Reguli de securitate electrică

Nu utilizați aparatele electrice în apropierea surselor de apă: apa în combinație cu

electricitatea reprezintă un pericol mortal.

Pentru folosirea unui aparat electric este absolut necesar să aveți mâinile și picioarele
uscate, de asemenea, este preferabil să purtați încălțăminte.

Înainte de a conecta un aparat electric verificați dacă acesta nu este umed și nu-l
folosiți niciodată în timp ce sunteți în cadă sau sub jetul de duș. Când udați florile, aveți
grijă să nu îndreptați jetul de apă în direcția cablurilor, cutiei de contoare, a cutiilor de
cuplaj electric, etc.

În baie asigurați-vă că țevile de apă rece și caldă, canalele de scurgere, ramele

metalice ale ușilor și ferestrelor, calorifere, etc., sunt conectate între ele și cu rețeaua de
la sol.

În bucătărie folosiți aparatele electrice cât mai departe de chiuvetă.

Folosiți electrocasnicele cu precauție:

Asigurați-vă ca tensiunea electrocasnicelor dvs. este cea potrivită pentru casa Dvs. și
că dispuneți de putere electrică suficientă.

Dacă trebuie să le folosiți, deconectați-le apucând de ștecherul ce le conectează la

perete: niciodată nu trageți direct de cablu.

Folosiți conexiunea la sol a aparatelor Dvs., dacă construcția instalației este prevăzută
cu o astfel de conexiune și dispuneți de condițiile necesare pentru realizarea ei. Mai
mult, dacă înlocuiți o priză prevăzută cu conexiune la sol, atunci înlocuiți-o cu una
similară.

Poziționați electrocasnicele, în special cuptoarele, televizoarele și sistemele stereo la o

distanță suficientă de la perete pentru a evita supraîncălzirea acestora. Dacă apare fum
sau simțiți vreun miros neobișnuit, deconectați-le imediat și duceți-le la o revizie
tehnică.
Protejați bebelușii și copiii mici de electricitate:

Aveți grijă ca copiii Dvs. să nu folosească jucăriile electrice, ce pot fi conectate la rețea,
decât sub supravegherea permanentă a Dvs.

Țineți copiii la distanță de prize și cabluri electrice, mai ales, în camera de joacă a
acestora și acoperiți-le, pe cât este posibil, cu bandă izolantă sau capac pentru priză.

Asigurați-vă că, copiii nu se joacă lângă televizor sau culcați în fața lui. Este un obiect
foarte greu dacă cade peste un copil, iar la modelele mai vechi tubul catodic ar putea
exploda, dacă este lovit puternic în timp ce este conectat.

Lăsați fierul de călcat să se răcească într-o încăpere separată, departe de accesul

copiilor.

În afara casei, aveți grijă la infrastructurile electrice:

Turnurile, stâlpii electrici și transformatoarele sunt periculoase: nu intrați și nu urcați pe

ele, nu aruncați cu pietre sau alte obiecte în acestea, si nu le folosiți ca suport.

În zonele situate sub linia electrică nu vă jucați cu obiecte ce ar putea să o atingă (bețe,
comete, avioane teledirijate, baloane, etc.).
Dacă cutia de conexiune a unui felinar este deschisă, nu o atingeți în niciun caz.

Dacă găsiți un cablu la pământ, nu-l atingeți; anunțați compania electrică.

Nu permiteți copiilor să înalțe zmei ori să se joace în apropierea liniilor electrice

aeriene.

Nu interveniți în instalațiile electrice, aceste intenții se pot solda cu electrocutări.

Întrețineți instalația Dvs. electrică în siguranță:

Asigurați-vă ca întrerupătorul general și panoul de control și protecție sunt poziționate

într-un punct accesibil, pe care îl cunosc toți membrii familiei.

Cel puțin o dată pe lună, verificați dacă diferențialul funcționează corect. Apăsați
butonul de verificare (de obicei, este de culoare galbenă, gri sau neagră) și, dacă
diferențialul se declanșează, atunci totul funcționează bine. În caz contrar, chemați un
electrician autorizat pentru a revizui instalația.

Dacă veți lucra cu instalația, stingeți întrerupătorul. De exemplu, executați această

manevră înainte de schimbarea unui bec.

Nu blocați întrerupătoarele automate, pentru ca acestea să poată funcționa în cazul

unei avarii a instalației.

Nu folosiți niciodată aparate cu cabluri uzate, ace rupte, prize deteriorate etc.

Dacă un aparat vă dă „dureri de cap”, deconectați-l imediat și apelați un electrician.

Nu supraîncărcați instalațiile electrice și nu treceți cablurile electrice pe sub covoare.

Folosiți, când acest lucru este posibil, o priză pentru fiecare receptor. Conexiunile
multiple pot provoca supraîncălzirea.

Verificați dacă lămpile de masă sau de podea funcționează și plasați-le la o distanță

suficientă de perdele și pereți.

Nu plasați ecrane sau cabluri electrice în apropierea surselor de căldură.

Dacă nu folosiți fierul de călcat, fie chiar și pentru un singur minut, nu uitați sa-l
deconectați și să-l lăsați într-un loc sigur.

Nu conectați mai multe aparate electrice la o singură priză - această acțiune poate
provoca incendii.
În caz de accident electric:

Dacă puteți, întrerupeți sursa de alimentare cu curent. Dacă nu, luați victima de
îmbrăcăminte și trageți de ea fără a intra în contact cu pielea acesteia. Dacă este
necesar, acoperiți părțile descoperite cu haine uscate înainte de a o atinge.

În cazul unui incendiu electric, folosiți un extinctor pentru a stinge focul.

Nu folosiți niciodată apa pentru a stinge un incendiu electric.

Dacă se produce o arsură localizată, înainte de a o trata, spălați-vă pe mâini minuțios.

Răciți arsura cu apă sau gheață, curățați spațiul din jurul acesteia cu un șervețel umed
și pulverizați cu soluție antiseptică. După aceasta, acoperiți arsura cu o țesătură sterilă
și de bumbac. Nu atingeți arsura, nici bășicile ce se formează în jurul acesteia. Dacă
arsura este gravă, nu aplicați cremă și mergeți la un centru de asistență medicală.
Norme de protectia si securitatii muncii - sudura
NORME DE PROTECTIA SI SECURITATII MUNCII - SUDURA
La sudarea prin procedee sub protectie gazoasa (MIG-MAG si WIG) elementele fata de
care trebuie luate masuri de protectie privind activitatea sudorilor sunt urmatoarele:
- radiatiile arcului electric
- fumul, particulele metalice sau gazele emise in timpul sudarii
- curentul electric
Protectia contra radiatiilor emise de arc.
La sudarea sub gaz de protectie in lipsa zgurei baia de topire si marginile ei se transforma
intr-o adevarata oglinda cu putere de reflectare destul de ridicata mai ales in cazul aliajelor
usoare.
Fumul emis este foarte subtire si nu constituie o piedica in calea radiatiilor. Datorita
temperaturii mult mai ridicate a arcului in gaz de protectie, emisia de radiatii este mare, in toate
cele trei parti ale spectrului (ultraviolet, vizibil si inflarosii). Pentru razele ultraviolete, emisia
este de 3…4 ori mai mare ca la sudarea manuala, ajungand in anumite benzi de radiatie, chiar la
5…30 ori. Radiatiile ultraviolete cresc cu densitatea curentului si repartitia lor spectrala depinde
de felul metalului adus in stare de fuziune.
Scurta expunere directa poate provoca un erithem al pielii, iar actiunea asupra ochiului e
foarte nociva, provocand repede conjuctivite.
Radiatiile din spectrul vizibil provoaca tulburarea, oboseala vederii. Aceste radiatii sunt
foarte intense la procedeele WIG si MIG.
Radiatiile inflarosii sunt de cca 1,5 ori mai intense ca la sudarea manuala si la o actiune
mai indelungata ar putea provoca aparitia cataractei.
Radiatiile reflectate sunt de asemenea periculoase si pot avea influente asupra
personalului ce se gaseste in vecinatatea postului de sudura.
Protectia contra radiatiilor. Protectia ochiului.
Ochii sudorului sunt protejati de sticle filtrante montate in fereastra mastilor, numerotate
special in functie de domeniul de utilizare.
In cazul intensitatilor foarte mari se recomanda dublarea geamului filtrant inspre sudor cu
o sticla transparenta rezistenta la temperatura ridicata ce va proteja sudorul de caldura.
La sudarea MIG sudorul trebuie sa poarte sub casca ochelari usori din material plastic,
dar cu aparatoare care sa opreasca razele ultraviolete difuze prin reflectari succesive.
 Daca alte persoane lucreaza in apropierea sudorului, e bine ca acestea sa fie obligate sa
poarte ochelari filtranti prevazuti cu ecrane laterale.
Protectia capului.
Pentru sudorii MIG-MAG se recomanda in mod special portus mastii pe cap nu a celei
purtate cu mana intrucat deseori e nevoie de ambele maini, pentru sustinerea si conducerea
pistoletului de sudura.
Protectia corpului.
Nici o parte a corpului nu trebuie expusa radiatiilor. Daca se lucreaza cu curenti mai
mari, peste 250 A trebuie asigurat un echipament individual corespunzator, compus din sort din
piele prevazut cu maneci si cu guler drept, ce se inchide la spate, aparatoare de picioare din piele.
La sudarea cu curenti mai mici se poate utiliza un echipament mai usor.
Protectia contra fumului, gazelor si particulelor solide.
Tinand cont ca in amestecul de gaze exista un procent ridicat de azot exista posibilitatea
aparitiei unor oxizi de azot: NO, NO2, N2O4 degajati, bioxidul este in general preponderent si
concentratia maxima admisa de circa 0,1 % aceasta fiind depasita adesea doar in vecinatatea
arcului. Ozonul este un gaz destul de instabil si nu ramane in zona gurii sudorului. Intoxicarea cu
ozon se manifesta prin iritarea ochilor si a nasului.
Protectia contra vaporilor si a gazelor.
Mijloacele de protectie utilizate la sudarea MIG sunt:
- aspirarea vaporilor din vecinatatea arcului
- ventilatia fortata a locului unde se executa sudarea
- in cazuri speciale, folosirea unui aparat de respirat artificial.
Aparitia noxelor se mai poate preveni prin curatirea atenta a pieselor inainte de sudare
(degresare, spalare).
Ventilatia locala: Sistemele de aspiratie la posturile de sudura pot fi mobile sau
incorporate in masa de sudura. In primul caz aspiratia se face prin intermediul unui tub flexibil
dirijat in zona arcului. Au dezavantajul ca pot provoca perturbarea procesului de sudare la
sudarea sub protectie gazoasa.
Ventilatia generala: Sistemele de ventilatie generala a atelierelor de sudura trebuie
concepute in stransa legatura cu sistemele de aspiratie locala. Se fac verificari cu utilizarea
gazelor fumigene, pentru a se determina traiectoria gazelor produse de arcul electric. Probele se
iau la cca doua ore dupa inceperea lucrului, din mijlocul unui post de lucru.
Protectia impotriva curentului electric.
 Aceste pericole apar la contactul cu piese, care in mod normal sunt izolate, dar care sunt
puse sub tensiune in urma unei defectiuni (contact indirect).
Protectia contra contactelor directe se realizeaza prin urmatoarele masuri:
- conductorii vor fi bine izolati si corect legati la borne
- se vor purta manusi
- cand nu se lucreaza, portelectrodul se va aseza pe un suport izolat.
Protectia contra contactelor indirecte se face prin punerea la pamant a aparatelor si
montarea de dispozitive de intrerupere sau avertizare la aparitia unui defect.
La procedeul MIG se utilizeaza curent continuu si tensiuni ce au valori in afara limitei
superioare admisibile atat la mersul in gol cat si in sarcina. Cand nu se sudeaza curentul este
intrerupt si apare numai la amorsarea arcului. Singurul element sub tensiune este sarma electrod,
dar atingerea bobinei nu prezinta un pericol mai mare decat la o baterie de 24V.
Amenajarea atelierului de sudare sub gaz protector.
Pentru evitarea pericolului radiatiilor, e bine ca peretii sa aibe o suprafata granulata,
vopseaua trebuie sa aiba proprietati absorbante.
Posturile de lucru vor fi inconjurate de perdele din tesaturi speciale cu fibre de sticla si
elastomeri sau paravane din tabla; se vor crea culoare protejate contra radiatiilor, pentru
circularea persoanelor care nu lucreaza la sudare.
Protectia muncii pentru fochist
Prevederile prevazute in normele de protectia muncii pentru fochist au ca scop prevenirea si
reducerea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala precum si a celui de incendiu.
Ocupatia de fochist este reglementata de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat. Ocupatia presupune ansamblul de
competente tehnice si organizatorice care permit exploatarea cazanelor in conditii de siguranta.
Fochistul este o persoana instruita si autorizata pentru a opera si supraveghea cazanele si pentru a
interveni prompt, in limita competentelor sale, asupra factorilor care determina functionarea
anormala, sau avarii ale cazanelor.
Responsabiliotati ale fochistului
Protectia muncii pentru fochist presupune efectuarea unui instructaj elaborat ce are ca scop
determinarea acestuia sa isi insuseasca si sa aplice acele masuri care contribuie la mentinerea
starii de siguranta in unitatea in care lucreaza. Astfel, fochistul va trebui sa cunoasca in mod
temeinic instalatia de cazane, din punct de vedere al deservirii, sa porneasca si sa opreasca
cazanele doar in conditii de siguranta. Aceasta implica controlul functionarii armaturilor de
siguranta si controlul dispozitivelor de alimentare, iar rezultatele trebuie consemnate in Procesul
Verbal din Registrul Jurnal. Implicit o activitate a profesiei sale, dar in acelasi timp si o masura
de protectia muncii este supravegherea directa si permanenta, verificarea starii de buna
functionare a cazanului si a instalatiilor. In cazul in care fochistul constata defecte ale cazanului,
va trebui sa le comunice sefilor si sa le consemneze in Procesul Verbal din Registrul Jurnal.
Sustinerea conditiilor si a starii de siguranta in conformitatea cu respectarea normelor de
protectie a muncii in ceea ce il priveste pe fochist, implica si oprirea cazanelor in situatii ca:
scaderea nivelului apei sub cel minim, desi alimentarea cu apa exista, defectarea dispozitivelor
de alimentare cu apa, aparitia de burdusiri sau fisuri la ale elementelor cazanului, precum si a
altor situatii care ar putea prezenta sau ar putea conduce la riscuri de accident sau incendiu.
Prevenirea si Stingerea Incendiilor
Mediul in care fochistii isi desfasoara activitatea ca si sarcina de munca, pot prezenta riscuri
pentru declansarea incendiilor, ceea ce reclama respectarea stricta a normelor de protectia
muncii. Astfel in urma evaluarii riscurilor, normele vor fi adaptate si concretizate in functie de
particularitatile locului de munca. Urmatoarea etapa in acest proces este aducerea acestor norme
la cunostinta tuturor lucratorilor si afisarea intr-un loc cu foarte buna vizibilitate. La nivelul
unitatii se vor organiza echipe nominale de stingere a incendiilor, ce vor fi instruite cu sarcini ce
privesc: dirijarea operatiunilor de stingere, anuntarea izbucnirii catre pompieri si conducerea
unitatii, organizarea evacuarii persoanelor si in masura posibilitatilor a bunurilor materiale,
ordinea evacuarii, mijloacelor utilizate, traseele fluxurilor, zona de protectie unde se face
evacuarea, precum si alte masuri de securitate. La fel de important este instructajul facut asupra
modului de utilizare a mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor, respectiv stingatoarele si
hidrantii. Masurile de protectie ce se vor lua in prima faza sunt: intreruperea alimentarii cu
energie si materie prima.
Protectia muncii in industria lemnului
O primă măsură a cărei aplicare aduce un aport deosebit la îndeplinirea sarcinilor de producţie,
cu eforturi fizice reduse pentru muncitori şi contribuie la prevenirea unor accidente de muncă în
fabricile de prelucrare a lemnului, este organizarea locului de muncă.

La locul de muncă al lucrătorilor din industria lemnului nu trebuie să se găsească nici un obiect
de prisos, care să-l stînjenească în executarea diferitelor mişcări şi mînuiri legate de munca sa
productivă.

Platformele, cărucioarele sau containerele cu piese brute trebuie aşezate în partea dreaptă a
muncitorului, iar cele cu piese prelucrate în partea stingă. Această aşezare îi va da posibilitatea
muncitorului să simplifice şi să reducă numărul mişcărilor sale.

Raţionalizarea fiziologică a proceselor de muncă în lupta împotriva oboselii este de asemenea

însemnată. Primul principiu al raţionalizării este economisirea şi limitarea mişcărilor în timpul
muncii. Acest principiu se aplică numai mişcărilor care produc oboseală, limitarea fiind nece-
sară, în măsura posibilităţilor, la mişcările de aplecare a corpului (peste 20°).în această privinţă,
întrebuinţarea platformelor pentru depozitarea materialelor în fabricile de prelucrare a lemnului
este cea mai recomandabilă.Pentru exemplificare se prezintă desfăşurarea corespunzătoare a
muncii ia tivirea în ferăstrăul circular longitudinal, simplu. Scândurile rezultate de pe flancurile
prismei, la tăierea buşteanului în primul gater, sînt depuse în partea stângă a maşinii, unde, ceva
mai înapoi, se află instalat şi ferăstrăul circular de tivit. Gateriştii trec pe aceeaşi parte şi
scândurile netivite care se obţin din debitarea prismei, pe aici ele sînt încărcate pe vagonete-
platformă, cu care sînt duse pînă în apropierea mesei ferăstrăului circular de tivit. Această
maşină este descărcată în mod obişnuit, de doi muncitori: conducătorul maşinii si ajutorul.

Schema organizării mun cii la ferăstrăul circular de tivit dintr-o fabrică de cherestea.în jos, pe
masa ferăstrăului circular. Cînd capătul scîndurii a trecut dincolo de cuţitul clivizor al
ferăstrăului circular, celălalt muncitor II prinde acest capăt cu o mînă, apucînd şi capătul şipcii
detaşate şi se îndepărtează de maşină, prin mers cu spatele, trăgînd după sine cele două piese.
Piesa finită este depusă pe vagonetul V2. După ce s-a terminat în felul acesta prima tăietură,
conducătorul maşinii I apucă de capătul rămas pe masă al scîndurii şi, ajutat de celălalt muncitor,
aduce scândura tivită pe o margine a mesei în poziţia de plecare, pentru a executa o nouă
tăietură. Modul de organizare judicioasă a locurilor de muncă la ferăstraiele circulare de retezat
şi de spintecat din fabricile ele mobilă. Tot pentru exemplificare de raţionalizarea proceselor de
muncă, folosind platformele pentru depozitare, se prezintă schemele organizării muncii la
maşinile de îndreptat şi la maşina de rindeluit Şi să aplice măsuri corespunzătoare pentru
înlăturarea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, să îndrume şi să. verifice activitatea
şefilor formaţiilor de lucru din subordine, în domeniul protecţiei muncii. Pe baza însuşirii
psihologiei muncii trebuie să cunoască aptitudinile şi capacitatea fiecărui muncitor din
subordinea sa şi să urmărească — corespunzător cu acestea — justa repartizare a lor în procesul
de producţie şi totodată să impună muncitorilor executarea lucrărilor în conformitate cu normele
şi instrucţiunile de protecţie a muncii, specifice fiecărui loc de muncă. Maistrul trebuie să
efectueze instruirea individuală sau pe grupe (în funcţie de specificul locurilor de muncă) a
tuturor şefilor de formaţii din sectorul de producţie ce i s-a încredinţat, iar împreună cu aceştia să
realizeze instruirea tuturor muncitorilor din sectorul de activitate. El nu trebuie să permită
începerea lucrului muncitorilor nou angajaţi care nu au fost examinaţi medical sau care au fost
găsiţi inapţi pentru munca respectivă, celor care nu au fost instruiţi, mai ales cînd constată că nu
şi-au însuşit cunoştinţele predate cu ocazia instructajului sau celor care, indiferent de motivul
invocat, nu aplică cunoştinţele de protecţie a muncii în timpul desfăşurării procesului de
producţie în scopul realizării la nivel superior a condiţiilor de muncă, maistrul este obligat să ia
măsuri pentru organizarea judicioasă a locului de muncă şi a proceselor de producţie şi pentru
asigurarea tuturor măsurilor de protecţie a muncii, astfel încît să fie exclusă orice posibilitate de
producere a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. în cazul în care unele din
aceste măsuri nu intră în atribuţiile sale sau depăşesc posibilităţile lui de realizare, maistrul
trebuie să anunţe imediat pe şefii săi ierarhici. Totodată trebuie să ia măsuri pentru dotarea
tuturor maşinilor, utilajelor, instalaţiilor etc. cu apărători şi dispozitive de protecţie, pentru
îngrădirea locurilor periculoase, asigurarea balustradelor la scări, platforme etc., în vederea
împiedicării accesului în zonele periculoase.

Maistrul va acţiona în sensul dotării muncitorilor cu echipament de protecţie şi de lucru specific

locului de muncă şi să urmărească purtarea corectă a acestuia In tot timpul lucrului. In aceiaşi
timp va verifica buna funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, etc. şi nu va permite darea
în exploatare a acelora care în urma reparaţiilor nu au fost prevăzute cu apărători şi dispozitive
de protecţie sau care nu au avizele de funcţionare legale, neadmiţind manipularea maşinilor,
utilajelor, instalaţiilor etc. de către persoane necalificate pentru meseria respectivă, neinstruite
sau neautorizate.Maistrul va veghea ca începerea oricărei lucrări să nu aibă loc dacă în proiectele
respective nu sînt – prevăzute şi măsurile de protecţie a muncii ce trebuie asigurate anterior sau
în timpul executării lucrărilor respective. El nu trebuie să înceapă nici o lucrare în cazul cînd
constată unele deficienţe tehnico-organizatorice sau contradicţii cu prevederile normelor de
protecţie a muncii în proiecte sau în procese tehnologice, deficienţe care ar putea constitui
pericole reale de accidentare a muncitorilor.

Prin natura sarcinilor ce-i revin, maistrul trebuie să supravegheze executarea corectă şi fără
pericole de accidentare a lucrărilor, respectarea strictă a unor parametri tehnologici etc., să ia
măsuri pentru oprirea imediata a lucrărilor care prezintă pericole de accidentare a muncitorilor
 Reguli lucru în bucătărie
Instrucțiune de securitate și sănătate în muncă pentru lucrul în bucătărie
Cerinţe generale de securitate
1. Lucrătorul din bucătărie este obligat:
 să utilizeze echipamentul individual de lucru şi echipamentul individual de protecţie din
dotare corespunzător scopului pentru care a fost acordat;
 să ţină minte despre răspunderea personală pentru respectarea regulilor protecţiei muncii;
 să îndeplinească numai lucrul pentru executarea căruia a fost admis în bucătărie;
 să renunţe la îndeplinirea dispoziţiilor, cerinţele cărora contravin regulilor protecţiei muncii;
 să întrerupă activitatea şi să refuze să o continue dacă nu sânt respectate cerinţele de
securitate, cu condiţia ca astfel să nu dea naştere unui pericol iminent de accidentare sau
îmbolnăvire profesională şi să-şi anunţe angajatorul;
 să întrerupă activitatea şi să refuze să o continue dacă nu sânt respectate cerinţele de
securitate, cu condiţia ca astfel să nu dea naştere unui pericol iminent de accidentare sau
îmbolnăvire profesională şi să-şi anunţe angajatorul;
 să semnalizeze imediat angajatorul despre orice defecţiune sau altă situaţie care poate
constitui un pericol de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
 să nu admită prezenţa persoanelor străine la locul de muncă;
 să menţină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o stare corespunzătoare
cerinţelor de securitate şi igienă;
 să nu permită ridicarea, deplasarea, distrugerea unui dispozitiv de protecţie, sau să nu o facă
el însuşi, să nu împiedice aplicarea metodelor şi procedurilor adoptate în vederea
reducerii/eliminării pericolului de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
 să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru, astfel încât să nu expună
la pericol atât persoana proprie, cât şi pe ceilalţi angajaţi;
 să însuşească şi să respecte instrucţiunile de protecţie a muncii specifice activităţii prestate;
 să dea relaţiile solicitate de organele de cercetare a accidentelor de muncă.
2. Se interzice utilizarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor, prezenţa la lucru în stare de ebrietate
sau sub influenţa drogurilor.
3. La executarea lucrărilor principalii factori periculoşi şi nocivi sânt: curentul electric, elemente
în mişcare ale utilajelor, acţiunea nocivă a substanţelor toxice, etc.
4. În scopul asigurării securităţii anti-incendiare la întreprindere, lucrătorul din bucătărie este
obligat să îndeplinească următoarele cerinţe:
 fumatul se admite numai la locuri special destinate, dotate cu urne şi mijloace anti-incendiare;
 să nu aprindă ruguri, să nu ardă gunoi şi deşeuri;
 să nu blocheze accesul şi trecerile spre mijloacele anti-incendiare.
5. Lucrătorul din bucătărie care nu îndeplineşte cerinţele instrucţiunii de protecţie a muncii
prezente va fi tras la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

Cerinţe de securitate până la începerea lucrului

6. Până la începerea lucrului spălătorul este obligat:
 să îmbrace cu acurateţe echipamentul individual de lucru;
 să examineze locul de muncă, să-l elibereze, inclusiv şi trecerile spre el de materialele şi
obiectele în surplus;
 să controleze suficienţa iluminării locului de muncă;
 să controleze starea perfectă a echipamentelor de muncă;
 să controleze starea căruciorului de transportare a produselor (în cazul dacă există),
instrumentelor şi altor dispozitive pentru deschiderea ambalajului (daltă, ciocan, extractor de
cuie etc.);
 să controleze prezenţa apei în reţeaua de alimentare cu apă.
Cerinţe de securitate în timpul lucrului
7. Nu deplasaţi materia primă, produsele într-un ambalaj deteriorat, cu cuie care atârnă din
ambalaj, cu sârmă bordurată din fier care are bavuri şi poate provoca zgârieturi şi alte vătămări.
8. Nu încărcaţi ambalajul ce va depăşi masa nominală a greutăţii brute.
9. Transportarea produselor în ambalajul rigid, precum şi deplasarea gheţii se va petrece prin
intermediul mănușilor de protecţie.
10. Utilizaţi în timpul încărcării butoaielor şi altor sarcini grele pe cântarele pentru mărfuri, care
nu vor fi instalate la același nivel cu podeaua, cu platforma înclinată.
11. Pe cărucior nu se vor aranja acele greutăţi care depăşesc capacitatea lui de încărcare. Aşezaţi
sarcinile în mod statornic şi uniform pe toată suprafaţa căruciorului.
12. Nu deplasaţi greutăţile prin târâș.
13. Pentru deschiderea lăzilor (ambalajului) se utilizează scule corespunzătoare (extractor de
cuie, cleşte, daltă etc.). După deschiderea ambalajului în caz de necesitate, din scânduri se
îndepărtează cuiele, iar bordura metalică se îndoaie în interiorul ambalajului.
14. Marfa se instalează pe rafturi în corespundere cu cerinţele normelor interioare.
15. Cuţitele şi alte scule aşchietoare folosite în lucru se apucă de mâner şi nu de partea tăioasă.
16. Pentru transportarea sticlelor şi altor vase se utilizează numai ambalaj în stare bună de
funcţionare.
17. Borcanele şi produsele conservate se deschid cu cuţite special destinate pentru acest scop.
18. Sticlele cu băuturi se deschid cu cheie specială sau cu tirbușonul.
19. Ambalajul gol se instalează în stive cu înălţimea de până la 2,0 m.
20. Pentru instalarea sau scoaterea produselor de pe poliţele de sus ale raftului se vor se vor
utiliza scări duble inventare stabile.
21. În calitate de mijloace de ridicare nu se admite utilizarea deferitor obiecte ocazionale
instabile (lăzi, butoaie etc.).
22. Transportaţi cazanele (ceaunele) cu lichidul fierbinte în doi, utilizând şerveţele de bucătărie
uscate. Capacul vasului trebuie să fie scos.
23. La aşezarea cazanelor, altor vase (tavă pentru fript şi copt) utilizaţi suporturi speciale
inventare.
24. Nu efectuaţi lucrări de deplasare a produselor şi a ambalajului cu cuţitul în mână (cu alte
instrumente de bucătărie).
25. Verificaţi prezenţa tirajului în focare şi în cazanele de fum (aspiraţia se controlează după
indicatorul de tiraj sau după devierea unei fâșii de hârtie subţire, care la rândul său va fi
apropiată de ochiul de observaţie) a instalaţiilor cu gaze: cazane, fierbătoare ş. a.
26. Închideţi robinete de alimentare cu gaz în cazurile în care lipseşte tirajul precum şi când
flacăra arzătorului instalaţiei de gaze se întrerupe, se răzbeşte sau se stinge.
27. Deschideţi robinetele şi ventilele conductelor de gaze printr-o mişcare lină, fără salturi şi
eforturi mari.
28. Aprindeţi arzătorul de gaz cu ajutorul amorsei. Deschideţi robinetul de gaz după a a-ţi
apropiat către arzător (injector) amorsa aprinsă.
29. Controlaţi nivelul apei după robinetul de control în mantaua de abur şi apă a cazanului de
fierbere digestivă.
30. Verificaţi corectitudinea instalării limitelor de reglare a presiunii în mantaua de aburi şi apă a
cazanului – conform manometrului de contactare electrică.
31. Uleiul turnat în mantaua termică a aparatelor electrice cu încălzire indirectă va fi de acea
marcă, care este indicată în paşaportul meșinei.
32. Produsele vărsate pe podea se strâng (şterg) imediat.
Cerinţe de securitate în timpul spălării veselei
33. Spălarea veselei se va efectua mecanic sau manual. Pentru spălarea manuală a farfuriilor,
cantina va fi dotată cu trei căzi, iar a paharelor, etc. – cu două. Dotarea cu 5 căzi a încăperii
pentru spălarea veselei este obligatorie și în cazul cînd ultima va dispune de mașină de spălat.
34. Spălarea veselei de masă prin metoda manuală include:
 Înlăturarea rămășițelor de bucate cu peria sau cu o lopată de lemn, în vase speciale pentru
rămășițe.
 Spălarea în apă cu t 40-500 C cu adăugarea detergenților.
 Spălarea în apă cu t 40-500 C cu adăugarea detergenților în cantități de 2 ori mai mici ca în
prima dată.
 Clătirea veselei cu apă fierbinte cu t 650 C ori cu ajutorul unui furtun flexibil cu ajutaj
stropitor (vesela se va afla în plase metalice).
 Uscarea veselei pe un raft cu grile.
35. Spălarea veselei din sticlă și a tacâmurilor include:
 Spălarea în apă cu t 40-500 C cu adăugarea detergenților.
 Clătirea cu apă caldă curgătoare cu t 650 C (nu mai mică.
 Tacâmurile spălate se vor opări cu uscarea lor ulterioară în aer liber. La sfârșitul zilei de
lucru, toată vesela de masă se va dezinfecta în 0,2 % soluție de clorură de var sau cloramină
timp de 10 minute (nu mai puțin).
36. Periile, bureții după spălarea veselei se spală în apă fierbinte cu detergenți apoi se clătesc și
se usucă păstrându-se în locuri speciale.
37. Tava, la sfârșitul zilei de lucru, se spală în încăperile pentru spălarea veselei de masă cu apă
fierbinte cu detergenți, apoi se clătesc și se usucă. După fiecare folosire se șterg cu un șervețel.
38. Mesele se spală cu apă fierbinte cu săpun și sodă, folosind buretele de spălat.

Cerinţe de securitate în situaţii de avarie

39. În situaţie de avarie lucrătorul din bucătărie este obligat să acorde primul ajutor medical
accidentatului (în caz de traume), să informeze imediat conducătorul său direct şi să participe la
lichidarea consecinţelor avariei.
40. La apariţia situaţiei de avarie lucrătorul din bucătărie este obligat să întrerupă imediat lucrul,
să preîntâmpine colegii despre pericol, să părăsească zona periculoasă, să informeze
conducătorul său direct şi să participe la lichidarea consecinţelor situaţiei date.
41. În caz de incendiu lucrătorul din bucătărie este obligat să preîntâmpine colegii despre pericol,
să solicite ajutorul echipei de pompieri şi să participe la stingerea focului (flacăra se stinge cu
nisip, pânză de cort, apă, stingătoare). Lucrătorul din bucătărie este obligat să cunoască metodele
de acordare a primului ajutor medical în caz de arsuri. Nu se admite tragerea de pe locurile arse a
îmbrăcămintei şi scoaterea de pe rană a albiturilor lipite. Locurile arse se spală cu apă curată,
ulterior cu o soluţie slabă de acid acetic sau boric. În cazul arsurilor ochilor se aplică comprese
din soluţie de acid boric.
42. În caz de electrocutare accidentatul imediat se eliberează de sub acţiunea curentului electric,
deconectând reţeaua cu întrerupătorul sau printr-o metodă de rupere a ei. Dacă aceste acţiuni sânt
imposibile, accidentatul trebuie separat de părţile conducătoare folosind echipamentul de
protecţie sau obiecte uscate care nu conduc curentul electric. Pînă la sosirea medicului, dacă
accidentatul nu respiră, se execută respiraţia artificială şi masajul exterior al inimii, atrăgând
atenţie la starea pupilelor ochilor. Pupilele mărite indică la agravarea bruscă a circulaţiei sângelui
la creier. În acest caz readucerea la viaţă se începe imediat.
43. În caz de intoxicaţie până la sosirea medicului:
 accidentatul se scoate la aer curat;
 se eliberează de tot ce împiedică respiraţia lui (se descheie gulerul, se scoate centura, brâul
etc.);
 accidentatul se eliberează de mijloacele individuale de lucru sau albituri murdare de
antiseptic;
 se curăţă gura de mucozitate cu ajutorul tifonului şi i se dă să miroase hidroxid de amoniu;
 se spală cu apă caldă şi săpun locurile afecţionate;
 se execută respiraţia artificială, dacă accidentatul nu revine la viaţă.

Cerinţe de securitate la terminarea lucrului

44. La terminarea lucrului:
 se curăţă de murdărie echipamentele de muncă şi se pun la păstrare în locul destinat;
 se aduc în ordine locurile de muncă şi trecerile spre ele;
 se curăţă de praf şi impurificări echipamentul individual de lucru şi echipamentul individual
de protecţie;
 se spală mâinile şi faţa cu săpun;
 deconectaţi toate instalaţiile electrice, în afara iluminării de serviciu;
 se informează conducătorul său direct despre toate neajunsurile depistate în timpul lucrului.