Echipamente de protectie la sudare

Deoarerece n timpul operaiei de sudare arcul electric degaj o lumin orbitoare

mpreun cu radiaii ultraviolete i infraroii, cu efect foarte vtmtor asupra ochilor i pielii, i
se produc stropiri violente care pot s produc arsuri sau s aprind hainele sudorului este
necesar ca acesta s fie echipat cu materiale de protecie corespunztoare.

Masti de protectie

Masca i ecranul de mn folosesc pentru protecia ochilor, a feei i a gtului. Masca are o parte
care protejeaz i un suport (portmasc) pentru fixarea ei pe cap, reglabil ca talie i nlime.
Ecranul de mn are un mner n partea de jos, cu care sudorul ine ecranul. Masca i ecranul sunt
prevzute cu o fereastr pentru filtru din sticl alb in scopul protejrii acestuia i care permite
sudorului s observe arcul i totodat l protejeaz contra radiaiilor.

Ochelari de protectie
Corpurile al mtii i a ecranelor sunt din fibr vulcanizat, din material plastic armat sau
alte materiale rezistente la cldura degajat de flama arcului i opace la radiaii. Filtrele pentru
mti sunt din sticl colorat verde-nchis. In timpul operaiei de sudare, mai este necesar ca
sudorul s poarte mnui, care pot fi cu 5, 2 sau cu un deget, n dou mrimi, cu sau fr
manete.

Pentru controlul rostului, al prelucrrii corecte a marginilor, al denivelrilor pieselor, al

marginilor dintre ele etc., ca i al dimensiunilor sudurilor executate, este necesar ca locul de
munc al sudorului s fie dotat cu o serie de abloane i calibre de msurare.

Locul de munc al sudorului poate fi fix (ntr-o cabin de atelier), mobil (pe fluxul de montaj,
ntr-o hal) sau n exterior (la lucrri pe antier). Pe locurile fixe, n cabine, se execut, n
general, piese i ansambluri de serie, de dimensiuni reduse; cabinele au o suprafa maxim de
2,5x3,5 m, sunt neacoperite i delimitate cu panouri de nlime maxim de 2,2 m, cu partea
inferioar descoperit, astfel nct circulaia aerului s nu fie mpiedicat. n atelierele prevzute
cu instalaii de exhaustare a fumului deasupra mesei sudorului sunt prevzute hote de captare a
fumului i a gazelor nocive produse, care sunt evacuate printr-un tub central in afara atelierului.
De asemenea, se execut i construcii de mese de sudare, la care gazele i fumul se capteaz cu
ajutorul unei guri de aspiraie lateral sau dispus sub grtarul mesei de lucru. In cazul lucrului n
interiorul recipientelor, ventilaia trebuie executat n condiii corespunztoare, cu introducerea
aerului proaspt n masca de sudare i cu evacuarea gazelor nocive din interior. Pentru ca sudorul
s fie ferit de electrocutri i de contacte cu masa metalic rece, se prevd covoare de cauciuc
sau gr- tare de lemn, peste care se atern covoare ignifuge. Toate locurile de munc ale
sudorului trebuie bine iluminate, eventual chiar cu reflectoare, deoarece trecerile brute de la
lumina arcului la o iluminare slab orbesc ochii sudorului. n cazul lucrului n afara atelierelor
sau pe antiere, nu se pun probleme de aerisire sau de iluminare, n schimb n aceste cazuri
trebuie asigurat buna desf- urare a lucrului, n special la nlimi, pentru care se vor prevedea
platforme solide de munc, precum i centuri de sigurane, scaune suspendate etc., n funcie de
natura lucrului i a locului unde trebuie executate sudurile. n timpul operaiei de sudare, sudorii
i ajutorii lor trebuie s poarte ecrane sau mti de sudori, prevzute cu filtre de protecie.
Dac n cabine, n multe cazuri, este mai indicat folosirea ecranelor, pentru lucru n hale sau la
ansambluri mari pe antiere etc., este mai indicat folosirea mtilor de cap, deoarece acestea
feresc mai bine faa i capul de mprocri, innd seam c n multe cazuri aceste suduri se
execut i la nlimi. Lungimile cablurilor trebuie s fie ct mai reduse, adic de 5 m, n special
la lucrul n cabine. La lucrri n hale nu se recomand lungimi mai mari de 10 m, deoarece n
aceste cazuri sunt necesare seciuni mai mari de cabluri, ceea ce ngreuiaz lucrul sudorului.
Prinderea pieselor n vederea alctuirii ansamblurilor se execut n dispozi-tivele de asamblare.
Dup ce piesele componente sunt introduse n dispozitive i fixate cu uruburi, cleme, fixatoare
etc., n vederea obinerii poziiilor reciproce pentru formarea ansamblului i dup executarea
prinderilor de sudur, ele se scot din dispozitive i se fixeaz pe dispozitivele de sudare,
executndu-se mbinrile sudate i ordinea prevzut n tehnologia de execuie a ansamblului
respectiv. La sudarea cu electrozi nvelii, rolul de protecie l formeaz nveliurile electrozilor
ce conin substane dezoxidante, de aliere, zgurifiante, fondani etc., i care, mpreun cu
substanele de ionizare i cu lianii, ca i cu componentele de adaos, formeaz protecia i alierea
bii de sudur; zgurile bogate, fluide i uoare mpiedic ptrunderea oxigenului i a azotului din
aer, precum i a hidrogenului ce eventual se poate degaja.

NORME DE PROTECTIA SI SECURITATII MUNCII -

SUDURA

La sudarea prin procedee sub protectie gazoasa elementele fata de care trebuie luate
masuri de protectie privind activitatea sudorilor sunt urmatoarele:

- radiatiile arcului electric

- fumul, particulele metalice sau gazele emise in timpul sudarii

- curentul electric

Protectia contra radiatiilor emise de arc.

La sudarea sub gaz de protectie in lipsa zgurei baia de topire si marginile ei se transforma
intr-o adevarata oglinda cu putere de reflectare destul de ridicata mai ales in cazul aliajelor
usoare.
 Fumul emis este foarte subtire si nu constituie o piedica in calea radiatiilor. Datorita
temperaturii mult mai ridicate a arcului in gaz de protectie, emisia de radiatii este mare, in toate
cele trei parti ale spectrului (ultraviolet, vizibil si inflarosii). Pentru razele ultraviolete, emisia
este de 34 ori mai mare ca la sudarea manuala, ajungand in anumite benzi de radiatie, chiar la
530 ori. Radiatiile ultraviolete cresc cu densitatea curentului si repartitia lor spectrala depinde
de felul metalului adus in stare de fuziune.

Scurta expunere directa poate provoca un erithem al pielii, iar actiunea asupra ochiului e
foarte nociva, provocand repede conjuctivite.

Radiatiile din spectrul vizibil provoaca tulburarea, oboseala vederii. Aceste radiatii sunt
foarte intense la procedeele.

Radiatiile inflarosii sunt de cca 1,5 ori mai intense ca la sudarea manuala si la o actiune
mai indelungata ar putea provoca aparitia cataractei.

Radiatiile reflectate sunt de asemenea periculoase si pot avea influente asupra

personalului ce se gaseste in vecinatatea postului de sudura.

Protectia contra radiatiilor. Protectia ochiului.

Ochii sudorului sunt protejati de sticle filtrante montate in fereastra mastilor, numerotate
special in functie de domeniul de utilizare.

In cazul intensitatilor foarte mari se recomanda dublarea geamului filtrant inspre sudor cu
o sticla transparenta rezistenta la temperatura ridicata ce va proteja sudorul de caldura.

La sudarea MIG sudorul trebuie sa poarte sub casca ochelari usori din material plastic,
dar cu aparatoare care sa opreasca razele ultraviolete difuze prin reflectari succesive.

Daca alte persoane lucreaza in apropierea sudorului, e bine ca acestea sa fie obligate sa
poarte ochelari filtranti prevazuti cu ecrane laterale.

Protectia capului.
 Pentru sudorii MIG-MAG se recomanda in mod special portul mastii pe cap nu a celei
purtate cu mana intrucat deseori e nevoie de ambele maini, pentru sustinerea si conducerea
pistoletului de sudura.

Protectia corpului.

Nici o parte a corpului nu trebuie expusa radiatiilor. Daca se lucreaza cu curenti mai
mari, peste 250 A trebuie asigurat un echipament individual corespunzator, compus din sort din
piele prevazut cu maneci si cu guler drept, ce se inchide la spate, aparatoare de picioare din piele.
La sudarea cu curenti mai mici se poate utiliza un echipament mai usor.

Protectia contra fumului, gazelor si particulelor solide.

Tinand cont ca in amestecul de gaze exista un procent ridicat de azot exista posibilitatea
aparitiei unor oxizi de azot: NO, NO2, N2O4 degajati, bioxidul este in general preponderent si
concentratia maxima admisa de circa 0,1 % aceasta fiind depasita adesea doar in vecinatatea
arcului. Ozonul este un gaz destul de instabil si nu ramane in zona gurii sudorului. Intoxicarea cu
ozon se manifesta prin iritarea ochilor si a nasului.

Protectia contra vaporilor si a gazelor.

Mijloacele de protectie utilizate la sudarea sunt:

- aspirarea vaporilor din vecinatatea arcului

- ventilatia fortata a locului unde se executa sudarea

- in cazuri speciale, folosirea unui aparat de respirat artificial.

Aparitia noxelor se mai poate preveni prin curatirea atenta a pieselor inainte de sudare
(degresare, spalare).

Ventilatia locala: Sistemele de aspiratie la posturile de sudura pot fi mobile sau

incorporate in masa de sudura. In primul caz aspiratia se face prin intermediul unui tub flexibil
dirijat in zona arcului. Au dezavantajul ca pot provoca perturbarea procesului de sudare la
sudarea sub protectie gazoasa.

Ventilatia generala: Sistemele de ventilatie generala a atelierelor de sudura trebuie

concepute in stransa legatura cu sistemele de aspiratie locala. Se fac verificari cu utilizarea
gazelor fumigene, pentru a se determina traiectoria gazelor produse de arcul electric. Probele se
iau la cca doua ore dupa inceperea lucrului, din mijlocul unui post de lucru.

Protectia impotriva curentului electric.

Aceste pericole apar la contactul cu piese, care in mod normal sunt izolate, dar care sunt
puse sub tensiune in urma unei defectiuni (contact indirect).

Protectia contra contactelor directe se realizeaza prin urmatoarele masuri:

- conductorii vor fi bine izolati si corect legati la borne

- se vor purta manusi

- cand nu se lucreaza, portelectrodul se va aseza pe un suport izolat.

Protectia contra contactelor indirecte se face prin punerea la pamant a aparatelor si

montarea de dispozitive de intrerupere sau avertizare la aparitia unui defect.

La procedeul MIG se utilizeaza curent continuu si tensiuni ce au valori in afara limitei

superioare admisibile atat la mersul in gol cat si in sarcina. Cand nu se sudeaza curentul este
intrerupt si apare numai la amorsarea arcului. Singurul element sub tensiune este sarma electrod,
dar atingerea bobinei nu prezinta un pericol mai mare decat la o baterie de 24V.

Amenajarea atelierului de sudare sub gaz protector.

Pentru evitarea pericolului radiatiilor, e bine ca peretii sa aibe o suprafata granulata,

vopseaua trebuie sa aiba proprietati absorbante.
 Posturile de lucru vor fi inconjurate de perdele din tesaturi speciale cu fibre de sticla si
elastomeri sau paravane din tabla; se vor crea culoare protejate contra radiatiilor, pentru
circularea persoanelor care nu lucreaza la sudare.
 Bibliografie:
1) Sudarea si lipirea metalelor, Editura M.A.S.T.
2) Tehnologia asamblarii si montajelor de Gheorghe Ion ;
3) Rezistenta materialelor si organe de masini de Vasile Doleata;
4) Mecanica aplicata Editura didactica si pedagogica;
5) Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini;
6) Organe de masini si organe de asamblare, editura Mirton,Timisoara 2001 Autori:
Mikos.I ;
7) Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V;
8) D.Pavelescu, Gh.Radulescu, M.Gafitanu,I.Crudu, N.Gheorghiu
Organe de masini, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1985