BAZELE SISTEMELOR AUTOMATE - LUCRAREA 3

ENERGIE SOLARĂ PENTRU SISTEME AUTOMATE

În această lucrare de laborator se vor prezenta beneficiile energiei solare și
dezvoltarea continuă a sistemelor automate alimentate cu ajutorul celulelor fotovoltaice.
Dezvoltarea şi perfecţionarea tehnologiilor de captare şi valorificare a radiaţiei solare
va fi întotdeauna un subiect de actualitate, datorită avantajelor pe care energia solară le
oferă:
 Soarele este o sursă de energie nepoluantă şi practic inepuizabilă, estimându-se
o durată a existenţei radiaţiei sale de cel puţin 4 bilioane de ani;
 Soarele emite în spaţiu o cantitate mare de energie, din care Pământul primeşte
anual circa 2,8.1021 kJ; are un potenţial energetic uriaş, astfel încât dacă s-ar
acoperi a mia parte din suprafaţa Pământului cu captatori având un randament
de 5%, s-ar obţine anual circa 60 miliarde de MWh.
Energia solară este o sursă de energie dispersă, fapt ce permite utilizarea ei prin
conversie în alte forme de energie, direct la locul de consum, eliminându-se astfel
transportul la distanţă. Aceasta poate fi transformată în alte forme de energie: termică,
electrică, mecanică sau chimică, cu ajutorul sistemelor de captare (fotovoltaice).
Energia solară este o energie regenerabilă, radiația electromagnetică provenită de la
soare determinând creșterea energiei de vibrație a atomilor. Aceștia formează rețeaua
cristalină, producând ciocniri între fotoni și electronii de valență, determinând astfel
eliberarea de purtători de sarcină. Aceștia trec pe un nivel energetic superior, creând
premisele apariției unui curent electric de conducție.
Conversia energiei solare în energie electrică are la bază mai multe mecanisme,
printre care efectul fotoelectric intern și efectul fotovoltaic, ambele produse în
materiale semiconductoare.

Fig. 3.1. Panouri fotovoltaice

26
 Celulele fotovoltaice sunt elementele de bază care formează un panou
fotovoltaic, fiind cele care transformă energia solară în energie electrică.
Celulele fotovoltaice sunt confecționate dintr-un material semiconductor (Siliciu) care
reține particulele luminii solare, producând energie electrică. Acestea pot fi
monocristaline, policristaline, amorfe, microcristaline sau cu strat subțire.
Celulele fotovoltaice au de obicei o suprafață foarte mică și curentul generat de o
singură celulă este mic, dar combinații în serie sau în paralel ale acestor celule pot
produce curenți suficient de mari pentru a putea fi utilizați în practică. Combinând mai
multe celule fotovoltaice se obțin panourile fotovoltaice.
În industria de autovehicule, panourile solare sunt utilizate în principal la stațiile de
încărcare a automobilelor electrice, dar și la alimentarea directă a acestora. Primul
autovehicul care a utilizat energia solară a fost inventată de Ed Passerini în 1977 fiind
numită “Bluebird”.

Fig. 3.2. Panouri fotovoltaice în industria de autovehicule

27
 Constructorul Ford este primul mare producător de autovehicule care a implementat
un sistem de alimentare cu panouri fotovoltaice pe un autoturism de serie și
anume Ford C-Max Solar Energi.

Fig. 3.3. Autovehicul Ford C-Max Solar Energi cu panouri fotovoltaice

Pentru că panourile fotovoltaice captează energia solară mult prea lent, locul de
parcare al autovehiculului va fi prevăzut cu un acoperiș dotat cu un sistem de lentile
Fresnel pentru concentrarea puterii solare. Cu ajutorul acestei lentile, celulele
fotovoltaice pot genera 8 kW după o zi de încărcare, autovehiculul putând să parcurgă
34 km fără a consuma alt tip de carburant.

Modul solar
Modulul solar utilizat pentru teste este alcătuit din mai multe celule fotovoltaice
policristaline. Acest tip de celule se realizează dintr-un bloc de Siliciu cristalizat în mai
multe cristale, care au orientări diferite. Randamentul lor este cuprins între 11% și 13%,
dar presupun un cost de producție mai redus decât cel al celorlalte tipuri de celule
fotovoltaice.

Fig. 3.4. Modul solar cu celule fotovoltaice policristaline

28
Exercițiul 1

Să se măsoare tensiunea de alimentare a unui circuit cu două LED-uri cuplate în

serie și apoi în paralel, utilizând un modul solar ca sursă de energie. La cuplarea LED-
urilor în paralel se utilizează două rezistențe de 100 .

Fig. 3.5. Circuit cu două LED-uri cuplate în serie

Să se noteze în Tabelul 1 valorile tensiunii curentului continuu pentru elementele

electrice măsurate cu multimetrul digital și să se determine unghiul de poziționare a
modulului solar astfel încât tensiunea pe întreg circuitul să fie maximă.

Tabelul 1. Valorile tensiunii curentului continuu pentru cuplarea LED-urilor în serie

Nr. Crt. Căderea de tensiune V

1.
LED-ul roșu
2.
LED-ul galben
3.
Circuit

Unghiul de poziționare a modulului solar Căderea de tensiune V

29
 Fig. 3.6. Circuit cu două LED-uri cuplate în paralel

Să se noteze în Tabelul 2 valorile tensiunii curentului continuu pentru elementele

electrice măsurate cu multimetrul digital și să se determine unghiul de poziționare a
modulului solar astfel încât tensiunea pe întreg circuitul să fie maximă.

Tabelul 2. Valorile tensiunii curentului continuu pentru cuplarea LED-urilor în paralel

Nr. Crt. Căderea de tensiune V

1.
LED-ul roșu
2.
LED-ul galben
3.
Rezistență100  (LED roșu)
4.
Rezistență 100  (LED galben)
5.
Circuit

Unghiul de poziționare a modulului solar Căderea de tensiune V

30
 Stocarea temporară a energiei
Stocarea tempoarară a energiei electrice produsă cu ajutorul energiei solare se va
realiza utilizând condensatori electrolitici.

Exercițiul 2

Să se măsoare tensiunea de alimentare a unui circuit cu un LED și cu un

condensator electrolitic de 4700 μF, utilizând un modul solar ca sursă de energie. Se
mai utilizează și o rezistență de 100 .

Fig. 3.7. Circuit cu sistem de stocare a energiei

Să se noteze în Tabelul 3 valorile tensiunii curentului continuu pentru elementele

electrice măsurate cu multimetrul digital și să se determine durata de funcționare a
LED-ului când circuitul este decuplat de la modulul solar.

Tabelul 3. Valorile tensiunii curentului continuu pentru stocarea temporară

Nr. Crt. Căderea de tensiune V

1. LED
2. Condensator electrolitic 4700 μF
3. Rezistență 100 

Timpul de funcționare a LED-ului în secunde

31
 Antrenarea unui motor electric
În continuare, va fi antrenat, cu ajutorul energiei produse de modulul solar, un motor
de curent continuu care funcţionează la pornire cu un current de tensiune şi intensitate
reduse.

Fig. 3.8. Motor electric de curent continuu

Exercițiul 3

Să se măsoare tensiunea de alimentare a unui motor electric alimentat cu energie

de un modul solar.

Fig. 3.9. Circuit cu motor electric alimentat de modulul solar

Atunci când pe modulul solar ajunge suficientă lumină, axul motorului începe să se
rotească. Dacă lumina este puţină, motorul are nevoie de o uşoară rotire cu degetul
pentru a fi pus în mişcare. Acest lucru se explică prin faptul că pentru pornirea unui
motor electric este nevoie de un curent de două ori mai mare decât curentul de
funcţionare în modul continuu.
Să se noteze în Tabelul 4 valorile tensiunii curentului continuu și să se determine
unghiul de poziționare a modulului solar astfel încât tensiunea să fie maximă.

32
Tabelul 4. Valorile tensiunii curentului continuu pentru motorul electric

Nr. Crt. Căderea de tensiune V

1.
Motorul electric

Unghiul de poziționare a modulului solar Căderea de tensiune V

Exercițiul 4

Să se măsoare tensiunea de alimentare a unui motor electric alimentat cu energie

de un modul solar montat în circuit cu un LED și cu un condensator electrolitic de
4700μF. Se mai utilizează și o rezistență de 100 .

Fig. 3.10. Circuit cu motor electric și sistem de stocare a energiei

Să se noteze în Tabelul 5 valorile tensiunii curentului continuu și să se determine

durata de funcționare a motorului electric când circuitul este decuplat de la modulul
solar.

Tabelul 5. Valorile tensiunii curentului continuu pentru alimentarea motorului utilizând

stocarea temporară

Nr. Crt. Căderea de tensiune V

1. LED
2. Condensator electrolitic 4700 μF

Timpul de funcționare a motorului în secunde

33