Clasificarea si simbolizarea otelurilor nealiate Un prim criteriu de clasificare este cel cu privire la existenta unei transformari eutectoide in diagrama

de echilibru, la continuturi mai mici de 2 %C. Din acest punct de vedere otelurile vor fi eutectoide cele cuprinse intre 0,0218 0,77 % C, oteluri eutectoide cele cu 0,77 % C si hipereutectoide cele cu mai mult de 0,77 % C. Otelurile se mai pot clasifica si dupa utilizare, dupa cum urmeaza: a) otelurile hipoeutectoide sunt oteluri pentru constructii metalice sau constructii mecanice(piese in constructia de masini ). Prezenta unei cantitati mari de ferita asigura tenacitate mare, rezistenta fiind asigurata de perlita. Otelurile pentru constructii sunt elaborate in cuptoare Martin-Bessemer sau in convertizoare cu insuflare de oxigen si se impart in diverse nuante de duritate dupa cum urmeaza: - oteluri moi (0,02....0,2 %C) utilizate pentru obtinerea de semifabricate (table, sarme trefilate etc.) pentru constructii sudate sau piese stantate. In aceasta categorie sunt incluse si otelurile pentru cementare (0,15 .... 0,25 %C) utilizate pentru constructia de piese danturate supuse imbogatirii cu C a straturilor si durificarea acestora; - oteluri semimoi (0,2...0,4 % C)se folosesc pentru obtinerea de profile mai rezistente, iar spre limita superioara de carbon in constructia de piese tratabile termic direct (se pot cali). telurile cu mai mult de 0,3 %C se numesc de imbunatatire, dupa tipul tratamentului termic aplicat; - oteluri semidure (0,4...0,6 % C ) sunt oteluri de imbunatatire, folosindu-se la constructia de profile grele netratabile; - oteluri dure ( 0,6...0,8 % C) utilizate in constructia pieselor tratabile termic. 116 b) otelurile hipereutectoide caracterizate printr-o oarecare fragilitate sunt destinate fabricarii de scule si prezinta doua nuante de duritate: - oteluri foarte dure ( 0,8 % C ) - oteluri extradure (> 0,8 % C, dar nu mai mult de 1,3 % C ).

Pe de alta parte otelurile nealiate pot fi clasificate in oteluri nealiate de uz general, prelucrabile prin deformare plastica la cald, rareori tratate termic, oteluri nealiate de calitate, utilizate pentru tratamente termice de cementare sau imbunatatire, functie de continutul in carbon, oteluri pentru automate cu continut ridicat in S si P, destinate prelucrarii prin aschiere, oteluri pentru deformare plastica la rece cu continut scazut in carbon si Si si otelurile nealiate turnate in piese, cu continut in carbon 0,1...0,6%. Simbolizarea otelurilor nealiate se face tinand cont de continutul in carbon si de utilizare astfel : 1. OL XX - oteluri de uz general, XX reprezentand rezistenta minima la tractiune in daN/mm 2 (OL37), dar fara sa se impuna un anumit continut in carbon; 2. OLC XX - oteluri de calitate carora li se asigura continutul in C exprimat in sutimi de procente de cele doua cifre XX, dar nu li se impun proprietati la livrare (OLC 45); 3. OSC XX - oteluri pentru scule, cele doua cifre reprezentand continutul in zecimi de carbon (OSC 12 ). 4. OT XX - oteluri turnate, grupul de cifre de la 400...700 indicand rezistenta minima la rupere. 7.2.4 Pro priet a t ile o t elurilo r Otelurile reprezinta materiale tehnice de rezistenta care nu pot fi inlocuite de alte materiale intrucat prezinta o serie dezavantaje cum ar fi : - rezistenta mecanica mare ; - pret de cost relativ scazut; - interval foarte larg al valorilor proprietatilor mecanice (rezistenta la rupere, plasticitate, tenacitate) si valori acceptabile pentru rezistenta la uzura si la

coroziune; - se pot folosi la temperaturi relativ mari; - se preteaza la tehnologii de fabricatie simple, putandu-se turna, deforma la rece si la cald, suda si prelucra prin aschiere ; 117 - isi pot modifica proprietatile in limite largi prin procedee de aliere, microaliere, deformari plastice sau tratamente termice. Evolutia principalelor proprietati mecanice pentru oteluri poate fi apreciata ca functie de continutul in carbon . Comparativ cu alte materiale tehnice, otelurile detin inca suprematia dupa cum se observa in comparatia privind nivelul rezistentei la rupere din figura