S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

ELISAV INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND IPSSM 12

DEMOSTRUCT SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA Data:
SRL 15.03.2019
PENTRU LACATUS MECANIC

Nr._____/_________201
APROBAT,
Administrator
TERHES VASILE-SERGIU

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN

MUNCA PENTRU LACATUS MECANIC

Instruirea personalului in domeniul SSM

 Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul SSM se vor realiza

conform prevederilor Legii 319/2006 si a HG 1425/2005;
 În cadrul procesului de instruire în domeniul SSM se vor trimite toate informaţiile necesare,
referitoare la:
 Riscurile la care sunt expuşi;
 Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul
activităţii;
 Mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
 Modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
 Sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
 Semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;
 Măsurile de prim ajutor stabilite, în funcţie de specificul activităţii comerciale
desfăşurate, prin instrucţiuni proprii.

Dotarea cu echipament individual de protecţie

 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de riscurile

specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială, se vor face conform prevederilor HG
1048/2006
 În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de muncă,
îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice,
generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu accesorii metalice. De asemenea, salariaţii vor
fi dotaţi cu echipament individual de protecţie fără buzunare, manşete sau cute în care s-ar putea
acumula pulberi generatoare de incendii sau explozii;
 Pe lângă echipamentul individual de protecţie corespunzător, salariaţii care desfăşoară activităţi
de comercializare a substanţelor chimice caustice, acide, petroliere etc. Vor fi dotaţi, după caz, cu
unguente de protecţie şi soluţii de neutralizate a nocivităţii;
 Personalului salariat care lucrează în medii cu temperaturi ridicate, i se va administra, după caz,
alimentaţia necesară, în conformitate cu criteriile de acordare a alimentaţiei de protecţie;
 Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare, salariaţii care manipulează şi
comercializează diverse materii şi materiale nocive, înainte de servirea mesei îşi vor spăla mâinile şi
faţa;
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

 La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special

amenajate;
 Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare, denocivizare, reparare şi
întreţinere a echipamentului individual de protecţie;
 Echipamentul individual de protecţie împotriva tuturor riscurilor existente la locul de muncă.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

 Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice
obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariaţilor la accidente. Căile de acces
vor fi nivelate, podite sau pavate, şi amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi
curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc.);
 Pentru autovehicule vor fi prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să
permită manevre nepericuloase. Atunci când nu există spaţii de întoarcere, manevrele se vor face prin
pilotaj. Pe căile de circulaţie ale autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plăcuţe cu semnele
de circulaţie;
 Acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de încărcare-descărcare, la cote
de nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu dispozitive de egalizare
sau podeţe de trecere cu înălţime variabilă;
 Diversele mărfuri vor fi depozitate în spaţii distincte, special amenajate, în funcţie de natura
mărfii;
 În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt) conform
prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă;
 Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzător al căilor de acces din spaţiile de lucru:
rampe de încărcare – descărcare a mărfurilor, depozite etc.;
 În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de 25 0C, se va
asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea efortului fizic;
 Pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor, porţilor sau golurilor tehnologice dinspre
exterior, se vor prevedea separat sau combinat:

Protecţia împotriva electrocutării

 Echipamentele şu utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc. Astfel
încât elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse;
 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice,
termice, chimice etc.;
 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. La echipamentele aflate sub
tensiune;
 Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor efectua numai
după întreruperea alimentării cu energie electrică şi numai de către electricienii de întreţinere,
instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare
de interdicţie;
 Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un
transformator separator, care să separeu galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare;
 Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele şi utilajele comerciale vor fi respectate
prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice, precum şi
standardele de electroprotecţie în vigoare;
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

CONDITIILE CE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UNELTELE ELECTRICE DE

MANA

Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau
doua personae si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat.
Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24 V, astfel: tensiunea de
24 V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V in locuri foarte periculoase.
Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare;
 izolarea bobinajului sa reziste atat socului mecanic, cat si mediului in care
functioneaza (umiditatea, caldura, agenti corosivi etc.);
 manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din metal
acoperit cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau
aparatori care sa impiedice atingerea partilor metalice ale sculei;
 conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel
incat san u se roada la intrarea lor in carcasa sculei sis a se impiedice pe cat
posibil smulgerea lor de la bornele de legatura.
Daca in timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cat de slaba, a curentului, este obligat sa
intrerupa imediat lucrul sis a predea unealta defecta pentru verificare si reparare.
In incaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa umezeala, corpurile de iluminat
vor fi etanse.

MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE LA INSTALATIILE ELECTRICE DE

JOASA TENSIUNE

Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele

portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatiile electrice langa sau in
apropierea partilor aflate sub tensiune impotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, a efectelor
termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor incidente ce s-ar produce in timpul lucrului
in aceste instalatii.
Mijloacele de protectie se impart in:
a. mijloace de protectie, care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii,
prin izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune sau fata de pamant (prajini
electroizolante, clesti, scule cu manere izolante, manusi de cauciuc, electroizolante,
cizme de cauciuc electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase
de cauciuc electroizolante);
b. indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba si clesti de masurat;
c. garniture mobile pentru scurtcircuitare si legarea la pamant, ingradiri mobile si placi
avertizoare;
d. mijloacele de protectie impotriva arcului si impotriva actiunilor chimice ale
produselor arderii: ochelari de protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.
Mijloacele de protectie isolate se impart in:
a. mijloace principale de protectie;
b. mijloace auxiliare de protectie.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, in conditii sigure,
tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de
current aflate sub tensiune.
In instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie
izolante:
a. prajini electroizolante;
b. clesti izolanti pentru sigurante;
c. manusi electroizolante.
Se numesc mijloace auxiliare acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea impotriva
electrocutarii le tensiunea respective. Ea constituie masuri auxiliare de protectie ale mijloacelor
principale si servesc, de asemenea, pentru protectia impotriva tensiunii la atingere, precum si
impotriva arsurilor provocate de arcul electric.
In instalatiile electrice de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare
electroizolante de protectie:
a. cizme electroizolante sau galosi;
b. covorase de cauciuc electroizolante;
c. platforme izolante (podete).
In cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care deservesc
instalatiile, trebuie sa se afle in permanenta mijloacele de protectie necesare.
Mijloacele de protectie trebuie incercate:
a. la receptionarea lor, inainte de a fi date in exploatare;
b. periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc in parte;
c. cand apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;
d. dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia din parti;
e. daca exista indoieli asupra bunei lor stari.

Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate.

Fixarea şi demontarea sculelor

Fixarea cuţitelor de strung în suport se va face astfel încât înălţimea cuţitului să corespundă
procesului de aşchiere.
Partea din cuţit care iese din suport nu va depăşi de 1,5 ori înălţimea corpului cuţitului pentru
strunjirea normală.
Fixarea cuţitului în suport se va face cu toate şuruburile din dispozitivul portsculă.
La montarea şi demontarea mandrinelor, universalelor şi platourilor pe strung, se vor folosi
dispozitive de susţinere şi deplasare.

Fixarea şi demontarea pieselor

Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri şi perfect centrate, pentru a nu fi
smulse.
La fixarea şi scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei corespunzătoare, fără prelungitoare
din ţeava sau din alte pârghii.
La fixarea pieselor în universalul strungului, se va respecta condiţia L ≤ 3d, unde L şi d reprezintă
lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.
La prelucrarea pieselor lungi, pentru susţinerea lor se vor utiliza linete.
La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpuşa mobilă, iar pinola se va bloca în poziţia de
strângere.
Stabilirea piesei din pinola păpuşii mobile se va efectua numai după oprirea strungului.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui bac de strângere. Dacă
bacurile sunt uzate (şterse), au joc, prezintă deformaţii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi
înlocuite.
Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care este ascuţit cuţitul şi dacă
profilul acestuia corespund prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialul din care este
confecţionată piesa. Se vor folosi cuţite de strung cu prag special pentru sfărâmarea aşchiei continue.
La cuţitele de strung prevăzute cu placuţe din carburi metalice se vor controla cu atenţie fixarea
placuţei pe cuţit precum şi starea acestuia. Nu se permite folosirea cuţitelor la care placuţele prezintă
fisuri, arcuiri sau deformaţii. Cuţitele cu plăcuţe din carburi sau ceramice vor fi ferite de şocuri
mecanice.

Pornirea şi exploatarea strungului

Angajarea cuţitului în material va fi făcută lin, după punerea în mişcare a piesei de prelucrat. În caz
contrar, există pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cuţitului.
) La sfârşitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuţitul şi apoi se va opri maşina.
La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip protejat sau
şaibe de antrenare protejate.
La prelucrarea pieselor prinse cu bucşe elastice, strângerea, respectiv desfacerea bucşei se va face
numai după oprirea completă a maşinii.
Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este conectat la reţeaua de
alimentare.
Se interzice aşezarea sculelor şi pieselor pe platou dacă utilajul este conectat la reţeaua electrică de
alimentare.
Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, ieşite la ambele capete.

Prelucrarea metalelor prin frezare

Fixarea sculei

Înainte de fixarea frezei se va verifica ascuţirea acesteia, dacă aceasta corespunde materialului ce
urmează a se prelucra, precum şi regimul de lucru indicat în fişa de operaţii.
) Montarea şi demontarea frezei se vor face cu mâinile protejate.
După fixarea şi reglarea frezei, se va regla şi dispozitivul de protecţie, astfel încât dinţii frezei să nu
poată prinde mâinile sau îmbrăcămintea lucrătorului în timpul lucrului.
Fixarea pieselor

Fixarea pieselor pe maşina de frezat se va executa cu dispozitive de fixare sau în menghină.

Se interzic improvizaţiile pentru fixarea pieselor.
La fixarea în menghină sau direct pe masa maşinii a pieselor cu suprafeţe prelucrate, se vor folosi
menghine cu fălci zimţate sau plăci de reazem şi strângere zimţate.
În timpul fixării sau desprinderii piesei, precum şi la măsurarea pieselor fixate pe masa maşinii de
frezat, se va avea grija ca distanţa dintre piesa şi freza să fie cât mai mare.
Pornirea şi exploatarea frezelor

La operaţia de frezare, cuplarea avansului se va face numai după pornirea frezei.

La oprirea maşinii de frezat, se va decupla mai întâi avansul, apoi se va opri freza.
În timpul funcţionării maşinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei să se gasească scule sau piese
nefixate.
În timpul înlocuirii roţilor de schimb, maşina de frezat va fi deconectată de la reţea.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Verificarea dimendiunilor pieselor fixate pe masa maşinii, precum şi a calităţii suprafeţei prelucrate,
se vor face numai după oprirea maşinii.

Prelucrarea metalelor prin găurire, alezare şi honuire

Fixarea şi demontarea sculelor

Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai cu chei adecvate,
care se vor scoate înainte de pornirea maşinii.
Scoaterea burgiului sau alezorului din mandrina se va face cu ajutorul unei scule speciale.
Se interzice folosirea burghielor cu coada conică universalele maşinilor.
Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrică în bucşe conice.
Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezintă
crestături, urme de lovituri etc.
Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
Ascuţirea burghielor se va face numai cu burghiul bine fixat în dispozitive speciale.
Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mutl la fixarea sau
desprinderea piesei.
Fixarea pieselor

Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii.

Prinderea şi desprinderea piesei pe şi de pe masa maşinii se vor face numai după ce scula s-a oprit
complet.
Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul unor dispozitive de
fixare, fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea şi exploatarea maşinii

) Înaintea pornirii maşinii, se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se execută,
sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
La operaţia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele, introducerea şi
scoaterea în şi din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atenţie, pentru a evita
spargerea plăcilor de honuire.
În timpul funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrina.
Maşini de găurit portative

Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă.
Maşinile de găurit portative se vor lăsă din mână (se vor depune) numai după oprirea burghiului.

Prelucrarea metalelor prin rectificare şi polizare

Fixarea sculelor

Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi

dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii,
de felul operaţiei de prelucrare.
Monatarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane bine instruite şi autorizate de
conducerea unităţii să execute astfel de operaţii.
La montarea corpului abraziv pe maşină, se va verifica marcajul şi aspectul suprafeţei corpului
abraziv şi se va efectua controlul la sunet, conform standardelor în vigoare sau conform
documentaţiei tehnice de produs.
Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectă a acestuia în raport cu axa de rotaţie.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decât diametrul
arborelui) se fixează cu flanşe fară butuc.
Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixează cu flanşe cu butuc.
Flanşa fixă (de sprijin) va fi solidarizată cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare; flanşa mobilă
(de strângere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat în STAS 9092/1-1983.
Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, în cazul flanşelor fără butuc, respectiv pe flanşa
fixa şi pe cea mobilă, în cazul flanşelor cu butuc, abaterile limită fiind cele indicate în STAS 9092/1-
83.
Momentul de strângere al piuliţei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum şi numărul
şuruburilor, diametrul şi momentul lor de strângere, la flanşele cu butuc, sunt cele indicate în STAS
6177/1-87 şi STAS 9092/1-83.
Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este sub limita inferioară, gaura va fi lărgită cu
mare atenţie, pentru a nu se produce fisuri. Operaţia va fi executată pe o maşină care să permită
prinderea centrică a corpului abraziv şi cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).
) Nu este admisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta.
După lărgire, corpul abraziv se controlează la sunet şi rezistenţa la rotire.
La montajul corpurilor abrazive, între acestea şi flanşă, se introduc granituri din carton presat ale
căror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor şi flanşele
vor fi bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.
) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic se vor utiliza bucşe de oţel pentru a compensa
diferenţa dintre diametrul alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui.
Lungimea bucşei de oţel nu va depăşi grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau începerea funcţionării în gol, ansamblul
corp abraziv-flanşe cu butuc se echilibrează static şi, unde este posibil, se echilibrează dinamic.
Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător.
Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafaţa acestora.
Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai pentru maşini
dotate cu această posibilitate.
Atât persoana instruită să monteze corpul abraziv cât şi utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi
corpul abraziv la turaţia (sau viteza de lucru) înscrisă pe aceasta sau pe eticheta de fabricaţie.
Nu este permisă utilizarea pe maşini a corpurilor abrazive ale căror turaţii sau viteze periferice nu
sunt inscripţionate.
Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a trecut mai mult de un
an de la fabricarea lor.
La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe
circumferinţa, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate încât lungimea liberă a cozii să nu depăşească, pentru
turaţia respectivă, pe cea indicată de producător.
Se interzice utilizarea dornului port-piatră dimensionat necorespunzător, ca lungime şi diametru, în
raport cu partea de prindere.
Se interzice folosirea dornului port-piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi (neechilibrat
dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat si polizat

Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se vor porni dacă corpul abraziv este în contact cu piesa
de prelucrat.
La prelucrările cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.

La prelucrările cu corpuri abrazive este interzisă mărirea artificială a presiunii pe corpul abraziv prin
utilizarea de diverse elemente ajutătoare (pârghii, greutăţi, etc.).
În timpul lucrului va fi evitată uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat la
corectarea (diametrarea) sau înlocuirea celui uzat neuniform.
Nu este permisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale corpurilor abrazive atunci când maşina nu a
fost construită pentru astfel de prelucrări sau când corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de
prelucrări.
Operaţia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de
îndreptat (corectat). Corectarea se va face cu multă emulsie de răcire.
După operaţia de îndreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
Se impune verificarea periodică a echilibrării pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.
În cazul utilizării procedeului de rectificare umedă, lichidul se va spală corpul abraziv pe întreaga
suprafaţă de lucru şi va fi evacuat la timp pentru a evita staţionarea abrazivilor în lichid.
Sunt exceptate de la aceasta regulă rectificările executate pe maşini special adaptate pentru
prelucrare în mediu umed.
Este interzisă utilizarea lichidelor de răcire puternic bazice la răcirea corpurilor abrazive cu liant
organic.
La rectificarea uscată a aliajelor de magneziu este interzisă utilizarea corpurilor abrazive care au fost
în prealabil la prelucrarea metalelor feroase.
Este interzisă utilizarea îmbinărilor metalice la curelele maşinilor de polizat la care se prelucrează
aliaje de magneziu.
Lagărele arborelui pe care se află montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea
supraîncălzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.
obligatoriu, după fiecare reparaţie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat şi
regulatorul, ţinându-se evidenţa acestor controale.
Arborii, flanşele şi celelalte părţi ale maşinii pe care se montează corpurile abrazive vor fi controlate
periodic şi menţinute la cotele prescrise.
Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie va fi executată cu corpul abraziv în stare de repaus.
Este interzisă modificarea maşinilor în scopul utilizării unor viteze superioare de lucru sau diametre
superioare de corpuri abrazive.
Corpul abraziv al cărui diametru a fost micşorat datorită uzurii poate fi utilizat la viteza periferică de
lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obţinut.
Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demontează şi se depozitează în vederea unei reutilizări,
se supun aceloraşi controale înainte de reutilizare, ca şi corpurile abrazive noi.
Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii.
Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform
prevederilor din STAS 6177/1-87, înainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanică vor fi încercate înainte de a fi
reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe maşină, corpurile abrazive vor fi încercate la
rotirea în gol.

Polizarea manuală

Polizorul manual nu se va lasa din mână la întreruperea lucrului decât după oprirea completă a
corpului abraziv.
Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului, polizoarele
manuale se vor aşeza în suporţi special executaţi. Suporţii orizontali nu vor fi folosiţi în stare uzată.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Polizoarele manuale vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai dacă corpurile abrazive
sunt protejate cu o carcasă de protecţie corespunzatoare.
Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacă corpul abraziv nu este în contact cu un corp care să
împiedice rotirea lui libera.
La polizoarele manuale acţionate pneumatic sau electric, nu va fi depăşită turaţia maximă a corpului
abraziv, funcţie de diametrul maxim admisibil al acestuia, funcţie de natura piesei abrazive şi turaţia
maximă a polizorului.

Marcarea corpurilor abrazive

Viteza periferică maximă de lucru a corpurilor abrazive este cea care se află inscripţionată pe
suprafaţa, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicată de producator.
) Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive fără marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate
stabili cu precizie viteza periferică de lucru sau turaţia de lucru.
Marcarea corpulurilor abrazive este făcută pe acestea şi pe eticheta de control. Marcajul pe eticheta
de control va conţine cel putin următoarele date:
a) marca de fabrica a unitaţii producătoare;
b) numărul standardului de formă şi dimensiuni;
c) simbolul materialului abraziv;
d) granulaţia;
e) gradul de duritate;
f) simbolul liantului;
g) structura;
h) turaţia maximă de lucru în rotaţii pe minut;
i) viza controlului C.T.C.;
j) data fabricaţiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.
Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va conţine obligatoriu
turaţia maximă de lucru sau viteza periferică maximă de lucru.

Polizarea cu pila disc

Lucrătorii care execută operaţii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aluminiu, cu polizorul cu
pila disc, vor fi instruiţi şi autorizaţi pentru această activitate.
Înainte de începerea lucrului, se controlează starea tehnică a pilelor disc, suporţii de sprijin, carcasa
de protecţie şi instalaţia electrică de alimentare.
Suportul de sprijin va fi astfel reglat, încât punctul superior de contact al piesei cu corpul abraziv să
se găsească pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10
mm, iar distanţa dintre suport şi pila disc să nu depăşească 3 mm.
Dinţii pilelor de disc nu vor fi lipiţi sau încărcaţi cu aluminiu.
Pila disc va fi montată corect, astfel încât să nu aibă joc radial.
După montare, înainte de începerea lucrului, polizorul va fi încercat prin funcţionare în gol la turaţie
de regim.
Se interzice introducerea bruscă a pieselor în pila disc.
Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decât aliajele de
aluminiu.
Se interzice ajustarea pieselor fără ca acestea să fie sprijinite pe suport.

Slefuirea mecanică
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Fixarea, probarea şi corectarea circumferinţei şaibelor se supun aceloraşi reguli ca şi corpurile

abrazive.
La exploatarea instalaţiilor automate de şlefuire sau lustruire, schimbarea şaibelor, periilor sau
benzilor abrazive se va executa de către personal instruit special şi autorizat intern în acest scop.
Orice intervenţie asupra elementelor mobile se va face numai după oprirea acestora.

Dispozitive pentru masini de gaurit si alezat

În cazul când mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezintă elemente radiale, ea se va
proteja cu o apărătoare netedă, din tablă, care trebuie să permită schimbarea comodă a sculei.
) Maşinile care nu au posibilitatea de frânare a arborelui principal vor fi prevăzute cu tabliţe
indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mâna sau cu un obiect.
Arborele principal al maşinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu greutăţi sau alte sisteme)
pentru a preîntâmpina căderea accidentala.
Construcţia maşinii va fi astfel realizată încât să nu permită coborârea necomandată a arborelui
principal, când se aplică o sarcină egală cu cea maximă prescrisă de producător, prin ataşarea de
accesorii sau de port-scule.
În cazul utilizării capetelor de găurit multiax sau a sculelor speciale, cu masă mai mare decât a celor
standardizate, maşina sau scula vor fi prevăzute cu dispozitive speciale care sâ preîntâmpine căderea
accidentală a arborelui.
Maşina de găurit va fi prevăzută cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de siguranţă, care să nu
permită depăşirea unui moment maxim prescris al mişcărilor de avans.
Toate sculele şi dispozitivele care se fixează în arborele principal, fără autoblocare, vor fi prevăzute
cu un sistem corespunzător de blocare.
În cazul utilizării mandrinelor cu două fălci, maşina va fi echipată cu elemente de protecţie
corespunzatoare.
Maşinile de găurit cu cap revolver, cu rotire automată, vor fi prevăzute cu panouri de protecţie
laterală, care să preîntâmpine accesul la sculele fixate pe capul revolver.

Dispozitive pentru masini de rectificat si polizat

Toate maşinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protecţie, pentru protecţia lucrătorului, în
cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.
Mesele maşinilor de rectificat plan vor fi prevăzute cu îngrădirea pentru reţinerea pieselor, în cazul
desprinderii lor.
Mesele maşinilor cu platou electromagnetic vor fi prevăzute cu sisteme de interblocare care:
- să permită cuplarea avansului numai după conectarea platoului electromagnetic
(poziţia de conectare trebuie să fie semnalizată cu o lampă);
- să oprească mişcarea mesei în momentul întreruperii curentului electric de alimentare.
Maşinile de rectificat plan, cu arborele principal plan, vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie
reglabile, în concordanţă cu uzura corpului abraziv şi în lungul axului principal.
Maşinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare şi circulare, vor fi prevăzute cu dispozitive de
protecţie sub formă de ecrane, de dimensiuni şi rezistenţa corespunzătoare.
Dispozitivele de protecţie cu deschidere frecventă vor fi prevăzute cu semnalizare electrică a
închiderii (pentru ciclul automat).
Maşinile de rectificat rotund, cu prelucrare între vârfuri, vor fi dotate cu dispozitive de blocare care
să excludă posibilitatea deplasării accidentale a pinolei păpuşii mobile.
Maşinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie care,
după necesitate, vor colecta pulberea abrazivă, putând fi conectate la instalaţia de absorbţie.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Instalaţia de absorbţie va fi astfel concepută încât să nu prezinte pericol de incendiu-explozie. Sunt

interzise fumatul sau alte surse de foc.
Pânza abrazivă a maşinilor de şlefuit va fi protejată cu o apărătoare pe toată lungimea ei, cu excepţia
zonei de contact cu piesa.
Polizoarele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mobil cu vizor reglabil, din geam securizat.
Funcţionarea polizorului va fi condiţionată de poziţia de lucru a ecranului.
Distanţa dintre muchia interioară a vizorului şi corpul abraziv nu va fi mai mare de 6 mm.
La polizoarele manuale acţionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurile de aer comprimat,
regulatoarele necesare, care să permită reglarea presiunii aerului la presiunea de regim, prescrisă
pentru polizorul respectiv.
Fixarea furtunului la racord se face prin coliere metalice.
Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automată contra creşterii
accidentale a turaţiei arborelui.
Capetele acelor maşini de şlefuit vor fi acoperite, dacă acestea depăşesc, cu mai mult de un sfert din
diametrul lor, piuliţa de strângere a discurilor. Capetele netede, mai scurte de 50 mm, nu trebuie
acoperite, ci rotunjite.
Saibele de lustruire, confecţionate din materiale moi, vor avea gaura centrală protejată cu un material
solid şi rezistent, astfel încât să nu se deformeze în timpul lucrului.

Dispozitive pentru masini de debitat

La ferastraele circulare, partea inactivă a discului taietor va fi protejată.

Ferastraiele circulare vor fi dotate la partea dinţată cu dispozitive de protecţie (deplasabile,
basculante sau demontabile) care să protejeze lucrătorul împotriva aşchiilor şi lichidului de răcire.
Ferastraiele cu panglică vor fi astfel protejate încât pânza să rămână liberă numai pe porţiunea care
taie efectiv.
Volanţii ferăstraielor cu panglică vor fi complet casanţi.
Maşinile de debitat cu disc abraziv vor fi prevăzute cu colectoare de praf care să asigure captarea
pulberii abrazive, metalice sau a scânteilor.
Maşinile de debitat, după necesitate, vor fi prevăzute cu dispozitive de aspirare individuale, cuplate
la colectoarele de praf.
executate din ţesături ignifuge, iar scânteile vor fi captate de un captator de scântei, instalat în faţa
agregatului, în direcţia de deplasare a aerului respirat.
Colectorul de praf şi conducta de aer vor fi prevăzute cu posibilitatea de curăţire cu uşurinţă de
cristale care se formează în contactul particulelor metalice cu suprafeţele interioare ale acestora.

Protectia impotriva electrocutarii la masinile – unelte

Protecţia împotriva electrocutarii prin atingere directă la echipamentele electrice de pe maşinile-

unelte se realizează prin:
- utilizarea carcaselor de protecţie;
- izolarea suplimentară a părţilor active;
- descărcarea energiei înmagazinate în condensatoare;
- interzicerea accesului la părţile active a personalului necalificat în meseria de
electrician şi neautorizat să lucreze la instalaţiile respective.
Deschiderea carcaselor de protecţie (uşi, capace, plăci de închidere etc.) se va realiza prin unul din
următoarele moduri:
- utilizând o cheie sau o sculă specială când, în interiorul carcaselor, au acces numai
persoane calificate în meseria de electrician şi autorizate să lucreze la instalaţiile
respective;
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconectează toate părţile active, când în
interiorul carcaselor au acces şi persoane necalificate în meseria de electrician, însă
autorizate să lucreze la instalaţiile respective;
- fără folosirea unei chei sau scule fără deconectarea părţilor active, când accesul este
ocazional şi se realizează un obstacol sau o îngrădire în interiorul carcasei, pentru a
împiedica atingerea părţilor active.
Izolaţia suplimentară va acoperi complet părţile active şi va fi rezistentă la toate solicitările fizice şi
chimice posibile.
La întreruperea tensiunii din reţeaua electrică, descărcarea energiei înmagazinate în condensatoare se
va realiza prin rezistenţă, dacă energia electrică înmagazinată depăşeşte 0,1 Jouli.
Pe maşinile- unelte sunt admise următoarele sisteme de distribuţie a energiei electrice:
a) curent alternativ trifazat:
- cu neutru legat direct la pământ (cu 3 sau 4 conductoare);
- cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare).
b) curent alternativ monofazat:
- cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
- cu două conductoare izolate faţă de pământ;
c) curent continuu:
- cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
- cu două conductoare izolate faţă de pământ.
Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz în parte, obiectul unei examinări speciale.
Protecţia împotrva electrocutării, prin atingere indirectă la maşinile-unelte, va fi realizată conform
prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.
În cazul maşinilor-unelte alimentate de la reţeaua electrică de joasă tensiune cu neutrul legat la
pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la nul, suplimentată de protecţia prin legare la
pământ.
În cazul maşinilor-unelte alimentate de la o reţea electrică de joasă tensiune, izolată faţă de pământ,
protecţia principală trebuie să fie legarea la pământ, suplimentată obligatoriu de utilizarea unui
dispozitiv care să întrerupă alimentarea cu energie electrică în maximum 3 secunde de la apariţia
unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atingere periculoasă.
Batiul maşinilor-unelte va fi prevăzut cu două borne de protecţie. Una dintre borne se va afla în cutia
de borne de alimentare, iar cealaltă se va afla în exterior, pe construcţia metalică a maşinii. Aceasta
prevedere va fi respectată şi la prefabricatele electrice de joasă tensiune (PEJT) din care se
alimentează cu energie electrică maşinile-unelte.
În cazul reţelelor electrice legate la pământ cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care alimentează
maşinile-unelte trebuie să continuă două conductoare de nul (de lucru şi de protecţie), dacă tablourile
electrice nu sunt montate pe maşini şi dacă pe maşini există receptoare alimentate la tensiunea de 220
V.
Conductorul de nul se va conecta la o bornă izolată, de lânga bornele fazelor din cutia de borne a
maşinii.
Conductorul de nul de protecţie se leagă la borna de protecţie aflată în cutia de borne a maşinii-
unelte. Dacă nu există nici un receptor alimentat la 220 V, atunci cablul poate să nu conţină un singur
conductor de nul (conductorul de nul de protecţie).
În cazul reţelelor legate la pământ cu tensiunea de alimentare de 380 V, cablurile care alimentează
maşinile-unelte vor conţine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor
monofazate (infăşurarile primare ale transormatoarelor de iluminat sau de comandă etc.), dacă
tabloul electric echipat cu protecţie maximală de curent (cu carcasa metalică) este sudat pe
construcţia metalică a maşinii.
Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega prin
sudura la masa maşinii. Masa se va legă la pământ.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirecta la echipamentele

montate pe maşini-unelte va fi legarea la masa metalică a maşinii. Legarea la masă a echipamentelor
electrice mobile ale maşinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru flexibil, care va însoţi
conductoarele de fază.
Legarea echipamentelor electrice fixe ale maşinilor-unelte se va face cu conductoare de cupru
flexibile, conectate între carcasele lor şi bornele special montate pe batiurile maşinilor. Dacă nu este
posibilă această soluţie, se va realiza măsura indicată mai sus pentru echipamentele mobile.
Mijlocul suplimentar de protecţie împotriva electrocutării, prin atingere indirectă la echipamentele
electrice montate pe maşinile-unelte, va fi deconectarea automată în caz de defect.
În cazul reţelelor legate la pământ, se va adopta protecţia prin deconectare automată la curenţii de
defect (PACD).
În cazul în care nu se utilizează protecţia automată la curenţii de defect (PACD) ca protecţie
suplimentară, atunci legarea la masa metalică a maşinii va fi considerată drept protecţie
suplimentară, iar ca protecţie principală va fi adoptată legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurată
prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului de pe maşina-unealtă.
În cazul reţelelor izolate faţă de pământ, va fi prevăzut obligatoriu un dispozitiv de semnalizare sau
deconectare a punerilor simple la pământ.
Protecţia suplimentară se va adoptă numai dacă reţelele de pe maşini sunt separate galvanic de
reţelele de alimentare ale maşinilor.
Buloanele şi şuruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale maşinilor-unelte vor fi
considerate ca asigură legătura galvanică la pământ, dacă suprafeţele de contact sunt curăţate şi
secţiunile lor transversale suportă curentul de defect.
Suprafeţele portante metalice ale echipamentelor mobile ale maşinilor-unelte vor fi considerate că
asigură continuitatea electrică pentru legarea la masă (pământ), dacă între acestea şi suprafeţele fixe
nu există straturi izolante.
Rezistenţa electrică, măsurată între borna de legare la pământ şi oricare parte metalică care poate fi
atinsă de om, nu va depăşi 0,1 Ω.
Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protecţie, dar vor fi racordate la
circuitul de protecţie.
Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Şuruburile şi bornele destinate legăturilor conductoarelor de protecţie nu vor avea funcţia de
asamblare.
Părţile metalice ale echipamentelor electrice cu acţionare manuală vor fi legate la circuitul de
protecţie sau vor avea izolaţie suplimentară.
Cablurile de alimentare ale organelor maţinilor-unelte, care în timpul funcţionării se deplasează sub
tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure împotriva deteriorărilor mecanice.
Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protecţie.
Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin canalele
platformelor de fixare, este interzisă.
Este obligatorie protecţia cablurilor împotriva deteriorărilor cauzate de şpanul rezultat din procesul
de prelucrare.
Cablurile de forţă vor fi pozate pe trasee diferite faţă de cablurile de comandă sau iluminat local. Se
admite montarea cablurilor într-un singur tub, jgheab sau mănunchi, cu condiţia izolării suplimentare
a conductoarelor corespunzătoare tensiunii celei mai mari.
Este interzisă amplasarea prizelor pe pereţii prefabricatelor electrice de joasă tensiune (PEJT) pentru
alimentarea elementelor mobile, dacă producătorul PEJT nu a prevăzut aceasta.
Amplasarea echipamentelor electrice pe maşinile-unelte va fi făcută în aşa fel încât să nu se producă
deteriorarea lor la scoaterea şpanului.
S.C. ELISAV DEMOSTRUCT S.R.L.

Distanţa minimă faţă de tablourile electrice, sub care este interzis să se depoziteze materiale sau
utilaje, va fi de 60 mm. Această distanţă se va adopta şi în cazul coridoarelor de manevră, comandă şi
întreţinere a tablourilor electrice, cu condiţia ca gradul de protecţie a lor să fie de cel puţin IP 2x.
Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte în tablourile electrice.
Curăţirea interioarelor tablourilor se va face o dată pe trimestru.
În halele cu deranjări de prafuri conductibile, dacă este necesar, timpul la care se face întreţinerea se
a reduce în mod corespunzator.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă la corpurile de iluminat amplasate pe maşini se
va asigura prin realizarea unui grad normal de protecşie de cel puţin IP 3x.
Corpurile de iluminat care se amplasează în zona de manipulare vor fi astfel construite încât
deschiderea lor să se facă numai cu ajutorul unor scule speciale.
Schimbarea de lumină la corpurile de iluminat este permisă numai după întreruperea tensiunii din
circuitul de alimentare.
Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă la corpurile de iluminat fixate pe masă este
admisă a se efectua prin:
a) alimentare la tensiune redusă, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;
b) separare de protecţie pentru corpurile de iluminat care se dirijează sub tensiune pentru
iluminarea zonei de lucru;
c) legarea la masa metalică a maşinii-unealtă, masa legată obligatoriu la pământ.
Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, vor avea izolaţia
întărită pe zona tijei de fixare.
În cazul articulaţiilor din material electroizolant, se va realiza o legătură electrică, care să asigure
continuitatea galvanică între tijele separate de articulaţie.
Articulaţiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, se vor construi în
aşa fel încât să nu deterioreze izolaţia conductoarelor.
Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice ale maşinilor-unelte drept conductor de nul.
Alimentarea cu energie electrică a circuitelor de comandă este permis să se facă, fie direct de la
reţeaua de alimentare a maşinilor-unelte, fie de la un transformator de comandă.
Alimentarea directă de la reţeaua de alimentare legată la pământ se va face între faza şi nul. În acest
caz, butoanele de comandă se vor amplasa de partea fazei.
Este admisă şi alimentarea între două faze, cu condiţia ca, la o punere la pământ între bobina
contactorului şi butoanele de comandă, să nu se producă o conectare nedorită a contactorului.
Alimentarea directă a circuitelor de comandă de la reţeaua de alimentare izolată de pământ este
permisă cu condiţia utilizării unui dispozitiv care să deconecteze reţeaua la scăderea rezistenţei de
izolaţie sub o anumită valoare. În cazul reţelei de 0,4 KV, limita minimă a rezistenţei de izolaţie la
care dispozitivul trebuie să deconecteze este de 7 kΩ.

Se interzice aruncarea materialelor si sculelor devenite disponibile in timpul lucrului.

Elaborat de catre:
Serviciu Extern Prevenire si Protectie
EURO SMART SOLUTIONS SRL
Ing. Ciugureanu Adrian
Data: 15.03.2019