Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ADMINISTRATOR
2
CONDITIILE CE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UNELTELE ELECTRICE DE MANA
Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua
personae si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat.
Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24 V, astfel: tensiunea de 24 V
se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V in locuri foarte periculoase.
Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare;
izolarea bobinajului sa reziste atat socului mecanic, cat si mediului in care functioneaza
(umiditatea, caldura, agenti corosivi etc.);
manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din metal acoperit
cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa
impiedice atingerea partilor metalice ale sculei;
conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel incat san
u se roada la intrarea lor in carcasa sculei sis a se impiedice pe cat posibil smulgerea lor
de la bornele de legatura.
Daca in timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cat de slaba, a curentului, este obligat sa intrerupa
imediat lucrul sis a predea unealta defecta pentru verificare si reparare.
In incaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa umezeala, corpurile de iluminat vor fi
etanse.
3
a. mijloace principale de protectie;
b. mijloace auxiliare de protectie.
Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, in conditii sigure,
tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de
current aflate sub tensiune.
In instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie
izolante:
a. prajini electroizolante;
b. clesti izolanti pentru sigurante;
c. manusi electroizolante.
Se numesc mijloace auxiliare acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea impotriva
electrocutarii le tensiunea respective. Ea constituie masuri auxiliare de protectie ale mijloacelor principale
si servesc, de asemenea, pentru protectia impotriva tensiunii la atingere, precum si impotriva arsurilor
provocate de arcul electric.
In instalatiile electrice de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizolante
de protectie:
a. cizme electroizolante sau galosi;
b. covorase de cauciuc electroizolante;
c. platforme izolante (podete).
In cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care deservesc
instalatiile, trebuie sa se afle in permanenta mijloacele de protectie necesare.
Mijloacele de protectie trebuie incercate:
a. la receptionarea lor, inainte de a fi date in exploatare;
b. periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc in parte;
c. cand apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;
d. dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia din parti;
e. daca exista indoieli asupra bunei lor stari.
Muncitorii care lucreaza la masini cu discuri abrazive trebuie sa cunoasca bine regimul lor de functionare.
In fiecare atelier va fi desemnata o persoana care va fi bine instruita si autorizata, care va inlocui pietrele
la polizoarele din dotare.
Muncitorii ce vor lucra pe masini de ascutit scule, poliozoare vor trebui sa cunoasca urmatoarele:
vitezele periferice de lucru ale sculelor abrazive nu trebuie sa depaseasca valorile indicate de fabricile
constructoare si de standardele in vigoare.
Sculele abrazive primite trebuie bine controlate spre a se verifica daca nu prezinta defecte sau deteriorari.
Trebuie verificate fisurile pietrelor prin lovituri usoare cu un ciocan de lemn pe suprafata laterala. Pentru
aceasta, piatra se aseaza liber pe un dorn; inainte de lovire, pietrele trebuie sa fie uscate si curatate de
materialul de ambalare. Se interzice cu desavarsire utilizarea unor pietre care nu au un zgomot inabusit.
Atunci cand sunt in stare buna, pietele trebuie sa dea un sunet clar.
Se interzice cu desavarsire transportul sculelor abrazive impreuna cu piese si alte produse metalice.
4
Montarea pietrelor pe masinile de ascutit scule si polizoare trebuie facuta numai de personalul special
distribuit si instruit pentru aceasta.
Inainte de montarea pietrelor de polizor se va verifica diametrul gaurii pietrei si diametrul fusului pe care
sta montata piatra, care nu trebuie sa depaseasca 0,1-0,5 mm pana la diametrul de 100 mm, 0,2-0,6 mm
cand diametrul gaurii este de 101-250 mm.
.Pentru protejarea ochilor muncitorilor contra particulelor fine care se desprind din piatra, trebuie montate
ecrane de protectie mobile, din sticla incasabila sau lucratorii trebuie sa poarte ochelari de protectie.
Este interzisa stationarea muncitorilor in preajma polizoarelor.
Polizoarele si masinile de ascutit trebuie sa aiba instalatie proprie de absorbtie.
Orice defectiune a polizoarelor sau a masinii de ascutit va fi raportata la seful de schimb, care va lua
masuri de remediere.
Este obligatoriu pentru toti muncitorii sa poarte echipamentul de protectie si de lucru stabilit in
Normativul Cadru.
Toate polizoarele si masinile de ascutit scule vor fi legate la centura de impamantare a halei de tamplarie.
Atentie mare se va acorda in timpul polizarii, care se va realiza numai in spatii special amenajate.
Montarea corpurilor abrazive trebuie sa fie astfel executata incat sa asigure o centrare perfecta a acestuia
in raport cu axa de rotatie.
Fixarea corpului abraziv pe axul masinii trebuie sa se realizeze cu flanse corespunzatoare diametrelor
acestora.
Flansele de prindere a discurilor abrazive vor fi executate numai din otel.
Diametrele flanselor de fixare trebuie sa fie egale.
Intre flanse si corpul abraziv trebuie sa se monteze pe ambele parti garnitura elastica (hartie, carton, piele,
cauciuc etc.) groasa de 0,5-2 mm, in functie de diametrul corpului abraziv.
Garniturile vor depasi suprafata inelara de strangere a flanselor, cu cel putin 1 mm de diametru.
Dupa montarea corpurilor abrazive se va face o verificare in gol si se va realiza o echilibrare.
Nu se admite prelucrarea pe suprafetele laterale ale corpurilor abrazive.
Inainte de montarea pietrelor abrazive se va verifica numarul rotatiilor pe minut inscris pe eticheta
discului, astfel incat sa nu fie mai mic decat numarul maxim al rotatiilor pe minut la care functioneaza
echipamentul tehnic.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
La exploatarea corpurilor abrazive se va evita solicitarea la soc. Contactul dintre corpul abraziv si piesa se
va realiza lent.
Fixarea cuţitelor de strung în suport se va face astfel încât înălţimea cuţitului să corespundă procesului de
aşchiere.
Partea din cuţit care iese din suport nu va depăşi de 1,5 ori înălţimea corpului cuţitului pentru strunjirea
normală.
Fixarea cuţitului în suport se va face cu toate şuruburile din dispozitivul portsculă.
La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de
susţinere şi deplasare.
Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri şi perfect centrate, pentru a nu fi
smulse.
La fixarea şi scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei corespunzătoare, fără prelungitoare din
ţeava sau din alte pârghii.
La fixarea pieselor în universalul strungului, se va respecta condiţia L ≤ 3d, unde L şi d reprezintă
lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
La prelucrarea pieselor lungi, pentru susţinerea lor se vor utiliza linete.
5
La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpuşa mobilă, iar pinola se va bloca în poziţia de strângere.
Stabilirea piesei din pinola păpuşii mobile se va efectua numai după oprirea strungului.
Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui bac de strângere. Dacă bacurile
sunt uzate (şterse), au joc, prezintă deformaţii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi înlocuite.
Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care este ascuţit cuţitul şi dacă profilul
acestuia corespund prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialul din care este
confecţionată piesa. Se vor folosi cuţite de strung cu prag special pentru sfărâmarea aşchiei continue.
La cuţitele de strung prevăzute cu placuţe din carburi metalice se vor controla cu atenţie fixarea placuţei
pe cuţit precum şi starea acestuia. Nu se permite folosirea cuţitelor la care placuţele prezintă fisuri, arcuiri
sau deformaţii. Cuţitele cu plăcuţe din carburi sau ceramice vor fi ferite de şocuri mecanice.
Angajarea cuţitului în material va fi făcută lin, după punerea în mişcare a piesei de prelucrat. În caz
contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cuţitului.
) La sfârşitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuţitul şi apoi se va opri maşina.
La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip protejat sau şaibe de
antrenare protejate.
La prelucrarea pieselor prinse cu bucşe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucşei se va face numai
după oprirea completă a maşinii.
Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este conectat la reţeaua de
alimentare.
Se interzice aşezarea sculelor şi pieselor pe platou dacă utilajul este conectat la reţeaua electrică de
alimentare.
Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, ieşite la ambele capete.
Înainte de fixarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, dacă aceasta corespunde materialului ce urmează
a se prelucra, precum şi regimul de lucru indicat în fişa de operaţii.
) Montarea şi demontarea frezei se vor face cu mâinile protejate.
După fixarea şi reglarea frezei, se va regla şi dispozitivul de protecţie, astfel încât dinţii frezei să nu poată
prinde mâinile sau îmbrăcămintea lucrătorului în timpul lucrului.
Fixarea pieselor
6
Verificarea dimendiunilor pieselor fixate pe masa maşinii, precum şi a calităţii suprafeţei prelucrate, se
vor face numai după oprirea maşinii.
Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai cu chei adecvate, care
se vor scoate înainte de pornirea maşinii.
Scoaterea burgiului sau alezorului din mandrina se va face cu ajutorul unei scule speciale.
Se interzice folosirea burghielor cu coada conică universalele maşinilor.
Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrică în bucşe conice.
Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezintă
crestături, urme de lovituri etc.
Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
Ascuţirea burghielor se va face numai cu burghiul bine fixat în dispozitive speciale.
Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mutl la fixarea sau desprinderea
piesei.
Fixarea pieselor
) Înaintea pornirii maşinii, se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se execută, sculelor
utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
La operaţia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele, introducerea şi
scoaterea în şi din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atenţie, pentru a evita spargerea
plăcilor de honuire.
În timpul funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrina.
Maşini de găurit portative
Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă.
Maşinile de găurit portative se vor lăsă din mână (se vor depune) numai după oprirea burghiului.
Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi dimensiunile
piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii, de felul operaţiei
de prelucrare.
7
Monatarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane bine instruite şi autorizate de
conducerea unităţii să execute astfel de operaţii.
La montarea corpului abraziv pe maşină, se va verifica marcajul şi aspectul suprafeţei corpului abraziv şi
se va efectua controlul la sunet, conform standardelor în vigoare sau conform documentaţiei tehnice de
produs.
Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectă a acestuia în raport cu axa de rotaţie.
Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decât diametrul
arborelui) se fixează cu flanşe fară butuc.
Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixează cu flanşe cu butuc.
Flanşa fixă (de sprijin) va fi solidarizată cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare; flanşa mobilă (de
strângere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat în STAS 9092/1-1983.
Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, în cazul flanşelor fără butuc, respectiv pe flanşa fixa şi
pe cea mobilă, în cazul flanşelor cu butuc, abaterile limită fiind cele indicate în STAS 9092/1-83.
Momentul de strângere al piuliţei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum şi numărul
şuruburilor, diametrul şi momentul lor de strângere, la flanşele cu butuc, sunt cele indicate în STAS
6177/1-87 şi STAS 9092/1-83.
Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este sub limita inferioară, gaura va fi lărgită cu mare
atenţie, pentru a nu se produce fisuri. Operaţia va fi executată pe o maşină care să permită prinderea
centrică a corpului abraziv şi cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).
) Nu este admisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta.
După lărgire, corpul abraziv se controlează la sunet şi rezistenţa la rotire.
La montajul corpurilor abrazive, între acestea şi flanşă, se introduc granituri din carton presat ale căror
dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor şi flanşele vor fi
bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.
) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic se vor utiliza bucşe de oţel pentru a compensa
diferenţa dintre diametrul alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui.
Lungimea bucşei de oţel nu va depăşi grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau începerea funcţionării în gol, ansamblul corp
abraziv-flanşe cu butuc se echilibrează static şi, unde este posibil, se echilibrează dinamic.
Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător.
Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafaţa acestora.
Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai pentru maşini dotate
cu această posibilitate.
Atât persoana instruită să monteze corpul abraziv cât şi utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul
abraziv la turaţia (sau viteza de lucru) înscrisă pe aceasta sau pe eticheta de fabricaţie.
Nu este permisă utilizarea pe maşini a corpurilor abrazive ale căror turaţii sau viteze periferice nu sunt
inscripţionate.
Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a trecut mai mult de un an
de la fabricarea lor.
La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe
circumferinţa, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate încât lungimea liberă a cozii să nu depăşească, pentru turaţia
respectivă, pe cea indicată de producător.
Se interzice utilizarea dornului port-piatră dimensionat necorespunzător, ca lungime şi diametru, în raport
cu partea de prindere.
Se interzice folosirea dornului port-piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi (neechilibrat dinamic).
8
Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat
Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se vor porni dacă corpul abraziv este în contact cu piesa de
prelucrat.
La prelucrările cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc.
Contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
La prelucrările cu corpuri abrazive este interzisă mărirea artificială a presiunii pe corpul abraziv prin
utilizarea de diverse elemente ajutătoare (pârghii, greutăţi, etc.).
În timpul lucrului va fi evitată uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat la corectarea
(diametrarea) sau înlocuirea celui uzat neuniform.
Nu este permisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale corpurilor abrazive atunci când maşina nu a fost
construită pentru astfel de prelucrări sau când corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrări.
Operaţia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de îndreptat
(corectat). Corectarea se va face cu multă emulsie de răcire.
După operaţia de îndreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
Se impune verificarea periodică a echilibrării pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.
În cazul utilizării procedeului de rectificare umedă, lichidul se va spală corpul abraziv pe întreaga
suprafaţă de lucru şi va fi evacuat la timp pentru a evita staţionarea abrazivilor în lichid.
Sunt exceptate de la aceasta regulă rectificările executate pe maşini special adaptate pentru prelucrare în
mediu umed.
Este interzisă utilizarea lichidelor de răcire puternic bazice la răcirea corpurilor abrazive cu liant organic.
La rectificarea uscată a aliajelor de magneziu este interzisă utilizarea corpurilor abrazive care au fost în
prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Este interzisă utilizarea îmbinărilor metalice la curelele maşinilor de polizat la care se prelucrează aliaje de
magneziu.
Lagărele arborelui pe care se află montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea
supraîncălzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
obligatoriu, după fiecare reparaţie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat şi regulatorul,
ţinându-se evidenţa acestor controale.
Arborii, flanşele şi celelalte părţi ale maşinii pe care se montează corpurile abrazive vor fi controlate
periodic şi menţinute la cotele prescrise.
Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie va fi executată cu corpul abraziv în stare de repaus.
Este interzisă modificarea maşinilor în scopul utilizării unor viteze superioare de lucru sau diametre
superioare de corpuri abrazive.
Corpul abraziv al cărui diametru a fost micşorat datorită uzurii poate fi utilizat la viteza periferică de lucru
corespunzatoare corpului abraziv nou obţinut.
Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demontează şi se depozitează în vederea unei reutilizări, se
supun aceloraşi controale înainte de reutilizare, ca şi corpurile abrazive noi.
Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii.
Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform
prevederilor din STAS 6177/1-87, înainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanică vor fi încercate înainte de a fi reutilizate,
conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe maşină, corpurile abrazive vor fi încercate la rotirea în
gol.
9
Polizarea manuală
Polizorul manual nu se va lasa din mână la întreruperea lucrului decât după oprirea completă a corpului
abraziv.
Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului, polizoarele manuale se
vor aşeza în suporţi special executaţi. Suporţii orizontali nu vor fi folosiţi în stare uzată.
Polizoarele manuale vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai dacă corpurile abrazive sunt
protejate cu o carcasă de protecţie corespunzatoare.
Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacă corpul abraziv nu este în contact cu un corp care să
împiedice rotirea lui libera.
La polizoarele manuale acţionate pneumatic sau electric, nu va fi depăşită turaţia maximă a corpului
abraziv, funcţie de diametrul maxim admisibil al acestuia, funcţie de natura piesei abrazive şi turaţia
maximă a polizorului.
Viteza periferică maximă de lucru a corpurilor abrazive este cea care se află inscripţionată pe suprafaţa,
eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicată de producator.
) Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive fără marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate stabili
cu precizie viteza periferică de lucru sau turaţia de lucru.
Marcarea corpulurilor abrazive este făcută pe acestea şi pe eticheta de control. Marcajul pe eticheta de
control va conţine cel putin următoarele date:
a) marca de fabrica a unitaţii producătoare;
b) numărul standardului de formă şi dimensiuni;
c) simbolul materialului abraziv;
d) granulaţia;
e) gradul de duritate;
f) simbolul liantului;
g) structura;
h) turaţia maximă de lucru în rotaţii pe minut;
i) viza controlului C.T.C.;
j) data fabricaţiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.
Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va conţine obligatoriu turaţia
maximă de lucru sau viteza periferică maximă de lucru.
Lucrătorii care execută operaţii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aluminiu, cu polizorul cu pila
disc, vor fi instruiţi şi autorizaţi pentru această activitate.
Înainte de începerea lucrului, se controlează starea tehnică a pilelor disc, suporţii de sprijin, carcasa de
protecţie şi instalaţia electrică de alimentare.
Suportul de sprijin va fi astfel reglat, încât punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv să se
găsească pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar
distanţa dintre suport şi pila disc să nu depăşească 3 mm.
Dinţii pilelor de disc nu vor fi lipiţi sau încărcaţi cu aluminiu.
Pila disc va fi montată corect, astfel încât să nu aibă joc radial.
După montare, înainte de începerea lucrului, polizorul va fi încercat prin funcţionare în gol la turaţie de
regim.
10
Se interzice introducerea bruscă a pieselor în pila disc.
Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decât aliajele de
aluminiu.
Se interzice ajustarea pieselor fără ca acestea să fie sprijinite pe suport.
Slefuirea mecanică
Fixarea, probarea şi corectarea circumferinţei şaibelor se supun aceloraşi reguli ca şi corpurile abrazive.
La exploatarea instalaţiilor automate de şlefuire sau lustruire, schimbarea şaibelor, periilor sau benzilor
abrazive se va executa de către personal instruit special şi autorizat intern în acest scop.
Orice intervenţie asupra elementelor mobile se va face numai după oprirea acestora.
În cazul când mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezintă elemente radiale, ea se va proteja
cu o apărătoare netedă, din tablă, care trebuie să permită schimbarea comodă a sculei.
) Maşinile care nu au posibilitatea de frânare a arborelui principal vor fi prevăzute cu tabliţe indicatoare,
prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mâna sau cu un obiect.
Arborele principal al maşinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu greutăţi sau alte sisteme) pentru a
preîntâmpina căderea accidentala.
Construcţia maşinii va fi astfel realizată încât să nu permită coborârea necomandată a arborelui principal,
când se aplică o sarcină egală cu cea maximă prescrisă de producător, prin ataşarea de accesorii sau de
port-scule.
În cazul utilizării capetelor de găurit multiax sau a sculelor speciale, cu masă mai mare decât a celor
standardizate, maşina sau scula vor fi prevăzute cu dispozitive speciale care sâ preîntâmpine căderea
accidentală a arborelui.
Maşina de găurit va fi prevăzută cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de siguranţă, care să nu permită
depăşirea unui moment maxim prescris al mişcărilor de avans.
Toate sculele şi dispozitivele care se fixează în arborele principal, fără autoblocare, vor fi prevăzute cu un
sistem corespunzător de blocare.
În cazul utilizării mandrinelor cu două fălci, maşina va fi echipată cu elemente de protecţie
corespunzatoare.
Maşinile de găurit cu cap revolver, cu rotire automată, vor fi prevăzute cu panouri de protecţie laterală,
care să preîntâmpine accesul la sculele fixate pe capul revolver.
Toate maşinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protecţie, pentru protecţia lucrătorului, în cazul
spargerii accidentale a corpului abraziv.
Mesele maşinilor de rectificat plan vor fi prevăzute cu îngrădirea pentru reţinerea pieselor, în cazul
desprinderii lor.
Mesele maşinilor cu platou electromagnetic vor fi prevăzute cu sisteme de interblocare care:
- să permită cuplarea avansului numai după conectarea platoului electromagnetic (poziţia de
conectare trebuie să fie semnalizată cu o lampă);
- să oprească mişcarea mesei în momentul întreruperii curentului electric de alimentare.
Maşinile de rectificat plan, cu arborele principal plan, vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie
reglabile, în concordanţă cu uzura corpului abraziv şi în lungul axului principal.
11
Maşinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare şi circulare, vor fi prevăzute cu dispozitive de
protecţie sub formă de ecrane, de dimensiuni şi rezistenţa corespunzătoare.
Dispozitivele de protecţie cu deschidere frecventă vor fi prevăzute cu semnalizare electrică a închiderii
(pentru ciclul automat).
Maşinile de rectificat rotund, cu prelucrare între vârfuri, vor fi dotate cu dispozitive de blocare care să
excludă posibilitatea deplasării accidentale a pinolei păpuşii mobile.
Maşinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie care, după
necesitate, vor colecta pulberea abrazivă, putând fi conectate la instalaţia de absorbţie.
Instalaţia de absorbţie va fi astfel concepută încât să nu prezinte pericol de incendiu-explozie. Sunt
interzise fumatul sau alte surse de foc.
Pânza abrazivă a maşinilor de şlefuit va fi protejată cu o apărătoare pe toată lungimea ei, cu excepţia zonei
de contact cu piesa.
Polizoarele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mobil cu vizor reglabil, din geam securizat.
Funcţionarea polizorului va fi condiţionată de poziţia de lucru a ecranului.
Distanţa dintre muchia interioară a vizorului şi corpul abraziv nu va fi mai mare de 6 mm.
La polizoarele manuale acţionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurile de aer comprimat,
regulatoarele necesare, care să permită reglarea presiunii aerului la presiunea de regim, prescrisă pentru
polizorul respectiv.
Fixarea furtunului la racord se face prin coliere metalice.
Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automată contra creşterii accidentale a
turaţiei arborelui.
Capetele acelor maşini de şlefuit vor fi acoperite, dacă acestea depăşesc, cu mai mult de un sfert din
diametrul lor, piuliţa de strângere a discurilor. Capetele netede, mai scurte de 50 mm, nu trebuie acoperite,
ci rotunjite.
Saibele de lustruire, confecţionate din materiale moi, vor avea gaura centrală protejată cu un material solid
şi rezistent, astfel încât să nu se deformeze în timpul lucrului.
Dispozitive pentru masini de debitat
13
Conductorul de nul de protecţie se leagă la borna de protecţie aflată în cutia de borne a maşinii-unelte.
Dacă nu există nici un receptor alimentat la 220 V, atunci cablul poate să nu conţină un singur conductor
de nul (conductorul de nul de protecţie).
În cazul reţelelor legate la pământ cu tensiunea de alimentare de 380 V, cablurile care alimentează
maşinile-unelte vor conţine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor monofazate
(infăşurarile primare ale transormatoarelor de iluminat sau de comandă etc.), dacă tabloul electric echipat
cu protecţie maximală de curent (cu carcasa metalică) este sudat pe construcţia metalică a maşinii.
Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega prin sudura la
masa maşinii. Masa se va legă la pământ.
Mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirecta la echipamentele montate pe
maşini-unelte va fi legarea la masa metalică a maşinii. Legarea la masă a echipamentelor electrice mobile
ale maşinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru flexibil, care va însoţi conductoarele de
fază.
Legarea echipamentelor electrice fixe ale maşinilor-unelte se va face cu conductoare de cupru flexibile,
conectate între carcasele lor şi bornele special montate pe batiurile maşinilor. Dacă nu este posibilă
această soluţie, se va realiza măsura indicată mai sus pentru echipamentele mobile.
Mijlocul suplimentar de protecţie împotriva electrocutării, prin atingere indirectă la echipamentele
electrice montate pe maşinile-unelte, va fi deconectarea automată în caz de defect.
În cazul reţelelor legate la pământ, se va adopta protecţia prin deconectare automată la curenţii de defect
(PACD).
În cazul în care nu se utilizează protecţia automată la curenţii de defect (PACD) ca protecţie suplimentară,
atunci legarea la masa metalică a maşinii va fi considerată drept protecţie suplimentară, iar ca protecţie
principală va fi adoptată legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurată prin conductorul de protecţie din
cablul de alimentare a echipamentului de pe maşina-unealtă.
În cazul reţelelor izolate faţă de pământ, va fi prevăzut obligatoriu un dispozitiv de semnalizare sau
deconectare a punerilor simple la pământ.
Protecţia suplimentară se va adoptă numai dacă reţelele de pe maşini sunt separate galvanic de reţelele de
alimentare ale maşinilor.
Buloanele şi şuruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale maşinilor-unelte vor fi
considerate ca asigură legătura galvanică la pământ, dacă suprafeţele de contact sunt curăţate şi secţiunile
lor transversale suportă curentul de defect.
Suprafeţele portante metalice ale echipamentelor mobile ale maşinilor-unelte vor fi considerate că asigură
continuitatea electrică pentru legarea la masă (pământ), dacă între acestea şi suprafeţele fixe nu există
straturi izolante.
Rezistenţa electrică, măsurată între borna de legare la pământ şi oricare parte metalică care poate fi atinsă
de om, nu va depăşi 0,1 Ω.
Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protecţie, dar vor fi racordate la circuitul
de protecţie.
Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Şuruburile şi bornele destinate legăturilor conductoarelor de protecţie nu vor avea funcţia de asamblare.
Părţile metalice ale echipamentelor electrice cu acţionare manuală vor fi legate la circuitul de protecţie sau
vor avea izolaţie suplimentară.
Cablurile de alimentare ale organelor maţinilor-unelte, care în timpul funcţionării se deplasează sub
tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure împotriva deteriorărilor mecanice.
Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protecţie.
Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin canalele
platformelor de fixare, este interzisă.
14
Este obligatorie protecţia cablurilor împotriva deteriorărilor cauzate de şpanul rezultat din procesul de
prelucrare.
Cablurile de forţă vor fi pozate pe trasee diferite faţă de cablurile de comandă sau iluminat local. Se
admite montarea cablurilor într-un singur tub, jgheab sau mănunchi, cu condiţia izolării suplimentare a
conductoarelor corespunzătoare tensiunii celei mai mari.
Este interzisă amplasarea prizelor pe pereţii prefabricatelor electrice de joasă tensiune (PEJT) pentru
alimentarea elementelor mobile, dacă producătorul PEJT nu a prevăzut aceasta.
Amplasarea echipamentelor electrice pe maşinile-unelte va fi făcută în aşa fel încât să nu se producă
deteriorarea lor la scoaterea şpanului.
Distanţa minimă faţă de tablourile electrice, sub care este interzis să se depoziteze materiale sau utilaje, va
fi de 60 mm. Această distanţă se va adopta şi în cazul coridoarelor de manevră, comandă şi întreţinere a
tablourilor electrice, cu condiţia ca gradul de protecţie a lor să fie de cel puţin IP 2x.
Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte în tablourile electrice.
Curăţirea interioarelor tablourilor se va face o dată pe trimestru.
În halele cu deranjări de prafuri conductibile, dacă este necesar, timpul la care se face întreţinerea se a
reduce în mod corespunzator.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă la corpurile de iluminat amplasate pe maşini se va
asigura prin realizarea unui grad normal de protecşie de cel puţin IP 3x.
Corpurile de iluminat care se amplasează în zona de manipulare vor fi astfel construite încât deschiderea
lor să se facă numai cu ajutorul unor scule speciale.
Schimbarea de lumină la corpurile de iluminat este permisă numai după întreruperea tensiunii din circuitul
de alimentare.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă la corpurile de iluminat fixate pe masă este
admisă a se efectua prin:
a) alimentare la tensiune redusă, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;
b) separare de protecţie pentru corpurile de iluminat care se dirijează sub tensiune pentru
iluminarea zonei de lucru;
c) legarea la masa metalică a maşinii-unealtă, masa legată obligatoriu la pământ.
Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, vor avea izolaţia
întărită pe zona tijei de fixare.
În cazul articulaţiilor din material electroizolant, se va realiza o legătură electrică, care să asigure
continuitatea galvanică între tijele separate de articulaţie.
Articulaţiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, se vor construi în aşa fel
încât să nu deterioreze izolaţia conductoarelor.
Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice ale maşinilor-unelte drept conductor de nul.
Alimentarea cu energie electrică a circuitelor de comandă este permis să se facă, fie direct de la reţeaua de
alimentare a maşinilor-unelte, fie de la un transformator de comandă.
Alimentarea directă de la reţeaua de alimentare legată la pământ se va face între faza şi nul. În acest caz,
butoanele de comandă se vor amplasa de partea fazei.
Este admisă şi alimentarea între două faze, cu condiţia ca, la o punere la pământ între bobina contactorului
şi butoanele de comandă, să nu se producă o conectare nedorită a contactorului.
Alimentarea directă a circuitelor de comandă de la reţeaua de alimentare izolată de pământ este permisă cu
condiţia utilizării unui dispozitiv care să deconecteze reţeaua la scăderea rezistenţei de izolaţie sub o
anumită valoare. În cazul reţelei de 0,4 KV, limita minimă a rezistenţei de izolaţie la care dispozitivul
trebuie să deconecteze este de 7 kΩ.
15
MANIPULAREA , TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
In operatiile de manipulare, transport si depozitare a materialelor ,utilajelor si sculelor pentru lucrari se vor
respecta normele specifice de securitate a muncii pentru manipularea , transportul prin purtare sau
mijloace mecanizate si depozitarea materialleor ;
Incarcarea, descarcarea,manipularea si asezarea materialelor,utilajelor si sculelor pentru instalatii tehnico-
sanitare si de incalzire se vor executa cu personal specializat si dotat ci echipament individual de protectie
corespunzator.
Materialele se vor depozita pe sortimente , in stive sau stelaje, asigurate impotriva rosotgolirii sau
miscarilor necontrolate;
Trasportul sculelor de mana se face in ladite sau truse speciale a carora masa nu va depasi 20 kg.
Se interzice aruncarea materialelor si sculelor devenite disponibile in timpul lucrului.
16
MASURILE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE
Obligaţia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei.
Cel care acordă primul ajutor nu înlocuieşte medicul dar prin măsurile pe care le aplică el trebuie să
reuşească să evite: înrăutăţirea stării accidentatului, apariţia altor complicaţii, producerea morţii
victimei.
Cât mai mulţi salariaţi trebuie să fie instruiţi şi formaţi în calitatea de salvatori, prin instructaj periodic
teoretic şi practic de prim ajutor.
Salvatorul de la locul de muncă este important si de neînlocuit, deoarece el se găseşte la locul şi în
momentul producerii accidentului, el este colegul de muncă al victimei.
La acordarea primului ajutor participă: martorul accidentului, salvatorul, medicul întreprinderii (unde
este cazul), serviciul de protecţie a muncii, pompierii unităţii (unde este cazul), conducerea unităţii.
În cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgenţă utilaj instalaţie, întrerupere curent
electric, îndepărtare, telefon, apel verbal, semnal de alarmă, vehiculele unităţii, trusa de prim ajutor,
targa, fişe de intervenţie.
La producerea unui accident, intervenţia imediată a salvatorului are în vedere: protejarea victimei,
examinarea victimei, anunţarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea victimei până la
sosirea echipei de specialitate, asigurarea securităţii victimei.
Având grijă să nu-şi pericliteze propria sănătate, salvatorul trebuie să cunoască regulile de aplicare a
primului ajutor, să-şi păstreze calmul, să acţioneze energic, eficace şi rapid la luarea măsurilor.
Înainte de orice intervenţie asupra victimei salvatorul trebuie să-şi pună întrebările: ce s-a petrecut?
(interogând martorii sau victima, dacă este posibil), mai există vreun pericol? (de electrocutare, de
incendiu sau explozie, de intoxicaţie), dacă NU să intervină, daca DA să interzică accesul în zonă şi să
dea ALARMA, SĂ CEARĂ AJUTOR.
Pentru a proteja victima şi a preveni extinderea accidentării, salvatorul trebuie să observe dacă persistă
un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.
Într-o situaţie de accident înainte de a efectua intervenţia de prim ajutor, salvatorul trebuie să
examineze victima dacă sângerează abundent, răspunde la întrebări, respiră, îi bate inima.
Intervenţia de prim ajutor trebuie făcuta cu sânge rece de către salvatori, astfel:
a) Dacă victima nu vorbeşte, dar respira şi îi bate inima sunt necesare aşezarea în poziţia de siguranţă,
acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.
b) Dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar inima îi bate sunt necesare : degajarea căilor respiratorii,
respiraţie “gură la gură” sau “gură la nas”.
c) Dacă victima nu respiră, nu îi bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu respiraţie
“gură la gură” sau “gură la nas”.
d) Dacă victima sângerează abundent se aplică compresie manuală locală, pansament compresiv.
e) Dacă victima prezintă arsuri provocate de foc, căldură sau substanţe chimice se va face spălare cu
apa.
f) Dacă victima vorbeşte dar nu poate efectua anumite mişcări, va acţiona ca şi cum victima ar avea o
fractură, evitând să o deplaseze.
g) Dacă victima poate să prezinte plăgi grave, aşezarea într-o poziţie adecvată, îngrijirea segmentului
amputat, compresie pentru oprirea sângerării, etc.
h) Dacă victima prezintă plăgi uşoare se face curăţirea şi pansarea plăgii.
17
RESPIRATIA ARTIFICIALA
- Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor.
- Metoda cea mai eficace este "gura-la-gura". Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu
necesita echipament special si nici manevre obositoare.
- Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus.
- Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange,
secretii sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor, se recurge la desfundarea lor cu ajutorul
degetelor.
- Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul victimei.
- Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se asigure o
extensie a cefei. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de
limba, stiut fiind ca, la accidentatii care si-au pierdut cunostinta, limba cade in fundul gatului.
- Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pe gura
deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. In tot acest timp, narile
accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedica refularea aerului.
- In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflarea abdomenului cu
aerul insuflat.
- Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul accidentatului.
In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii toracice.
- Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe sa
respire autonom.
- Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas".
1.1 Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric (tensiuni < 1000V).
Acest lucru se efectuează astfel:
18
- Acţionaţi pentru întreruperea tensiunii
- Dacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea
intervenţiei, scoateţi accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească îndepărtarea
accidentatului de zona de pericol.
2. Determinarea stării accidentatului.
2.1 .Dacă accidentatul este conştient :
Are loc un contact verbal realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare:
- Aşează-te şi stai liniştit, respiră adânc şi regulat.
- Cum s-a întâmplat accidentul ?
- Te supără ceva ?
- Ai ameţeli ?, Ai greaţă ?, Ai dificultăţi de respiraţie ?, Te supără inima?
În timpul întrebărilor se analizează vizual starea accidentatului, culoarea pielii (a feţei), transpiraţia
feţei şi a palmelor, caracteristicile respiraţiei şi a pulsului. În cazul unui rău se solicită salvarea.
2.2 .Dacă accidentatul este inconştient procedaţi după cum urmează:
- Dacă accidentatul nu prezintă vătămări corporale datorate unor lovituri prin cădere aşezaţi
accidentatul într-o poziţie care să permită examinarea lui, adică culcat pe spate pe o suprafaţă
plană.
- Desfaceţi hainele de la gât, piept şi zona abdominală.
- Verificaţi starea respiraţiei şi existenţa pulsului.
- În cazul lipsei funcţiilor vitale, acestuia i se va face respiraţie artificială sau reanimare cardio-
respiratorie.
- Modalitatea de acordare a primului ajutor şi în general orice intervenţie se stabileşte în funcţie
de starea concretă a accidentatului.
- Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău, el
trebuie ţinut în repaos timp de 0,5-1 oră, după care trebuie supus unei consultaţii medicale.
- Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece ulterior pot
surveni tulburări de ritm cardiac.
Arsurile sunt răni ale pielii sau ale altor ţesuturi produse de agenţi termici, chimici, electrici sau
de radiaţii. Durerea extremă, suferinţa intensă produsă de arsuri precum şi evoluţia acestora trebuie să
determine luarea tuturor măsurilor de precauţie pentru a împiedica producerea accidentală a arsurilor.
Arsura este o leziune locală, reprezentând elementul declanşator al unor perturbări cu amploare
variabilă asupra întregului organism. Amploarea perturbărilor este legată direct de întinderea şi
profunzimea leziunilor produse de arsură dar şi de capacitatea nativă a organismului de a lupta contra
arsurii şi durerii provocată de ea. Această capacitate compensatorie este strâns legată de vârsta
accidentatului şi de starea fiziologică a persoanei (de exemplu diferite boli cum ar fi hepatita acută virală,
diabetul, afecţiunile renale) agravează starea accidentatului. Arsura reprezintă de fapt distrugerea unor
celule vii din anumite regiuni. Deoarece sunt afectate terminaţii nervoase din piele, orice arsură provoacă
dureri puternice. Durerea însăşi este o cauza a şocului. Şocul arşilor este extrem de grav şi pielea nu-şi mai
poate îndeplini funcţiile. Prin ţesuturile lezate se pierde o mare cantitate de lichide bogate în proteine.
Sângele îşi pierde masa circulantă şi devine vâscos. El se încarcă cu substanţe provenite din degradarea
ţesuturilor, la care se mai adaugă şi produşii toxici proveniţi din infecţii. într-un cuvânt, orice arsură poate
deveni extrem de gravă. Ea constituie o urgenţă şi necesită prim ajutor.
Clasificare:
În funcţie de agentul care le-a provocat, există patru tipuri majore de arsuri:
19
- termice – produse de foc, contactul cu obiecte fierbinţi, abur;
- corozive – cauzate de substanţe chimice foarte active cum ar fi acizii sau bazele;
- electrice – produse de curentul electric;
- prin radiaţie – determinate de expunerea excesivă la soare, raze X sau materiale radioactive;
După profunzimea lor, arsurile (este vorba despre arsurile termice), se clasifică astfel:
- arsuri de gradul I – limitate la stratul superficial al pielii; pielea este roşie şi ustură (un exemplu tipic
este arsura solară provocată de expunerea prelungită la soare a pielii neantrenate). Aceste arsuri sunt
mai puţin grave.
- arsurile de gradul II – cuprind toată grosimea pielii; pe pielea roşie, congestionată apar băşici, cu
conţinut seros (gălbui) sau amestecat cu sânge. Pe lângă durerea mare pe care o resimte victima,
pericolul principal constă în infectarea conţinutului veziculelor. Aceste arsuri sunt mai grave,
gravitatea fiind în raport cu mărimea suprafeţei arse. Prin spargerea băşicilor rezultă o rană, care se
poate infecta foarte uşor.
- arsurile de gradul III – leziunile depăşesc grosimea pielii, distrugând şi straturile mai profunde:
grăsime, muşchi, vase de sânge, nervi, ajungând până la os.
- arsurile de grad IV – sunt foarte severe, incluzând distrugerea tuturor structurilor de ţesut, inclusiv a
osului (prin carbonizare).
Efectele arsurilor:
Sunt determinate de :
- întinderea suprafeţei arse a corpului – viaţa accidentatului este ameninţată dacă arsurile depăşesc 10 %
din suprafaţa totală a pielii;
- localizarea arsurii – de exemplu arsurile din zona feţei pot afecta respiraţia;
- gradul arsurii – determinat de profunzimea leziunii;
- vârsta şi starea fizică şi fiziologică a victimei (chiar şi arsurile mici pot fi critice pentru persoanele mai
vârstnice).
Complicaţii :
- şocul – produs de durerea intensă şi de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
- infecţia – deoarece pielea arsă expune la infecţii şi ţesuturile mai profunde, cu care are continuitate;
- probleme respiratorii – de exemplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat fum sau
vapori fierbinţi se produc leziuni ale căilor respiratorii sau chiar ale plămânilor;
- inflamarea (producerea edemelor) – se produce mai ales dacă zona este presată de îmbrăcăminte
strânsă sau bijuterii.
Ce trebuie sa facem:
1. Prima grijă este să fie scos accidentatul de sub acţiunea cauzei ce a produs arsura;
2. Dacă este apă curată la îndemână, în primele secunde după ce s-a produs arsura este indicat să fie
turnată apă rece curată peste locurile arse, pentru a întrerupe acţiunea căldurii asupra ţesuturilor;
mai târziu apa devine inutilă;
3. Dacă hainele ard, se aruncă peste victimă o pătură, o haină groasă sau se foloseşte extinctorul sau
se rostogoleşte victima în zăpadă, după împrejurări;
4. În cazul arsurilor întinse se înveleşte accidentatul într-un cearşaf curat şi se transportă de urgenţă la
spital;
5. Pentru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna binevenit;
6. Dacă victima cere de băut i se administrează apa îndulcită cu zahăr, limonadă sau ceai;
7. Ca regulă generală, arsurile de gradul II sau III, chiar dacă ocupă o suprafaţă mică a corpului,
necesită îngrijire de specialitate într-o unitate medicală;
20
8. În cazul unei arsuri mici (de exemplu de mărimea unei palme), se aplică tratament ca în cazul unei
răni şi apoi un pansament steril;
9. Arsurile de gradul I nu necesită, în general, îngrijiri medicale dacă nu este afectată starea generală
a bolnavului. Tratamentul acestor arsuri este simplu : se spală imediat pielea înroşită cu apă rece şi
se aplică comprese calmante;
10. În cazul arsurilor de natură chimică, se impune în primul rând spălarea imediată a suprafeţei
arse cu multă apă curată, de preferinţă călduţă, pentru a dilua cât mai mult substanţa chimică care a
venit în contact cu pielea. Nu este recomandată utilizarea în primul rând a substanţelor
neutralizante fără ca arsura să fie mai întâi spălată din abundenţă cu apă deoarece soluţiile folosite
direct pentru neutralizarea substanţei pot genera reacţii de agravare a leziunii. Este contraindicată
aplicarea alifiilor sau grăsimilor pe arsură. Spălarea cu apă din abundenţă nu trebuie să fie aplicată
mai puţin de 10 minute pentru acizii obişnuiţi, cu o concentraţie mică. Dacă arsura este întinsă, în
situaţii de extremă urgenţă, spălarea se face direct sub duş. Şi în cazul arsurilor produse de baze
(sub formă solidă sau soluţii concentrate), care au acţiune caustică asupra pielii, tratamentul aplicat
este acelaşi ca şi în cazul arsurilor cu acizi. In cazul arsurilor cu fenol, tratamentul se instituie
urgent, din cauza pericolului de intoxicare generală a accidentatului.
Acordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii (incendiu,
explozie, sursa de abur). Este contraindicat să se încerce la locul accidentului îndepărtarea vestimentaţiei
combustionate sau a veziculelor cu lichid formate în zona arsă. Singurul indicator al calităţii primului
ajutor este asigurarea unui timp cât mai scurt de la producerea accidentului şi până la aplicarea
tratamentului specific. În cazul asocierii arsurilor cu fracturi (ca urmare a unor explozii), se vor imobiliza
focarele de fractură cu mijloace improvizate. Deoarece profunzimea leziunilor este strâns legată şi de
durată de acţiune a agentului termic, primul ajutor include în unele cazuri ca salvatorii să acţioneze cu
rapiditate pentru stingerea hainelor incendiate, pentru îndepărtarea hainelor îmbibate cu lichide fierbinţi,
scoaterea mănuşilor sau a cizmelor în care au pătruns lichidele fierbinţi. În arsurile mici, imediat după
producerea leziunii, zona afectată se badijonează cu pansament steril. Este interzisă aplicarea pe arsură a
unguentelor deoarece acestea favorizează infectarea şi agravarea leziunii. În arsurile limitate, foarte
importantă este aplicarea locală imediată a apei reci sub jet sau imersarea părţii arse în apă rece. Se
uşurează astfel şi durerea şi se reduce inflamarea şi băşicarea, prevenindu-se lezarea ulterioară a
ţesuturilor. Dacă imersarea nu este posibilă, se aplică pe zona arsurii îmbrăcăminte curată sau comprese
sterile îmbibate în apă rece. Se îndepărtează imediat orice sursă de presiune a zonei arse (inele, brăţări,
îmbrăcăminte), înainte de apariţia inflamării. Se acoperă arsura cu pansament curat, lipsit de scame,
preferabil steril. Nu se aplică loţiuni, alifii sau pansamente murdare şi în nici un caz nu se folosesc uleiuri,
cerneală, albastru de metil. Este interzisă spargerea băşicilor. Nu se respiră şi nu se tuşeşte peste arsuri şi
nu se palpează zona. Dacă îmbrăcămintea este lipită de zona arsă, nu se va dezlipi. În cazul arsurilor
grave, se controlează respiraţia victimei, şi dacă este necesar se aplică respiraţie artificială. Concomitent
cu aplicarea primului ajutor se anunţă medicul unităţii pentru asigurarea transportului urgent cu salvarea şi
acordarea asistenţei medicale de specialitate.
Acordarea primului ajutor în cazul arsurilor chimice
Arsurile produse de substanţele chimice corozive sau caustice precum acizii tari sau bazele sunt
întotdeauna serioase deoarece aceste substanţe continuă să “ardă” atât timp cât rămân pe piele. Primul
ajutor eficient în aceste cazuri trebuie să se aşeze pe dezactivarea rapidă şi eficientă a agentului chimic
lezant urmat de transportul rapid la spital. În cazul arsurilor produse de acizi şi baze se spală din
abundenţă zona arsă cu jet de apă curată, rece, timp de cel puţin 60 minute (cu cât mai mult cu atât mai
21
bine). Nu se recomandă neutralizarea directă (fără a se spăla mai întâi rana cu multa apă) a acizilor tari cu
soluţii de baze slabe sau a bazelor tari cu soluţii acide slabe, deoarece folosirea excesivă a acestor
neutralizanţi poate genera leziuni grave. Substanţele neutralizante, sub formă de soluţii diluate, se aplică
abia după spălarea abundentă a suprafeţei arse. Cel mai indicat este aplicarea acestora cu avizul medicului.
Arsura se tratează apoi ca o arsură termică. Se acoperă cu pansament steril şi se solicită ajutorul
medicului. Procedurile de prim ajutor în cazul arsurilor chimice cu anumite substanţe (în afara acizilor sau
bazelor frecvent folosite), pot diferi de procedurile uzuale (cum ar fi de exemplu arsura generată de varul
nestins la care prima operaţie efectuată este îndepărtarea prafului de var uscat prin scuturarea cu o bucată
textilă curată şi abia apoi spălarea cu jet de apă, pentru a împiedica degajarea rapidă de căldură la
suprafaţa pielii; arsurile produse de anhidride, fosfor sau fenol au o gravitate extremă datorită efectului
toxic al substanţelor şi necesită în primul rând îndepărtarea lor rapidă de pe suprafaţa pielii). Salvatorii
trebuie să cunoască substanţele chimice utilizate la locul lor de muncă şi să ştie cum se acordă primul
ajutor.
Arsurile chimice oculare trebuie tratate cu deosebită atenţie datorită gravităţii lor şi sensibilităţii
zonei afectate. În acest caz, asistenţa medicală specializată este urgent necesară. Scopul primului ajutor
este să dilueze şi treptat să elimine substanţele chimice prin inundarea ochiului cu apă curată şi spălarea să
dureze minim 20 minute. O substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere.
Substantele chimice corosive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min (se
foloseste aparatura speciala pentru irigarea ochiului)
PLĂGI, HEMORAGII
a) contuzii, vânătăi – se aplică comprese reci sau punga cu gheaţă în reprize de 10-15 min., se culcă
persoana accidentată şi se ridică membrul rănit. Nu se aplică punga cu gheaţă direct pe piele
b) plăgi minore (cu sângerări mici, tăieturi şi zgârieturi minore) – se spală cu apă şi săpun, se şterg cu
tifon steril şi se acoperă cu pansament special preparat sau improvizat.
c) plăgi grave (cu sângerări abundente) – se aplică o apăsare continuă şi directă pe plagă (pansament
compresiv sau compresie manuală). Dacă rana are marginile desfăcute, acestea se apropie înainte de
apăsare. În cazul corpurilor străine înfipte, nu se aplică pansamentul compresiv. Corpurile străine
înfipte nu trebuiesc scoase. Rana se bandajează în jurul corpului străin înfipt şi se urmăreşte blocarea
mişcării acestuia în rană, prin bandajare.
22
Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Se pot deosebi mai multe tipuri
de hemoragii:
» Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase
de sange. In functie de vasele sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi
ritm cu pulsatiile inimii;
- Hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand intensitate
redusa.
» Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul
organismului. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care sangele ajunge
in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu
exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala, cresterea
numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii, cresterea numarului de
respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala. Bolnavul este nemultumit, palid,
vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare.
FRACTURI
Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. Frecvent se
rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav, sau la batrani, la care oasele sunt
rarefiate.
Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt:
Durerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata exact la locul fracturii, se
exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta;
Deformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate aparea in
lungul osului sau in lateral;
Impotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.
Echimoza (vanataia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident.
23
Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt:
Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de axele osului respectiv;
Frecatura osoasa (zgomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate);
Lipsa de transmitere a miscarii la distanta;
ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei fracturi,
deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din
vecinatate.
Nu trebuie făcut – victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte de imobilizarea
fracturii, pentru că toate acestea pot provoca complicaţii (accentuarea durerii, deplasarea fragmentelor
osoase, distrugerea muşchilor, a vaselor de sânge sau nervilor, hemoragii sau paralizii, transformarea
fracturilor închise în fracturi deschise).
Trebuie făcut – acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptând cazul în care persistă un
pericol pentru salvator sau pentru victimă. În acest caz, victima trebuie aşezată în cel mai apropiat şi sigur
loc în care rănile sale pot fi temporar asistate şi stabilizate.
- În caz de fractură deschisă trebuie procedat mai întâi la oprirea hemoragiei şi la pansarea rănii. Orice
os exteriorizat trebuie protejat cu feşi de jur împrejur, dar nu trebuie forţat să intre înapoi în rană.
- Imobilizarea fracturii prin utilizarea atelelor tip sau improvizate
» Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate;
» Brat: 1- 2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace;
» Antebrat: 1 - 2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului
cu ajutorul unei fese legate de gat;
» Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. Pentru aceasta, in cazul
in care avem 2 atele, acestea se asaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in cazul in care avem o
atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela, celalalt picior, legand strans
picioarele victimei.
Pentru fixarea oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca
rani accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa (material
textile).
Ca regula generala, orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesubt ambele articulatii ale
osului fracturat, imobilizandu-le.
- Se va administra un calmant (antinevralgic, algocalmin, etc.), pentru calmarea durerii.
24
CORPI STRĂINI ÎN OCHI
Nu se îndepărtează : - când particula este pe cornee; când particula este încastrată sau s-a lipit de globul
ocular; când particula nu poate fi văzută deşi ochiul este umflat şi doare.
Primul ajutor constă în:
- avertizarea persoanei să nu-şi frece ochiul.
- cel care ajută îşi va spăla mâinile înainte de a acorda primul ajutor.
- închiderea pleoapei şi acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un tifon (se
poate fixa bandajul cu banda adezivă astfel încât să se evite presiunea asupra ochiului).
- solicitarea asistenţei medicale de specialitate.
25