunile si tolerantele contracalibrelor:
*1 dimensiunile si tolerantele contracalibrelor pentru calibru
„trece nou”;
CTnou = 19.977 ± 0,00075mm;
*2 dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibru
„trece uzat”:
CTuzat = 19,983 ± 0,00075 mm;
*3 dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibru
„nu trce”:
CNT = dmin ± 0,00075 = 19,959 ± 0,00075mm.
**97 Sa se determine dimensiunile nominale si tolerantele

+0 ,113
calibrelor pentru verificarea arborilor Ф 250 =0, 084 (r6).
Vezi fig 4.5.b.
Rezolvare:
*Se calculeaza dimensiunile limita ale arborilor:
dmax = N + as = 250 + 0,113 = 250,113 mm;
dmin = N + ai = 250 + 0,084 = 250,084 mm.
**Din STAS 8222 – 68 cu ajutorul valorilor z1, y1, si α1 se
calculeaza:
- dimensiunea si toleranta calibrului „trece nou”;
H1
Tnou = (dmax – z1) ± = (250,113 – 0,007) ± 0,005 =
2
250,106 ± 0,005mm.
- dimensiunea calibrului „trece uzat”:
Tuzat = ( dmax + y1 – α1) = 250,113 + 0,005 – 0,002 = 250,116mm;
- dimensiunea si toleranta calibrului „nu trece”:
H1
NT = (dmin +α1) ± = (250,084 + 0,002) ± 0,005 =
2
250,086 ± 0,005 mm.
92
*** Cu ajutorul valorilor se calculeaza:
- dimensiunea si toleranta calibrului „trece nou”:
H1
Tnou = ( N + LTnou) ± = (250 + 0,106) ± 0,005 =
2
250,106 ± 0,005mm.
- dimensiunea calibrului „trece uzat”;
Tuzat =N + LTuzat = 250 + 0,116 = 250,116 mm.
H1
NT = ( N + LNT) ± = (250 + 0,086) ± 0,005 =
2
250,086 ± 0,005 mm.
In contimuare se calculeaza dimensiunile si tolerantele
contracalibrelor.
--dimensiunea si toleranta calibrului pentru calibru „trece nou”;
CT = 250,106 ± 0,00225mm;
- dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibru
„trece uzat”:
CTuzat = 250,116 ± 0 00225mm.
- dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibrull
„nu trece”.
CNT = 250,086 ± 0 00225mm.
**98 SA se determine dimensiunile limita si tolerantele pentru

+0 ,119
verificarea alezajelor Ф 35 +0, 080 mm.(D8) vezi fig.4.6.a.
Rezolvare:
*Se calculeaza dimensiunile limita ale alezajelor:
Dmax = N + As = 35 + 0,119 = 35,119mm;
Dmin = N + Ai = 35 + 0,080 = 35,080mm.
**Luate, din STAS 8222 – 68, valorile z si y si cu ele se
calculeaza:
H
= (35,080 + 0,006) ± 0,002 =
35,086± 0,002mm.
93
Tuzat = Dmin – y = 35,080 – 0,050 = 35,075mm.
H
NT = Dmax ± 2
= 35,119 ± 0,002mm.
*** cu ajutorul valorilor LTnou, LTuzat, si LNT, din STAS 8222 – 68
se calculeaza:
H
Tnou = (N + LTnou) ± 2
= (35 + 0,086) ± 0,002 =
35,086± 0,002mm.
Tuzat = N + LTuzat = 35 + 0,075 = 35,075mm.
- dimensiunea si toleranta calibrului „nu trece”.
H
NT = (N + LNT) ± 2
= (35 + 0,119) ± 0,002 =
35,119 ± 0,002mm.
**99 Sa se determine dimensiunile nominale si tolerantele

−0 , 014
calibrelor pentru verificarea alezajelor Ф200 −0, 060 mm(N7)
vezi fig 4.6.b.
Rezolvare:
* Dimensiunile limita ale alezajelor sunt:
Dmax = N + As = 200 + ( - 0,014) = 200 – 0,014 = 199,986mm,
Dmin = N + Ai = 200 = ( - 0,060) = 200 – 0,060 = 199,940mm.
** din STAS 8222 se iau valorile z, y si α si se calculeaza:
- dimensiunea nominala si toleranta calibrului „trece nou”.
H
= (199,940 + 0,007) ± 0,005 =
199,947 ± 0,005mm.
Tuzat = Dmin – y + α = 199,940 – 0,006 + 0,003 = 199,937 mm;
H
NT = (Dmax – α) ± 2
= (199,986 – 0,003) ± 0,005 =
199,983 ± 0,005 mm.
*** cu ajutorul valorilor LTnou, LTuzat, si LNT se calculeaza:
94
H
Tnou = ( N + LTnou) ± 2
= (200 – 0,053) ± 0,005 =
199,947 ± 0,005mm.
Tuzat =N + LTuzat = 200 – 0,063 = 199,937mm.
- dimensiunea si toleranta calibrului „nu trece”;
H1
NT = ( N + LNT) ± =(200 – 0,017) ± 0,005 =
2
199,983 ± 0,005 mm.
4.3 ****Probleme nerezolvate:

*100 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele calibrelor
−0 , 025
pentru verificarea arborilor Ф 30 −0, 050 (f6) vezi fig 4.5.a.
*101 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele calibrului
+0 , 051
pentru verificare arborilor Ф 200 +0, 031 (n6). Vezi fig 4.5b.
+0 , 028
tampon pentru verificarea alezajelor Ф45 +0, 017 (N6) fig 4.6.a
*103 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele
+0 , 051
calibrelor tampon pentru verificarea alezajelor Ф60 +0, 032 (N7)
fig 4.6.a
−0 , 043
tampon pentru verificarea alezajelor Ф 150 −0, 083 (E8) vezi fig
4.6b.
4.4 Tolerantele calibrelor pentru controlul suprafetelor

care formeaza ajustaje plane.
Tolerantele calibrelor si contracalibrelor utilizate pentru

pentru controlul suprafetelor care formeaza ajustaje plane se
stabilesc dupa metoda espusa la subcapitolul 4.1 conform STAS
8221 – 68 ----8223 – 68. In acest caz, dimensiunile plane
exterioare, respectiv dimensiunile suprafetelor plane cuprinse
(exterioare) vor fi asimilate cu dimensiunile arborilor cilindru,
iar dimensiunile plane interioare, vor fi asimilate cu
95
dimensiunile alezajelor cilindrice. In alte cazuri tolerantele de
fabricatie pentru calbrele „trece” si „nu trece” si toleranta de
uzura pentru calibru „trece” se poate calcula astfel:
TL
Tc = Tu ≈ pentru L ≤ 100 mm, (4.18 )
10
TL
Tc = Tu ≈ pentru L >100 mm. ( 4.19 )
14
In care, TL este toleranta dimensiuni.
Pozitiile tolerantelor calibrelor in raport cu toleranta
dimensiuni, se recomanda sa se stabileasca corespunzator figurii
4.7.a pentru calibre potcoave plane (la controlul dimensiunilor
plane exterioare) si a figurii 4.7.b – pentru calibre tampon plane
(la controlul suprafetelor plane interioare).
Rezulta, ca dimensiunile nominale si tolerantele calibrelor
„trece nou” sunt:
Fig 4.7. Pozitiile campurilor de tolerante ale calibrelor plane
- pentru controlul dimensiunilor plane exterioare

Tc
Tnou = Lmax ± , (4.20)
2
- pentru controlul dimensiunilor plane interoiare
96
Tc
Tnou = Lmin ± . ( 4.21)
2
Dimensiunile nominale si tolerantele calibrului „nu trece”sunt:
- pentru controlul dimensiunilor plane exterioare
Tc
NT = Lmin ± , (4.22 )
2
- pentru controlul dimensiunilor plane interioare
Tc
NT = Lmax ± . (4.23)
2
Tolerantele cotracaliobrelor pentru verificarea calibrelor
potcoava se iau egale cu aproximativ 1/3 di toleranta calibrului.
4.5 Calibre pentru controlul distantei dintre

axele alezajelor

Controlul distantei dintre axele alezajelor ca ajutorul
calibrelor se face;
- fie tinand seama de influenta tolerantelor la diametrele
alezajelor,
- fie indiferent de variatia valorilor efective ale diametrelor.
In primul caz, se controleaza distanta dintre cele mai apropiate
generatoare sau distanta dintre cele mai departate generatoare ale
celor doua alezaje.
97
Fig 4.8 Controlul distantei dintre axele alezajelor
De exemplu piesa prezentata in figura 4.8.a, la care
diametrele D1 (al alezajului din stanga) si D2 (al alezajului din
dreapta) sunt egale cu 20 0+0, 05 mm, iar distanta intre axe
L= 100 ± 0,1mm.
a) Distanta dintre cele mai apropiate generatoare ale
alezajelor, notata cu „X” (fig.4.8.b) si care poate fi controlata cu
ajutorul unui calibru potcoava plat, se determina cu relatia
urmatoare:
D1 D2
X=L–( + ) (4.24 )
2 2
Daca se tine seama de valorile nominale si valorile limita
prescrise ale lui L, D1, si D2, se obtine valoarea nominala si
valorile limita ale lui X:
D1nom D2 nom
Xnom = Lnom – ( + ) (4.25 )
2 2
D1 max D2 max
Xmin = Lmin – ( + ) (4.26 )
2 2
D D
Xmax = Lmax – ( 1 min + 2 min ) (4.27)
2 2
4.5.2 Probleme rezolvate
**105 Pentru datele din figura 4.8.a , sa se calculeze valoarea

nominala si valorile limita ale lui X.
98
Rezolvare:
Pentru calcul se aplica relatiile : Xnom, Xmin si Xmax.
20 20
Xnom = 100 – ( + ) = 80mm;
2 2
20,05 20,05
Xmin = 99.9 – ( 2 + 2 ) = 79.85 mm;
20 20
Xmax = 100,1 – ( 2 + 2 ) = 80,10 mm.
+0 ,10
Rezulta ca, pentru controlul dimensiuni X = 80 −0 ,15 mm, se va
folosi un calibru potcoava plat, cu partea „trece”avand
dimensiunea nominala de 80,10 mm, si cu partea „nu trece”
avand dimensiunea nominala de 79,85 mm ( toleranta de
executie si de uzura ale celor doua parti se vor stabili conform
celor aratate la sbcapitolul 4.1)
b) Distanta dintre cele mai departate generatoare, notata cu Y
(fig 4.8.b) si care poate fi controlata cu ajutorul unui
calibru tampon plat, se determina astfel:
D1 D2
Y= L + + (4.28 )
2 2
Valoarea nominala si valorile limita ale lui Y se calculeaza
astfel:
D D
Ynom = Lnom + 1 nom + 2 nom ; (4.29)
2 2
D1 min D2 min
Ymin = Lmin + + ; (4.30 )
2 2
D1 max D2 max
Ymax = Lmax + + . (4.31)
2 2
Pentru piesa din figura 4.8.a se obtine;
20 20
Ynom = 100 + + = 120 mm;
2 2
20 20
Ymin = 99,9 + 2 + 2 = 119,9 mm;
20,05 20,05
Ymax = 100,1 + 2 + 2 = 120,05mm.
+0 ,15
Prin urmare, pentru controlul dimensiuni Y = 120 −0,10 mm se va
folosi un calibru tampon plat cu partea „trece” avand
99
dimensiunea nominala de 119,9 mm si cu partea „nu trece”
avand dimensiunea nominala de 120,15 mm ( tolerantele de
executie si de uzura ale celor doua parti se vor stabili conform
celor aratate in subcapitolul 4.1
**106 Sa se calculeze valoare nominala si valorile limita ale

distantei X, conform schemei di fig. 4.8 unde se cunoaste:
L = 150 ± 0,05; D1 = Ф 25 + 0 ,10
+0 mm; D2 = = Ф 25 +0 ,10
+0 mm.
Rezolvare;
a) se calculeaza distanta dintre cele mai apropiate
generatoare ale alezajelor, notata cu X.
D1nom D2 nom 25 25
Xnom = Lnom – ( + )= 150 – ( + ) = 125 mm.
2 2 2 2
D D 25,1 25,1
Xmin = Lmin – ( 1 max + 2 max ) = 149,95 – ( + ) =
2 2 2 2
124,85mm.
D1 min D2 min 25 25
Xmax = Lmax – ( + ) = 150,05 - ( + ) =
2 2 2 2
125,05mm.
+0 , 05
Pentru controlul dimensiuni X = 125 −0,15 mm se va folosi
un calibru potcoava plat, cu partea „trece” avand dimensiunea
nominala de 125,05mm si cu partea „nu trece” avand
dimensiunea nominala de 124,85 mm.
b) Se calculeaza distanta dintre cele mai departate
generatoare, notata cu Y, distanta ce poate fi
controlata cu un calibru tampon plat.
D D 25 25
Ynom = Lnom + 1 nom + 2 nom = 150 + 2 + 2 = 175 mm.
2 2
D1 min D2 min 25 25
Ymin = Lmin + + = 149,95 + + = 174,95mm.
2 2 2 2
D1 max D2 max 25,1 25,1
Ymax = Lmax + + = 150,05 + + =
2 2 2 2
175,15mm.
+0 ,15
Prin urmare pentru controlul dimensiuni Y = 175 −0 , 05 mm
se va folosi un calibru tampon plat, cu partea „trece” avand
100
dimensiunea nominala de 174,95 mm, si cu partea „nu trece”
avand dimensiunea nominala de 175,15mm.
4.5.3. Probleme nerezolvate.
**107 Sa se calculeze valoarea nominala si valorile limita ale
distantei X conform schemei din figura 4.8 cand se cunoaste:
L = 200 ± 0,10mm; D1 = Ф 30 0+0,15 mm; si D2 = Ф 30 0+0,15
mm.
**108 Se cunosc urmatoarele date; L = 300 ± 0,15mm; D 1 =
Ф 40 0+0, 20 mm; si D2 = Ф 40 0+0, 20 mm. Sa se calculeze valoarea
nominala si valorile limita ale distantei X conform schemei din
figura 4.8
**109 . Avand valorile urmatoare; ; L = 400 ± 0,20mm; D 1
= Ф 50 0+0,30 mm; si D2 = Ф 50 0+0,30 mm. Sa se calculeze valoarea
nominala si valorile limita ale distantei X conform schemei din
figura 4.8
4.6 Calibre pentru controlul distantei dintre axa unui

alezaj si o suprafata plana.
Distanta dintre axa unui alezaj si o suprafata plana se

controleaza, cu ajutorul unui calibru potcoava plat „trece si „nu
trece”, care verifica distanta X dintre cea mai apropiata
generatoare a alezajului si suprafata plana considerata ( fig 4.9)
101
X
D
Fig 4.9 Controlul distantei dintre axa unui alezaj si o suprafata

plana.
Valorile distantei X respectiv dimensiunile nominale maxime si
minime ale partilor „trece si „nu trece” ale calibrului se
determina cu relatiile:
Dnom
Xnom = Lnom - (4.32)
2
Dmax
Xmin = Lmin - (4.33)
2
Dmin
Xmax = Lmax - (4.34)
2
4.6.1 Probleme rezolvate.
110 Se cunoaste: L = 50 ± 0,10 mm; D = Ф 20 ± 0,05mm. Sa se
calculeze valorile distantei X.
Rezolvare:
20
Xnom 50 - 2
=40mm;
20,05
Xmin = 49,9 - 2
= 39,875mm;
19,95
Xmax = 50,10 - 2 = 40,125mm.
Astfel, pentru controlul dimensiuni 40 ± 0,125 se va folosi un
calibru potcoava plat cu partea „trece” avand dimensiunea
nominala de 39,875mm si cu partea „nu trece” 40,125mm
4.6.2 Probleme nerezolvate:
102
111 .Se da ; L = 80± 0,10mm; D =Ф25± 0,05mm. Sa se
calculeze distanta X.
112 Se cunosc urmatoarele valorii: L = 100 ± 0,15 mm;
D =Ф30 ± 0,05mm. Sa se calculeze distanta X.
113. Valorile sunt urmatoarele: L = 120 ± 0,20 mm;
D =Ф40 ± 0,10mm. Sa se calculeze valoarea distantei X.
4.7 Calibre pentru piese conice netede

In figura 4.10 , a, se prezinta constructia calibrului pentru
controlul unui alezaj conic neted, iar in fig.4.10, b – pentru un
arbore conic neted.
Fig 4.10 Calibre pentru piese conice netede
Deoarece toleranta pe diametru se poate localiza – la piesele

conice – printr – o deplasare axiala, la calibrele conice cele
doua limite maxima si minima ale diametrului se se transpun in
doua limite axiale insemnate cu rizuri (fig 4.10.a) sau
materializate intr – o treapta ( fig 4.10.b).
Considerand toleranta pe diametru T D = Dmax – Dmin ,
toleranta axiala TA se poate calcula cu formula( vezi fig 4.11)
103
TD α
TA = ctg . (4.35 )
2 2
Fig 4.11 Schema de calcul pentru calibrul conic
Intru – cat, calibru conic se va uza, si de aceea trbuie considerata

o uzura: Ul = toleranta de uzura de lucru, Uc = toleranta de
uzura de control. Daca se considera si toleranta de executie
proprie calibrului Tc, atunci diametrul caldrului – dorn conic va
fi:
Dmin + Ul + Uc + Tc , (4.36)
Daca se noteaza :
Z = U l + Uc + T c , (4.37)
Atunci formula anterioara devine:
104
Dmin + Z. (4.38)
In mod analog , in cazul calibrului - inel pentru verificarea unei
piese conice netede se va gasi diametrul:
Dmax + Z ( 4.39)
Pentru stabilirea valorii numerice a tolerantei cilindrului
conic, se poate considera:
T
Tc = 20
+ 0,001 mm, pentru D = 1-----40 mm;
T
Tc = 20
+ 0,002 mm, pentru D = 50-----99 mm;
T
Tc = 20
+ 0,003 mm, pentru D = 100-----149 mm;
si asa mai departe, pentru fiecare 50 mm, se ia plus 0,001 mm.
Valorile T si Tc s – au luat in milimetri.
Pentru Ul si Uc se popate lua:
T
Ul = Uc = 20
+ 0,001 mm.
Pentru TD impar, Ul si Uc, se rotunjesc in minus.
4.7.1.Problema rezolvata;
114 Sa se proiecteze un calibru pentru piesa cu alezaj conic
neted, din figura 4.12
105
Fig 4.12 Desenul produsului Fig 4.13 Calculul dimensiuni y
finit
Se observa ca Dmin = 9,8 mm si T = 0,03 mm. Se va lua:
T 0,03
T c = Ul = Uc = 20
+ 0,001mm = 20
+0,001 = 0,0025mm.
Dar Z = Ul + Uc + Tc = 3×0,0025 = 0,0075 mm.
Ca urmare, toleranta piesei se va micsora cu Z:
T – Z = 0,030 – 0,0075 = 0,0225mm.
Toleranta axiala va fi:
(T − Z ) α 0,0225
TA = ctg = 2
× 114,58885 = 1,29 mm.
2 2
Diametrul calibrului va fi;
Dmin + Z = 9,8 +0,0075 = 9,8075 mm.
Din motive tehnologice, se va dimensoina calibrul dorn la varful
acestuia, unde, considerand o distanta axialade 14 mm, se
gaseste ( fig.4.13):
y = 14 tg 0o30’ = 14 × 0,00873 = 0,1222 mm.
Astfel diametru dornului la varf va fi:
(Dmin + Z) – 2y = 9,8075 – 2 ×0,12222 = 9,563 mm.
Conform dimensiunilor calculate, calibrul va avea desenul din
fig.4.14
106
Fig 4.14 Desenul de executie al calibrului.
5
LANTURI DE DIMENSIUNI
107
In constructia de masini si aparate, dimensiunile liniare si
unghiulare determina marimea si forma suprafetelor si pieselor,
precum si pozitia a doua sau mai multe suprafete , atat la piese
luate separat, cat si la ansamblurile de piese.
Prin lant de dimensiuni se intelege totalitatea dimensiunilor,
liniare sau unghiulare care formeaza un contur inchis si care
determina pozitia unei suprafete ale unor piese sau ale mai
multor piese intr – un subansamblu sau ansamblu.
Dimensiunile unui lant se impart in dimensiuni componente
sau primare si dimensiuni de inchidere. Dimensiunile
componente sunt cele care in procesul de prelucrare, trebuie sa
fie respectate (realizate, obtinute) la valorile prescrise in desenul
de executie al piesei.
Dimensiunea de inchidere rezulta din dimensiunile
componente ale lantului, atat la prelucrarea pieselor cat si la
asamblarea lor. In calcule, dimensiunile primare ale unui lant de
dimensiuni liniar se noteaza cu o litera mare a alfabetului (de
exemplu, B, C sau D etc) iar dimensiunea de inchidere se
mnoteaza cu litera R.
Intr – un lant de dimensiuni unghiulare dimensiunile
(unghiulare) primare se noteaza cu o litera a alfabetului grec ( de
exemplu, α sau β etc) iar dimensiunea de inchidere cu R α sau Rβ
etc.
Lanturile de dimensiuni se reprezinta cu valori numerice
(fig 5.1.a,b si c) si cu notatii conventoinale (fig 5.1.c si d)
Deasemeni lanturile de dimensiuni se pot prezenta si schematic
(fig 5.2)
108
Fig 5.1 Reprezentarea lanturilor de dimensiuni: a,b si c cu valori
numerice; d si e cu notatii conventionale.
Fig 5.2 Reprezentarea schematica a lanturilor de dimensiuni din

fig 5.1
109
In figura 5.3 sut prezentate trei tipuri de cotarii:
* cotare funtionala (cotare intocmita de proiectant) In acest caz
dimensiunile sunt asezate in serie (fig 5.3 b)
Fig 5.3 Lanturi de dimensiuni cu diferite moduri de cotare
*cotare tehnologica – lanturile de dimensiuni au o singura baza

de cotare (fig 5.3 a)
* cotare mixta (fig 5.3c)
Se recomanda ca un lant sa nu fie format din prea multe
dimensiuni. Functie de pozitia in plan avem: lanturi de
dimensiuni paralele in acelasi plan si lanturi de dimensiuni
neparalele in acelasi plan.
In practica lanturilor de dimensiuni se deosebesc doua
probleme principale:
* problema directa, prin care cunoscandu – se valorile
nominale, tolerantele si abaterile limita ale dimensiunilor
110
primare, se cere sa se determine valoarea nominala, tolerantele si
abaterile limita ale dimensiuni de inchidere.
* problema inversa prin care, cunoscandu – se valoarea
nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni de
inchidere, precum si valorile nominale ale dimensiunilor
primare, se cere sa se determine tolerantele si abaterile limita ale
acestor dimensiuni.
5.2 Rezolvarea problemei directe a lantului de

dimensiuni liniare paralele
Problema directa a lantului de dimensiuni se rezolva prin
urmatoarele metode:
• metoda de maxim si minim;
• metoda algebrica;
• metoda probabilstica.
5.2.1 Metoda de maxim si minim
Pentru aplicarea acestei metode este necesar ca dimensiunile
primare ale lantului de dimensiuni sa fie realizate strict intre
limitele prescrise in desenul de executie, prescris de proiectant.
Fig 5.4 Schema de rezolvare a lanturilor de dimensiuni
Fig 5.4 Schema de rezolvare a lanturilor de dimensiuni
111
Pentru exemplu se considera piesa prezentata in figura 5.4
la care lantul de dimensiuni este format din dimensiunile
+0 , 08
primare B1 = 60 ± 0,10 mm si B 2 = 40 −0, 06 mm si dimensiunea
de inchidere RB care trebuie calculata. Inainte de efectuarea
calculelor, trebuie sa se stabileasca influenta fiecarei dimensiuni
primare asupra dimensiuni de inchidere; din acest punct de
vedere dimrensiunile primare se clasifica in:
a - dimensiuni maritoare (de marire) care prin marirea
individuala a lor (considerand constante celelalte dimensiuni
primare) proviaca marirea dimensiuni de inchidere.
b - dimensiuni reducatoare (de micsorare) care prin marirea
individuala a lor (considerand, de asemenea, constante celelalte
dimensiuni primare) provoaca micsorarea dimensiuni de
inchidere.
In exemplul din figura 5.4, B1 este dimensiune primara
maritoare, iar dimensiunea B2 este dimensiune primara
reducatoare. In concluzie, dimensiunile maritoare au influenta
directa si in acelasi sens asupra dimensiunilor de inchidere, iar
dimensiunile reducatoere au influenta directa asupra dimensiunii
de inchidere, dar in sens contrar.
Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere R B este egala
cu diferenta dintre valoarea nominala a dimensiuni B 1 si
valoarea nominala a dimensiuni B2 adica:
NRB = NB1 – NB2 (5.1)
In exemplul dat
NRB = 60 – 40 = 20 mm.
Valorile limita ale dimensiuni RB sunt;
RB max = B1 max – B2min ; (5.2)
RB min = B1 min - B2 max. (5.3)
Valorile limita pot fi inlocuite prin valorile nominale si abaterile
limita corespunzatoare, adica:
NRB + AsRB = (NB1 + AsB1) – (NB2 - AiB2) (5.4)
NRB + AiRB = (NB1 + AiB1) – (NB2 + AsB2) (5.5)
in care:
112
AsRB este abaterea superioara a dimensiuni de inchidere RB;
AiRB este abaterea inferioara a dimensiuni de inchidere RB;
AsB1 – abaterea superioara a dimensiuni B1;
AiB1 – abaterea inferioara a dimensiunu B1;
AsB2 - abaterea superioara a dimensiuni B2
AiB2 – abaterea inferioara a dimensiunu B2;
Daca din relatiile 5.4 si 5.5 se scad relatiia 5.1, se obtine:
AsRB = AsB1 – AiB2 (5.6)
AiRB = AiB1 – AsB2 ( 5.7)
Considerand pentru orice lant cu n dimensiuni, relatiile
pentru abaterile limita ale dimensiuni de inchidere se pot scrie
astfel:
m n −1
AsRB = ∑ As BJ − ∑ Ai Bj (5.8)
j =1 m +1
adica: abatera superioara a dimensiuni de inchidere este egala

cu diferentea algebrica dintre suma abaterilor superioare ale
dimensiunilor maritiioare si suma abaterilor inferioare ale
dimensiunilor reducatoare; si
m n −1
AiRB = ∑ Ai
j =1
BJ − ∑ As Bj
m +1
(5.9)
adica: abaterea inferioara a dimensiuni de inchidere este egala cu
diferenta algebrica dintre suma abaterilor inferioare ale
dimensiunilor maritoare si suma abaterilor superioare ale
dimensiunilor reducatoare.
Considerad exemplul luat din figura 5.4 rezulta:
AsRB = ASB1 – AiB2 = +0,10 – ( - 0,06) = + 0,16mm;
AiRB = AiB1 – AsB2 = - 0,10 –( + 0,08) = - 0,18mm. Astfel,
+0 ,16 + 0 ,16
dimensiunea de inchidere este 20 −0 ,18 mm. RB =20 −0 ,18 mm.
Toleranta dimensiuni de inchidere se poate calcula ca
diferenta dintre valorile limita sau dintre abaterile limita
prescrise:
TRB =RBmax – Rbmin = AsRB – AiRB (5.10)
Inlocuind, de exemplu, abaterile limita prin expresiile (5.6 )si
(5.7) si grupand pe dimensiuni corespunzatoare, se obtine:
113
TRB = (AsB1 – AiB2) – (AiB1 – AsB2) = (AsB1- AiB2) + (AsB2 – AiB2)
= TB1 + TB2 (5.11)
adica, toleranta dimensiuni de inchidere este egala, teoretic, cu
suma tolerantelor primare ale lantului.
In exemplul luat:
TRB = AsRB – AiRB = + 0,16 – ( - 0,18) = 0,34 mm
Sau
TRB = TB1 + TB2 = 0,20 + 0,14 = 0,34 mm.
Pentru cazul general, respectiv pentru orice lant de dimensiuni:
n −1
TRB = ∑T
j =1
Bj (5.12)
In baza relatiei 5.12 se pot trage urmatoarele concluzii:
• se recomanda ca lantul de dimensiuni sa aiba un numar cat
mai mic de dimensiuni, pentru ca dimensiunea de
inchidere sa nu rezulte cu o toleranta excesiv de mare;
• in situatia cand trebuie sa se determine valoarea nominala,
abaterile limita si toleranta unei dimensiuni primare,
precum si ale dimensiuni de inchidere, calculele se vor
efectua prin aplcarea stricta a relatiilor(5.8), (5.9) si 5.12.
5.22 Metoda algebrica

Aceasta metoda demonstreaza ca, intr – o suma sau difernte de
marimi tolerate, fiecare marime trebuie luata sub forma
desfasurata (valoare nominala si abateri limita) dupa care se
aduna sau se scad intre ele partile de acelasi fel. Astfel in cazul
diferentelor, semnul minus in fata unei marimi tolerate schimba
atat semnul valori nominale, cat si semnele abaterilor si, ca
urmare, abaterile isi va schimba locul (abaterea superioara va
deveni inferioara, iar cea inferioara va deveni abatere
superioara). Prin urmare pentru o suma oarecare de marimi
tolerate se poate scrie:
RB = B1 + B2 + B3
de unde:
NRB ++AiRB
ASRB
= NB1 + AsB1 +AsB 2 +AsB 3
+AiB1 + NB2 +AiB 2 + NB3 +AiB 3 =
114
(NB1 + NB2 + NB3) =+AsB 1+AsB 2 +aSb 3
AiB1+AiB 2 +AiB 3 (5.13)
in care As si Ai sunt notate abaterile superioare si inferioare..
−0 , 05 +0 , 03
Daca de exemplu: B1 = 120 −0, 25 mm, B2 = 30 −0, 04 mm si
+0 , 06
B3 = 50 −0, 04 mm, atunci dimensiunea de inchidere va fi:
−0 , 05 +0 , 03 +0 , 06 −0 , 05+0 , 03+0 , 06
RB = 120 −0, 25 + 30 −0, 04 +50 −0, 04 = (120 +30 +30) −0, 25−0, 04−0, 04
+0 , 04
= 200 −0 ,33 mm;
TRB = AsRB – AiRB = +0,04 – (- 0,33) = TB1 +TB2 +TB3 = 0,20
+0,07 + 0,10 = 0,37mm.
** Pentru o diferenta oarecare de marimi tolerate:
RB = B1 + B2 – B3.
Se poate scrie;
NRB ++AiRB ASRB
= NB1 + AsB1 +AsB 2 +AsB 3
+AiB1 +NB2 +AiB 2 -(NB3 +AiB 3 ) = NB1 +AiB1 +NB2
+AsB1
+AsB 2 −AiB 3 +AsB1+AsB 2 −AiB 3

+AiB 2 -NB3 −AsB 3 = (NB1 + NB2 - NB3) +AiB1+AiB 2 −AsB 3 .
Pentru exemplul dat rezulta:

−0 , 05 +0 , 03 +0 , 06 −0 , 05
NRB ++AiRB AsRB
= 120 −0, 25 + 30 −0, 04 -(50 −0, 04 ) = 120 −0, 25 + 30
+0 , 03
−0 , 04 -
+0 , 04 −0 , 05 +0 , 03+0 , 04 +0 , 02
50 −0, 06 = (120 +30 -50) −0, 25−0, 04−0, 06 = 100 −0,35 mm;
TRB = AsRB = AiRB = +0,02 –(0,35) = TB1 + TB2 + TB3 = 0,21+ 0,07
+ 0,10 = 0,37 mm. Rezultatul este acelasi ca si prin metoda de
maxi si minim, dar este mai rapida.
5.2.3. Metoda probabilistica

Deoarece valorile nominale ale dimensiunilor primare sunt
valori constante, cu dispersia D(NBJ) =0 si abaterea medie
patratica σ(NBJ) = 0, valoarea nominala a dimensiuni de inchidere
se determina la fel ca prin metoda de maxi si minim sau ca prin
metoda algebrica.In ce priveste calculul tolerantei si al abaterilor
limita ale dimensiuni de inchidere se va tine esama de
urmatoarele:
* dimensiunile primare ale oricarui lant de dimensiuni sunt
marimi cu caracter intamplator si au distributii proprii ale
valorilor efective intre cele doua limite stabilite anterior, sau
obtinute prin realizare tehnologica concreta.
115
*in marea majoritate a cazurilor, dimensiunile primare sunt
marimi independente intre ele din punct de vedere al realizarii
tehnologice, respectiv din punct de vedere al statistici
matematice.
* pentru dimensiunile primare ale lantului de dimensiuni,
valorile efective obtinute la prelucrare, apropiate sau egale cu
valorile limita prescrise au probabilitate de aparitie foarte mica.
Pornind de la proprietatea ca dispersia unei sume de marimi
intamplatoare este egala cu suma dispersiilor marimilor
intamplatoare date, pentru dimensiunea de inchidere se poate
scrie:
n*1
D(RB) = D(B1) + D(B2( + ------ + D(Bn-1) = ∑D( Bj )

j =1
(5.14)
Dar, D(RB) = σ2 (RB) .
De unde;
n −1
= j = ∑σ ( B j ) (5.15)
2 2 2 2 2
σ (RB) =σ (B1) +σ (B2) + ---- + σ (Bn-1)
j =1
sau
n −1
σ(RB) = σ 2 ( B1) + σ 2 ( B 2) + − − +σ 2 Bn −1 = ∑ϖ j =1
2
(B j ) (5.16)
adica abaterea medie patratica a dimensiuni de inchidere este
egala cu radical din suma patrateloe abaterilor medii patratice
ale dimensiunilor primare ale lantului.
Toleranta elementului de inchidere se calculeaza cu relatia:
n −1
1
TRBpr =
ℵRB
∑Κ
j =1
2
B j ×T 2 B j (5.17)
Presupunand ca dimensiunile primare ale lantului au,
pentru valorile lor efective o distributir=e care se conduce dupa
legea normala (Gaus – Laplace) dimensiunea de inchidere va
avea o distributie dupa aceeasi lege si relatia 5.17 devine:
n −1
TRBpr = ∑T
j =1
2
Bj (5.18)
Intru – cat ҝR = ҝBj = 1 (prin TRBpr s – a notat toleranta practica a
dimensiuni de inchidere) La aceeasi relatie (5.18) se poate
116
ajunge si daca pornind de la relatia 5.16, presupunand ca
distributia valorilor efective ale dimensiunilor primare se conduc
dupa legea lui Gaus – Laplace. Intr – adevar daca, T B1 = 6σB1,
TB2 = 6σB2 ----- TBn-1 = 6σBn-1 relatia 5.16 se poate scrie:
TB1 2 T T 1
σ(RB) = ( ) + ( B 2 ) 2 + − − +( Bn −1 ) 2 = TB21 + TB21 + − − TBn2 −1 de
6 6 6 6
unde:
n −1
6 σ(RB) = TRBpr = ∑T
j =1
2
Bj (5.19)
Daca lantul de dimensiuni are un numar mai mare de 6
dimensiuni (n >6) toleranta probabila a dimensiumi de inchidere
se calculeaza cu relatia:
κD n −1
TRBpr =
κ RB
∑κ
j =1
2
Bj • TBj2 (5.20)
sau pentru distributia normala a dimensiunilor de inchidere,
n −1
TRBpr = ҝD ∑T
j =1
2
Bj (5.21)
in care;
n −1
∑T
j =1
2
Bj
ҝD = 1,8 ----- 0,8 n −1

(5.22)
∑T
j =1
Bj
Relatiile (5.18—5.22) arata ca toleranta dimensiuni de

inchidere determinata prin metoda probabilistica este mai mica
decat toleranta de inchidere determinata prin metoda de maxim
si minim sau prin metoda algebrica(fig 5.5 si fig5.6)
Observatie:
Abaterile limita probabile (practice) ale dimensiuni de inchidere
se pot calcula:
a) fie in functie de abaterile limita teoritice determinate prin
metoda de maxim sau minim sau prin metoda algebrica (fig 5.5)
b) fie in functie de valoarea centrala a dimensiuni de inchidere
(fig 5.6)
117
Fig 5.5 Abateri limita probabilistice calculate in functie de
abaterle limita teoretice
In cazul a (fig5.5) se poate scrie :

TRB −TRBpr
AsRBpr = AsRB -
2
(5.23)
TRB −TRBpr
AiRBpr = AiRB +
2
(5.24)
Fig 5.6 Abateri limita probabilistice calculate in functie de

valoare centrala a dimensiuni de inchidere
118
In cazul b (fig 5.6) se porneste de la coeficientul de
asimetrie relativa care caracterizeaza deplasarea valorii medii si
a marimi date fata de mijlocul campului de toleranta (valoarea
centrala) xc si care are expresia generala:
µ − xc
α= T (5.25)
2
Cand valoarea nominala si abaterile limita ale unei
dimensiuni sunt cunoscute, valoarea centrala xc se calculeaza ca
diferenta dintre valoarea medie (semisuma valorilor limita) si
valoarea nominala sau ca semisuma algebrica a abaterilor limita.
Acest coeficient poate avea valoare pozitiva, negativa sau
zero, indicand sensul asimetric, respectiv lipsa ei.
Din relatia 5.25 se poate scoate relatia;
T
μ = xc + α 2
(5.26)
Avand in vedere proprietatea ca valoarea medie a unei sume
algebrice de marimi intamplatoare este egala cu suma algebrica
a mediilor marimilor intamplatoare date, pentru lanturile de
dimensiuni se poate scrie:
n −1
μRB = ∑µ
j =1
Bj (5.27)
pe baza acestei relatii se poate scrie pentru fiecare termen in
parte;
TRBpr TB1
μRB = xcRB + αRB ; μB1 = xcB1 + αB1 ;
2 2
TB 2 T
μB2 = xcB2 + αB2 ; ----- μBn-1 = xcBn-1 + αBn-1 Bn −1 .
2 2
Pentru ca indiferent de asimetria distributiilor dimensiunilor
primare, distributia dimensiuni de inchidere este sau tinde catre
o distributie simetrica, se poate considera αRB = 0. ca urmare
inlocuindu – se aceste relatii in (5.27) se obtine:
n −1 TBj
XcRB = ∑( x
j =1
cBj + α Bj
2
) (5.28)
119
Daca si distributiile dimensiunilor primare sunt simetrice α Bj = 0
si relatia 5.28 devine
n −1
XcRB = ∑x
j =1
cBj (5.29)
In concluzie abaterile limita ale dimensiuni de inchidere se
calculeaza in functie de mijlocul campului de toleranta, astfel
TRBpr
AsRBpr = xcRB + (5.30
2
TRBpr
AiRBpr = xcRB - (5.31)
2

115 Se considera lantul de dimensiuni din figura 5.7.
Fig 5.7 Desenul de executie al unui ax ce are lantul format din

patru dimensiuni
Sa se calculeze prin aplicarea celor trei metode, valoarea

nominala, tolerantele si abaterile limita ale dimensiuni de
inchidere.
120
Rezolvare:
a)Prin metoda de maxim si minim
Dimensiunea B1, este dimensiune primara maritoare, iar B2 si B3
sunt dimensiuni primare reducatoare.
*Conform relatiei 5.1 valoarea nominala a dimensiuni de
inchidere este:
NRB = NB1 – (NB2 + NB3) = 120 – (55 + 45) = 20mm.
*Aplicand relatiile 5.8 si 5.9 abaterile limita ale dimensiuni
de inchidere sunt:
AsRB = AsB1 – (AiB2 + AiB3) = 0,10 – ( -0,07 – 0,05) = 0,22mm
AiRB = AiB1 – (AsB2 + AsB3) = - 0,10 – (+0,05 + 0,04) = - 0,19mm
Toleranta dimensiuni de inchidere se determina ca si diferenta
abaterilor limita si conform relatiei 5.12.
TRB = AsRB – AiRB = 0,22 – ( - 0,19) = 0,41mm. Sau
TRB = TB1 + TB2 + TB3 = 0,20 + 0,12 + 0,09 = 0,41mm.
In final rezulta valoareaelementului de inchidere
+0 , 22
RB = 20 −0,19 mm.
c) Prin metoda algebrica
*Conform relatiei 5.13 se determina, simultan, valoarea
nominala si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere.
NRB ++AiRB
ASRB
= NB1 + AsB1
+AiB1 - (NB2 ++AiB
AsB 2 +AsB 3
2 ) - (NB3 +AiB 3 ) = 120±
+0 , 07 +0 , 05 +0 ,10 +0 , 07 +0 , 05
0,10 - 55 −0 , 05 - 45 −0, 04 = (120 – 55 – 45) −0,10−0, 05−0, 04 = 20
+0 , 22
−0 ,19 mm.
* se calculeaza toleranta, cu una din relatiile obisnuite, pentru

verificare
TRB = AsRB – AiRB = 0,22 – (- 0,19) = 0,20 +0,12 + 0,09 =
0,41mm.
Rezultatul obtinut este acelasi ca cel de la metoda de maxim si
minim.
+0 , 22
RB = 20 −0,19 mm.
c)Prim metoda probabilistica
Considerand ca dimensiunile primare B1, B2 si B3 au o
distributie dupa legea normala, ҝRB = 1, ҝD = 1, si αBj = 0. In acest
121
caz, pentru calculul tolerantei dimensiuni de inchidere se
foloseste relatia 5.18
n −1
TRBpr = ∑T
j =1
2
Bj respectiv
TRBpr = TB21 + TB22 + TB23 = 0,20 2 + 0,12 2 + 0,09 2 = 0,25mm.

Cunoscandu – se abaterile limita teoretice determinate prin
metoda de maxim si minim sau prin metoda algebrica, abaterile
limita probabile ale dimensiuni de inchidere se vor calcula cu
ajutoril relatiilor 5.23 si respecti 5.24:
TRB −TRBpr 0,41 − 0,25
AsRBpr = AsRB - = 0,22 - 2
= 0,22 – 0,08 =
2
0,14mm.
TRB −TRBpr
AiRBpr = AiRB + = - 0,19 + 0,08 = -0,11mm.
2
S – a obtinut:
+0 ,14
RBpr = 20 −0,11 mm.
Aplicand relatiile (5.29)---(5.31), se obtine:
XcRB = xcB1 – xcB2 - xcB3=(
+ 0,1 − 0,1 + 0,05 − 0,07 + 0,04 − 0,05
) −( ) −( )
2 2 2
= 0 – ( - 0,01) – (- 0,005) = 0,015mm:
TRBpr 0,25
AsRBpr = xcRB + = 0,015 + 2
= 0,015 + 0,125 =
2
0,14mm.
TRBpr 0,25
AiRBpr = xcRB - = 0,015 - 2
=0,015 – 0,125 =
2
0,11mm.
In concluzie, rezultatele obtinute prin metoda probabilistica arata
ca precizia practica (probabila) a dimensiuni de inchidere este
mai mare, respectiv toleranta acestei dimensiuni este simtitor
122
mai mica decat cea rezultata prin metoda de maxim si minim sau
prin metoda algebrica.
*116 In figura 5.8 este prezentat lantul de dimensiuni de

proiectare, in care sunt prescrise dimensiunile primare
functoinale B1, B2 si B3,lungimea totala RB fiind dimensiunea de
inchidere.
B1 =55 B2 =
B3 =45
20± 0,15
RB
Fig 5.8 Lant de dimensiuni de proiectare
C3 = B 3
C2 = B 1 Rc = B 2
C1
Fig 5.9 Lant de dimensiuni tehnologic
Iar in figura 5.9 este prezentat lantul de dimensiuni tehnologic,

care din punct de vedere tehnologic este mai rational privind
cotarea dimensiunilor, in care dimensiunile primare sunt:
C1, C2 = B1 si C3 = B3, dimensiunea de inchidere fiind Rc = B2.
123
Deci, la acest lant tehnologic trebuie calculata, dimensiunea
primara C1.
Rezolvare .
a) Prin metoda de maxim si minim
Respectand strict relatiile fundamentale ale lantului de
dimensiuni se poate scrie:
-- valoarea nominala a dimensiuni de inchidere,
NRC = NC1 – NC2 – NC3
De unde valoarea nominala a dimensiuni C1
NC1 = NRC + NC2 + NC3 = NB2 + NB1 + NB3 = 20 + 55 + 45 =
120mm.
--abaterea superioara a dimensiuni de inchidere,
AsRC = AsC1 – AiC2 – AiC3
De unde, abaterea superioara a dimensiuni C1
AsC1 = AsRC + AiC2 + AiC3 = AsB2 + AiB1 + AiB3 =
= 0,15 – 0,07 – 0,05 = 0,03 mm;
- abaterea inferioara a dimensiuni de inchidere,
AiRC = AiC1 – AsC2 – AsC3,
de unde, abaterea inferioara a dimensiuni C1
AiC1 = AiRC + AsC2 + AsC3 = AiB2 + AsB1 + AsB3 = - 0,15
+0,05 +0,04 = - 0,06 mm;
-- toleranta dimensiuni de inchidere
TRC = TC1 + TC2 + TC3,
De unde, toleranta dimensiuni C1
TC1 = TRC – TC2 – Tc3 = TB2 – TB1 – Tb3 = 0,30 – 0,12 –
0,09= 0,09mm.
Dar in acelasi timp
TC1 = AsC – AiC1 = 0,03 – ( -0,06) = 0,09mm.
Rezulta dimensiunea de inchidere C1 cu valoarea
+0 , 03
C1 = 120 −0, 06 mm.
b)Prin metoda algebrica
Conform relatiei 5.13 pentru dimensiunea elementului de
inchidere se poate scrie:
NRC ++AiRC
AsRC
= NC1 +AsC 1 +AsC 2 +AsC 3
+AiC 1 - (NC2 +AiC 2 ) – (NC3 +AiC 3 )
Dupa inlocuirile corespunzatoare rezulta:
124
AsC 1+0 , 07 +0 , 05
20 ± o,15 = (NC1 – 55 – 45) AiC1−0, 05−004 .
Valoarea nominala a dimensiuni C1;
20 = NC1 – 55 – 45 ; NC1 = 20 + 55 + 45 = 120mm.
Abatera superioara a dimensiuni C1
0,15 = AsC1 + 0,07 + 0,05; rezulta
ASc1 = 0,15 – 0,07 – 0,05 = 0,03mm.
Abaterea inferioara a dimensiuni C1
0,15 = AiC1 – 0,05 – 0,04
De unde
AiC1 = - 0,15 + 0,05 +0,04 = - 0,06mm.
Si prin aceasta metoda s – a obtinut acelasi rezultat ca prin
metoda de maxim si minim, care este:
+0 , 03
C1 = 120 −0, 06 mm.
c) Prin metoda probabilistica
Se considera ҝRC =1 si αRC = αCj =0.
Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere este:
NRC = NC1 – NC2 – NC3,
de unde, valoarea nominala a dimensiuni C1 este:
NC1 = NRC + NC2 + NC3 = NB2 + NB1 + NB3 = 20 + 55 + 45 =
120mm.
Toleranta dimensiuni de inchidere este:
TRCpr = TC21 +TC22 + TC23 ,
Rezulta ca toleranta dimensiuni C1 are valoarea:
TC1 = TRc2 −TC22 −TC23 = 0,30 2 − 0,12 2 − 0,09 2 = 0,26mm.
Rezulta ca toleranta dimensiuni primare C 1 prin metoda
probabilistica este mult mai mare decat cea obtinuta prin metoda
de maxim si minim, cat si cea algebrica, cea ce este mult mai
convenabil din punct de vedere tehnologic.
Valoarea centrala (mijlocul tolerantei) a dimensiuni C 1 se obtine
cu relatia;
xcRC = xcC1 – xcC2 – xcC3;
respectiv
xcC1 = xcRC +xcC2 +xcC3 =xcB2 +xcB1 +xcB3 =
125
0,05 − 0,07 0,04 − 0,05
= 0 + ( ) +( )= 0 – 0,01 – 0,005 = -
2 2
0,015mm.
Abaterile limita probabile ale dimensiunii C1 sunt:
TC1 0,260
AsC1 = xcC1 + = - 0,015 + 2
= - 0,015 + 0,130 = +
2
0,115mm;
TC1
AiC1 = xcC1 - = - 0,015 – 0,130 = - 0,145mm.
2
Dimensiunea C1 are valoarea:
+0 ,115
C1pr = 120 −0 ,145 mm.
*117 Se considera lantul de dimensiuni la o placa de baza a

unui dispozitiv de frezat (fig. 5.10) cu valoarea dimensiunilor:
15 30±0,03 30±0,03 30±0,03
120
Fig. 5.10 Lant de dimensiuni la o placa de baza.
B1 = 120 −0,1 mm; B2 = 15 0+0, 04 mm; B3 = B4 = B5 = 30±0,03mm.

0
Dimensiunea RB este dimensiunea de la suprafata din dreapta a

placi pana la prima gaura (socotind de la dreapta spre stanga). Sa
se calculeze valoarea nokinala, toleranta si abaterile limita ale
dimensiuni RB. Dimensiuea primara B1 este dimensiune
126
maritoare, iar dimensiunile primare B2, B3, B3, B4 si B5 sunt
dimensiun reducatoare.
Rezolvare.
a) Prin metoda de maxim si minim:
RB = B1 – (B2 +B3 + B4 + B5)
Valoarea nominalla a dimensiuni de inchidere este:
RBnom = B1nom – (B2nom + B3nom + B4nom + B5nom) =
= 120 – (15 +30 +30 +30) = 120 – 105 = 15 mm.
Abaterile limita ale lui RB sunt:
AsRB = AsB1 – (AiB2 +AiB3 + AiB4 +AiB5) =
= 0 – (0- 0,03 – 0,03 -0,03) = 0,09mm;
AiRB = AiB1 – (AsB2 +AsB3 + AsB4 +AsB5) =
= - 0,1 – ( 0,04 +0,03 +0,03 + 0,03) = - 0,23mm.
Toleranta dimensiuni de inchidere va fi:
TRB = AsRB – AiRB = 0,09 – ( - 0,23) = TB1 + TB2 + TB3 +
+TB4 +TB5 = 0,1 +0,04 + 0,06 +0,06 +0,06 = 0,32mm.
Rezultatul final pentru dimensiunea de inchidere RB este;
+0 , 09
RB = 15 −0, 23 mm.
b) Rezolvare prin metoda algebrica:
Se determina simultan , conform relatiei 5.13 valoareanominala
si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere RB.
+0 , 04
RB = 120 −0,10 −(15 0 + 30 ± 0,03 + 30 ± 0,03 + 30 ± 0,03) =
0
=120 −0,10 −(15 −0, 04 − 30 ± 0,03 − 30 ± 0,03 − 30 ± 0,03) =

0 0
0 +0 +0 , 03+0 , 03+0 , 03 +0 , 09
= (120 – 15 – 30 – 30 – 30) −0,1−0, 04−0, 03−0, 03−0, 03 = 15 −0, 23
mm.
Pentru verificare se calculeaza, toleranta dimensiuni de inchidere
R B:
5
TRB = AsRB – AiRB = 0,09 – ( - 0,23 ) = ∑T

j =1
Bj = 0,10 +0,04 +
0,06 +0,06 +0,06 = 0,32mm.
Aceeasi valoare obtinuta prin metoda de maxim si minim.
c) Rezolvare prin metoda probanbilistica:
Considerand ca dimensiunile primare B1, B2, B3, B3, B4 si B5
au o repartitie Gauss - Laplace, ҝRb =1 si αBj =0; dar pentru ca
127
lantul are mai mult de cinci dimensiun (n = 6 >5), pentru
calculul tolerantei probabilistice a dimensiuni de inchidere se
foloseste reletia (5.21) impreuna cu relatia (5.22).
5
6
∑T 2
Bj 5
∑T = (1,8 ----- 0,8 ∑T =

2 j =1 2
TRBpr = ҝD Bj 5
) Bj
∑T
j =1 j =1
Bj
j =1
0,1 + 0,04 + 3 • 0,06

2 2 2
= ( 1,8--- 0,8 0,1 + 0,04 + 3 • 0,06

) 0,12 + 0,04 2 + 3 • 0,06 2 =
0,15
= (,8---0,8 0,32 ) 0,15 = (1,8---0,8 ×0,47)× 0,15 = 0,22mm.
Abaterile limita ale lui RB sunt cunoscute, intrucat au fost
calculate prin metoda de maxim si minim, cat si prin metoda
algebrica, abaterile limita probabilistice se calculeaza cu ajutorul
relatiilor (5.23) si (5.24):
TRB −TRBpr 0,32 − 0,22

AsRBpr = AsRB - = 0,09 -- 2
=0,04mm;
2
TRB −TRBpr
AiRBpr = AiRB + = - 0,23 + 0,05 = - 0,18mm;
2
Folosind relatiile (5.29)--- (5.31), se obtine:
XcRB = xCB1 – (xcB2 + xcB3 + xcB4 +xcB5) = - 0,05 – 0,02 – 0 – 0 – 0
= - 0,07mm.
TRBpr 0,22
AsRBpr = xcRB + = - 0,07 + 2
= 0,04mm;
2
TRBpr 0,22
AiRBpr = xcRB - = - -0,07 - 2
= - 0,18mm.
2
Dimensiunea de inchidere RB are valoarea:
+0 , 04
RBpr = 15 −0,18 mm.
Concluzie : rezultatul obtinut prin metoda probabilistica arata ca

precizia practica (probabila)a dimensiuni de inchidere este mai
128
mare respectiv toleranta acestei dimensiuni este mai mica decat
cea rezultata din aplicarea metodei de maxim si minim, cat si cea
obtinuta prin metoda algebrica, lucru important pentru precizia
constructiva a pieselor de la dispozitivul de frezat.
Probleme nerezolvate
118 Avem lantul de dimensiuni din figura 5.7 , dar cu
urmatoarele valori ale dimensiunilor;
dimensiune primara maritoare B1 = 150 ±0,2 mm.
+0 ,10
Dimensiuni primare reducatoare; B2 = 70 −0 , 05 mm si
+0 , 05
B3 = 30 −0, 07 .
Sa se calculeze prin aplicarea celor 3 metode, valoarea
nominala, tolerantele si abaterile limita ale dimensiuni de
inchidere.
119 Se considera lantul de dimensiuni din fig.5.10 unde se
cunoaste: B1 = 180 −0,15 mm; B2 = 25 0+0, 05 mm;
0
B3 = B4 = B5= 40±0,05mm.
Dimensiunea primara B1 este dimensiune maritoare, iar
dimensiunile B2, B3, B4 si B5 sunt dimensiuni reducatoare.
Sa cere sa se calculeze valoarea nominala, toleranta si abaterile
limita ale dimensiuni de inchidere RB. Dimensiunea RB este
dimensiunea de le suprafata din dreapta a placii de baza pana la
prima gaura ( privind de la drapta spre stanga).
129
5.4 Rezolvarea problemei directe a lantilui de dimensiuni
liniare neparalele

Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni liniare
neparalele se face, prin aceleasi metode ca si in cazul lanturilor
de dimensiun paralele.
RL
α
L1
L2
Fig 5.11. Lant de dimensiuni liniare naparalele
Se considera lantul de dimensiuni din figura 5.11 in care L 1

si L2 sunt dimensiuni primare, iar distanta RL dintre centrele
celor doua gauri din placa de baza a unui dispozitiv de gaurit
este dimensiunea de inchidere.
Daca se proecteaza dimensiunile primare ( L 1 si L2) pe
directia dimensiuni de inchidere (RL), problema se reduce la
rezolvarea unui lant de dimensiuni paralele:
RL = L1 cosα + L2 cos (90o – α). (5.32)
Aceasta relatie arata ca valorile nominale si variatile
dimensiunilor primare nu se transmit integral la dimensiunea de
inchidere si intr – un anumit raport, determinat, in cazul de fata
de cosα si respectiv cos(90o – α). Daca aceste rapoarte de
transmitere se noteaza cu ҝ1, si respectiv ҝ2, se poate scrie:
130
n
RL = ҝ1L1 + ҝ2L2 = ∑Κ
j =1
j ×Lj (5.33)
Rapoartele de transmitere ҝ1, ҝ2, --- ҝn au, fiecare o anumita
valoare care depinde de expresia raportului si un anumit semn
care depinde de faptul daca dimensiunea primara este maritoare
(+) sau reducatoare ( - ).
5.4.2 Probleme rezolvate.
*120 Se considera lantul de dimensiuni din fig.5.11, unde se
cunosc urmatoarele date:
L1 = L2 = 100 ± 0,10 mm si α =45o.
Sa se calculeze valoarea nominala, abaterle limita, si toleranta
dimensiuni de inchidere RL.
Rezolvare:
a) Rezolvare prin metoda de maxim si minim

* valoarea nominala a elementului de inchidere RL este:
NRL = ҝ1NL1 + ҝ2NL2 = 100cos45o + 100cos45o = 2∙100∙0,707
= 141,4mm
* abaterile limita ale dimensiuni RL se caculeaza astfel:
AsRL = ҝ1AsL1 + ҝ2AsL2 = 0,1cos45o + 0,1cos45o =2∙ 0,1 ∙0,707
= 0,141mm;
AiRL = ҝ1AiL1 + ҝ2AiL2 = - 0,1cos45o - 0,1cos45o = -2∙ 0,1
∙0,707 =--0,141mm.
* Toleranta dimensiuni de inchidere va fi:
TRL = AsRL – AiRL = 0,141 – ( - 0,141) = ҝ1 TL1 + ҝ2 TL2 = 2 ∙
∙0,2 cos45o = 2 ∙0,2∙0,707 = 0,282mm.
Rezultatul final se poate scrie sub forma:
RL = 141,4 ± 0,141mm.
b)Rezolvare prin metoda algebrica

Valoarea nominala, abaterile limita si toleranta dimensiuni de
inchidere se calculeaza astfel:
RL ++AiRL
AsRL
= ҝ1 (NL1 + AsL1 +AsL 2
+AiL1 ) + ҝ2 (NL2 +AiL 2 )=
= (ҝ1 NL1 + ҝ2 NL2) ( ++Κ

Κ1 AsL1+Κ2 AsL 2
1 AiL1+Κ2 AiL 2 )=
131
+2⋅0 ,1⋅0 , 707
=(0,707∙ 100 +0,707∙ 100) −2⋅0,1⋅0, 707 = 141,4 ± 0,141mm.
TRL= AsRL – AiRL = 0,141 – (-0,141) = 0,282 mm.
c) Rezolvare prin metoda probabilistica

Presupunand pentru dimensiunile primare si pentru
dimensiunea de inchidere o distributie normala si simetrica
ҝL1 = ҝL2 = ҝRL = 1 si αL1 = αL2 = αRL =0 se obtine:
* valoarea nokinala a dimsnsiuni de inchidere:
NRL = ҝ1NL1 + ҝ2NL2 = 100cos45o + 100cos45o =
= 2∙100∙0,707 = 141,4mm;
*Toleranta dimensiuni de inchidere;
TRL = Κ12TL21 + Κ22TL22 =0,707∙ 0,2 2 = 0,2mm;
Intru- cat la dimensiunile primare abaterile limita sunt egale in
valoare absoluta (tolerante simetrice)dimensiunea de inchidere
va avea, de asemenea, abateri limita egale in valoare absoluta:
AsRL = + 0,10mm si AiRL = --0,1 mm.
In final dimensiunea de inchidere RL are valoarea:
RL = 141,4 ± 0,1 mm.
*121 Se considera placa distantier (fig5.12) a unui dispozitiv de
L=RRB,RC
RC
α
C1
C2
B2 RB
B1
132
Fig 5.12 Placa cu doua gauri si trei lanturi de dimensiuni
convenabil tehnologic
gaurit la care dimensiunile gaurilor de trecere libera pentru

suruburi obisnuite de prindere ( cu jocuri ce depasesc 1mm intre
fiecare surub si gaura). Dimensiunile se pot prescrie convenabil
tehnologic, iar distanta dintre centrele celor doua gauri rezulta cu
precizie scazuta. In acest caz se cunosc urmatoarele date:
B1 = 70 0+0, 08 mm; B2 = 30 ±0,02mm; C1 = 40 0+0, 06 mm;
si C2 = 20 ± 0,02mm.
La aceasta problema se deosebesc trei lanturi de dimensiuni:
1 – lantul nr1 format din dimensiunile: B1, B2 si RB;
2 – cel de – al doilea lant format din dimensiunile: C1,C2 si Rc;
3 – cel de –al treilea lant format din dimensiunile; RB, RC
si L = RRB,RC.
Mai intai, trebuie rezolvate primele doua lanturi, respectiv
determinate valorile nominale, tolerantele si abaterile limita ale
dimensiunilor RB si RC si dupa aceea se determina valoarea
nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni L.
Rezolvare:
1 - se rezolva primul lant de dimensiuni format din
dimensiunile:
B1 = 70 0+0, 08 mm; B2 = 30 ±0,02mm si RB.
1.a Rezolvare prin metoma de maxim si minim
RBnom = B1nom – B2 nom = 70 – 30 = 40mm.
AsRB = AsB1 – AiB2 = 0,08 – (- 0,02) = 0,10mm.
AiRB = AiB1 – AsB2 = 0 – 0,02 = - 0,02 mm;
TRB = AsRB – AiRB = 0,10 – (-0,02) = TB1 + TB2 =0,08 + 0,04=
0,12mm.
De unde, dimensiunea de inchidere este:
+0 ,10
RB = 40 −0, 02 mm.
1.b Rezolvare prin metoda algebrica
+0 , 08 +0 , 02
RB = B1 – B2 = 70 0+0, 08 -(30 ±0,02) = (70 – 30) 0 −0 , 02 =
+0 ,10 +0 ,10
= 40 −0, 02 mm. Rezulta RB = 40 −0, 02 mm.
133
1.c Rezolvare prin metoda probabilistica luindu – se in
considerare toleranta si abaterile limita teoretice, determinate
prin cele doua metode anterior:
TRBpr = TB21 +TB22 = 0,08 +0,04 =0,09mm;
2 2
TRB −TRBpr 0,12 − 0,09

AsRBpr = AsRB - = 0,10 -- 2
=0,085mm;
2
TRB −TRBpr
AiRBpr = AiRB + = - 0,02 + 0,015 = - 0,005mm;
2
Dimensiunea de inchidere are valoarea;
RBpr = 40 + 0 , 085
−0.005 mm.
2o – se rezolva cel de – al doilea lant de dimensiuni format din

dimensiunile:C1, C2, si Rc; C1 = 40 0+0, 06 mm; C2 = 20±0,02mm.
2.a Rezolvare prin metoma de maxim si minim
Rcnom = C1nom – C2nom = 40 – 20 = 20mm;
AsRC = AsC1 – AiC2 = 0,06 – ( - 0,02) = 0,08mm;
AiRC = AiC1 – AsC2 =0- 0,02 = - 0,02mm;
TRC = AsRC – AiRC = 0,08 – (- 0,02) = TC1 +Tc2 = 0,06 + 0,04=
= 0,10mm;
+0 , 08
Rc = 20 −0, 02 mm.
2.b Rezolvare prin metoda algebrica
+0 , 06 +0 , 02
RC = C1 – C2 = 40 0+0, 06 - (20±0,02) = (40 – 20) 0 −0, 02 =
+0 , 08 +0 , 08
= 20 −0, 02 mm; Rezulta dimensiunea RC = 20 −0, 02 mm.
2.c Prin metoda probabilistica, cunoscand abaterile limita si
toleranta determinata prin metoda de maxim si minim, si metoda
algebrica determinate anterior.
TRCpr = TC21 +TC22 = 0,06 +0,04 =0,07mm;
2 2
TRC −TRCpr 0,10 − 0,07

AsRCpr = AsRC - = 0,08 -- 2
= 0,065mm;
2
TRC −TRcpr
AiRCpr = AiRC + = - 0,02 + 0,015 = - 0,005mm;
2
+0 , 065
RCpr = 20 −0, 005 mm.
3. se rezolva cel de- al treilea lant de dimensiuni.
134
Acest lant este format din dimensiuni liniare neparalele si,
in astfel de situatii, problema se reduce la rezolvarea unui lant cu
dimensiuni paralele, daca dimensiunile primare se proecteaza pe
directia dimensiuni de inchidere;
L= RB cosα + Rc cos(90o – α).
Daca rapoartele cosα si cos(90o – α).se noteaza cu ҝ1 respectiv ҝ2
se poate scrie:
L= ҝ1 RB + ҝ2 Rc .
Daca unghiul α nu se cunoaste, acesta poate fi determinat cu
teorema lui Pitagora:
Lnom = RBnom2
+ RCnom
2
= 40 2 + 20 2 = 44,72mm;
R Bnom 40
αnom = arccos L = arccos = arccos0,8944 =26o 30’
nom 44 , 72
+0 ,10 +0 , 08
Cunoscand RB = 40 −0, 02 mm , Rc = 20 −0, 02 mm si
unghiul α = 26o30’ se rezolva acest lant.
3.a rezolvare prin metoda de maxim si minim
Lnom = ҝ1 RB + ҝ2 Rc =40 cos 26o30’ + 20cos(90o – 26o30’)=
=40 ∙ 0,895 +20∙ 0,446 = 44.72mm.
AsL = ҝ1AsRB + ҝ2 AsRC = 0,10cos26o30’ + 0,08cos63o30’=
= 0,10 ∙ 0,895 + 0,08 ∙ 0,446 = 0,130mm
AiL = ҝ1AiRB + ҝ2 AiRC = -0,02cos26o30’ –0,02cos63o30’=
= -0,02 ∙ 0,895 -0,02 ∙ 0,446 =--0,027mm.
TL = AsL – AiL = 0,130 – ( - 0,027)= ҝ1 TRB + ҝ2TRC =
= 0,12cos26o30’ + 0,10 cos63o30’ = 0,12 ∙0,895 + 0,10 ∙ 0,446
= 0,157mm.
+0 ,130
RL = 44,72 −0, 027 mm.
3.b .Rezolvare prin metoda algebrica
AsL AsRB AsRc
L nom AIL = ҝ1 ( RBnom AiRB ) + ҝ2(RCnom AiRC ) =
Κ1 AsRB +Κ2 AsRC
= (ҝ1 RBnom +ҝ2 Rcnom) Κ1 AiRB +Κ2 AiRC =
1
o o
= (40cos 26o30’ + 20cos63o30’) 0−,010, 02coscos26263030' +'0+,008, 08coscos63633030' ' =

o o
0 ,10⋅0 , 895 +0 , 08⋅0 , 446 +0 ,130

=(40∙0,895 +20 ∙ 0,446) −0, 02⋅0,895−0, 02⋅0, 446 =44.,72 −0, 027 mm.
3.c Prin metoda probabilistica unde se considera pentru toate
dimensiunile o distributie normala si simetrica cu
135
ҜRB = ҝRc =ҝL =1 si αRb = αRC =αL =0 .
Lnom = ҝ1 RBnom +ҝ2 Rcnom = 40cos 26o30’ + 20cos63o30’ =
= 44.72mm;
TLpr = Κ12TRB2 + Κ22TRC
2
=
0,895 2 ⋅ 0,12 2 +0,446 2 ⋅ 0,10 2 = 0,121mm;
TL −TLpr 0,157 − 0,121
AsLpr = AsL - = 0,130-- 2
= 0,112mm;
2
TL −TLpr
AiLpr = AiL + = - 0,027 +0,018 = - 0,009mm.
2
+0 ,112
Lpr = 44.72 +0 , 009 mm.
*122 Seconsidera aceeasi placa (fig.5.13) dar care prezinta
α
C2
Rc
C1
B1 B2
RB
Fig.513. Placa cu doua gauri, cu trei lanturi de dimensiuni

neconvenabile di punct de vedere tehnologic
o precizie de pozitionare mai buna, avand drept dimensiuni

primare, distantele dintre axele de simetrie ale gaurilor, solutie
mai putin convenabila tehnologic. In acest caz se dau;
B1 = 30 ± 0,02mm, B2 = 40 ±0,03mm si C1 = C2 = 20± 0,02mm.
Se cere determinarea valorii nominale si a abaterilor limita ale
dimensiunii L.
Rezolvare
136
In acest caz se ia in considerare lantul cu dimensiuni primare
maritoare B2 si C2, L fiind dimensiunea de inchidere a acestui
lant.
Rezolvarea se face ca la problema 121 cu unghiul α = 26o 30’
1 Rezolvare prin metoda de maxim si minim
Lnom = ҝ1B2 + ҝ2C2 = B2nom cosα + C2nomcos(90-α) =
= 40 cos 26o30’ + 20cos(90o – 26o30’)=
=40 ∙ 0,895 +20∙ 0,446 = 44.72mm;
AsL = ҝ1AsB2 + ҝ2AsC2 =0,03cosα + 0,02cos(90 – α)=
=0,03∙ 0,895 + 0,02∙ 0,446 = 0,036mm;
AiL = ҝ1AiB2 + ҝ2AiC2 = - 0,03cosα - 0,02cos(90 – α)=
=- 0,03∙ 0,895 - 0,02∙ 0,446 = - 0,036mm;
TL = AsL – AiL =0,036 – (- 0,036) = ҝ1TB2 + ҝ2 TC2 =0,895
∙0,06 + 0,446 ∙ 0,04 = 0,072mm
L= 44.72 ± 0,036mm.
2 Rezolvare prin metoda algebrica
AsC 2
ASl
= Κ 1 ( Bnom AiB 2 ) + Κ 2 (C 2 nom AiC 2 ) =
AsB 2
Lnom AIl
ΚAsB 2 + Κ 1 AsC 2
=(ҝ1 B2nom + ҝ2 C2nom) Κ1 AiB 2+ Κ2AiC 22 =
+0 ,895⋅0 , 03+0 , 446⋅0 , 02
=(0,895∙40 + 0,446∙ 20) −0,895⋅0, 03−0, 446⋅0, 02 =
+0 , 027 +0 , 009
=(35,80 +8,95) −0, 027 −0, 009 ;
L = 44,72 ± 0,036mm.
3 Rezolvare prin metoda probabilistica
Lnom = ҝ1B2 + ҝ2C2 = 0,895 ∙40 + 0,046 ∙20 = 35,8 + 8,95 =
= 44,72mm.
TLpr = Κ12TB22 + Κ22TC22 = 0,895 ⋅ 0,06 +0,446 ⋅ 0,04 = 0,056mm;
2 2 2 2
TL −TLpr 0,072 − 0,056

AsLpr = AsL - = 0,036-- 2
= 0,028mm;
2
TL −TLpr
AiLpr = AiL + = - 0,036 +0,008 = - 0,028mm.
2
Lpr = 44.72 ±0,028mm.
123 Se considera placa din figura 5.14 unde se dau urmatoarele
137
L=RBC
α
C2
Rc
C1
B1 B2
RB
Fig.514 Placa cu doua gauri, dimensionata netehnologic
date: B2 = 40 ± 0,035mm; dimensiunea de inchidere

L = RB,C = 45 ± 0,030mm;
Se cere sa se calculeze valoarea nominala, toleranta si abaterile
limita ale dimensiuni C2, ca dimensiune primara.
Rezolvare:
RB,C = L= B2 cosα +C2cos(90o – α).
Unghiul α se determina cu relatia
B2 40
α = arccos ) = arccos =arccos0,888 =27o 20’
L 45
Pentru valoarea nominala se scrie:
Lnom = B2nomcos α + C2nom cos(90o – α)’
de unde se scoate valoarea nominala a lui C2:
Lnom − B2 nom cos α 45 − 40 cos 27 o 20'
C2nom = = = 20,4mm.
cos(90 o − α ) cos 62 o 40'
1. Rezolvare prin metoda ce maxim si minim
* abaterile limita ale dimensiuni L ca dimensiune de inchidere
sunt:
AsL = AsB2cos α + AsC2 cos(90o – α)
AiL = AiB2cos α + AiC2 cos(90o – α)
de unde:
138
A −A cos α 0,035 − 0,030 ⋅ .0,888
AsC2 = cos(90 o − α ) = = 0,018mm;
sL sB 2
0,464
A −A cos α − 0,035 − ( −0,030 ⋅ .0,888)

AiC2 = cos(90 o − α ) = = −0,018mm.
iL iB 2
0,464
Din relatia
TL = TB2cosα + TC2cos(90o – α)
TL − TB 2 cos α 0,07 − 0,06 ⋅ 0,888
TC2 = = = AsC 2 − AiC 2 =
cos(90 o − α ) 0,464
= 0,018 –(- 0,018) =0,036mm.
Dimensiunea C2 are valoarea
C2 = 20,4 ± 0,018 mm.
2. Rezolvare prin metoda algebrica
AsB 2 AsC 2
AsL
= ( B2 nom AiB 2 ) cos α + (C 2 nom AiC 2 ) cos(90 − α )
Lnom AiL
,de unde,
C2nom AiC 2 =
AsC 2
AsL AsB 2
Lnom AiL − ( B2 nom AiB 2 ) cos α 45 ± 0,035 − (40 ± 0,030) ⋅ 0,888
= =
cos(90 o − α ) 0,464
(45 − 40 ⋅ 0,888) ± 0,035 ± 0,030 ⋅ 0,88 ( 45 − 35,52) ± 0,035 ± 0,027
= = =
0,464 0,464
= 20,4 ± 0,018mm
Rezultatul final este C2 = 20,4 ± 0,018 mm.
3 .Rezolvare prin metoda probabilistica
Se considera ҝL =1 si αL= αB2 = αC2 =0 si ca urmare,
Lnom = B2nomcos α + C2nom cos(90o – α),
de unde valoarea nominala a dimensiuni C2este:
Lnom − B2 nom cos α 45 − 40 cos 27 o 20'
C2nom = = =
cos(90 o − α ) cos 62 o 40'
45 − 40 ⋅ 0,888
= = 20,4mm.
0,464
Toleranta probabila a dimensiuni de inchidere L este:
TLpr = TB22 cos α + TC22 cos(90 o −α) ,
de unde toleranta lui TC2 va fi:
139
TL2 − TB22 cos 2 α 0,070 2 − 0,06 2 ⋅ 0,888 2 0,046
TC2pr = = = = 0,10mm.
cos(90 o − α ) 0,464 0,464
Intru – cat tolerantele lui L si B2 sunt simetrice fata de valorile

nominale ale dimensiunilor respective se poate scrie;
C2 = 20,4 ± 0,050mm.
In concluzie, se observa ca toleranta dimensiuni primare C 2
obtinuta prin metoda probabilistica este mai mare decat cea
obtinuta prin metoda de maxim si minim, respectiv metoda
algebrica, cea ce este convenabil din punct de vedere al
tehnologiei de prelucrare (cost mai mic al tehnologiei de
executie).
140
unghiulare
Problema directa a lantului de dimensiuni unghiulare se

rezolva in general prin aceleasi metode de rezolvare a lantului de
dimensiuni liniare paralele si anume: metoda de maxim si
minim, metoda algebrica si metoda probabilistica.
124 In figura 5.15 este prezentat lantul de dimensiuni
unghiulare,
Fig 5.15 Lant de dimensiuni unghiulare

in care dimensiunile primare au urmatoarele valori:
α1 = 120o ± 30’; α2 = 60o ± 20’ si α3 = 40o 0+20 ' . In acest caz
unghiul α1 este dimensiune maritoare, iar unghiurile α2 si α3 sunt
dimensiuni reducatoare. Se cere sa se caculeze valoarea
nominala, abaterile limita si toleranta dimensiuni unghiulare de
inchidere.
Rezolvare:
1.Prin metoda de maxim si minim
- valoare nominala a dimensiuni de inchidere:
NRα = Nα1 – Nα2 – Nα3 = 120o – 60o – 40o = 20o;
- abaterile limita ale dimensiuni unghiulare de inchidere sunt:
AsRα = As α1 - Ai α2 - Ai α3 = 30’ - (- 20’)- 0 = 50’
AiRα = Ai α1 – As α2 – As α3 = -30’ - 20’- 20 = -70’ = - 1o 10’.
141
- Toleranta dimensiuni de inchidereunghiulare Rα:
TRα= Tα1 + Tα2 + Tα3 = 60’ + 40’ + 20’ =120’ = 2o.
In final rezultatul este:
Rα = 20o + 50 '
−70 '
2 Rezolvare pri metoda algebrica

Pentru valoarea nominala si abaterile limita ale dimensiuni de
inchidere Rα se poate scrie;
+ Asα 1 + Asα 2 + Asα 3
Rα + AsRα
+AiRα = Nα1 + Aiα 1 − ( Nα 2 + Aiα 2 ) − ( Nα 3 + Aiα 3 ) =
Asα1−Aiα2 −Aiα3
=(Nα1 – Nα2 – Nα3) ++Ai α1−Asα2 −Asα3 =
= (120 – 60 -40) −30 ' −20 ' −20. =20o +

+30 ' +20 ' +0 50 '
−70 '
3.Rezoolvare prin metida probabilistica

Pentru dimensiunile unghiulare primare si pentru Rα se
considera distributia normala si asimetria zero.
- valoarea nominala a lui Rα:
NRα = Nα1 – Nα2 – Nα3 = 120o – 60o – 40o = 20o;
- Toleranta dimensiuni de inchidere Rα :
TRα = Tα21 + Tα22 + Tα23 = 60 2 + 40 2 + 20 2 = 5600' = 74' ;
- Abaterile limita ale dimensiunu de inchidere:
xcRα = xcα1 - xcα2 - xcα3 =0-0- 10’ = - 10’
T Rα 74
AsRα = xcRα + = −10 + = −10 + 37 = +27' ;
2 2
T 74
AiRα = xcRα -- Rα = −10 − = −10 − 37 = −47' ;
2 2
Rezultatul calculului prn metoda probabilistica este:
Rα = 20o + 27 '
−47 '
125 In figura 5.16 pe placa unui dispozitiv de gaurit sunt

amplasate trei gauri pe un cerc de raza r, si in pozitia indicata pe
142
desen. Dimensiunea primara maritoare este β1 = 360o, unghiul
cercului complet cu valore fixa, iar unghiurile β2 si β3 sunt
Fig 5.16 Placa cu lant de dimensiuni unghiulare
dimsnsiuni unghiulare reducatoare: β2 = 120o ± 20’;

β3 =120o ± 20’; Se cere sa se determine determinarea valori
nominale si toleranta dimensiunii de inchidere Rβ.
Rezolvare:
1 Prin metoda de maxim si minim,

In acest caz relatia de baza este:
Rβ = β1 –( β2 + β3)
- valoarea nominala a dimensiuni de inchidereeste:
Rβnom = β1nom –( β2nom + β3nom) = 360o – (120o +120o) = 120o.
- abaterile limita se calculeaza astfel:)
AsRβ = Asβ1 – (Aiβ2 + Aiβ3) = 0 – (- 20’ – 20’) = +40’;
AiRβ = Aiβ1 – (Asβ2 + Asβ3) = 0 – (20’ +20’) = --40’;
Toleranta lui Rβ va fi:
TRβ = AsRβ -AiRβ = 40’ – (- 40) = Tβ1 + Tβ2 + Tβ3 =
= 0 + 40’ +40’ = 80’.
Rezultatul final este:
143
Rβ = 120o ± 40’.
2 Rezolvare prin metoda algebrica. Se determina simultan

abaterile limita si toleranta dimensiunii de inchidere;
Rβ = β1 –( β2 + β3) =360o – (120o ±20’ + 1200 ±20’) =
= 360o – 120o ± 20’ – 120o ± 20’ =
=( 360o – 120o -120o) 00 + 20 ' +20 ' o
−20 ' −20 ' = 120 ± 40’.
Calculul de verificare al tolerantei confirma rezultatul de la

metoda de maxim si minim:
TRβ = AsRβ -AiRβ = 40’ – (- 40) = Tβ1 + Tβ2 + Tβ3 =
= 0 + 40’ +40’ = 80’.
Si deci Rβ = 120o ± 40’.
3. Rezolvare prin metoda probabilistica

Considerand ca dimensiunile primare β2 si β3 au o repartitie
normala (β1 = 360o = constant), ҝRβ = 1 si αβj = 0; lantul are mai
putin de cinci dimensiuni(n =4<5); calculul tolerantei se
efectueaza cu relatia:
TRβpr = Tβ +Tβ +Tβ = 0 + 40' +40' = 3300' = 56'.
2
1
2
2
2
3
2 2
Abaterile limita teoretice sunt cunoscute din calculele anterioare

prin cele doua metode. Se detemina:
TRβ −TRβpr 80'−56'
AsRβpr= AsRβ - = 40'− = 28'.
2 2
TRβ −TRβpr 80'−56'
AiRβpr= AiRβ + = −40'− = −28'.
2 2
xcRβ = xcβ1 – ( xcβ2 +xcβ3) = 0 – (0+0) =0;
TRβpr 56'
AsRβpr = xcRβ + =0+ = 28'.
2 2
TRβpr 56'
AiRβpr = xcRβ - =0 − = −28'.
2 2
Deci rezultatul dimensiunii de inchidere are valoarea:
Rβ = 120o ± 28’.
126 Conform figuri 5.15. se cunosc urmatoarele valorii:
Unghiul α1 = 1500 ± 40’, unghiul α2 = 70o ± 30’ si α3 = 50o ±20’.
Unghiul α1 este dimensiune maritoare iar unghiurile α2 si α3
144
Sunt dimensiuni reducatoare. Se cere sa se determine valoarea
nominala, abaterile limita si toleranta dimsnsiuni unghiulare de
inchidere.
145
5.6 Rezolvarea lantului de dimensiuni cu mai multe
elemente componente
Din cele prezentate pana acum, se disting urmatoarele aspecte:

s – a calculat valoarea elementului de inchidere, atunci cand se
cunosc toate elementele componente operatiei ce are loc atunci
cand proiectantul sau tehnologul doresc sa cunoasca valoarea
acestei dimensiuni. Acest caz se poate extinde si pentru lantul de
dimensiuni format din mai multe elemente componente.
127 Asa de exemplu, daca se verifica coaxialitatea axei
arborelui principal al unui strung revolver cu axa alezajelor de
la capul revolver (fig.5.17) (considerat in planul vertical)
Fig 5.17 Lant de dimensiuni privind coincidenta axei arborelui

principal al strugului revolver cu axa alezajelor capului revolver
Pentru elementul de inchidere R se gaseste expresia:

R = x1 + x2 + x3 – x4
Se cunosc urmatoarele valor ale dimensiunilor:
x1 = 35+0,002mm; x2 = 58+0,002mm; x3 = 120+0,004mm; si
x4 = 213--0,012mm.
Rezolvare:
Inlocuind valorile dimensiunilor in ecuatia elementului de
inchidere R rezulta:
R = 35+0,002 + 58+0,002 + 120+0,004 –(213—0,012)=
(35 +58 + 120 – 213) +0,002 + 0,002+ 0,004+0,012 = 0+0,020mm.
Am folosit metoda algebrica de rezovare a lantului.
146
Aceasta toleranta de 0,020 mm este toleranta prevazuta in
norme, unde este prevazut ca axa alezajelor capului revolver sa
coincida cu axa de rotatie a strungilui sau sa fie cu cel mult
0,020mm mai sus decat acesta.
La aceasta problema daca se considera ca elementul x3 este
necunoscut, acesta se determina astfel:
0=0,020 = 35+0,002 +58+0,002 +x3 – (213—0,012).
Valoarea nominala a elementului x3 va rezulta din relatia:
35+58+x3 – 213 = 0. x3 = 120mm.
Vaoarea abaterii elementului x3 se determina astfel:
Valoarea maxima a elementului x3:
0+0,020 = 35+0,002 +58+0,002 + x3 – 213+0,012; x3 = 120+0,004mm.
Valoarea minima a elementului x3: x3 = 120mm.
Schema lantului de dimensiuni poate fi si mai complicata
128 Fie de exemplu de determinat (fig5.18) inaltimea camerei de

compresie a unui motor cu ardere interna
147
Fig 518 Lantul de dimensiuni pentru determinare inaltimi
camerei de compresie a unui motor
Linia de separatie a celor doua jumatati de carter trece prin axa
lagarului arborelui cotit. Pistonul se considera la punctul mort
superior (pozitia superioara) in momentul cand acesta este apasat
in jos de gaze, deci cand jocurile exitente la asamblari sunt
plasate intr – o singura parte a arborelui, in directia axei
cilindrului. In cadrul acestui lant de dimensiuni, se stabileste un
sens de parcurgere, a acestuia, de exemplu sageata curbilinie,
deplasarile pe circuitul astfel considerat, proiectate pe directia
lantului de dimensiuni (pe verticala in cazul de fata) efectuate in
jos, se considera pozitive, iar cele efectuate in sus,negative.
(conform celor doua sageti afectate de semnul ‚plus” si
„minus”.Lantul de dimensiuni este parcurs in circuit inchis, se
ajunge in punctul de plecare, deci suma algebrica a
dimensiunilor astfel parcurse va fi nula. Pentru acest exemplu se
gaseste urmatorul lant de dimensiuni:
148
x11 +x12 + 0,5x1 – 0,5x2 – x3 – 0,5x4 + 0,5x5 – x6 + 0,5x7 – x8 +
0,5x9 – x10 – R =0.
sau
R = x11 +x12 + 0,5x1 – 0,5x2 – x3 – 0,5x4 + 0,5x5 – x6 + 0,5x7 – x8
+ 0,5x9 – x10.
Se cunosc dimensiunile lantului cu urmatoarele valori:
−0 , 040 −0 , 030
X1 = 95+0,021; x2 = 95 −0, 075 ; x3 = 95 ± 0,20; x4 = 80 −0, 060 ;
+0 , 049
X5 = 80+0,018; x6 =310 ±0,10; x7 = 36 +0,024 ; x8 = 36—0,11;
X9 = 36+0,015; x10 = 65 ± 0,015; x11= 270 ± 0,05; x12 = 232 ± 0,05;
Aceste dimensiuni sunt in mm.
Inlocuid aceste valori in ecuatia lantului rezulta;
−0 , 040
R = 270± 0,05 +232 ± 0,05 +0,5(95+0,021) – 0,5(95 −0, 075 ) –
−0 , 030
- ( 95 ± 0,20) – 0,5(80 −0, 060 ) +0,5(80+0,018) – (310 ±0,10) +
+0 , 049
+ 0,5(36 +0, 024 ) – (36—0,11) + 0,5(36+0,015) – (65 ± 0,015).
Dimensiunea nominala a elementului de inchidere NR este:
NR = 270 +232 +0,5×95 – 0,5×95 -95 – 0,5 × 80 +0,5×80 – 310
+0,5×36 – 36 + 0,5×36 – 65 = 32mm.
NR =32mm.
Abaterea superioara a elementului de inchidere are valoarea:
AsR = +50+50+0,5×21+ 0,5×75+200+0,5×60+0,5×18+100
+0,5×49+11+0,5×15+15 =545μ =0,545mm.
Asadar AsR =0,545mm.
Iar abaterea inferioara are valoarea:
AiR = - 50 – 50 +0,5×40 – 200 +0,5×30 – 100+0,5×24 – 15 =
= - 368μ = - 0,368mm.
AiR = - 0,368mm.
Astfel dimensiunea elementului de inchidere are valoarea:
+0 , 545
R ++AiR
AsR
= 32 −0,368 mm.
129 Sa se stabileasca si sa se rezolve lantul de dimensiuni din

figura 5.19
149
Fig 5.19 Lant de dimensiuni pentru determinare jocului intre
pana si butuc
Jocul reprezinta elemetul de inchidere al lantului.
Ecuatia lantului de dimensiuni este:
30—0, 05 – (5+0,1)+10 –0,1 +j – 35+0,1 =0.
Elementul de inchidere j are expresia:
J = 35+0,1 – (30—0, 05) +5+0,1 – (10 –0,1),
J = 35+0,1 – (30+0,05 +5+0,1 – 10 +0,1 =
= (35 – 30 +5 – 10)+0,1+0,05+0,1+0,1 = 0+0,35 mm.
Deci, elementul de inchidere care este jocul are valoarea
J =00,35mm.
150
130 Sa se rezolve lantul de dimensiuni al unui angrenaj melc
(fig.5.20)
Fig.5.20 Lant de dimensiuni pentru determinarea elementului de

inchidere al unui angrenaj melcat
Elementele lantului de dimensiuni sunt:

A1 = distanta de la planul median al coroanei dintate pana la fata
frontala de asezare a rotii melcate;
A2 = distanta din bucsa de la guler la pragul de alezaj;
A3 = distanta dintre fetele frontale ale alezajului bucsei;
A4 = latimea de montare a rulmentului cu role conice;
A5 = grosimea inelului;
A6 = latimea de montare a rulmentului cu role conice;
A7 = distanta de la suprafata flansei pana la fundul alezajului
pentru rulment;
A8 = grosimea inelelor compensatoare;
A9 = distanta de la fata frontala a carcasei reductorului pana la
axa alezajului pentru pentru lagarele axului melcului;
151
A10 = deplasarea axei de rotatie a melcului datorita erorilor
inelelor exterioare ale rulmentilor;
A = - A1 +A2 +A3+A4+A5 +A6 – A7 – A8 – A9 – A10.
Dimensiunile cu tolerante, si valorile coeficientilor ҝ si α se
gasesc in tabelul 5.1
Tabelui 5.1
Elementul Dimensiunile Ҝ – coeficient α – coeficient
cu tolerante de dispersie de asimetrie
A∆ 0 1,0 0,0
A1 14± 0,1 1,2 +0,3
A2 4± 0,15 1,2 0
A3 33±0,15 1,2 +0,3
0,5
A4 16+ 1,0 0
A5 2- -0,1 1,3 +0,4
0,5
A6 16+ 1,0 0
A7 10±0,15 1,3 +0,4
A8 3—0,1 1,3 +0,4
A9 44±0,10 1,2 0
A10 0,01 1,73 - 0,3.
Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere, neglijandu – se
A10 este:
A∆ = - 14 + 4+33 +16+2+16 – 10 – 3 – 44 =0.
Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere este: A∆ = 0.
Abaterea elementului de inchidere ε∆ , in ipoteza ҝe =1.
2 ⋅1,2 2 0,2 2 + 2 ⋅1,2 2 ⋅ 0,3 2 + 2 ⋅ 0,5 2 + 2 ⋅1,3 2 ⋅ 0,12 +1,3 2 ⋅ 0,3 2 = 1,03
ε∆ =
ε∆ = 1,03mm.
Valorile centrale ale disprsiilor elementelor componente ale
lantului sunt;
εc1 = εc2= εc3= εc7= εc9= =0; εc4= εc6= 0,25; εc5= εc8= - 0,05;
εc10 se neglijeaza.
152
Valoarera centrala a dispersiei elementului de inchidere:
εi ε∆
εc∆ = ∑( εci + αi ) - α∆ ,
2 2
unde εci este valoarea centrala a dispersiilor elementelor
componente ale lantului;
εi – campul de imprastiere al elementelor componente ale
lantului de dimensiunii;
αi , α∆ - coeficienti de asimetrie ai elementelor componente si
respectiv a elementului de inchidere a lantului;
ε∆= campul de imprastiere a elementului de inchidere;
εc∆ =valoarea centrala a dispersiei elementului de inchidere;
in situatia data, α∆ = 0 si expresia devine:
εi
εc∆ = ∑( εci + αi ); inlocuind se obtine:
2
εc∆ = [0+0,3∙0,1+0,25+( - 0,05+0,04∙0,05)+0,25] -
- [(0,3∙0,1)+(- 0,05 +0,4∙0,05)] = 0,500mm.
Valorile limita ale elementului de inchidere sunt:
T
ε∆max = 0,500 + 2
= 0,500 +0,501 = 1,01
T
ε∆min = 0,500 - 2
= 0;
Valoarea elementului de inchidere este: A∆ = 0+1,01.
153
131 In figura 5.21 se da lantul de dimensiuni pentru
determinarea coaxialitatii axului canelat si a bucsei canelate, in
plan vertical. Se cere sa se rezolve acest lant de dimensiuni.
Fig 5.21 lant de dimensiuni pentru determinarea coaxialitatii
Rezolvare:
A∙∆ = - A1 - A2 + A3 - A4,
unde: A∙∆ este elementul de inchidere;
A1 -- reprezinta deplasarea axelor suprafetelor inelului
exterior al rulmentilor (jumatatea batai radiale)
A2 -- distanta dintre axa alezajului din carcasa capului
din dreapta pana la baza carcasei;
A 3 - distanta dintre axa alezajului din carcasa capului din
stanga pana la baza carcasei;
A 4 – deplasarea axelor suprafetelor inelului exterior al
rulmentilor (jumatatea batai radiale);
Dimensiunile si abaterile admisibile ale elementelor componente
ca si valorile coeficientilor ҝ si α corespunzatoare elementelor
lantului sunt cuprinse in tabelul de mai jos.
154
Elementul Dimensiunile Coeficientul Coeficientul
si abaterile ҝ α
admisibile
A1 0,01 1,73 - 0,3
A2 247±0,03 1,4 +0,5
A3 247±0,03 1,4 +0,5
A4 0,01 1,73 - 0,3
Valoarea nominala a elementului de inchidere A∆ este:

A∆ = - 0 – 247 + 247 – 0 =0; A∆ = 0 mm.
Abatera elementului de inchidere:
ε∆ = 1,73 ⋅ 0,01 +1,4 ⋅ 0,06 +1,4 ⋅ 0,06 +1,73 ⋅ 0,01 =
2 2 2 2 2 2 2 2
= 0,0150 = 0,122mm.
Valorile centrale ale dispersiilor elementelor componente ale
lantului de dimensiunii sunt:
εc1 = 0,005; εc2 =0; εc3 =0; εc3 = 0,005.
Valoarea centrala a dispersiei elementului de inchidere ε c∆ se
calculeaza cu relatia:
εi ε∆
εc∆ = ∑( εci + αi ) - α∆ , dar α∆ = 0; relatia devine:
2 2
εi
εc∆ = ∑( εci + αi ); Dupa inlocuire se obtine:
2
εc∆ = 290,005 – 0,3∙0,005) +2(0+0,5∙0,03) =
= 0,01 – 0,003 + 0,006 = 0,013.
Valorile limita ale elementului de inchidere sunt:
A∆max = 0,013 +ε∆/2 = 0,013 +0,061 =0,074mm.
A∆min = 0,013 --ε∆/2 = 0,013 --0,061 = -- 0,048mm.
+0 , 074
In final valoarea elementului de inhidere este: A∆ = 0 −0, 048
155
132 In figura 5.22 este prezentat lantul de dimensiuni pentru
operatia de prelucrare mecanica prin frezare
Fig 5.22 Lant de dimensiuni pentru operatia de frezare
In documentatia tehnologica este prescrisa cota A cu valoarea

A = 85±0,05mm, se cere sa se determine dimensiunea nominala
si toleranta dimensiunii de reglarea sistemului tehnologic la
conditiile de lucru B, astfel ca dimensiunea X sa rezulte la
valoarea X = 46 ± 0,10mm.
Rezolvare:
Intrucat dimensiunile A si B sunt dimensiuni componente ale
lantului de dimensiuni, iar X este dimensiunea de inchidere
ecuatia lantului de dimensiuni este:
A ++AiA
AsA
- (B ++AiB
AsB
) = X ++AiX
AsX
Si dupa desfacerea parantezei rezulta,

A ++AiA
AsA
- B− AiB +AsX
−AsB = X +AiX dupa inlocuire rezulta;
85±0,05 - B − AiB
−AsB = 46 ± 0,10
Valoare nominala: 85--B = 46 → B = 85 – 46 = 39.

Abaterile limita:
+ 0,05 – AiB = 0,1 → AiB = +0,05 – 0,1 = - 0,05.
-- 0,05 – AsB = - 0,1 → AsB = - 0,05+0,1= +0,05
In final dimensiunea de inchidere are valoarea B = 39±0,05mm.
156
5.7 Rezolvarea problemei inverse a lantului de dimensiuni
Problema inversa a lantului de dimensiuni, mai este
numita si problema de proiecrare, dar in mod practic este o
problema tehnologica, ce trebuie sa se rezolve corespunzator cu
conditiile concrete de realizarea a pieselor si produselor.
Problema inversa a lantului de dimensiuni se poate rezolva
prin metodele urmatoare:
1 metoda tolerantei medii;
2 metoda sortarii pe grupe de dimensiuni sau a
asamblarii selective;
3 metoda reglarii;
4 metoda ajustarii.
5.7 1.Metoda tolerantei medii
In figura 5.23 este prezentata o parte din ansamblul unui

reductor al carui lant de dimensiuni este prezentat in figura 5.24.
Fig .5.23 Ansamblu unui reductor
157
Fig 5.24 Lantul de dimensiuni al reductorului
133 Se cere sa se determine tolerantele si abaterile limita ale
dimsnsiuilor primare, astfel ca, prin asamblarea neselectiva a
pieselor componente, dimensiunea de inchidere sa rezulte la
+0 , 5
valori intre limitele prescrise, respectivla RB = 15 −0 , 3 mm;
Se cunosc urmatoarele valori nominale ale dimensiunilor
primare:
NB1 = 140mm; NB2 = 60mm; NB3 = NB5 = 10mm
si NB4 = 165mm.
Rezolvare:
Se presupune ca dimensiunile primare sunt egale ca valoare
nominala 9NB3 = NB5 = 10mm) ca importanta functionala si ca
dificultate tehnologica de realizare, tolerantele lor sunt egale
intre ele si egale cu o toleranta medie calculata cu relatia:
TRB 0,8
TBj = = 0,16mm.
n −1 5
Aceasta toleranta poate fi considerata doar ca valoare
orientativa, si in consecinta, pentru fiecare dimensiune primara,
in functie de marimea ei, la importanta pe care o are in lant (sau
in asamblare) si mai ales de dificultatile tehnologice de realizare,
se stabileste o toleranta corespunzatoare, mai mare, eventual
egala sau mai mica decat toleranta medie. Pentru lantul de
dimensiuni din problema se stabilesc urmatoarele valori ale
tolerantelor:
TB1 = TB4 = 0,24mm; TB2 = 0,16mm; TB3 = TB5 = 0,08mm.
In ce priveste valorile abaterilor limita, respectiv pozitiile
tolerantelor fata de valorile nominale ale dimensiunilor primare
158
se recomanda urmatoarea solutie, rezultata din relatiile
fundamentale ale lantului de dimensiunii;
- pentru tolerantele dimensiunilor primare maritoare se
stabileste o pozitie identica cu pozitia tolerantei dimensiunii de
inchidere ( in aceeasi proportie deasupra, dedesubtul sau de o
parte si alta a liniei zero);
- pentru tolerantele primare reducatoare, se stabileste o pozitie
exact inversa pozitiei tolerantei dmensiunii de inchidere.
In exemplul analizat, toleranta dimensiunii de inchidere se afla
in proportie de 5/8 deasupra liniei zero si 3/8 dedesubtul liniei
zero. Ca urmare, dimensiunile primare cu toleranta si
abaterilevlimita vor fi (dimensiuni maritoare sunt B 1 si B2, si
dimensiunii reducatoare B3, B4 si B5). Aceste dimensiunii au
urmatoarele valori:
+0 ,15 +0 , 09
B1 = 140 −0, 09 mm; B2 = 60 −0 , 05 mm;
+0 , 03 +0 , 09
B3 = B5 = 10 −0, 05 mm; B4 = 165 −0,15 mm.
Facandu – se verificarea cu relatiile ( 5.9 si 5.10, AsRB, si AiRB) se
constata ca abaterile au fost au fost corect determinate.
Determinare tolerantelor se poate face si probabilistic.astfel
presupunand ca tolerantele dimensiuilor primare sunt egale intre
ele se poate scrie:
TRB 0,8
TBj = = = 0,36mm
n −1 5
In acest caz, dimensiunile primare, cu toleranta si abaterile
limita sunt:
+0 , 35 +0 , 21
B1 = 140 −0, 21 mm; B2 = 60 −0, 03 mm;
+0 , 06 +0 , 21
B3 = B5 = 10 −0 ,10 mm si B4 = 165 −0 ,35 mm.
Rezolvarea probabilistica, este evident, mai convenabila din
punct de vedere tehnologic, dar poate fi luata in considerare
numai daca procesul de realizare ale dimensiunilor primare este
bine pus la punct. In productia de serie mare si masa se poate
aplica cu usurinta metoda tolerantei medii.
159
5.7.2. Metoda sortarii pe grupe de dimensiuni sau a
asamblarii selective (cu exemple)
Aceasta metoda este foarte eficinta din punct de vedere
economic se aplica in cazurile cand toleranta dimensiuni de
inchidere este mica sau foarte mica.
134 Se va considera, pentru intelegerea metodei, urmatorul
φ 50 0+0, 007
exemplu: ajustajul cu strangere Ф50
H4
n4 = prezentat
φ 50 ++00,, 024
017
schematic in fig. 5.25.
μ 24
Td
17
+ 7
TD
0
--
Η4
Fig. 5.25 Ajustajul cu strangere Ф50 n
4
Rezolvare:
Dimensiunile primare sunt: diametrul alezajului si diametrul
arborelui iar dimensiunea de inchidere este strangerea care
rezulta.
Tolerantele celor doua diametre sunt TD = Td = 0,007mm.
In continuare se calculeaza srangera maxima si minima.
Smax = as – Ai = 0,024 – 0 = 0,024mm
Smin = ai – As = 0,017 – 0,007 = 0,010mm,
160
si toleranta teoretica a strangeri este:
T s = Smax - Smin = 0,024 – 0,010 = T D + Td = 0,007+0,007 =
0,014 mm.
Tolerantele celor doua diametre sunt atat de mici, incat
respectarea lor prin procedeele de prelucrare obisnuite este
foarte dificila si neeconomica. De aceea se recomanda marirea
tolerantelor de executie de n ori care vor fi:
TDec = n ∙TD si Tdec = n ∙ Td.
Pentru n = 6 se obtin tolerantele economice Fig 5.26
Fig.5.26 Tolerantele economice si grupe de sortare cand TD = Td
TDec = Tdec = 6 ∙ 0,007 = 0,042mm.

Se recomanda ca poxitia tolerantelor marite (economice) sa se
stabileasca pornind de la pozitia tolerantelor initiale astfel ca, in
final, strangerile initiale sa ramana neschimbate.
Astfel, pe desenele de executie separate ale alezajului si
arborelui se vor prescrie:
- pentru alezaj : Ф50 0+0, 042 mm.
161
+0 , 059
- pentru arbora: Ф50 +0, 017 mm.
Dupa prelucrarea pieselor si realizarea diametrelor conform
tolerantelor economice, alezajele si arborii se masoara bucata cu
bucata si, dupa dimensiuni se impart in 6 grupe, numite grupe
de sortare, care se numeroteaza de la 1 la 6, in aceeasi ordine la
arbori ca si la alezaje.
Prima grupa de alezaje cuprinde toate alezajele cu diametrele
efective intre 50,000 si 50,007mm; a doua grupa va cuprinde
alezajele cu diametre efective intre 50,007 si 50,014mm s.a.m.d,
conform figurii 5.26. Prima grupa de arbori va cuprinde arborii
cu diametre efective itre 50,017 si 50,024mm; a doua grupa va
cuprinde arborii cu diametre efective intre 50,024 si 50,031mm
s.a.m.d. (vezi fig5.26)
Asamblarea se va efectua astfel: alezaje din grupa 1 cu arbori
din grupa 1, alezaje din grupa 2 cu arbori din grupa 2 s.a.m.d. Se
vor obtine aceleasi strangeri limita si aceasi toleranta a
ajustajului (strangeri) egale cu cele prescrise initial:
Smax1 = as1 – Ai1 = 0,024 – 0 = 0,024mm;
Smin1 = ai1 – As1 = 0,017 – 0,007 = 0,010mm;
Ts1 = Smax1 - Smin1 = 0,024 – 0,010 = TD + Td = 0,007+0,007
= 0,014 mm;
--------------------------------------------------------
Smax6 = as6 – Ai6 = 0,059 – 0,035 = 0,024mm;
Smin6 = ai6 – As6 = 0,052 – 0,042 = 0,010mm;
Ts6 = Smax6 - Smin6 = 0,024 – 0,010 = TD6 + Td6 =
0,007+0,007 = 0,014 mm.
φ 50 0+0, 011
135 Se considera ajustajul cu strangere Ф50
H5
n4 = fig
φ 50 ++00,,024
017
5.27
162
μ 24
Td
17
+ 11
TD
0
--
Η5
Fig 5.27 Ajustajul cu strangere Ф50 n
4
Daca se mareste fiecare toleranta de 6 ori se obtine ajustajul din

figura 5.28.
5.28 Tolerantele economice si grupe de sortare cand TD > Td.

Toleranta integrala a strangerii pentru toate asamblarile din
grupele 1---6 este egala cu diferenta dintre cea mai mare
strangere maxima (Smax max ) si cea mai mica stangere minima
163
(Smin min ). Tstot = Smax max - Smin min = 0,024 – (0,014) =
0,038mm
sau
Tstot = Smax1 - Smin1 + 5(TD -- Td.)
Tstot = Smax2 - Smin2 + 5(TD -- Td.)
-----------------------------------------
Tstot = Smaxi - Smini + (n-1)(TD -- Td.)
Dupa efectuarea calculelor se obtin valorile strangerilor limita la
sortare ce sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Grupele de Smaxi (mm) Smini (mm) Tsi ( mm)
sortare
1 0,024 0,006 0,018
2 0,020 0,020 0,018
3 0,016 - 0,002 0,018
4 0,012 - 0,006 0,018
5 0,008 - 0,010 0,018
6 0,004 - 0,014 0,018
Pentru cazul general,tinand seama de faptul ca
Smaxi - Smini = TD +Td, pentru orice fel de ajustaj, se poate scrie:
- cand TD >Td:
Taj.tot = TD + Td + (n-1) (TD -- Td);
- cand Td >TD:
Taj.tot = TD + Td + (n-1) (Td – TD);
Deci toleranta totala a ajustajului este cu atat mai mare fata de
cea prescrisa initial, cu cat numarul n al grupelor de sortare este
mai mare.
136 Se considera lantul de dimensiuni :

32±0,284 = 15±0,071 -- 18±0,071-- 5±0,071±400,071
Rezolvarea prin metoda selectiva sau a sortari prevede ca
tolerantele elementelor componente sa fie egale, cea ce este si
deci sunt indeplinite conditiile sortari.
164
Se adopta o majorare a tolerantelor de 3 ori si in acest caz
ecuatia lantului devine:
32±0,852 = 15±0,213 -- 18±0,213 -- 5±0,213 + 40±0,213.
Se constituie astfel urmatoarele grupe de asamblare;
Grupa I: 15±0,071; 18±0,071; 5±0,071; 40±0,071.
Grupa II: 15,071±0,071; 18,071±0,071; 5,071±0,071; 40,071±0,071.
Grupa III: 15,142±0,071; 18,142±0,071; 5,142±0,071; 40,142±0,071.
Prn urmare se obtin ecuatiile lantului de dimensiuni
pentru cele trei grupe de dimensiuni:
Grupa I
32±0,284 = 15±0,071-- 18±0,071-- 5±0,071 +40±0,071;
Grupa II:
32±0,284 =15,071±0,071--18,071±0,071--5,071±0,071+ 40,071±0,071;
Grupa III:
32±0,284 = 15,142±0,071 --18,142±0,071-- 5,142±0,071+40,142±0,071.
137 Fie de rezolvat problema 130 privind lantul de dimensiuni

al unui angrenaj melcat prin metoda asamblari selective sau a
sortarii: Astfel trebuiesc rezolvate urmatoarele calcule:
0+1,01 = --14±0,1 +4±0,15 +33±0,15 +16+0,5 +2-0,1 +16+0,5 -10±0,15 –
(3—0,1) --44±0,1 –0,01.
Din ecuatia lantului se observa ca nu sunt indeplinite unele
conditii de rezolvare prin metoda asamblarii selective in sensul
ca tolerantele elementelor nu sunt egale. De aceea se determina
o toleranta medie penru toate elementele lantului de dimensiuni
si se realizeaza conditia ca toleranta elementului de inchidere sa
fie egala cu suma tolerantelor elementelor componente ale
lantului. Dupa efectuarea modificarulor necesare pentru
realizarea conditiei de aplicare a metodei de asamblare selectiva,
se obtine:
0 0+0,1 = --14 0+0, 01 + 4 0+0, 01 +33 0+0, 01 +16 0+0, 01 +2 0+0, 01 +16 0+0, 01 --10
+0 , 01
0 --3 0+0, 01 --44 0+0, 01 --0,01 0+0, 01 .
Se majoreaza tolerantele elementelor componente de de doua ori
si se obtine eciatia:
165
0 00, 2 = --14 00, 02 + 4 00, 02 +33 00, 02 +16 00, 02 +2 00, 02 +16 00, 02 --10 00, 02
---3 00, 02 --44 00, 02 --0,01 00, 02 .
Pentru mentinera preciziei elementului de inchidere se
constituie urmatoarele grupe de dimensiuni.
Grupa I: 0 0+0,1 = --14 0+0, 01 + 4 0+0, 01 +33 0+0, 01 +16 0+0, 01 +2 0+0, 01
+16 0+0, 01 --10 0+0, 01 --3 0+0, 01 --44 0+0, 01 --0,01 0+0, 01 .
Grupa II: 0 0+0,1 = --14,01 0+0, 01 + 4,01 0+0, 01 +33,01 0+0, 01 +16,01
+0 , 01
0 +2,01 0+0, 01 +16,01 0+0, 01 --10,01 0+0, 01 --3,01 0+0, 01 --44,01 0+0, 01
--0,02 0+0, 01 .
5.7.3. Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda reglarii
Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda reglarii se

realizeaza prin folosirea unor compensatori fixi si compensatori
mobili.
166
Fig 5.29 Lant de dimensiuni cu compensaror fix.
Compensatori fixi pot fi: inele, saibe, garnuturi, bucse etc
In figura 5.29 este prezentat, drept compensaror, un inel cu
dimensiunea C fixat pe arbore, cu ajutorul careia dimensiunea
RB din lantul de dimensiuni este redusa la o valoare efectiva
cuprinsa intre lomitele prescrise.
In figura 5.30 este prezentat un compensator mobil periodic
Fig.5.30 Lant de dimensiuni cu compensator mobil periodic
format din piulita conica 3, cu ajutorul careia, periodic, se

regleaza jocul dintre filetul bucsei 2 si filetul surubului
micrometric 1.
Metoda reglarii cu compensator fix se aplica atuci cand
tolerantele componente ale lantului sunt asezate astfel incat prin
marimea lor rezulta totdeauna o marime a valorii maxime a
elementului de inchidere.
Ecuatia lantului de dimensiuni in acest caz este:
167
A∆max = [( A1 + T1)+----+(Am +Tm)] – [(Am+1 – Tm+1) +---+(An-1 –
Tn-1)]
A∆min = [( A1 + A2 +--+Am)] – [(Am+1 + Am+2 + -- +An-1)].
In cazul majorari tolerantelor elementelor lantului, din motive
economice, se obtine o noua valoare maxima A’∆max a
elementului de inchidere:
A’∆max = = [( A1 + T’1)+----+(Am +T’m)] – [(Am+1 – T’m+1) +---+

(An-1 –T’n-1)]
unde:
T’1 >T1; T’2 > T2; T’3 > T3; ......T’n-1 >Tn-1
n −1
Noua toleranta T’∆ = A’∆max - A’∆min = ∑T

i =1
i
'
.
Excesul de toleranta T’∆ - T∆ = Tҝ se poate inlatura prin folosirea
unei piese, numita compensator fix, care se intruduce in lantul de
dimensiuni. In acest caz este necesara determinarea numarului
de trepte n, care este dat de relatia:
TΛ' − T∆
n=
T∆
Treptele acestor compensatori ficsi sunt de marimi date de scara
aritmetica a valorii T∆, adica:
T∆; 2 T∆; 3 T∆; ...n T∆ .
Dupa determinarea marimii tolerantei in exces T ҝ se ia
compensatorul fix al celei mai apropiate trepte de dimensiunii si
se introduce in lantul de dimensiunii.
In cazul cand curba de repartitie dimensionala a elementului
de inchidere la majoritatea tolerantelor componente este de
natura curbei Gauss, numarul elementelor compensatoare din
fiecare treapta trebuie sa fie proportional cu suprafata
corespunzatoare.
In tabelul de mai jos sunt calculate procentele elementelor de
compensare corespunzatoare fiecarei trepte, in ipoteza unei
168
curbe de repartitie normala, pentru un numar de trepte cuprinse
intre 1 si 5.
Tabelul 5.2
Marimile compensatorilor, intervalul de utilizare si procentul
elementelor de compensare, cand numarul treptelor variaza intre
1...5
Marimea Numaru Marimile Intrvalul Procentul
tolerantei l corespunzatoar de elementulu
elementulu treptelor e Ec utilizare i de reglare
i de din
inchidere campul de
dispersie
T∆ = 3s 1 Ec = 3s 3...6s 50
(s= abatere
medie
patrativa)
T∆ = 2s 2 Ec1= 2..4s 2..4s 68
Ec2= 4..6s 4..6s 16
3 3 Ec1=3/2s 3/2..3s 43,3
T∆ = 2
s
Ec2= 3s 3.. 9/2s 43,3
Ec3= 9/2s 9/2... 6s 6,7
6 4 Ec1=6/5s 6/5..12/5s 24
T∆ = 5
s
Ec2= 12/5s 12/5..18/5 45
Ec3= 18/5s s 24
Ec4= 24/5s 18,5..24/5 3,5
s
24/5..6s
T∆ = s 5 Ec1= s 1..2s 13,78
Ec2= 2s 2..3s 34
Ec3= 3s 3..4s 34
Ec4= 4s 4..5s 13.75
Ec5 = 5s 5..6s 2,25
169
138 Se considera lantul de dimensiuni:
+0 , 01 +0 , 01 +0 , 01
18+0,13 =10 0 +15 0 + 20 0 − (12 +0,05 ) − (15 −0, 05 ) = (10+15+20-
0 0
12-15)+0,01+0,01+0,01+0,05+0,05.
T∆ = T1 +T2 +T3 +T4+ T5 adica
0,13 =0,01+0,01+0,01+0,05+0,05
A∆max =18,13mm; A∆min = 18,00mm
Se majoreaza tolerantele elementelor componente astfel:
T1 = 0,04; T2 = 0,04; T3 = 0,04; T4 = 0,2; T5 =0,2
T’ =0,52.
A∆max = 18,52; A∆min = 18mm.
Valoarea tolerantei in exces: Tҝ = T’∆ - T∆ =0,52 –0,13=0,39mm.
TΛ' − T∆ .0,39
Numarul treptelor de compensare: n = = 0,13 =3.
T∆
Campul de imprastiere sau amplitudinea variatiei dimensionale a
tolerantei elementului de inchidere: W =4T∆.
Marimile dimensionale ale treptelor de reglare:
Ec1 = T∆ = 0,13mm;
Ec2 = 2T∆ = 0,26mm;
Ec3 = 3T∆ = 0,39mm.
Intervalul de utilizare a elementelor de compensare, cand
toleranta elementului de inchidere variaza intre:
T∆ .. 2T∆ (0,13 ..0,26mm) se foloseste elementul de reglare de
0,13mm.
2T∆ .. 3T∆ (0,26..0,39mm) se foloseste elementul de reglare de
0,26mm.
3T∆ .. 4T∆ (0,39..0,52mm) se intrebuinteaza elementul de reglare
de 0,39mm.
Valorile procentuale ale elementelor de compensare din numarul
total al lanturilor de asamblareconform tabelului anterior sunt
urmatoarele:
Ec1 = 0,13mm reprezinta 43,3%;
170
Ec2 = 0,26 mm reprezinta 43,3%;
Ec3 = 0,39 mm reprezinta 6,7%.
In ipoteza unui numar de 120 de lanturi de dimensiuni sunt
necesare urmatoarele elemente de compensare:
pentru Ec1 = 0,13 mm sunt necesare 52 buc;
pentru Ec3 = 0,39 mm sunt necesare 8 buc.
139 Se considera lantul de dimensiuni

0 0+0,35 = 35 0+0,1 − 30 0+0,05 + 5 0+0,1 −10 +0,1
Rezolvare
T∆ = 0,35mm.
Majorandu-se tolerantele elementelor componente, se
obtine ecuatia:
35 0+0,6 −30 0+0,3 + 5 0+0,3 − 10 0+0,3 = 0 0+1,35 . de unde T’∆ = 1,35mm.
Toleranta in exces are valoarea;
Tҝ = T’∆ - T∆ =1,35 -0,35 = 1mm.
Numarul treptelor elementelor de compensare se determina prin
relatia:
TΛ' − T∆ .1,00
n= = 0,35 = 3.
T∆
Valorile dimensionale ale treptelor de compensare sunt:
Ec1 = T∆ = 0,35mm;
Ec2 = 2T∆ = 0,70mm;
Ec3 = 3T∆ = 1,05mm.
*Intervalele de utilizare a elementelor de compensare se
determina astfel:
Cand T’∆ variaza intre 0,35... 0,70 mm, se foloseste ellementul
de compensare Ec1;
de compensare Ec2;
de compensare Ec3.
*Valorile procentuale ale elementelor de compensare
171
se determina cu ajutorul datelor din tabelul 5.2.
Ec1 = 0,35mm, deci reprezinta 43,3%;
Ec2 = 0,70 mm, reprezinta deci 43,3%;
Ec3 = 1,05 mm, deci reprezinta 6,7%.
Considerand ca numarul lanturilor de dimensiuni ce
urmeaza a se asambla este de 150, numarul elementelor de
compensare va avea valorile:
pentru Ec3 = 1,05 mm sunt necesare 10 buc.
5.74. Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda ajustari

5.7.4.1 Indicatii teoretice
Aceasta metoda presupune schimbarea valorii uneia din
dimensiunile primare prin prelucrare suplimentara(ajustare) a
unei suprafete de contact.
Fig 5.31 Rezolvarea problemei inverse a lantului de dimensiuni

prin metoda ajustarii
172
In figura 5.31 este prezentat un subansamblu, in care brida 1 are
rolul de a impiedica deplasarea saniei 2 pe verticala.
Dimensiunea RB are valori cuprinse intre 0,3 si 0,5 mm, conform
conditiilor tehnice prescrise. Cand este necesara ajustarea se pot
ivi urmatoarele situatii:
Jocul dintre brida 1 si sania 2 este mai mic decat 0,3mm, si
atunci trebuie rectificata suplimentar suprafata M; in aceasta
situatie se micsoreaza dimensiunea primara reducatoare B4;
Daca jocul dintre brida 1 si sania 2 este mai mare de 0,5mm,
trebuie prelucrata suprafata N a bridei; astfel se micsoreaza
dimensiunea primara maritoare B2.
Avantajul acestei metode il constituie realizarea la precizia
ceruta a dimensiuni de inchidere R B; in scimb executia necesita
calificare inalta a operatorului uman, si exclude
interscimbabilitatea la montaj, cea ce prezinta un dezavantaj.
De aceea pentru executarea elementelor lantului de
dimensiuni in conditii mai economice, se majoreza tolerantele
tolerantele elementelor componente, cea ce duce la o majorare a
tolerantei elementului de inchidere. Aceasta teorie se traduce in
practica astfel:
T’∆ = T’1 +T’2 +.... T’n-1. in care
T’1, T’2 ,.... T’n-1 sunt tolerantele majorate ale elementelor
componente;
T’∆ este toleranta majorata a elementului de inchidere.
Cu ajutorul unui compensator fix se elimina toleranta in axces
Tҝ = T’∆ - T∆, in scopul aducerii tolerantei elementului de
inchidere la valoarea sa admisibila T∆. Pentru eliminarea
tolerantei in exces i se mareste valoarea nominala a elementului
compensator cu valoarea tolerantei in exces; daca valoarea
nominala a elementului compensator este Ac, in vederea ajustari
va avea o noua valoare nominala:
A 'c = Ac + Tҝ
Determinarea tolerantei in exces se obtine din relatiile
urmatoare:
T '∆ = A∆' max − A∆' min
173
T∆ = A∆max - A∆min
Tҝ = T’∆ - T∆ = A’∆max—A’∆min – (A∆max - A∆min), sau
Tҝ = A’∆max - A∆max - A∆min - A’∆min.
Marimea valorii nominale a elementului de inchidere cu
intreaga valoare a tolerantei in exces nu este totdeauna necesara;
de aceea determinarea valorii nominale a elementului de
compensare se face prin metoda valorilor limita a elementului
de inchidere.
Cazurile de rezolvare a lantului de dimensiuni prin aceasta
metoda sunt:
* Cazul I Se considera urmatorul lant de dimensiuni:
A∆(RB) = (A1 + A2 + ....+Am) – (Am+1 + ....+An-1)
* cand elementul de compensare se ia din ramura de inchidere
valoarea nominala a elementului compensator este:
A 'c = Ac + ( A∆ max − A∆ max ).
* cand elementul de compensare Ac se ia din ramura de baza
(A1, A2,...Am), valoarea nominala a elementului compensator
este:
A 'c = Ac + ( A∆ min − A∆' min ).
Toleranta in exces se scote de pe elementul compensator
printr – o operatie mecanica (srtunjire, rectificare, pilire etc)
Dupa modul de amplasare a tolerantelor la elementele
lantului de dimensiuni si dupa pozitia elementului de
compensare, se determina noua valoare nominala a acesteia in
vederea ajustari. Se disting 5 metode de rezolvare:
1: * A∆max = A∆ + TA1 +TA2; (Fig 5.32)
A1
A2 A∆
174
Fig 5.32
A '
= A∆ + T A1 + ∆T A1 + T A 2 + ∆T A 2 ;
∆ max
'
A ∆max - A∆max = ∆TA1 +∆TA2.
A∆min = A’∆min.
Astfel:
Daca elementul de compensare este A1, nu este nevoie de o
majorare a valorii nominale, reducerea elementului de inchidere
se efectueaza prin ajustare pentru indepartare surplusului de
material.
Daca elementul de compensare este A 2, atunci noua sa
valoare nominala este:
A’2 = A2 +∆TA1 + ∆TA2.
2: ** A’∆max = A∆max; (Fig 5.33)

A1
A2 A∆
Fig.5.33
A∆min = A∆ – T A1 – TA2 ;
A’∆min = A∆ – T A1 – ∆TA1 – TA2 - ∆TA2 ;
A∆min – A’∆min = ∆TA1 - ∆TA2 .
De unde:
Cand elementul de compensare este A 2, noua valoare
nominala ramane aceeasi, marimea valorii minime a elementului
de inchidere se face prin ajustarea directa a elementului de
compensare.
Daca elementul de compensare este A1, pentru marimea
valorii minime a elementului de inchiderese obtine o noua
valoare a dimensiuni nominale:
175
A’1 =A1 +∆TA1 +∆TA2.
3 *** Valorile maxime ale elementului de inchidere sunt”

A∆max = A1 – A2 +TA2 (fig 5.34)
A1
A2 A∆
Fig 5.34
A’max = A1 – A2 + TA2 +∆TA2
A’∆max - A∆max = ∆TA2.
Se disting doua situatii:
Daca elementul de compensare este A 1 pentru reducerea cu
TA2 a elemetului de inchidere nu este necesara majorarea valorii
sale nominale’ aceasta reducere se efectueaza direct prin
ajustarea elementului de compensare.
Daca elementul de compensare este A2, atunci valoarea
nominala majorata in scopul reducerii elementului de inchidere
va fi:
A’2 = A2 + ∆TA2.
Valorile minime ale elementului de inchidere sunt:
Amin = A1 – TA1 – A2
A’∆min = A1 – TA1 - ∆TA1– A2
A∆min – A’∆min = ∆TA1.
Daca elementul de compensare este A2, atunci marimea
valorii elementului de inchidere se face prin ajustarea directa
fara majorare a valoriinominale a elementului
Daca elementul de compensare este A1, valoarea nominala se
va majora cu ∆TA1, deci: A’1 = A1 + ∆TA1.
176
4 **** A∆max = A1 +TA1 – A2 (Fig 5.35)
A1
A∆
A2
Fig 5.35
A’∆max = A1 +TA1 +∆TA1 – A2.
A’∆max - A∆max = ∆TA1.
Daca elementul de compensare este A 1, reducerea valorii
elementului de inchidere se face prin ajustare directa, fara
majorarea valorii nominale a acestui element de compensare.
In cazul cand elementul de compensare este A 2, reducerea
elementului de inchidere se face prin majorarea elementului
compensator, ce are urmatoarea valoare nominala:
A’2 = A2 + ∆TA1.
Valorile minime ale elementului de inchidere vor fi:
A∆min = A1 – A2 – TA2
A’∆min = A’1 – A2 – TA2 - ∆TA2 de unde:
A∆min – A’∆min = ∆TA2.
Cand elementul de compensare este A2, marimea valorii
elementului de inchidere se face prin ajustarea directa a acestui
element.
Daca elementul de compensare este A 1, posibilitatea maririi
valorii elementului de inchidere se face prin majorarea valorii
nominale a acestui element astfei incat
A’1 = A1 + ∆TA2.
T  T 
5 ***** A∆max = A1 + 2A1 −  A2 − 2A2  (fig5.36)
 
177
A1
A∆
A2
Fig 5.36
T ∆T  T ∆T 
A’∆max = A1 + 2A1 + 2A1 −  A2 − 2A 2 − 2A2  de unde
 
∆T A1 ∆T A 2
A’∆max - A∆max = + .
2 2
Cand elementul de compensare este A1, reducerea
elementului de inchidere se face prin ajustare directa, fara
majorarea valorii nominale a elementului de compensare.
Daca elementil de compensare este A2 valoarea nominala a
acestuia se majoreaza, obtinandu – se expresia:
∆T A1 ∆T A 2
A’2 = A2 + + .
2 2
Valorile minime ale elementului de inchidere sunt:
T  T 
A∆min = A1 − 2A1 −  A2 + A 2  ;
2 

T ∆T  T ∆T 
A ∆ min = A1 − 2A1 − 2A1 −  A2 + 2A 2 + 2A2  ;
'
de unde
 
∆T A1 ∆T A 2
A∆min – A’∆min = + .
2 2
Cand elementul de compensare este A 2, marirea
elementului de inchidere se face direct asupra acestui element,
fara majorarea valorii lui nominale.
Daca elementul de compensare este A1, noua valoare
nominala majorata este:
∆T A1 ∆T A 2
A’1 = A1 + + .
2 2
5.7.4.2.Probleme rezolvate
178
15 0 +10 0 − (5 −0,01 ) − ( 20 −0,01 ) = A∆
+0 , 05 +0, 01 0 0
Rezolvare. Se calculeaza:
A∆max = 15,05 + 10,01 – 4,99 – 19,99 = 0,08mm;
A∆min = 15 – 10 – 5 – 20 = 0.
Reprezentarea grafica a lantului este redata in figura 5.37
A1
A∆
A2
Fig 5.37
Se majoreaza tolerantele elementelor componente ale
lantului si rezulta:
+0 ,15
15 0 +10
+0 ,15
− (5 0−0 ,3 ) − ( 20 0−0 ,5 ) = A∆'
A’∆max = 15,15 + 10,15 – 4,70 – 19,5 =1,1 mm;
A∆min = 15 + 10 – 5 – 20 = 0 mm.
Tҝ = A’∆max - A∆max = 1,1 – 0,08 = 1,02 mm.
Daca se ia A1 ca element compensator, reducera elementului
de inchidere de la A’∆max = 1,1 mm la A∆max = 0,08 mm se face
prin indepartarea surplusului de material de 1,02 mm prin
prelucrare mecanica fara schimbarea valorii sale nominale
initiale.
* Din ramura de baza A 1 fac parte elementele 15 0+0,15 si10 0+0,15 .
Unul din aceste elemente poate fi luat ca element de
compensare. In cazul cand se ia dimensiunea 15 0+0,15 ,
dimensiunea acestuia variaza cu toleranta in exces, care este
cuprinsa intre 0 si 1,02 mm.
In concluzie, dimensiunea elementului de compensare poate fi
cuprinsa intre 15,15 si 14,13 mm, dupa valoarea tolerantelor in
exces care variaza intre 0 si 1,02 mm.
179
* daca elementul de compensare se ia in ramura de intoarcere
0
a lantului de dimensiuni, si anume elementul 20 −0, 01 mm , pentru
reducerea elementului de inchidere, valoarea nominala a acestui
element se majoreaza cu toleranta in exces.
A’c = Ac + Tҝ = 20 + 1,02 = 21,02 mm.
141 Se considera lantul de dimensiuni

18 −0,01 +15 −0, 05 − (16 0 ) − (15 0 ) = A∆
0 0 +0 , 01 +0 , 02
Rezolvare . Se calculeaza:
A∆max = 18 + 15 – 16 – 15 = 2 mm.
A∆min = 17,99 + 14,95 – 16,01 – 15,02 = 1,91 mm.
Reprezentarea grafica este in figura 5.38
A1
A2 A∆
Fig. 5.38
Se majoreaza tolerantele elementelor componente de 4 ori.
Ecuatia lantului de dimensiuni capata forna urmatoare:
18 −0,04 +15 −0, 20 − (16 0 ) − (15 0 ) = 2 −0,36
0 0 +0 , 04 +0 , 08 0
A’∆max = 2 mm.
A’∆min = 1,64 mm.
A’∆max = A∆max = 2 mm
A∆min - A’∆min = 1,91 – 1,64 = 0,27 mm.
Se adopta ca element de compensare un element din ramura
de intoarcere A2. Pentru marimea valorii minime a elementului
de inchidere nu este necesara majorarea valorii sale nominale,
deorece prin prelucrare mecanica se efectueaza indepartarea
tolerantei in exces de 0,27 mm.
180
Daca se adopta ca element de compensare un element din
ramura de baza, fie de exemplu 15, valoarea nominala a acestuia
se majoreaza cu toleranta in exces, 0,27 mm, si se obtine:
A’c = 15 + 0,27 = 15,27 mm.
142 Lantul de dimensiuni are urmatoarea ecuatie:

35 −0,002 +58 −0,002 + 120 −0, 004 − ( 213 −0,012 ) = 213 −0,008 − ( 213−0,012 ) = A∆
0 0 0 0 0 0
Rezolvare;
A∆max = 213 – 212,988 = 0,012 mm;
A∆min = 212,992 – 213 = - 0,008 mm.
Reprezentarea grafica este in figura 5.39
A1
A2 A∆
Fig. 5.39
Dupa efectuarea maririi tolerantelor elementelor componente de
trei ori se obtine urmatoarea ecuatie a lantului de dimensiuni:
35 −0, 006 +58 −0,006 + 120 −0, 012 − ( 213 −0,036 ) = A∆
0 0 0 0 '
A’∆max = 213 - ( 213 −0,036 ) = 213 – 212,964 = 0.036 mm

0
A’∆min = 34,994 + 57,994 + 120,988 – 213 = - 0,024 mm

A’∆max - A∆max = 0,036 – 0,012 = 0,024 mm;
A’∆min - A∆min = - 0,024 – ( - 0,008) = - 0,016 mm.
Daca se alege compensatorul din ramura de baza si anume : A c =
120 mm, reducerea valorii maxime a elementului de inchidere cu
valoarea 0,024mm se face pe baza acestui element fara a i se
majora valoarea nominala. Pentru reducerea valorii minime a
elementului de inchidere de la 0,024 la 0,08 mm pe seama unui
element al ramurii de baza Ac = 120 mm, se ajusteaza elementul
de compensare.
181
Daca se alege ca element de compensare A2 se intalnesc
urmatoarele situatii:
* pentru reducerea valorii maxime a elementului de
inchidere cu marimea 0,024 mm, valoarea nominala a
elementului de compensare se va majora astfel:
A’c2 = Ac + ∆TA1 = 213 + 0,024 = 213,024 mm;
* pentru reducerea valorii minime a elementului de inchidere
pe seama elementului A2 se majoreaza valoarea nominala:
A’c2 = 213 + 0,010 = 213,010 mm.
143. Se considera lantul de dimensiuni:

12 0+0,005 +18 0+0,005 + 10 0+0,001 − ( 35 0+0,005 ) = A∆
Reprezentarea grafica a lantului este in figura 5.40
Se calculeaza:
A∆max = 12,005 + 18,005 + 10,001 – 35 = 5,011 mm;
A∆min = 12 + 18 + 10 – 35,005 = 4,995 mm.
A1
A∆
A2
Fig 5.40.
Din motive economice se majoreaza tolerantele elementelor
componente de patru ori se obtine:
12 0+0,020 +18 0+0,020 + 10 0+0,004 − ( 35 0+0,020 ) = A∆'
A’∆max = 12,020 + 18,020 + 10,004 – 35 = 5,044 mm;
A’∆min = 12 + 18 +10 – 35,020 = 4,98 mm.
A’∆max - A∆max = 5,044 – 5,011 = 0,033 mm
A∆min - A’∆min = 4,995 – 4,980 = 0,015 mm.
Pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere
de la 5,044 la 5,011mm se actioneaza durect asupra elementului
182
de compensare daca acesta este din ramura de baza, fie de
exemplu dimensiunea de 10mm
Pentru marirea valorii minime a elementului de inchidere de
la 4,98 la 4,995, se majoreaza valoarea nominala a elementului
de inchidere din ramura de baza, unde se obtine:
A’c = A + 0,015 = 10 + 0,015 = 10,015 mm.
144 Sa se rezolve urmatorul lant de dimensiuni:

15±0,002 +12±0,002 - 8±0,002 - 19±0,001 = A∆
Reprezentarea grafica a lantului este de forma din figura 5.41
A1
A∆
A2
Fig 5.41
A∆max = 15,002 + 12,002 – 7,998 – 18,999 = +0,007 mm;
A∆min = 14,998 + 11,998 – 8,002 – 19,001 = - 0,007 mm.
Dupa majorarea de patru ori a tolerantelor elementelor
componente se obtine ecuatia noua a lantului de dimensiuni:
15±0,008 +12±0,008 - 8±0,008 - 19±0,004 = A’∆
A’∆max = 15,008 + 12,008 – 7,992 – 19,996 = 0,028 mm;
A’∆min = 14,992 + 11,992 – 8,008 – 19,004 = - 0,028 mm.
Daca se alege elementul de compensare din ramura de
baza, fie valoarea 12. in acest caz pentru reducerea valorii
maxime si minime a elementului de inchidere, se actioneaza
direct asupra elementuluide compensare fara marirea valorii
sale nominale.
Daca se alege ca element de compensare un element din
ramura de intoarcere si anume elementul 19, pentru reducerea
valorii maxime si minime a elementului de inchidere se
183
majoreaza valoarea nominala a elementului de compensare
astfel:
A’c = Ac + 0,021 = 19 + 0,021 = 19,021 mm.

+0 , 001 +0 , 005 ±0 , 005
25 −0,003 +15 −0, 002 + 5 − 45 +−00,,002
004 = A∆
A∆max = 25,001 + 15,005 + 5,005 – 44,996 = 0,015 mm;

A∆min = 24,997 + 14,998 + 4,995 – 45,002 = - 0,012 mm.
Reprezentarea grafica a lantului de dimensiuni este de forma din
figura 5.42
A1
A2
Fig 5.42
Se majoreaza tolerantele elementelor componente, astfel incat
ecuatia lantului de dimensiuni se prezinta sub forma:
+0 , 004 +0 , 010 ±0 , 010
25 −0,006 +15 −0,008 + 5 − 45 +−00,,008
012 = A∆
'
A’∆max = 25,004 + 15,010 + 5,010 – 44,998 = 0,036;

A’∆min = 24,996 + 14,992 +4,90 – 45,008 = --0,030 mm.
Se considera ca element de compensare elementul cu valoarea
de 5 mm din ramura de baza a lantului de dimensiuni:
* pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere
cu valoarea A’∆max - A∆max = 0,036 – 0,015 = 0,021 mm nu este
necesara marirea valorii nominale a acestui compensator,
indepartarea surplusului dimensional efectuandu – se direct din
acest element.
* pentru reducera valorii minime a elementului de inchidere de
la A∆min = 0,030 mm la A∆min = 0,012 mm se ajusteaza direct
elementul de compensare.
184
Cand se alege elementul compensatordin ramura de intoarcere se
obtin urmatoarele rezultate:
* reducera valorii maxime a elementului de inchidere la cea
admisibila se face prin majorarea valorilor nominale ale
compensatorului;
A’c = Ac + (A’∆max - A∆max) = 45 + 0,021 = 45,021 mm
* reducerea valorii minime a elementului de inchidere de la
0,030 mm la 0,012 mm se face prin majorarea valorii nominale a
compensatorului:
45 + 0,018 = 45, 018 mm.
146 Se considera lantul de dimensiuni al angrenajului melcat de

la problema nr 130 si se cere sa se rezolve acest lant prin metoda
ajustarii .
Rezolvare. Se procedeaza dupa cum urmeaza:
A∆ = A2 + A3 +A3 + A4 + A5 +A6 – A1 – A7 – A8 – A9
A∆ = 4±0,15 + 35±0,15 + 16±0,5 + 2-0,1 + 16+0,5 - 14±0,10 - 10±0,15 –
- 3 – 0,10 - 44±0,10.
A∆max = 4,15 + 33,15 +16,5 +2 + 16,5 – 13,9 – 10,85 – 2,9
- 43,9 = + 0,75 mm;
A∆min = 3,85 + 32,85 + 16 + 1,9 + 16 – 14,1 – 10,15 – 3 – 44,01
= - 0,75 mm.
Se majoreaza tolerantele elementelor componente, pentru o
prelucrare mai usoara, ecuatia lantului de dimensiuni find
urmatoarea:
A’∆ = 4±0,3 + 35±0,3 + 16±0,75 + 2-0,5 + 16±0,6 - 14±0,3 - 10±0,3 –
- 3 – 0,40 - 44±0,3.
A’∆max = 4,3 + 33,3 + 16,75 + 2 + 16,6- 13,7 – 9,7 – 2,6 – 43,7 =
+ 3,25 mm;
A’∆min = 3,7 + 32,7 + 15,25 + 1,5 + 15,4 – 14,3 – 10,3 – 3 – 44,3
= - 3,35 mm.
A’∆max - A∆max = 3,25 – 0,75 = 2,50 mm;
A’∆min - A∆min = - 3,35 – (-0, 75) = - 2,60 mm.
185
Reprezentarea grafica a lantului de dimensiuni, notand A b
– ramura de baza si Ai – ramura de intoarcere, este de forma din
figura 5.43.
Ab
Ai
Fig 5.43
Alegand elementul de compensare din ramura de baza, A6 = 16
mm se obtine:
* pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere
elementul de compensare ramane cu aceasi valoare nominala;
* pentru aducerea valorii minime a elementului de inchidere la
valoarea admisibila, valoare nominala a elementului de
compensare va ramane aceeasi.
Daca se alege ca element de compensare A 9 din ramura de
intoarcere a lantului de dimensiuni, atunci reducerea valorii
maxime a elementului de inchidere se va putea obtine prin
majorarea valorii nominale a compensatorului de la 44 mm la
46,5 mm, iar valoarea minima initiala a elementului de inchidere
se va obtine prin majorarea valorii nominale a compensatorului
de la 44 mm la 46,60 mm.
186
6
CALCULUL CU TOLERANTE

La proiectarea proceselor tehnologice, se efectueaza calcule cu
dimensiuni tolerate; de aceea este necesar ca tehnologul, atunci
cand obtine pe cale ocolita anumite dimensiuni -- baza
tehnologica nu coincide cu baza functionala, astfel incat, pana la
urma, piesa sa rezulte la dimensiunile prescrise de proiectant –
calcul cunoscut sub denumirea de ‚schimbarea bazei de cotare”
Metode de calcul utilizate:
* Metoda de maxim si minim
**Adunarea dimensiunilor tolerate
Pentru a intelege aceasta metoda vom considera exemplul
urmator:
+0 , 2 −0 ,1
Fie de adunat dimensiunile: 10 −0,1 si 5 −0, 2 ;
Vom considera valorile maxime si minime ale dimensiunilor,
calculul se face pentru cele 4 posibilitatii existente:
10,2 + 4,9 = 15,1; 9,9 + 4,8 = 14,7;
10,2 + 4,8 = 15,0; 9,9 + 4,9 = 14,8;
Valoarea maxima a dimensiuni rezultate este X ∑max = 15,1,
iar valoarea minima este X∑min = 14,7.
Toleranta rezultata are valoarea:
187
T∑ = X∑max - X∑min = 15,1 – 14,7 = 0,4 mm.
Se observa ca toleranta rezultata este tocmai suma tolerantelor
celor doua dimensiuni: T10 = 0,3mm si T5 = 0,10 mm in care T10
si T5 sunt tolerantele dimensiunilor 10 si 5; Asadar se poate
scrie:
T∑ = ∑Ti (6.1)
In care Ti este toleranta dimensiuni de ordinul i.
Se observa ca este necesar sa se efectueze decat duoa calcule si
anume:
Calculul dimensiunilor maxime si apoi calculul dimensiunilor
minime. Astfel rezulta formula:
X∑max = X1max + X2max (6.2)
X∑min = X1min + X2min (6.3)
sau cu alte cuvinte: in cazul adunarii, dimensiunea rezultata
maxima este egala cu suma tuturur dimensiunilor componente
maxime, iar dimensiunea rezultata minima este egala cu suma
tuturor dimensiunilor minime.
Toleranta rezultata se calculeaza cu formula:
T∑ = X∑max - X∑min (6.4)

+0 , 3 −0 , 3
147 Se dau dimensiunile: 20 −0,1 si 15 −0 , 4 ; sa se efectueze
adunarea acestor dimensiuni prin metoda de maxim si minim:
Rezolvare;
Se aplica formula 6.2 si 6.3 si rezulta:
X∑max = X1max + X2max = 20,3 + 14,7 = 35,0 mm;
X∑min = X1min + X2min = 19,9 + 14,6 = 34,5 mm.
Toleranta rezultata are valoarea:
T∑ = X∑max - X∑min =35 – 34,5 = 0,5 mm sau tloeranta
dimensiunilor: T∑ = T20 +T15 = 0,4 + 0,1 = 0,5 mm.
De fapt toleranta rezultata este egala cu suma tolerantelor
celor doua dimensiuni.
148 Se considera doua dimensiuni cu urmatoarele valori:
40±0,1 si 30±0,2: Sa se efectueze adunarea prin metoda de
maxim si minim.
188
Rezolvare
X∑max = X1max + X2max = 40,1 + 30,2 = 70,3 mm;
X∑min = X1min + X2min = 39,9 + 29,8 = 69,7 mm.
T∑ = X∑max - X∑min = 70,3 – 69,7 = 0,6 mm sau
T∑ = T40 +T30 = 0,2 + 0,4 = 0,6 mm.
6.3 Probleme nerezolvate;

149 Se dau dimensiunile: 50±0,2 si 70±0,3: Sa se efectueze
adunarea prin metoda de maxim si minim si sa se calculeze
toleranta.
150. Dimensiunile ce urmeaza a fi calculate au urmatoarele
+0 , 3 +0 , 4
valori: 80 +0,1 si 60 −0,1 ; Sa se calculeze adunarea si toleranta
***Scaderea dimensiunilor tolerate
In acest caz, al scaderi a doua dimensiuni componente, X 1 – X2,
dimensiunea rezultata maxima X∑max si dimensiunea rezultata
minima X∑min se va calcula astfel:
X∑max = X1max -- X2min (6.5)
X∑min = X1min -- X2max (6.6)
adica, cu alte cuvinte, dimensiunea rezultata maxima se obtine
considerand descazutul la maxim si scazatorul la minim, iar
dimensiunea rezultata minima – scazand din descazutul la
minim, scazatorul la maxim.
Considerand exemplul de la punctul 6.1 avem:
X∑max = 10,2 – 4,8 = 5,4 mm
X∑min = 9,9 – 4,9 = 5,0 mm.
Toleranta dimensiuni rezultata are valoarea:
T∑ = X∑max - X∑min = 5,4 – 5,0 = 0,4 mm.
151 Se dau dimensiunile: 40 ± 0,10; si 30± 0,2; Sa se efectueze
scaderea acestor dimensiuni:
Rezolvare:
Se aplica relatiile 6.5 si 6.6
189
X∑max = X1max -- X2min = 40,1 – 29,8 = 10,3 mm
X∑min = X1min -- X2max = 39,9 – 30,2 = 9,7 mm.
Toleranta dimensiuni rezultata are valoarea:
T∑ = X∑max - X∑min = 10,3 – 9,7 = 0,6 mm
+0 , 2 +0 , 3
152 se considera dimensiunile: 50 +0,1 si 30 +0, 2 se cere sa se
efectueze scaderea si sa se calculeze toleranta.
Rezolvare.
X∑max = X1max -- X2min = 50,2 – 30,2 = 20,0 mm;
X∑min = X1min -- X2max = 50,1 – 30,3 = 19,8 mm;
T∑ = X∑max - X∑min = 20 – 19,8 = 0,2 mm.
6.5 Probleme nerezolvate.
153 Se considera dimensiunile: 80± 0,3; 60±0,1. Sa se calculeze
scaderea acestor dimensiuni si toleranta.
154. Se dau dimensiunile: 90±0,4 si 70±0,20. Sa se calculeze
scaderea dimensiunilor si toleranta scaderii..
***Schimbarea bazei de cotare

La elaborarea proceselor tehnologice in cazul cand se
schimba baza de cotare, este necesar sa se calculeze noua cota X
de asa fel incat sa rezulte dimensiunile initiale (functionale)
prescrise de proiectant.
Pentru a intelege acest caz, se considera desenul produsului
finit di fig 6.1. In acest desen exista 3 baze de cotre functionale:
190
Fig 6.1 Desenul produsului finit
BF1, BF2, si BF3 - baze de la care pleaca cotele piesei, pe cele

trei directii perpendiculare.
La executia piesei , la operatia de frezare( Fig.6.2)baza de
asezareaa piesei – respectiv baza de cotare tehnologica BT2 nu
corespunde cu baza de cotare functionala BF2 deoarece pe
masina – unealta, se executa cota X, cuprinsa intre baza de
asezare a piesei pe masina – unealta BT2 si scula – care la
randulei, este fixata pe masina – unealta.
191
Fig.6.2 Cotarea tehnologica a operatiei de frezare
Astfel este necesar sa se calculeze dimensiunea X in asa fel ca

piesa sa rezulte la dimensiunea prescrisa 10 0+0, 2 (fig.6.2)
Deci dimensiunea 10 0+0, 2 este dimensiunea rezultat:
+0 , 2
30 −0,1 −X =10 0
0
Se rezolva prin metoda algebrica si rezulta:

+0 , 2
X = - 20 +0,1
De unde, schimband semnele si inversand abaterile, se obtine
−0 ,1
cota X cu valoarea: X = 20 −0, 2 mm.
BIBLIOGRAFIE
1 Chirita, Gh. Tolerante si ajustaje. Editura Universitatii

din Pitesti, 2005.
192
2 Dragu. D. Tolerante si masuratori tehnice. Editura
Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1969
3. Dragu, D. Sturzu A. Militaru c, Tolerante si Masuratori
Tehnice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
4. Dragu, C. si Dumitras C, Tolerante si lanturi de dimensiuni
in constructia de stante si matrite. Editura Tehnica
Bucuresti , 1988.
5.,Dragut C. Aplicatii si probleme de prelucrare a metalelor prin
aschiere. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1981
6. Lazarescu .I s a Tolerante, ajustaje, Calibre , Bucuresti,
Editura tehnica 1963.
7 Lazarescu, I. si Stetiu Cosmina Elena. Tolerante, Ajustaje
calculul cu tolerante, Calibre. Editura tehnica Bucuresti 1984.
8 Picos C. s.a. Tehnologia constructiilor de masini Probleme.
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976
9 Radulescu V s.a. Probleme de tehnologia constructiilor de
masini, Bucuresti, Editura didactica si Pedagogica , 1979.
10 *Standarde de specialitate.
193
Tabelul 1.
Relatii de calcul pentru rugozitatea suprafetei
194
195

Probleme de Tolerante Si Masuratori Tehnice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme de Tolerante Si Masuratori Tehnice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ION VOICESCU GHEORGHE CRIVAC

1 Precizia dimensionala a pieselor finite 9

Aparitia unei erori de prelucrare sau asamblare, mai mari

1.2 Precizia dimensiunilor. Dimensiuni; Abateri; Toleranţe.

Marimea unei piese este determinata de dimensiunea

Fig. 1.3 Reprezentarea grafica simplificata a tolerantelor

1o Pe desenul de executie al unui cep, care urmeaza

2o Diametrul interior al butucului unei roti dintate

3o Pe treapta arborelui pe care se monteaza roata

4o Capatul unui arbore pe care se monteaza o roata de

5o Se impun urmatoarele valori ale arborelui: dmax =N =

6o Diametrul efectiv al manetonului unui arbore cotit , de

7o Sa se determine tolerantele urmatoarelor dimensiuni:

Fig.1.4 Inscrierea tolerantelor pe desenul de executie al pieselor

8o Sa se coteze dupa maximul de material urmatoarele

9o Sa se calculeze toleranta la urmatoarele valori ale

11 L a alezajul din din placa de baza a unei matrite ,

12 Pe desenul de constructie al unui stift cilindric de

13 Pentru distanta dintre axe a doua gauri de coloane din

14 Daca pentru un arbore se impune : dmax =N = 50mm si

1.2.3 Probleme nerezolvate;

22 Pentru distanta dintre axe a doua gauri de coloana

23 Pe desenul de executie al unui alezaj s – a prescris

1.3 Asamblarea alezajelor cu arbori. Ajustaje.

Fig.1.5 Asamblare cu joc intre Fig. 1.6 Asamblare cu

Daca diametrul efectiv al arborelui este mai mare decat

Fig 1.7 Ajustaj cu joc Fig 1.8 Ajustaj cu strangere

3 Ajustaje intermediare ( de trecere)

Jmax = Dmax –dmin =As – ai ;

J max + J min J max − S max

Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc( jocul

28 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere

29 Un ajustaj intermediar este format de alezajele Ф35

J max + J min J max − S max 0,014 − 0,013

30 La un piston cu diametrul exterior al canalelor de

31 La asamblarea piston cilindru de la un motor SR,

32 S a se determine tolerantele , jocul minim si jocul

** 33 La asamblarea piston –cilndru dupa repararea

***34 Sa se determine diametrul interior al bucsei bielei,

Jmin = AiD - asd = -0,074 -0 = -0,074mm.

Reprezentarea grafica este redata in figura de mai jos:

**36 Sa se caculeze toleranta alezajului, toleranta

** 37 La un ajustaj alezaj- arbore, in sistem alezaj

**39 la asamblarea unei roti de curea se cunosc: d= Ф30

Inlocuind datele se obtin:

**40 Se da un ajustaj format dintr-un alezaj Ф60 ++00, 060 mm

*** 41 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc format

***42 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu

**43 Alezajele Ф60 +0, 0300 mm impreuna cu arbori Ф60

caracteristicile acestui ajustaj.

1.3.2.1 Probleme nerezolvate

44 In figura de mai jos se prescriu pentru alezaje

format din cele 2 grupe de piese.

45 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere

46 In figura de mai jos avem un ajustaj intermediar

Sa se determine caracteristicile acestui ajustaj (Jmax, Smax, Jmed, si

Jocul si strangerea constotuie marimile caracteristice ale

1.3.3.2. Probleme rezolvate si nerezolvate

teoretica a jocului; toleranta practica a jocului si jocurile

Taj −Taj. pr. 0,060 − 0,042

**48’ Se asambleaza alezajele Ф80 00, 021 mm cu arborii Ф80

** 49 Pentru asamblare s-a prescris: pentru alezaje Ф50 0+0, 030

**50 Se asambleaza alezajele Ф100 0+0, 036 mm cu arbori