ISTORIA CAROSERIILOR AUTO

Definiie:

Caroseria este acel ansamblu al unui automobil,amenajat corespunztor pentru protejarea conductorului auto i a pasagerilor n cadrul transporturilor de persoane ; asigur amplasarea i transportul ncarcaturii utile sau instalarea diferitelor utilaje speciale. Cerintele primordiale ale unei caroserii sunt : s asigure un confort ct mai mare ; s fie ct mai usoar,ct mai rezistent , aerodinamicitate i vizibilitate maxim pentru conducatorul auto n scopul mririi sigurantei n circulatie.Toate aceste progrese au fost posibile n ultima perioada datorit proiectrii asistate de calculator si modelare a formei n tunele aerodinamice. Clasificarea caroseriilor auto dupa modul de preluare a eforturilor : - caroserie neportant eforturile sunt preluate n totalitate de ctre cadru (sasiu) la astfel de constructii cadrul este separat,iar caroseria este fixat prin elemente elastice de acesta ; - caroserie semiportant preia partial eforturile,podeaua caroseriei fiind fixat rigid de cadru prin buloane,nituri sau sudur ; - caroserie autoportant preia direct solicitarile mecanice,datorate greutatii sarcinii utile i subansamblelor automobilului montate pe caroserie,asa numita masa suspendat. Pe linga problemele de styl ,care azi au o mare important n realizarea unui vehicul ,fiecare constructor este obligat ca la proiectarea caroseriei i a echipamentelor interioare s tina seama de o serie de restricii datorate att regulamentelor internaionale ct i naionale specifice fiecrei ri privind ndeplinirea condiiilor de securitatea activ (primar) i pasiv (secundar). O alt tendint n realizarea autovehiculelor este creterea gradului de confort i a securitaii pasive prin dotarea automobilelor la serie cu cit mai multe echipamente auxiliare specifice ca : air bag-uri(de la doua pina la opt pe un vehicul), instalaii de climatizare, ABS (Anti-lock braking system),centuri de securitate n trei puncte cu pretensionare, EAS ( Energy absorbing steering system,ESP (Electronic stability program), TCS (Traction control system).

SCURT ISTORIC AL FORMEI, MATERIALELOR SI TEHNOLOGIEI CAROSERIILOR In secolul al XVI XVII odata cu dezvoltarea produciei metesugareti i a comerului s-au format i s-au dezvoltat oraele , care n paralel cu acestea a crescut i nevoia mijloacelor de transport , aprnd vehiculele cu destinaie hipo.Acestea erau folosite fie la transportul de persoane avnd la nceput forma unei caleti fie la transportul mrfurilor.

Aceste hipomobile au nceput s fie perfecionate astfel nct cele destinate transportului de persoane aveau forme noi,agreabile i mai confortabile. La curtea regelui Hencic al IV-lea a aprut primul hipomobil echipat cu suspensie , capitonaj n piele i stof i geamuri laterale. Aceste hipomobile s-au perfecionat continu ,aprind ct mai confortabile i n multe variante constructive dar dezvoltarea fr precedent a automobilului se datoreaza n primul rnd apariiei motorului cu ardere intern. Stramoul automobilului poate fi considerat vehiculul lui Lenoir , care era de fapt o birja obisnuit propulsat de un motor cu gaz.

Fig.1 Mercedes 1901 Automobilul care a strnit senzaie ,inaugurnd astfel o noua etap n constructia de automobile a fost Mercedes - 1901 ,fiind primul vehicul care nu mai semna cu trasurile cu motor construite pin la acea dat (fig.1). Se poate afirma c automobilul Mercedes 1901 reprezint nceputul automobilului modern de astzi. Acesta avea forma asemanatoare cu cea a automobilului de astzi,soluiile adoptate fiind noi fa de cele realizate pna la acea dat (cadrul automobilului era construit din doua lonjeroane din tabl de otel ambutisata).

Fig.2 Ford T

A inceput s apar concurenta ntre constructorii de automobile europeni si americani . Firma FORD realizeaz multe modele de automobile dar cel mai valoros ramne modelul T care a fost fabricat din 1908 timp de 19 ani n 15 milioane de exemplare (fig. 2).Modelul T a fost introdus n fabricatie la Detroit la 01.10. 1908 fiind primul automobil realizat n productie de masa i cu piese interschimbabile.Sasiul fata era realizat dintr-o bucat ,forjat avnd profil I din oel special cu vanadiu (o inovaie la acea vreme). In toat perioada sa de via de 27 de ani

modelul T a aprut n nou modele de caroserie (cabriolet,coupe sau camioneta) ,toate pe acelai asiu ,intr-o varietate de culori dar culoarea neagra a fost de baza. Alt moment important pentru industria constructoare de automobile este anul 1928 cnd firma BADD din SUA a construit prima caroserie n ntregime metalic cu piese din tabl matriate de dimensiuni mari i cu decupaje la panoul lateral pentru ui i geamuri. Ansamblele realizate nu erau n totalitate executate prin sudur , aceasta realizindu-se abia dupa anul 1930 cnd a fost pus la punct procedeul de sudur prin puncte. Caroseriile realizate prin sudur a dus la reducerea greuttii proprii i a preului de cost al produsului. Primul brevet de caroserie autoportant aparine inginerului H.Rossmusen de la firma Lancia n 1924,preluat cu rapiditate apoi i de alte firme. In anul 1934 Citroe apare cu vestitul model Monococarealizat n ntregime din tabl de oel ,caroserie autoportant cu roti fataspate independente i form aerodinamic. Din anul 1950 caroseria autoportant s-a generalizat ,producia mare de automobile duce la crearea a doua tipuri de specializri ; designer (styl) i structuri caroserii. In ultima perioad de timp imaginatia stylistic a dus la realizarea de caroserii cu forme aerodinamice deosebite i un confort exagerat.Toate aceste progrese nu ar fi fost posibile fra o imbunataire a tehnologoiilor de fabricaie. TENDINTE pentru autoturisme : - realizarea de caroserii de dimensiuni raionale mici i medii,cu suprafata vitrat de mari dimensiuni i amplasare a accesoriilor interioare ct mai ergonomic ; - realizarea de forme ct mai aerodinamice,apropiate de modelele SPORT cu grad sporit de confort,performane si securitate; - realizarea de autoturisme cu grad redus de poluare (zero ) pentru viitorul apropiat ; - dotarea la serie cu echipamente auxiliare multiple care s confere un confort i o securitate sporit. pentru camioane : - realizarea de caroserii speciale pentru transportul de containere sau transpalete.Aceste vehicule au cabine speciale cu poziie avansat sau coborit. pentru autobuze : realizarea de caroserii autoportante de mare capacitate ,confortabile i de mare vitez. Cele cu destinaie urban vor fi articulate sau supraetajate ; - studii privind reducerea polurii fonice (reducerea surselor de zgomot).

CONTRIBUTII ROMANESTI LA PERFECTIONAREA AUTOMOBILULUI Bogata tradiie a inveniilor i descoperirilor romaneti a avut n inventarea i realizarea automobilului, ca i alte domenii, reprezentani de o valoare deosebit. Automobilul cu aburi ,,Vasescu (fig. 3) a fost construit n anul 1880 la Paris. In timpul anilor de studiu, Dumitru Vasescu i-a amenajat un mic atelier unde n timpul liber lucra la realizarea unui automobil, invenie care-l preocupa de mult vreme.

Automobilul este compus din cadrul metalic format din doua lonjeroane 6 ce se sprijin pe axul roilor din fat 7 prin intermediul a dou arcuri cu foi 8. Rotile din spate 3 snt realizate dintr-un bandaj de cauciuc prin care este legat prin intermediul inelelor din cauciuc 2 de roata metalic 1. Aceast construcie amortizeaz ocurile produse de denivelrile drumului prin deformarea inelelor din cauciuc. Dupa cum se observa i din figur, inelele superioare sunt ntinse, iar cele inferioare sunt libere. Trebuie subliniat faptul c pe vremea aceea nu era cunoscut roata pneumatic. Ea a fost realizat de englezul Dunlop in anul 1890. La partea din fat se gasete cldarea multitubular 10 cu toate accesoriile ei. Aceast cldare este inconjurat de rezervorul de carbuni 9, care servete drept izolaie mpotriva pierderilor de cldur.

Fig.3 Automobilul cu aburi Vasescu Scaunul conductorului 13 se gsete la partea din spate a automobilului, fiind montat deasupra rezervorului de ap 12. Sub cadru se gsesc doi cilindri motori 11 care actioneaz arborele roilor din spate. Automobilul nu este prevzut cu un mecanism diferenial. El este prevzut cu o fran care acioneaz prin intermediul sabotilor 5 direct asupra rotilor 4, precum i cu o a doua fran care acioneaz asupra arborelui roilor. Lang scaunul conducatorului se afl comanda de admisiune a aburului, de inversare a sensului de mers i de acionare a franelor. In partea dreapt se gseste volanul, care se acioneaz cu o singur man. Automobilul Vasescu, la nivelul tehnicii de atunci, a constituit o realizare deosebit de valoroasa. La vremea aceea, dupa cum s-a aratat, motorul cu ardere interna nu era inca suficient de perfectionat pentru a putea fi utilizat la automobile. Revista automobilului (a aparut in tara noastra intre anii 1906 1913 si populariza si lua apararea inventatorilor romani) in nr. 67 din iulie 1911, arata printre altele,, Vasescu a analizat amanuntit toate elementele problemei si a construit un automobil cu aburi ( pe atunci singurele corespunzatoare cerintelor unei masini de drum), care, un moment cel putin, a reprezentat cea mai perfecta masina in acest gen. Automobilul lui Vasescu starnise un viu interes parizienilor, vazandu-l circuland pe strazi fara a fi tractat de cai. Automobilul cu forma aerodinamica Persu a fost printre primele automobile cu forma apropiata de cea a unei picaturi de apa in cadere la care rezistenta la inaintare opusa de aer este minima. Trebuie subliniat faptul ca primul care a ajuns la concluzia asupra formei aerodinamice ideale a fost inginerul roman Henri Coanda (parintele aviatiei cu reactie). In urma numeroaselor

sale cercetari si incercari asupra legilor aerodinamicii, Coanda ajunge la concluzia ca forma aerodinamica ideala (care intampina cea mai mica rezistenta la deplasarea in aer) este forma picaturii de apa in cadere. In anul 1911, in Franta, Coanda deseneaza si experimenteaza originale caroserii de automobile aerodinamice. In tara noastra inginerul Aurel Persu a fost primul care a studiat aplicarea formelor aerodinamice la automobile. In fig. 6. se prezinta forma aerodinamica a automobilului preconizat de Persu. Dupa cum rezulta din figura, rotile sunt incluse in interiorul liniei aerodinamice, pentru a se reduce rezistenta aerului. Pentru a rezolva aceasta problema, ecartamentul rotilor din spate a trebuit sa fie mai mic decat al celor din fata, datorita alungirii posterioare a automobilului. Tinand seama de faptul ca volumul cel mai mare al automobilului se afla la partea din fata, acolo trebuie sa fie si spatiul destinat pentru calatori, iar motorul in spate, unde are la dispozitie un spatiu mai restrans. Pentru a verifica concluziile sale, Persu realizeaza, in anul 1923, primul automobil aerodinamic de la noi (fig. 7), pe care-l breveteaza in Germania in 1924, iar pe urma si in alte tari. La data brevetarii inventiei nu mai existau masini cu rotile plasate in interiorul formei aerodinamice. Fig.6 Forma aerodinamica a automobilului preconizat de Persu Printre alte particularitati, automobilul nu avea diferential, acest lucru fiind posibil datorita ecartamentului redus al rotilor din spate. Inventatorul a parcurs cu automobilul sau peste 100 00 de km. Uzinele Ford si General Motors s-au interesat de inventia lui Persu si au dus tratative pentru cumpararea brevetului, dar nu i-au garantat aplicarea in practica.

Fig.7 Automobilul cu forma aerodinamica Persu