Economie

Duguleană Mihai

Contact - mihai.duguleana@unitbv.ro
Materiale – http://mihai.duguleana.com
Sistemul de notare
• Prezenta seminar – 1p
• Colocviu (teste seminar) – 4p
• Examen tip grilă – 5p
----------------------------------------
TOTAL: 10p

• Colocviu (teste seminar) min 50%

• Examen min 50%

Septembrie 2015 Curs Economie 2/55

Structura cursului de Economie
• Curs 1 – Notiuni introductive de economie, Romania și UE
• Curs 2 – Economia de piață. Costuri și rentabilitate
Nevoi, resurse, piață, bani, proprietate, tipuri de costuri, profit
• Curs 3 – Statul și economia. Industria auto
Macroeconomie, Creștere economica, PIB, Somaj,Inflatie, Crize economie, Comer exterior,
Uniunea Europeană
• Curs 4 – Venituri. Piața de capital
Salariu. Profit. Dobânda.
• Curs 5 – Marketing. Marketingul în industria auto
Marketingul offline/online. Industria web.
• Curs 6 – Antreprenoriat. Proiecte Europene. Micii producători în industria auto.
Înființarea unei PFA, unui SRL/SRLd.
• Curs 7 – Finanțe personale.
Raportari financiare, Taxe, soluții de creditare, fonduri de investiții, fonduri mutuale

Septembrie 2015 Curs Economie 3/55

 Cărți suport pentru curs
• Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner – Freakonomics: Un economist rebel dezvăluie partea ascunsă a lucrurilor
Explică modul in care oamenii actioneaza pentru a obtine ce-si doresc. Daca v-ați întrebat De ce traficantii de droguri mai
locuiesc cu mamele lor? Care este mai periculoasa: o arma sau o piscina? De ce parintii isi boteaza copiii cu nume care le-ar
putea dauna in cariera si chiar in viata? Ce au in comun profesorii de liceu si luptatorii de sumo? De ce se aseamana Ku Klux
Klanul cu un grup de agenti imobiliari? De ce legislatia privind avorturile afecteaza rata criminalitatii intr-o societate?
• John Perkins – Confesiunile unui asasin economic
Ce este un asasin economic? Cum se fură de miliarde de dolari din țări din intrega lume? De cine sunt susținuți (Banca
Mondiala, agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala, etc)? Cum lucrează (rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate,
mita si santaj si crima)?
• Adam Smith – Avuția Natiunilor
Cum de o carte scrisă în 1776 este încă actuală. O sinteză a sistemelor economice şi a părţilor sale componente,
interconectate.
• John Maynard Keynes - Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor
Legătura dintre politica monetară a unei țări și inflație, somaj, etc. Relația dintre crizele financiare și sistemele totalitare
(dictaturi).
• Karl Marx – Capitalul
Profitul, valoarea adăugată, rolul producției de mărfuri în capitalism, rolul angajatului în societate, productivitatea muncii
Septembrie 2015 Curs Economie 4/55
Economiști care au influențat decisiv
înțelegerea noastră asupra economiei
John Forbes Nash – teoria jocurilor, A Beautiful Mind

Gary Becker – influența stresului asupra capitalului uman

Barbara Bergmann – discriminarea la locul de muncă

Hernando de Soto – protejarea proprietății în țările în curs de dezvoltare

Laureatul premiului Nobel 2015: Angus Deaton: “Pentru a configura politicile care
promovează bunăstarea și reduc sărăcia, mai întâi trebuie să înțelegem opțiunile
individuale de consum.”

Septembrie 2015 Curs Economie 5/55

Cu ce veți rămâne după acest curs
• O înțelegere mai bună a principiilor de bază ale economiei
• Posibilitatea de a folosi anumite elemente din mediul în care activați
(micro/macro) în avantajul dumneavoastră, atât în industria auto, cât și în alte
industrii
• O experiență introductivă asupra modului în care puteți crește activele
dumneavoastră
• Înțelegerea unor termeni economici comuni folosiți în mod uzual în mass media
(PIB, somaj, producție, acțiuni, obligațiuni, politica monetară)
• Înțelegerea principiilor de bază alte marketingului online, modul în care
funcționează industria WEB
• Cum puteți înființa o firmă sau un PFA, pași introductivi în crearea și
administrarea unei afaceri
• O clarificare într-o anumită măsură a viitorului dumneavoastră

Septembrie 2015 Curs Economie 6/55

Cu ce unelte lucrăm în economie?
Așa cum în agricultură folosim tractoare, combine agricole, instalații
de irigare, etc.
Așa cum în silvicultură folosim drujbe, conveioare, macarale, etc.
Așa cum în industria auto folosim roboți, materiale, programe soft de
proiectare, bancuri de probă, etc.,

Tot așa, și Economia folosește intrumente specifice. Acestea pot fi

grafice, tabele, formule matematice, teoreme, leme, etc. Important
este modul în care folosim aceste instrumente pentru a modela
raționamente și pentru a rezolva probleme teoretice sau practice.

Septembrie 2015 Curs Economie 7/55

Utilizarea graficelor în economie
• Un grafic are 2 axe:
• axa abciselor – axa X – axa orizontală – axa categoriilor
• axa ordonatelor – axa y – axa verticală – axa valorilor

Preț
C

pc

qc Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 8/55

Ce este Statistica?
• Obiectul de studiu al statisticii economice îl constituie fenomenele şi
procesele economice de masă, asupra cărora acţionează legi statistice.
Aceste legi statistice se manifestă sub formă de tendinţă, într-un număr
mare de cazuri individuale, diferite ca formă de manifestare, dar care
aparţin aceleaşi esenţe. Statistica studiază latura cantitativă a acestor
fenomene, în strânsă legătură cu cea calitativă.
Trăsăturile obiectului de studiu al statisticii economice sunt:
• Caracterul de masă al fenomenelor sociale şi economice, care oferă
posibilitatea de manifestare a legilor statistice;
• Aspectul cantitativ al fenomenelor social-economice de masă, în strânsă
legătură cu aspectul calitativ, în condiţii concrete de timp şi spaţiu.

Septembrie 2015 Curs Economie 9/55

Etapele cercetării statistice
• observarea statistică, care constă în culegerea propriu-zisă a datelor, prin
înregistrarea lor pe suport de hârtie sau electronic, centralizarea
formularelor, introducerea lor în fișiere, pe calculator, verificarea de
ansamblu a datelor introduse (de exemplu: vârsta să nu fie decât un număr
pozitiv, întreg, cuprins între 0 și 100, cu maxim două caractere; genul nu
poate avea decât una din cele două litere stabilite pentru variantele
feminin, respectiv masculin, de exemplu: F sau M);
• prelucrarea statistică a datelor constă în aplicarea metodelor statistice
pentru calculul indicatorilor statistici ce caracterizează forma, tendința,
gradul de variaţie a fenomenelor etc.;
• analiza şi interpretarea rezultatelor constă în prezentarea rezultatelor,
analiza, interpretarea lor, realizarea unor comparații, verificarea unor
ipoteze, etc.

Septembrie 2015 Curs Economie 10/55

Cursul 1 - Rezumat
• Notiuni economice de bază
• Noțiuni de micro-economie. Cererea. Oferta. Elasticitatea
cererii/ofertei
• Concurența. Tipuri de concurență.
• Piața muncii. Piața informaței. Piața financiară.
• Macro-economie. Indicatori macro-economici naționali și Europeni.
• Date despre PIB, somaj, creșterea economică

Septembrie 2015 Curs Economie 11/55

Ce este Economia?
• Definiția Wiki: Economia (din limba greacă οίκος [oikos], 'casă' și νομος
[nomos], 'conducere') este o știință socială ce studiază producția și
desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii.
• Producţia, distribuţia şi consumul bunurilor şi serviciilor reprezintă, la
nivelul unei țări, economia acesteia. În alte cuvinte, Economia studiază
ansamblul activităților de producție, distribuție și consum, la nivel teoretic
și practic.
• ECONOMIA: ca realitate cuprinde toate activitatile pe care oamenii le
desfasoara pentru a crea bunuri in vederea satisfacerii nevoilor lor.
• O altă definiție a economiei:
Economia este ştiinţa socială care studiază modul în care resursele sunt
alocate între utilizări alternative pentru a satisface nevoile umane.
Septembrie 2015 Curs Economie 12/55
Nevoile și trebuințele umane
• Ce sunt nevoile umane? Sinonime ale cuvântului nevoie:
• Dorință
• Preferință
• Așteptare
• Cerinţă
• Trebuință
• Necesitate
În ce sens?
• Pentru a avea
• Pentru a fi
• Pentru a crede

Septembrie 2015 Curs Economie 13/55

Piramida trebuițelor umane

Septembrie 2015 Curs Economie 14/55

Problema rarității
• Resursele reprezintă elementele utilizate pentru a acoperi nevoile.
• Resursele, în toate situațiile, sunt limitate deoarece există în cantități
finite pe planeta noastră.
• Caracterul limitat al resurselor impune folosirea lor rațională. Unele
dintre resurse se pot recupera și refolosi, dar multe resurse
importante pentru existența umană se consumă și nu mai pot fi
recuperate. Există și resurse care se pot regenera (care?), în măsura în
care se asigură un consum rațional al acestora, care să le permită
regenerarea.
• Raritatea reprezintă insuficienţa bunurilor economice în raport cu
nevoile oamenilor
Septembrie 2015 Curs Economie 15 /55
Economia naturală. Schimbul
• Nevoile personale se pot acoperi prin autoconsum sau prin schimb.
• Economia naturală: formă de organizare a activității economice în care
nevoile de consum sunt satisfăcute din rezultatul propriei activități, fără a
se apela la schimb. Preponderentă până la revoluția industrială, izolare
economică, eficiență economică redusă. Ce credeți că se întâmplă în
prezent?
• Schimbul: folosirea rezultatelor propriei activități pentru a primi în
compensație alte bunuri sau monedă. Specializarea, autonomia economică,
instituți economică centrală – piața, monetizarea.
• Piaţa – schimbul organizat de bunuri, servicii sau resurse între vânzători şi
cumpărători. Piața - orice fel de reglementare, facilitate, care permite
vânzătorilor și cumpărătorilor să obțină informații și să facă afaceri unii cu
alții.
Septembrie 2015 Curs Economie 16 /55
Principii economice
1. Oamenii sunt raționali, au un comportament rațional. Deciziile lor sunt deci în mare masură
raționale.
2. Oamenii trebuie să facă alegeri. „Tot omul este împărat în casa sa”
3. Alegerea implică costuri. Costul unui bun reprezintă șansa sacrificată. Care este costul unui
student pentru a participa la cursuri? Costul de oportunitate – costul șansei pierdute. Exemplul
unui fotbalist.
4. Oamenii iau decizii “la margine” - schimbări marginale - răbdare, prudență și perseverență în
orice act de decizie. Cazul unei firme de transport.
5. Stimulentele modifică comportamentul oamenilor. Ce se întâmplă dacă crește prețul benzinei?
Cum se poate influența rata natalității?
6. Schimbul aduce câștiguri atât vânzatorilor cât și cumpărătorilor. Schimb = libertate. De la toc
la folosirea monezii. Specializarea.
7. Oamenii se adaptează la acțiunile celorlalți – economia planificată vs economia de piață -
mîna invizibilă – Adam Smith 1776
8. Oamenii sunt atenți la eficiență și echitate - eșecul piețelor - externalitățile = impactul acțiunii
unei firme asupra bunăstării unor persoane sau altor firme, care pot fi sau nu în legătură
directă cu aceasta: negative (poluarea) / pozitive (descoperiri științifice). Eficiența productivă vs
eficiența alocativă – Gara din Fălchiu. Echitatea - distribuția corectă a beneficiilor economice

Septembrie 2015 Curs Economie 17 /55

Ce este microeconomia?
• Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al
diferiților consumatori si problematica împărțirii bunurilor limitate si a
venitului limitat.
• În cadrul microeconomiei indivizii sunt văzuți ca forță de muncă, ca și
consumatori ai bunurilor produse, pe care aceștia le consumă cu
scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează
factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu
scopul de a maximiza profitul.
• Concepte micro-economice: Cererea și oferta - Elasticitatea prețului -
Surplusul consumatorului și producătorului

Septembrie 2015 Curs Economie 18 /55

Piața
• Piața - Cadrul în care se desfășoară schimburile, modul în care cumpărătorii
interacționează cu vânzătorii, se informează reciproc cu privire la
caracteristicile mărfurilor, fac operațiuni de vânzare – cumpărăre.
• În vorbirea curentă, cuvântul piață înseamnă locul unde oamenii cumpără
sau vând bunuri. De exemplu, piața Astra, din cartierul Astra din Brașov,
reprezintă un loc în care sunt construite spații de vânzare pentru produse
dintre cele mai diverse: fructe, legume, lactate, carne, miere etc.
• În teoria economică, piața are o semnificație mai generală. O piață constă
în orice fel de reglementări, acorduri, facilități, care permit vânzătorilor și
cumpărătorilor să comunice între ei și să facă afaceri unii cu alții.

Septembrie 2015 Curs Economie 19 /55

Regurile pieței
• Reglementările sunt regulile care guvernează schimbul din cadrul
pieței respective. Prin stabilirea unor norme, a unor legi care
reglementează schimbul, piața apare ca un schimb organizat de
bunuri între cumpărători și vânzători.
• Fără aceste reguli, de exemplu, nu ar fi posibile vânzările on-line,
comenzile prin telefon sau fax, vânzările și cumpărările de acțiuni etc.
• Regulile după care se desfășoară schimbul, regulile jocului, scrise sau
nescrise, trebuiesc cunoscute și respectate de toți participanții la
schimb. Prin aceste reguli se stabilesc drepturile participanților la
schimb și modalitatea prin care aceste drepturi sunt protejate.

Septembrie 2015 Curs Economie 20 /55

Modelul cererii și ofertei
• Există o mare diversitate de piețe, în funcție de bunurile tranzacționate,
aria de cuprindere, regulile specifice de desfășurare a tranzacțiilor,
particularitățile locale etc.
• Este dificil să se cuprindă toate aspectele într-o sigură analiză.
• Economiștii folosesc un model, o abstractizare a realității: modelul cererii și
ofertei – pentru a analiza felul în care cumpărătorii și vânzătorii
interacționează în cadrul pieței, reliefând aspectele comune ale
comportamentului acestora.
• De ce este nevoie pentru un astfel de model?
• Acest model permite descrierea esenței relațiilor de piață, principiilor
fundamentale ale comunicării dintre vânzători și cumpărători, ale
desfășurării actului de vânzare – cumpărare, a mecanismului intim al
formării prețurilor, adică elemente comune tuturor piețelor.

Septembrie 2015 Curs Economie 21 /55

Cererea
• Dorințele oamenilor sunt nelimitate.
• Multe dintre dorințele oamenilor nu pot fi satisfăcute, în principal din lipsa
resurselor. Resursele fiind limitate, oamenii trebuie să decidă modalitatea
de folosire a lor. Cererea pune în evidență decizia privind dorințele care pot
fi satisfăcute, folosind resursele disponibile.
• În definirea conceptului cererii, economiștii pleacă de la o premiză
fundamentală: cumpărătorii reacționează la stimulente. Unul dintre
stimulentele care influențează comportamentul oamenilor îl constituie
prețul bunurilor.
• La care alte stimulente vă mai puteți gândi?
• Venitul curent obținut, venitul viitor așteptat, avuția sau averea, prețurile
altor bunuri, așteptările sau previziunile.

Septembrie 2015 Curs Economie 22 /55

Funcția cererii
• Pentru a putea pune în evidență relația dintre prețul unui bun și
cantitatea cerută din acel bun, influența celorlalți factori trebui
menținută constantă. Se va putea astfel determina funcția cererii,
adică legătura dintre dorințele cumpărătorilor privind achizițiile dintr-
un anumit bun și prețul acelui bun.
Preț (u.m.)

5
Prețul, p Cantitatea cerută, Q Punctul pe
4 D (u.m.) (unități) curba cererii

3 C
1 5,0 A
B
2
2 3,3 B
A
1 3 2,0 C

4 1,0 D
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Cantitate (buc.)

Septembrie 2015 Curs Economie 23 /55

Ce înseamnă cererea
• Funcția cererii
p = f(Q)
p = a + b·Q
Q = g(p)

• Cererea este un concept ex ante. Cantitatea cerută la un anumit preț

reprezintă ceea ce doresc cumpărătorii să cumpere, nu ceea ce au
cumpărat. Exprimarea cererii are loc, ca moment de timp, înaintea
derulării actului de vânzare – cumpărare.

Septembrie 2015 Curs Economie 24 /55

 Variația cererii
• Ce înseamnă o “scădere” (sau o “creștere”) a cererii?

Modificarea cantității cerute vs modificarea cererii

Preț

C2 C0 C1

Preț
C0
C1

B A
p0

0 Q1 Q0
Cantitate

0 Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 25 /55

Oferta
• Oferta este expresia dorințelor vânzătorilor cu privire la cantitățile din
bunul respectiv pe care doresc și pot să le vândă, în funcție de preț.
• Oferta pentru un bun exprimă relația dintre cantitatea totală pe care
vânzătorii doresc și pot să o vândă la fiecare nivel al prețului, într-o
anumită perioadă de timp, într-un anumit spațiu geografic, în
condițiile în care toți ceilalți factori de influență rămân nemodificați.
• Funcția ofertei unui bun este o expresie matematică care reflectă
relația dintre preț și cantitatea oferită:
p = f(Q)

Septembrie 2015 Curs Economie 26 /55

 Curba ofertei
Dese ori:
p = a + b·Q
Preț (u.m.)

G
4
unde p este prețul unitar, Q este cantitatea oferită iar a și b sunt
3
F
coeficienți sau parametrii.
E
2

Preț
D
1
Curba ofertei
p = a + bQ, a,b > 0
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Cantitate (unități)

Prețul, p Cantitatea oferită, Q Punctul pe

tg(α) = b
(u.m.) (unități) curba ofertei α
1 3,5 D a

2 5,0 E
3 6,2 F
4 6,8 G
0
Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 27 /55

Factori care determină variația ofertei
• Oferta este un concept ex ante. Cantitatea oferită la un anumit preț
reprezintă ceea ce doresc vânzătorii să vândă la prețul respectiv, nu
ceea ce se vinde efectiv. Exprimarea ofertei are loc, ca moment de
timp, înaintea derulării actului de vânzare – cumpărare.
Creșterea ... determină ...

prețurilor factorilor de producție scăderea ofertei

nivelului tehnic al producției creșterea ofertei

creșterea ofertei (bunuri complementare în producție)/ scăderea ofertei

prețurilor altor bunuri
(bunuri substituibile în producție)

prețurilor viitoare așteptate ale bunului scăderea ofertei

numărului ofertanților creșterea ofertei

Septembrie 2015 Curs Economie 28 /55

Echilibrul pieței
• Echilibrul este o situație în care forțele opuse sunt de aceeași
intensitate și se anihilează reciproc. Echilibrul se păstrează atât timp
cât intensitatea forțelor se menține și nu apar alți factori a căror
influen
• Prețul pentru care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită se
numește preț de echilibru iar cantitatea corespunzătore acestui preț
se numește cantitate de echilibru.
• Piața tinde către echilibru deoarece ajustările de preț schimbă
planurile vânzătorilor și cumpărătorilor. O situație de dezechilibru
generează o schimbare a prețului care determină modificări ale
cantităților cerute și oferite în sensul de realizare a echilibrului.

Septembrie 2015 Curs Economie 29 /55

Prețul
• Prețul este un regulator al pieței, adică joacă rolul unei pârghii care
asigură reglarea automată a funcționării pieței oricărui bun. Dacă
prețul unui bun este prea mare, cantitatea oferită din acest bun va
depăși cantitatea cerută iar planurile vânzătorilor privind vânzările nu
se vor îndeplini.
• Dacă prețul este prea mic, cantitatea cerută va depăși cantitatea
oferită, iar planurile cumpărătorilor privind cumpărările nu se vor
îndeplini. O parte din cantitatea pe care cumpărătorii doresc să o
cumpere nu va fi putea fi asigurată din lipsă de ofertă.

Septembrie 2015 Curs Economie 30 /55

Deficit și excedent
• Dacă prețul este mai mic decât prețul de echilibru, pe piață va apărea un deficit, iar dacă prețul
este mai mare decât prețul de echilibru, pe piață va apărea un excedent. Se pot prevedea
schimbările pe care le va înregistra prețul pentru a elimina deficitul sau surplusul? Răspunsul este
afirmativ deoarece schimbările prețului, în direcția prețului de echilibru, sunt benefice atât
pentru vânzători cât și pentru cumpărători.

C
Preț
O

Excedent

p1

E
pe

p2

Deficit

Qe
Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 31 /55

Efectele scăderii cererii
• când cererea scade, atât prețul cât și cantitatea de echilibru scad;
• când cererea crește, atât prețul cât și cantitatea de echilibru cresc.
Preț

C1 C0 O

E0
p0

E1
p1

Q0 Q1
Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 32 /55

Efectele scăderii ofertei
• când oferta scade, prețul de echilibru crește iar cantitatea de echilibru
scade;
• când oferta crește, prețul de echilibru scade iar cantitatea de echilibru
crește.
Preț

C O1 O0

E1
p1

E0
p0

0 Q1 Q0
Cantitate
Septembrie 2015 Curs Economie 33 /55
Elasticitatea cererii
• Exprimă sensibilitatea cătității cerute la o modificare a prețului:

• De exemplu, dacă o creștere cu 10% a prețului motorinei determină o scădere cu 5% a cantității cerute de
motorină, atunci:

• Valoarea 0,5 a elasticității cererii în funcție de preț arată că, modificând prețul cu un anumit procent,
cantitatea cerută se va modifica, în sens invers, cu un procent de două ori mai mic. Reacția cumpărătorilor la
modificarea prețului este astfel redusă. Cererea de motorină este inelastică.

Septembrie 2015 Curs Economie 34 /55

Tipuri de elasticitate a cererii în funcție de
preț
Cerere elastică Cerere inelastică
Preț

Preț
p0 A
A
p0

1 1
B
p1
B
p1

2 3 2 3

Q0 Q1 Q0 Q1
Cantitate Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 35 /55

Elasticitatea punct. Coeficientul de elasticitate
Q p
• Expresia de calcul a elasticității punct este: Ec / p   
p Q
• Cererea este elastică atunci când coeficientul de elasticitate a cererii
în funcție de preț este supraunitar, inelastică dacă este subunitar și cu
elasticitate unitară dacă este egal cu 1.
Preț

Ec/p > 1
• Bunurile de primă necesitate tind să
Ec/p = 1 aibă o cerere inelastică, în timp ce
p0

Ec/p < 1
bunurile de lux tind să aibă o cerere
elastică.
Q0 Cantitate

Septembrie 2015 Curs Economie 36 /55

Ce este macroeconomia?
• Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi
agregate, cercetează comportamentul economiei în general, (venitul total,
gradul de ocupare al forței de muncă, rata inflației, etc).
• Macroeconomia încearcă să găsească explicații pentru oscilațiile
conjuncturale, să găsească factorii de control relevanți și să stabilească
dependențele acestora.
• Guvernele încearcă să controleze unele elemente macro-economice, prin
modificări ale impozitelor, dobânzilor sau a cererii statului, urmărind spre
exemplu stabilitatea nivelului prețurilor, mărirea gradul de ocupare
completă a forței de muncă sau creșterea economică. Mărimile
macroeconomice joacă un rol important în procesul politic de legitimare,
deoarece pot fi interpretate de alegători ca un indiciu asupra calității
muncii guvenului (Wiki).

Septembrie 2015 Curs Economie 37 /55

 Uniunea Europeană
28 de țări membre
24 limbi oficiale
România - membră de la 1 ian. 2017

Instituții europene
Comisia Europeană
Consiliul European
Parlamentul European

Istoria UE
Tratatul de la Roma 1 ian. 1958
Tratatul de la Maastricht 1 nov. 1993
Tratatul de la Lisabona 1 dec. 2009
 România
Suprafața: 238391km2

Populația la 1 ian. 2014

Total: 19942642
Bărbați: 9738445
Femei: 10204197

Speranța de viață
Total: 74 ani
Bărbați: 71 ani
Femei: 78 ani
PIB (mil. Euro, prețuri curente)

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care

reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate
consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în
decurs de un an.

2005 2014
EU (28 țări) 11.510.087,9 13.944.015,3
Grecia 199.152,7 179.080.6
Ungaria 90.543,0 104.239,1
Romania 80.225,6 150.018,5

Septembrie 2015 Curs Economie 40 /55

Populația (mii persoane)

2005 2014
EU (28 țări) 496.098,87 509.456,99
Grecia 11.092,00 10.992,78
Ungaria 10.087,07 9.866,47
Romania 21.319,67 19.942,64

Septembrie 2015 Curs Economie 41 /55

 PIB pe cap de locuitor (Euro, prețuri curente)

2005 2014
EU (28 țări) 23.200 27.400
Grecia 18.000 16.500
Ungaria 9.000 10.600
Romania 3.800 7.500

Septembrie 2015 Curs Economie 42 /55

Evoluția PIB al României în perioada 1990 - 2014
mld. lei 1990
1300

1200

1100
Tendința de evoluție pe termen lung
1000

900

800 PIBreal

700

600

500
1989 1994 1999 2004 2009 2014

Septembrie 2015 Curs Economie 43 /55

Ratele de creștere economică
Rata de Rata de Rata de
Anul Anul Anul
creștere creștere creștere
1991 -16.2% 2001 5.7 2011 2.3
1992 -8.7 2002 5.1 2012 0.6
1993 1.5 2003 5.2 2013 3.5
1994 3.9 2004 8.5 2014 3.9
1995 7.1 2005 4.2
1996 3.2 2006 7.9
1997 -4.9 2007 6.3
1998 -2.1 2008 7.3
1999 -0.4 2009 -6.6
2000 2.4 2010 -1.1
Septembrie 2015 Curs Economie 44 /55
Metoda producției pentru calculul PIB

PIB = VAB + IP + TV – SP

unde:
PIB = Produsul intern brut, la prețuri de piață
VAB = Valoarea adăugată brută
IP = Impozitele pe produse
TV = Taxele vamale
SP = Subvențiile pe produse
Septembrie 2015 Curs Economie 45 /55
Contribuția ramurilor la formarea Valorii
Adăugate Brute
1995 2014
19.2% 5.4% Agricultură
31. 7% 27.3% Industrie
6.7% 7.1% Construcții
Comerț, transp.,
17.4% 24.5%
comunicații…
Intermedieri financiare,
17.1% 22.0%
afaceri…
Administrația publică,
8% 13.7%
învățământ, sănătate…
Septembrie 2015 Curs Economie 46 /55
Valoarea adăugată brută, ocuparea și
câștigurile salariale
VAB OCUP CSAL ANUL 2014
5.4% 29.3% 1.7% Agricultura
27.3% 21.2% 30.9% Industria
7.1% 7.3% 5.6% Construcțiile
Comerț, transp.,
24.5% 21.4% 27.2%
comunicații
Intermedieri financiare,
22.0% 6.1% 12.9%
afaceri,…
Administrația publică,
13.7% 14.7% 21.8%
învățăm., sănătate,…
Septembrie 2015 Curs Economie 47 /55
Metoda cheltuielilor pentru calculul PIB
PIB = CF + FBCF + VS + (E - I)

unde:
CF = Consumul final efectiv
C = consumul privat
G = consumul public
FBCF= Formarea brută de capital fix
VS = Variația stocurilor
E - I = (Exporturi – Importuri) = Export net

Septembrie 2015 Curs Economie 48 /55

PIB pe categorii de utilizări (mil. lei, prețuri
curente)
2012 %
PIB 586.749,9 100,0%
Consumul final 461.936,1 78,7%
C = consumul privat 424.490,5 72,3%
G = consumul public 37.445,6 6,4%
FBCF 154.279,8 26.3%
VS -1.794,5 -0,3%
Exportul net = E-I -27.671,5 -4,7%

Septembrie 2015 Curs Economie 49 /55

 Populația ocupată în România
(mii persoane)
12000
11617.5
11500 11331.9
10990.1
11000 11236.4
10771.6
10855.5 10657.3
10500

10000
9569.4
9410.4
9500 9330.7 9364.8 9365.9
9573.9 9156.1
9082.2
9000 9267.2
9181.0
8645.3 8661.0
8500 8591.1

8000

7500
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Septembrie 2015 Curs Economie 50 /55
 Rata șomajului BIM, August 2015
%
30.0

25.2
25.0
22.2

20.0
15.3 15.5
15.0
11.9 12.4
10.8 11.0 11.1
9.6 9.7 9.7 9.9
10.0 8.8 9.4 8.5 9.5
7.2 7.2
5.7 5.7 5.9 6.3 6.8 6.8 6.8
5.5
4.5 5.0 5.1
5.0

0.0
UK

Ungaria
Danemarca

România
Polonia

Belgia

EA19
Irlanda

Croația
Spania
Germania
Cehia

Lituania

Cipru
Malta

Estonia

Olanda

Suedia

Letonia
Austria

EU28
Luxemburg

Bulgaria
Slovenia

Franța

Slovacia
Italia

Grecia
Portugalia
Finlanda
Septembrie 2015 Curs Economie 51 /55
 Politici și instituții Cauze ale inflației

Șocuri

Inflația

Factori structurali

Cicluri economice

Septembrie 2015 Curs Economie 52 /55

 %
Rata inflației
300

256.10
250

200

154.80
150

100

50

5.10 9.00 1.07

32.30
0
1990 1995 2000 2005 2010 2015

Septembrie 2015 Curs Economie 53 /55

 Evoluția ratei dobânzii de politică monetară
7.00
- procente -

6.00 5.75
5.50
5.25 5.25
5.00
5.00
4.50
4.00
4.00 3.75
3.50 3.50
3.25
3.00
3.00 2.75
2.50

2.00 2.25

1.00

0.00
ian. 2012 ian. 2013 ian. 2014 ian. 2015

Septembrie 2015 Curs Economie 54 /55

mil.euro Exporturi 2014: 61701.7 mil. euro
70000 Importuri 2014: 61570.3 mil. euro

60000
Importuri
50000

40000

30000

Exporturi
20000

10000

0
1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

Septembrie 2015 Curs Economie 55 /55