Oteluri

Otelurile. Sunt aliaje ale Fe cu C, continand C sub 2,11%. Otelurile se obtin din fonte in cuptoare
speciale prin micsorarea continutului in C prin ardere. Otelurile sunt caracterizate printr-o
variatie in limite foarte mari a proprietatilor mecanice si tehnologice, cea ce explica folosirea pe
scara larga a acestor materiale metalice in industrie.

Otelurile reprezinta un material tehnic de larga utilizare datorita proprietatilor sale remarcabile:

- pret de cost scazut;

- prelucrabilitate tehnologica multipla si usoara. Otelurile pot fi prelucrate prin turnare,

sudare, deformare plastica la cald (laminare, forjare, presare, matritare), deformare la rece
(laminare, tragere, presare, ambutisare, extruziune), aschiere.

- gama larga de proprietati si de utilizari. Prin aliere, tratamente termice, mecanice,

termochimice, termomecanice se pot obtine variatii mari ale proprietatilor mecanice. Astfel
duritatea unui otel nealiat poate varia de la 80HB pentru otelul feritic in stare recoapta la 650HB
pentru otelul eutectoid calit la martensita. Prin aliere si tratament termic se pot obtine proprietati
electrice, magnetice si de rezistenta la coroziune remarcabile, proprietati mecanice si fizico-
chimice la temperaturi extreme si presiuni mari.

- posibilitati de asamblare in constructii mecanice complexe sau compuse.

- durabilitate in conditii atmosferice si temperaturi normale. Viteza de coroziune fara

protectie anticoroziva este de 0,02mm/an si se poate imbunatati prin tratamente termochimice,
aliere, acoperiri de protectie.

- posibilitati de refolosire prin retopire.

Clasificarea otelurilor. Se face pe baza destinatiei lor, iar gruparea in cadrul standardelor se
face pe baza proprietatilor mecanice sau compozitiei chimice.
Dupa compozitia chimica, otelurile sunt :
-oteluri carbon ( nealiate ) ;
-oteluri aliate.
Dupa destinatie, otelurile se impart in :
-oteluri de constructie ;
-oteluri pentru scule .
Oteluri de constructie. In functie de posibilitatile de obtinere a semifabricatelor pentru executarea
pieselor se impart in :
a. -oteluri deformate la cald ;
b. -oteluri turnate ;
a. Oteluri deformate la cald, sunt oteluri folosite la constructia celor mai diverse piese. Ele
sunt prelucrate prin deformare plastica la cald, laminare, tragere, trefilare etc. si se protejeaza in
continuare la prelucrari prin deformare, forjare matritare, extrudare la cald.
Aceste oteluri se impart in trei subgrupe :
 a1. -oteluri cu destinatie generala neprecizata ;
a -oteluri cu destinatie generala precizata ;
a3. -oteluri cu destinatie speciala ( cunoscuta exact ) .
a. 1. Oteluri de constructie cu destinatie generala neprecizata .
Sunt oteluri nealiate sau aliate ce se folosesc la confectionarea pieselor destinate unor domenii
foarte diferite. Ele se grupeaza astfel :
Oteluri de uz general pentru constructii. Sunt cuprinse in STAS 500-80, cunoscute si sub
denumirea otel carbon obisnuite. Sunt cele mai utilizate oteluri.
Simbolul lor este constituit din literele OL urmate de un grup de cifre ce indica rezistenta la
tractiune in daN/mm Se elaboreaza in patru clase de calitate :
-clasa 1 indica caracteristica de indoire si de tractiune la rece ;
-clasa 2 indica in plus energia de rupere la +20oC ;
-clasa 3 indica in plus energia de rupere la 0oC ;
-clasa 4 indica in plus energia de rupere la -20oC .
In simbol pot sa apara si literele k ( calmat ), S ( semicalmat ), N ( necalmat).
Exemple : OL 32, 34, 37, 42, 52, 60, 70 sau OL 4 k.
Otelurile carbon de calitate pentru tratament termic destinate constructiilor de masini. Aceste
oteluri sunt cuprinse in STAS 880-80, sunt oteluri nealiate folosite numai cu tratament termic sau
termo-chimic. Se considera otel carbon de calitate, otelurile care corespund obligatoriu unor
conditii suplimentare mai severe pentru verificarea calitatii decat acelea prescrise otelului carbon
obisnuit.
Se simbolizeaza prin grupul de litere OLC urmat de un grup de cifre ce indica continutul de
carbon in sutimi de procent. La sfarsitul simbolului mai poate aparea litera X sau S, acesta
indicand garantarea in plus a unui continut mai mic de impuritati precum si conditii referitoare la
structura.
Sunt supuse tratamentului termic de cementare daca au continut in carbon sub 0,2% sau
tratamentul termic de imbunatatire ( calire + revenire ) daca are carbon peste 0,2% .
Exemple : OLC 10; 15; 20; 25; 35; 45; 55; 60 .
1. Oteluri aliate pentru tratamentul termic destinate constructiilor de masini.
Sunt cuprinse in STAS 791-80. Otelurile aliate au in compozitie unul sau mai multe
elemente de aliere introducandu-se in scopul obtinerii unor proprietati deosebite. Frecvent
elementele de aliere folosite sunt: cromul, manganul, titaniul, vanadiul, wolframul, siliciu etc.
In functie de gradul de aliere, aceste oteluri se grupeaza in :
-oteluri slab aliate ( cu pana la 5% elemente de aliere ) ;
-oteluri mediu aliate ( E. A. intre 5 si 10% ) ;
-oteluri inalt aliate ( E. A. peste 10% ) .
Simbolizarea otelurilor aliate se face de regula cu ajutorul unor simboluri complexe alcatuite
din litere si cifre astfel :
-un grup de cifre ce arata continutul de carbon in sutimi de procent;
-un grup de simboluri ale elementelor de aliere din otel, care sunt trecute in
ordinea importantei lor, de la inferior la superior;
 -un ultim grup de cifre ce indica continutul in zecimi de procent al principalului
element de aliere, care este trecut ultimul simbol.
Exemplu : 35 Mn 16-otel aliat cu mangan, continand 0,35% C si 1,6% Mn.
a. Oteluri de constructie cu destinatie generala precizata .

Aceste oteluri au un domeniu ingust de utilizare, uneori denumirea materialului arata clar si
domeniul de utilizare. Din aceasta categorie de oteluri fac parte:
Oteluri rezistente la coroziune atmosferica .
Sunt cuprinse in STAS 500/3 si sunt de fapt oteluri de uz general pentru constructii metalice
lucrand neprotejate in atmosfera obisnuita. Exista marci de tipul RCA 37 sau RCB 5 2, in care
litera B in loc de A indica un continut de P sub 0,02%, genereaza comportarea mecanica
superioara a otelului, iar ultima cifra indica garantarea suplimentara a unor precipitatii mecanice
ca si celelalte tipuri de oteluri cuprinse in STAS 500-80.
Oteluri beton. ( STAS 438-80 ) .

Se folosesc la executarea armaturilor pentru betonul armat din domeniul constructiilor.

Ele trebuie sa aiba o buna sudabilitate datorita faptului ca armaturile se sudeaza unele de
altele. Otelurile beton pot fi otelurile carbon simbolizate prin simbolul OB urmat de cifrele care
indica rezistenta minima garantata in daN/mm2 sau pot fi si oteluri aliate si microaliate, fara a
avea un continut prea mare de carbon. Se simbolizeaza prin grupul de litere PC urmat de un grup
de cifre care au aceeasi semifabricatie ca in cazul precedent.
Oteluri inoxidabile si refractare .
Sunt oteluri cu mare rezistenta la oxidare si o buna refractaritate, datorita faptului ca au putin
carbon, sunt aliate cu Cr si Ni in procent de peste 10%. Se simbolizeaza similar cu otelurile aliate
pentru tratament termic destinate constructiilor de masini.
Exemplu : 15 NiCr 200, 2 MoNiCr 175. Sunt cuprinse in STAS 11523-80 .
Oteluri pentru arcuri .
Pot fi oteluri carbon sau oteluri aliate. In ambele cazuri se remarca in finalul simbolului litera
A.
Exemplu : OLC 55 A, OLC 65 A, OLC 75 A, in care cifrele au semnificatia celor de la
otelurile carbon de calitate pentru tratament termic.
: 51 Si 17 A, 51 VCr 10 A, 40 Si 17 A, cu simbolizarea specifica otelurilor
aliate.

Oteluri pentru automate . ( STAS 136-80 ) .

Sunt destinate prelucrarii pe masini unelte automate pentru aschierea metalelor. Se
simbolizeaza cu AUT si un grup de cifre ce simbolizeaza continutul de carbon in sutime de
procent.
Exemplu : AUT 12, AUT 30, AUT 40 Mn. Elementul Mn se introduce cu scopul de a
imbunatati prelucrabilitatea prin aschiere si calibilitatea otelului.
In masa materialului se mai poate preciza starea suprafetei otelului, printr-un simbol literal
adaugat la sfarsitul marcilor, de exemplu AUT 30 L-laminat la cald, sau C-cojit, sau T-tras la
rece.
 Oteluri pentru rulmenti .
Pentru rulmentii obisnuiti STAS 1456/1-80 precizeaza marcile RUL 1 sau RUL 2 la care se
pot adauga precizarile simbolice pentru starea suprafetei bare- lor de tipul : B1-laminat, recopt;
B2-cojit; B3-recopt, tras; A1-laminat; A2-recopt si cojit; C1-cojit si netezit; C2-tras recopt; C3-
slefuit. Pentru oteluri de rulmenti, turnat in vid, STAS 11250-80, se precizeaza marcile RUL 1V
si RUL 2V, putand impune conditii suplimentare pentru starea suprafetei, conform celor de mai
sus.
Exemplu : RUL 2V-A
Sarme de otel pentru sudare .
STAS 1126-80 prevad marci de oteluri carbon si aliate, fabricata sub forma calibrata, folosita
ca material de adaos la sudarea sub strat de flux si sub mediu protector de gaze.
Exemplu : S 21 MoCr 170. Primele cifre prezinta sutimi de procent de carbon iar celelalte
cifre prezinta procente ale elementelor de aliere.
a3. Oteluri cu destinatie speciala .
Exista standarde care precizeaza marci de oteluri cu destinatie speciala ca :
-oteluri pentru autoturisme DACIA 1300 cum sunt marcile 12 MoCr 10 X, 10 CrMn 2 ;
-table groase de otel pentru podurile si viaductele peste Borcea si Dunare, cum sunt : OL 37 BD,
OL 52 BD .
b. Oteluri turnate ( de constructie ) .
Aceasta categorie cuprinde oteluri aliate sau nealiate destinate turnarii pieselor de diferite
tipuri. Se grupeaza astfel :
-otel turnat in piese ( STAS 600-82 ). Se simbolizeaza prin OT urmat de un grup de cifre
ce indica rezistenta la tractiune in N/mm2, ex. : OT 400 .
-otel aliat pentru constructii de masini turnat in piese. ( STAS 1773-76) .
-oteluri rezistente la uzura turnate in piese. ( STAS 3718-63 ) .
-oteluri aliate refractare si anticorozive turnate in piese.(STAS 6855-78).

Oteluri pentru scule .

Aceasta categorie cuprinde oteluri aliate sau nealiate destinate fabricarii sculelor folosite in
diverse domenii de activitate : scule aschietoare, scule pentru deformare la cald sau la rece, scule
pentru industria lemnului, scule pentru industria usoara, scule pentru industria alimentara.
In aceasta grupa intra :
-otel carbon pentru scule ( STAS 1700-30 ). Sunt oteluri cu continut de carbon de peste 0,7% si
sunt oteluri cu cel mai scazut pret de cost.
Simbol OSC 7OSC 13 ( S-otel de scule, C-carbon, cifrele indica continu- tul de carbon
in zecimi de procente ) .
-oteluri aliate pentru scule ( STAS 3611-88 ). Sunt oteluri aliate cu crom, wolfram, vanadiu,
siliciu, molibden, etc. Exemple de marci : 10 VmoCr 52, 205 Cr 115. Se remarca acelasi mod de
simbolizare ca la otelurile aliate de constructie.
-oteluri rapide pentru scule ( STAS 7382-80 ) . Sunt oteluri inalt aliate cu Co, Mo, W si au
proprietatea ca isi pastreaza duritatea pana la temperaturi inalte.
 Simbol : Rp-rapid, cifrele indica ordinea din STAS. Exemple : Rp 1, Rp 3, Rp 5, Rp 9, Rp
10 .
-oteluri pentru scule destinate prelucrarii materialelor nemetalice. Pot fi oteluri carbon sau inalt
aliate cu crom. Simbol : OSL 1-OSL 5 ( L-simbol, cifrele indica ordinea in STAS ) .
1. 3. Fontele .
Sunt aliaje Fe-C cu continut de carbon intre 2,116,67%. Se obtin in furnale din materie
prima compusa minereu de fier si mangan, carbune, fondanti. Fontele obtinute in furnal se
numesc fonte de prima fuziune, sau foarte brute. Ele sunt destinate pe de-o parte pentru obtinerea
otelului, fie sunt retopite pentru returnarea in piese, fiind cunoscute sub denumirea de fonte
pentru turnatorie.

Clasificare fontelor .
In functie de modul de obtinere se impart in :
-fonte de prima fuziune ( fonte brocate ) ;
-fonte de a doua fuziune ( fonte de turnatorie ) .
a. Fonte de prima fuziune, conform STAS 082-65 se impart in :
-fonte obisnuite pentru turnatorie, avand simbolul FK ( FK 0 FK 5 ) in care cifrele
indica ordinea din STAS;
-fonte speciale pentru turnatorie cu simbolul FX ( FX 1FX 7, X-special, cifrele indica
ordinea in STAS ) .
-fontele pentru afanare cu simbolul FAK ( FAK 0FAK 4, cifrele indica ordinea in STAS ) .
-fonte silicioase cu simbolul FS ( FS 1, FS 2 ) cifrele indica ordinea in STAS.
b. Fontele turnate in piese, se impart in :
-fonta cenusie cu grafit lamelar denumita si fonta cenusie deoarece culoarea fontei este
cenusie. Se simbolizeaza prin grupul de litere Fc urmat de un grup de cifre ce indica rezistenta la
rupere in N/mm Exemplu : Fc 100 , Fc 400. Sunt cuprinse in STAS 568-75.
-fonta cu grafit nodular turnata in piesa (STAS 607175). Se obtine prin tratament termic de
modificare ce consta in introducerea de magneziu in fonta lichida. Se simbolizeaza prin grupul
de litere Fgn urmat de un prim grup de cifre ce indica rezistenta la tractiune in N/mm2 si al doilea
grup de cifre indica alungirea minima 12% . Exemplu : Fgn 42012; Fgn 4805; Fgn 5007 .
-fonta maleabila turnata in prese. ( STAS 569-79 ). Se obtine prin tratament termic de
maleabilizare. Se simbolizeaza prin Fm urmat de un grup de cifre ce indica rezistenta la tractiune
in N/mm2, si litrele a-alb, n-negru, p-perlita, ce indica tipul structurii. Exemplu : Fm 400-a; Fm
320-n; Fm 350-n; Fm 450-p .
-fonta refractara turnata in piese. ( STAS 6706-75 ). Sunt fonte aliate cu Cr, Si, Al, au
rezistenta mare la temperaturi inalte ( refractare ). Exista marci de tipul FrCr 1,5; FrSi 5,
simbolul elementelor chimice indica elementele de aliere aflate in compozitie, iar cifrele indica
continutul acestor elemente in procente.
-fonta antifrictiune turnata in piese. (STAS 6706-73). Are rezistenta mare la uzura prin
frecare si poate fi fonta cenusie Fc, fonta cu grafit nodular Fgn sau fonta maleabila Fm. Simbolul
fontei va fi : Fc, Fgn, Fm la care se adauga literele A-antifrictiune si cifrele ce indica ordinea
din STAS.
Exemplu : Fc A-1, Fgn A-2, Fm A-1 etc.
 Materiale metalice neferoase .
Cele mai utilizate materiale metalice neferoase utilizate in constructia de masini sunt : Cu, Al,
Mg, Zi, Cr, Ni, Pb si aliajele acestora. In industrie se folosesc intr-o masura mai redusa, deoarece
prezinta pret de cost mai ridicat decat cel al fontelor si al otelurilor obisnuite.

Clasificarea metalelor neferoase

Din totalitatea materialelor metalice neferoase utilizate, numai cele uzuale au fost
standardizate. Cele mai utilizate materiale metalice neferoase sunt :
Cupru si aliajele pe baza de cupru ( STAS 270-80 ) .
-Cuprul este unul dintre cele mai importante materiale metalice neferoase avand temperatura de
fuziune de 1083oC si greutatea specifica de 8940kg/m3. Exemple de marci : Cu 99,97; Cu 99,95;
Cu 99,95 k; Cu 99,9; Cu 99,5 .
-Alame nedeformabile ( STAS 95-80 ). Sunt aliaje ale Cu cu Zn. Simboluri : CuZn 28, CuZn
40. Alamele cu mai mult de 80% Cu se numesc tombacuri.
-Alama turnata in blocuri si piese ( STAS 199-80 ). Este destinata turnarii pieselor. Simboluri :
CuZn 10 Pb; CuZn 40 N 3 Fe .
-Bronzuri cu staniu deformabil sau turnat ( STAS 93-76; 197-76 ) este un aliaj al Cu cu Al si
eventual continand si alte elemente. Exemplu : CuZn 12, CuSn 10 Zn 2, CuSn 6 Zn 4 Pb 4 etc.
-Bronzul de aluminiu turnat ( STAS 198-76 ) sau deformabil ( STAS 203-75) este un aliaj al Cu
cu Al si eventual continand alte elemente. Exemplu : CuAl 9 T, CuAl 10 Fc 3 T .
-Bronzul cu Pb ( STAS 1512-76 ) poate inlocui bronzul cu Sn turnat. Exemplu
in : CuPb 10; CuPb 25 etc .

Aliaje antifrictiune pe baza de Si, Pb, Al

Sunt cuprinse in STAS 202-73, au bune proprietati de antifrictiune si sunt utilizate la
constructia lagarilor si cuzinetilor. Simbol : Y-Sn 83 ( aliaj antifrictiune-Y, pe baza de Sn 83% ) .
Aliaje de lipit. Sunt standardizate aliajele de lipit pe baza de Sn si Pb ( STAS 96-80 ) si aliaje
Cu-Zn pentru lipit ( STAS 204-77 ). Simbolizarea aliajelor de lipit de tipul : L Pb 34, SnAg 295-
310, precizandu-se dupa initiala generala L natura si procentajul elementului de baza ,
simbolurile elementelor de aliere a acestuia, in ordine descrescatoare a continutului lor si in
sfarsit, temperaturile liniilor lichidus si solidus exprimate in grade Celsius.

Diagrama de echilibru metastabila fier-carbon

Aliajele fierului cu carbonul (oteluri si fonte) se studiaza pe diagrama de echilibru

stabila a sistemului numita si diagrama fier-grafit (este cazul fontelor cenusii) sau pe diagrama
de echilibru metastabila (figura 4.75) numita si diagrama fier-cementita (cazul otelurilor si a
fontelor albe).
 Figura 4.75 Diagrama de echilibru fier - cementita

Pe diagrama apar urmatoarele faze :

Ferita F = Fea(C), stabila de la temperatura ambianta pana la 9120 C, cristalizeaza in

sistemul cubic cu volum centrat, are un continut maxim de C de 0,02 %C la 7270 C si 0,06 %C
la temperatura ambianta. Ferita este un constituent moale, cu tenacitate buna (plasticitate si
alungire ridicata). Apare la microscop sub forma unor graunti poliedrici de culoare deschisa.

Ferita (d) Fd=Fed (C), stabila intre temperaturile de 13940C si 15430C, care cristalizeaza
tot in sistemul cubic cu volum centrat si are un continut maxim de carbon de 0,1%C la 1495C.

Austenita A=Feg (C), stabila de la temperatura de 7270C pana la 1495C, care

cristalizeaza in sistemul cubic cu fete centrate si are un continut de C de 0,77% la 727C si de
2,11%C la 1148C.

Cementita Ce=Fe3C, care contine 6,67%C este un constituent dur si fragil care
cristalizeaza intr-un sistem complex cu 8 atomi de Fe si 4 atomi de C. Cementita se descompune in
jurul temperaturii de 1300C.

Constituentii eterogeni care apar in aliajele fier-carbon sunt :

 Perlita P=Fp+Cep amestec mecanic, este eutectoidul aliajelor Fe-C, contine 0,77%C si
se formeaza prin descompunerea austenitei la 7270C.

Ledeburita Le este eutecticul aliajelor Fe-C si se formeaza prin descompunerea

lichidului care contine 4,3%C la temperatura de 11480C. La temperatura ambianta este un
amestec mecanic de PLe+CeLe notat LeI, iar la temperaturi mai mari de 7270C este formata din
ALe+CeLe (LeII).

Fata de diagramele de echilibru simple studiate anterior, diagrama Fe-Fe3C prezinta o

serie de particularitati:

1) este o diagrama care are drept componenti un metal (Fe) si un nemetal (C) (in mod
obisnuit ambele componente sunt metale);

2) diagrama acopera doar o portiune din concentratia sistemului (06,67 C);

3) punctele si liniile de echilibru se noteaza totdeauna in acelasi mod;

4) diagrama se bazeaza pe presupunerea falsa, conform careia cementita este un

constituent stabil desi, in realitate, ea se descompune chiar si la temperaturi joase (incepand de la
540 C);

5) anumite portiuni ale diagramei nu sunt cunoscute cu precizie (ramura CD a diagramei

este foarte abrupta si nu pot fi atinse concentratii mai mari de 5%C);

6) temperaturile si concentratiile unor puncte pot sa difere de la o sursa bibliografica la

alta;

7) diagrama se foloseste uneori si pentru a studia transformarile in afara de echilibru

(transformari care au loc la racirea cu viteze mai mari decat cele de echilibru, utilizate la trasarea
diagramei).

Aliajele care contin pana la 2,11%C si pot fi aduse prin incalzire in stare de solutie solida
cu cementita complet descompusa, putand fi deformate plastic, se numesc oteluri.
Aliajele de pe aceasta diagrama care contin peste 2,11%C, nu pot fi aduse prin incalzire
in stare de solutie solida (pastreaza in structura cementita sub diferite forme pana la temperatura
solidus), nu pot fi deformate plastic, se utilizeaza in stare turnata si se numesc fonte albe.

Practic, se utilizeaza oteluri pana la 1,2 %C si fonte peste 2,25%C.

Diagramele de faze si de constituenti structurali pentru aliajele fier-carbon sunt prezentate in

figura 5.45.
Figura 4.76 Diagramele de faze si de constituenti structurali pentru aliajele fier-carbon (oteluri si
fonte albe)

Cristalizarea otelurilor

In functie de pozitia lor in raport cu concentratia punctului eutectoid S, otelurile se clasifica

in:

- oteluri hipoeutectoide care au continuturi in carbon mai mici de 0,77% si au structura formata din
ferita si perlita (la continuturi mai mici de 0,4%C) sau din perlita si ferita (la continuturi de
0,4%0,77%C);

- oteluri eutectoide care au continuturi de 0,77%C, avand structura formata numai din perlita;

- oteluri hipereutectoide care au continuturi de 0,77%2,11%C, avand structura formata din perlita si
cementita secundara.

1. Cristalizarea unui otel hipoeutectoid cu 0,4%C

Curba de racire si reactia de cristalizare a aliajului sunt cele prezentate in figura 4.77.
 Figura 4.77 Curba de racire si reactia de cristalizare pentru un otel cu 0,4%C

De pe diagrama de echilibru si din reactia de cristalizare se constata ca, la temperatura

ambianta, structura acestui otel este formata din ferita si perlita. O asemenea microstructura este
prezentata in figura 4.78 a (ferita apare la microscop de culoare deschisa, iar perlita (amestec
eutectoid de ferita si cementita lamelare) apare de culoare inchisa atunci cand marirea utilizata
nu permite evidentierea lamelelor de ferita si cementita. In figura 4.78b se indica reprezentarea
simbolica a acestei structuri.

a) b)

Figura 4.78 Structura unui otel cu 0,45%C: a) Structura microscopica (M.O.100x); b)

Simbolizarea structurii

Calculul fazelor si constituentilor structurali:

Otelurile care contin 0,77%C (oteluri eutectoide) au la temperatura ambianta structura

formata numai din perlita (figura 4.79).

a) b)

Figura 4.79 Structura de echilibru a unui otel eutectoid: a) Structura microscopica (M.O. 500x): b)
Reprezentarea simbolizata

2. Cristalizarea unui otel hipereutectoid cu 1%C

Curba de racire si reactia de cristalizare sunt cele din figura 4.80.

Figura 4.80 Curba de racire si reactia de cristalizare pentru un otel hipereutectoid cu 1%C

Calculul proportiei de faze:

La o temperatura situata imediat sub linia PSK constituentii aflati in structura sunt perlita
si cementita secundara:

Proportiile de ferita perlitica si de cementita perlitica se determina cu regula compusa:

a) b)

Figura 4.81 Structura de echilibru a unui otel hipereutectoid: a) Structura microscopica (M.O.
500x);

b) Reprezentarea simbolizata

Cementita secundara, separata din austenita in timpul racirii, datorita modificarii solubilitatii
carbonului in fierul g, apare in structura la temperatura ambianta fie sub forma de retea situata la
limita grauntilor de perlita, fie sub forma aciculara (figura 4.81).

Cristalizarea fontelor albe

In functie de continutul in carbon, fontele albe se clasifica in:

- fonte hipoeutectice care au un continut de carbon cuprins intre 2,11 si 4,3%;

- fonte eutectice care au un continut de carbon de 4,3%;

- fonte hipereutectice care contin peste 4,3% carbon.

Cristalizarea unei fonte hipoeutectice cu 3%C

 Se utilizeaza curba de racire si reactia de cristalizare din figura 4.82.

Figura 4.82 Curba de racire si reactia de cristalizare pentru o fonta hipoeutectica cu 3%C

Pentru determinarea proportiei de constituenti se determina, mai intai, proportiile de

austenita si de lichid rest deasupra temperaturii de transformare eutectica:

In urma transformarii eutectice, lichidul ramas se transforma integral in ledeburita(amestec

mecanic de austenita ledeburitica si cementita ledeburitica). Proportiile fazelor din ledeburita se
determina cu regula compusa:

Din austenita se separa cementita secundara a carei proportie se determina cu regula compusa.
Cementita secundara separata din austenita proeutectica este:

Austenita ramasa este:

In mod similar se calculeaza cementita secundara si austenita ramasa pentru austenita

ledeburitica:

La atingerea temperaturii eutectoide, austenita se transforma in perlita asa incat, imediat sub
aceasta temperatura, structura va fi formata din: perlita (46%), ledeburita (16% + 20% = 36%),
cementita secundara (13%+5%=18%).

Daca se calculeaza si fazele constitutive ale perlitei se obtine:

La temperatura ambianta, structura acestei fonte este formata din ledeburita, perlita si
cementita secundara (figura 4.83).
 Fontele eutectice au structura formata numai din ledeburita, iar fontele hipereutectice
au in structura, alaturi de ledeburita si cementita primara sub forma de ace grosolane care s-au
format direct din topitura (figura 4.84).

Existenta ledeburitei si a cementitei primare in structura aliajului solid la orice

temperatura produce o fragilizare accentuata a materialului si face imposibila deformarea
plastica. Din acest motiv, fontele albe se folosesc doar la elaborarea otelurilor si la turnarea unor
piese care ulterior sunt supuse unor tratamente termice pentru imbunatatirea tenacitatii
(recoaceri de maleabilizare).
 Bibliografie:

1)Manual: Studiul materialelor,autori:H.Colan,P.Tudoran,Editat:Stiinta,1992;

2)Manual: Tehnologia materialelor folosite in metalurgie, Autor(i): Rezervele de

munca, Editura: Tehnica, aparitiei: 1952, Nr.pagini: 163pagini ,Categorii: Metalurgie, Stiinta si
Tehnica .

3)Manual: Tehnologia materialelor, Autor(i): Stoian Leonard, Attila Palfalvi, N. Vintila ,

Editura: Didactica si Pedagogica, Anul aparitiei: 1980 ,Nr. pagini: 655 pagini ,
Categorii: Stiinta si Tehnica, Constructii de masini.

4) Siteuri:
https://www.google.com/search?q=manuale+de+studiu+materialelor&source=lnms&tbm=isch&
sa=X&ved=0ahUKEwjty47pjofXAhXJKlAKHc4MAgwQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#img
rc=_
5) http://www.intertubi.ro/ro/Produsele/Tipuri-de-o%C5%A3el.html