Frezarea - Milling

Frezare frontala - facemilling

Frezare cilindrica - endmilling

Operatii
Degrosare otel
Roughing in steel
CoroMill 245

Finisare, profilare otel

Finishing/profiling in steel

CoroMill 200
CoroMill 245

CoroMill 300

CoroMill 390
CoroMill Century

CoroMill Plura

Aluminium

CoroMill 390
CoroMill Plura

Tipuri de frezari
1

10

11

12

13

14

1. Facemilling

8. Cutting off - debitare

2. Square shoulder milling

9. High feed milling frezarea cu avansuri

mari

3. Profile milling
4. Cavity milling
5. Slot milling frezarea unui
canal

10. Plunge milling fr. pe adancimi mari plonjare

11. Ramping

6. Turn milling strunjire +

frezare

12. Helical interpolation

7.

14. Trocidal milling

Thread milling - filetare prin

frezare

13. Circular interpolation

Parametrii tehnologici ai frezarii

n = turatia [ rot/min]
Spindle speed
vc = viteza [m/min]

Cutting speed
Dc = Diametrul

[mm]

vc
n

(m/min)

(rpm)

Parametrii tehnologici ai frezarii

fz = avans /dinte
fz
(mm/dinte)Feed per tooth
zn = numar de dinti
n
fn =avansul /rotatie
[mm/rot]
fn = ( fz x zc)
Feed per revolution
vf = Avansul mesei
masinii (mm /min)
v
f = fz x z n x n
Table feed

zn= 6

Parametrii tehnologici ai frezarii

ap = adancimea principala
(axiala) de aschiere
[mm] axial depth of cut
ae = adincimea
secundara (radiala)[mm]
radial depth of cut

Adancimi de aschiere ( ap si ae )
Plain milling

Slot milling

Face / shoulder milling

a
a

Plain / face milling

a a

Slot milling

a
Face /shoulder milling

Alegerea diametrului frezei si a

pozitiei de lucru

Se realizeaza pe baza :
adancimii de aschiere secundara ae ;
puterii masinii unelte

Pozitionarea sculei in raport cu semifabricatul are un rol hotarator

pentru succesul operatiei
Situatia 1. Semifabricatul are latime mai mare sau egala cu diametrul
frezei. Se realizeaza mai multe treceri. Indicat ca la fiecare trecere
adancimea de aschiere sa fie din diametrul frezei.
Situatia 2. Diametrul frezei este necesar a fi cu 20-50% mai mare
decat latimea semifabricatului (ae ). Ideal pentru frezarea frontala.
Este indicat ca axa frezei sa nu fie plasata simetric in raport cu
semifabricatul pentru evitarea vibratiilor si a uzurii premature a
taisurilor.
Situatia 3. Diametrul este mult mai mare decat latimea de aschiere
(cazul frezarilor cilindrice)

Pozitia sculei la frezarea

frontala
vf
0.05 x
Dc, cel putin

ae = 0,75 x Dc

DC
vc

Se evita zona in care aschia inca nu se formeaza sau este foarte subtire
si unde frecarile sunt foarte mari. Se obtine astfel o crestere a durabilitatii
taisului sculei. In zona evitata calitatea suprafetei prelucrate ar fi slaba
datorita deformatiilor mari in zona in care aschia nu se formeaza.

Pozitia sculei
Plasati scula usor descentrat pentru
a evita vibratiile

CoroKey 2006 Products / Milling theory

Frezarea in contra avansului-Up milling (conventional)/

Frezarea in sensul avansului - down milling (climb)

Aschia incepe sa fie detasata de la zero si

creste apoi.
Semifabricatul tinde sa fie ridicat de pe masa
masinii unelte datorita fortelor de aschiere.
Forte de aschiere de valoare mare tind sa
indeparteze scula de langa semifabricat. Taisul
este fortat sa aschieze, creandu-se un efect de
frecare lustruire pana la intrarea taisului in
material , o stare de temperaturi si frecari
mari, precum si un contact cu o suprafata
durificata de catre taisul anterior.
Pot fi antrenate in fata taisului aschii detasate
la treceri anterioare care vor cauza distrugeri
ale taisului.

Aschierea incepe cu o arie mare a aschiei.

Este evitat efectul de frecare lustruire,
temperaturi mai mici si tendinte mai mici de
durificare a materialului.
Semifabricatul este apasat de catre fortele de
aschiere.
Este preferata la masini robuste cu sistem de
compensarea a jocurilor la sistemul de avans

Frezarea in contra avansului-Up milling (conventional)/

Frezarea in sensul avansului - down milling (climb)

Frezarea in sensul avansului down milling este preferata

ori de cate ori o permite masina unealta, modul de fixare al
semifabricatului si semifabricatul

Unghiul de aschiere s
hm =

Grosimea medie a aschiei

Average chip thickness

S =

Unghiul de aschiere
Cutting arc angle

vf

1 =

Up milling area

2 =

Down milling area

vf

Consideratii privind intrarea si

iesirea frezei din aschiere

Centrul frezei este in

afara semifabricatului

Centrul frezei este

plasat pe muchia
semifabricatului

Centrul frezei se afla in

interiorul
semifabricatului

Consideratii privind intrarea si iesirea frezei

din aschiere - continuare
Centrul frezei este in afara semifabricatului
Socul initial este preluat de catre tais zona cea mai sensibila a taisului
Ultima zona care iese din material este tot taisul care va trebui sa suporte un soc si la iesire

Centrul frezei este plasat pe muchia semifabricatului

Placuta paraseste aschia atunci cand grosimea aschiei este mare. Socuri mari atat la intrare cat
si la iesire
Este situatia cea mai defavorabila

Centrul frezei se afla in interiorul semifabricatului

Impactul inbitial este preluat de catre o zona mai indepartata de catre tais
La iesirea din material placuta paraseste materialul intr-un mod gradat

evita : 15 15

DC
DC
vf

vf

Luarea unei decizii

ae

Cum procedati daca ae este mai mic

decat 1/2 din diametrul sculei?

ae

Tool Cutting Edges

Indexable
insert
Cutting
nose
(corner
radius)

Secondary
cutting edge

a
Clearance
angle

Major
cutting edge

Rake
face

Clearance
surface

Angles
Radial angle

Axial angle

Inclination angle

Approach
angle

Tool
Cutting Edges /anlges

Radial
Radialwinke
anglel
(side
(Seitenspan
rake) win
kel)

Indexable inserts
Secondary cutting edge
Cutting nose
(corner radius)

Main cutting
edge

Approach angle

Axial angle
(back rake)

Clearanc
e angle

Rake face

Clearanc
e face

Contactul initial al placutei aschietoare

S-T-U-V
contact

S contact

U contact

V contact

Contactul initial al placutei aschietoare Modul de indepartare al aschiei

Contactul initial al placutei aschietoare

>0; >0 contact S
Folosire:
in general prelucrarea otelului, fontei, otelului aliat
cand exista tendinta de formare a taisului de depunere
cand exista tendinta de a se obtine calitate slaba a suprafetei si
se urmareste imbunatatirea ei.
Avantaje:
Este posibil sa se obtina calitate buna a suprafetei chiar daca
existe de formare a depunerii pe tais
Datorita incarcarilor mai micise obtin suprafete netede
Dezavantaje:
Varful sculei este slab
Se pot folosi numai placute pozitive ( cu o singura fata)
Sistemul de prelucrare trebuie sa aiba putere si rigiditate
suficienta

Contactul initial al placutei aschietoare

<0; <0 contact U
Folosire:
In cazul prelucrarilor intermitente
Degrosarea otelului si a fontei
Avantaje:
Varf aschietor robust
Degrosarea suprafetelor grele care contin nisip, ulei etc
Economic- Foloseste placute negative
Bun control al aschiei se fragmenteaza
Dezavantaje:
Sistemul de prelucrare trebuie sa aiba putere si rigiditate
suficienta

Contactul initial al placutei aschietoare

>0; <0 contact V
Folosire:
In cazul frezarii materialelor foarte greu prelucrabile
In cxazul degrosarii cu adancimi si latimi mari de aschiere a
otelului si fontei
Avantaje:
Buna curgere a aschiilor, masinabilitate buna
Potrivit pentru aschierea materialelor greu de prelucrat
In cazul sculelor cu pasi neegali se evita aparitia autovibratiilor
Dezavantaje:
Se pot folosi numai placute pozitive (cu o singura fata)

Contactul initial al placutei aschietoare

<0; >0 contact T
Folosire:
Cand aschia trebuie sa se indrepte spre centrul sculei
Dezavantaje:
Aschiile care se indreapta spre centrul sculei zgarie suprafata
prelucrata
Curgere proasta a aschiilor
=0; =0 contact SUVT cel mai dificil contact socuri mari

Unghiul de atac si fortele de aschiere

90 grade

45 grade

Placuta rotunda

Cel mai robust tais

Prima alegere
Prelucrarea pieselor cu pereti subtiri
Dispozitive de prindere nu foarte Vibratii mici in cazul prinderilor lungi in Folosire generala
consola
rigide
Aschia mai subtire dar lungimea mai mare a Permite folosirea de
Se cere o forma de 90
taisului activ permite cresterea productivitatii avansuri mari
Forma aschiei favorizeaza
prelucrarea materialelor
rezistente la caldura

Approach Angle
= 45 (face milling
cutter)
Examples :
F4033, F2233

= 90
(shoulder
milling cutter)
Examples:
F4041, F4042,
F3042, F3040

= max. 15 (wide angle

cutter)
Examples :
F2330

max. ca. 15

fres
Fres

Fax

fres

Fr Fax

Fr
Radial force (through
the tool)
= 90 approach angle
High radial forces
Low axial forces
Recommended for
unstable
workpieces

fa
Axial force
(through the
spindlel)

fr
Radial
force

fa

Fr Fax

= 45 approach angle
Identical radial and axial
forces
Recommended for face
milling
Recommended for long

fr
Radial
force

axiale force
(through the
spindle)

Fr Fax

= max. 15 approach angle

Low radial forces
High axial forces
Highly recommended for
long extensions
Extremely high feed rates

 = 90 (shoulder
milling cutter)
Examples:
F4041, F4042,
F3042, F3040

Thickness of cut h
= 45 (face milling
cutter)
Examples :
F4033, F2233

= dependant on ap (copy
milling cutter)
Examples :
F2234, F2334

Thickness of cut h
= max. 15 (wide angle milling
cutter / HPC cutter) F2330
max. 15

Shapes of cutting sections

Entering angle = (90)

fz

Thin walled components

Weak fixtured
components
Square shoulder
hex = fz (ae > 50% x Dc )

CoroKey 2006 Products / Milling theory

Entering angle = (45)

fz

General purpose 1st choice

hex

Dap
fz = hex /sin

CoroKey 2006 Products / Milling theory

Reduced vibrations on long tool

overhang
Chip thinning effect allows
increased productivity
fz = 1.41 x hex (Compensating for
entering angle )

Entering angle = (Round)

45
30

Strongest cutting edge with

multiple indexes
General purpose cutter

100% chip load

75%
50%
25%
On round inserts the chip load and lead
angle vary with the depth of cut

fz

iC
ap

Increased chip thinning effect

for heat resistant alloys and
titanium
hex = depends on ap

iC diametrul cercului inscris placutei

Dc
ae
k1

CoroKey 2006 Products / Milling theory

Fortele pe dinte la frezare

Calitatea suprafetelor

Radius
insert

B<f/u

Radius insert

B>f/u

Finishing insert (Wiper)

Achieving good surface finish in

milling
Use wiper inserts for higher
productivity and improved surface
finish
Limit the feed to 60% of the parallel
land

Mount the wiper inserts correctly

bs

Set the wiper inserts below other

inserts

0.05
8.2

Adjustable
insert

Fixed insert

Making the tool choice in milling

First choice

Low

High

Operation stability
Cutter pitch

L
Coarse pitch (-L)

-L

Light (-L)
Wear resistance

Good conditions

M
Close pitch (-M)

-M

Medium (-M)

Machining conditions/
Grades
Average conditions

H
Extra close pitch (-H)

-H

Heavy (-H)
Toughness

Difficult conditions

Pitch choices
First choice
Operation stability

Low

L
Coarse pitch (-L)
Pas rar pt degrosare

M
Close pitch (-M)
Pas mediu

High

H
Extra close pitch (-H)
Pas foarte mic

Coarse pitch (-L)

Reduced number of inserts
Limited stability
Long overhang
Small machines / limited
horsepower
Deep full slotting operations

L
Coarse pitch (-L)

Differential pitch

Close pitch (-M)

General purpose
Suitable for mixed
production
Small to medium machines
Usually first choice

M
Close pitch (-M)

Extra close pitch (-H)

High number of inserts for
maximum productivity
Stable conditions
Short chipping materials

H
Extra close pitch (-H)

Heat resistant materials

Selecting the insert geometry

-L

Light (-L)
Extra positive
Light machining
Low cutting forces
Low feed rates

CoroKey 2006 Products / Milling theory

-M

Medium (-M)
General purpose geometry
Medium feed rates
Medium operations to light
roughing

-H

Heavy (-H)
Reinforced cutting edge
Heavy machining
Highest edge security
High feed rates

Selecting the insert grades

Good conditions
Cutting depth 25% or less
of ap
Overhang under two times
cutter dia
Continuous cuts
Wet or dry machining
CoroKey 2006 Products / Milling theory

Average conditions
Cutting depth 50% or
more of ap
Overhang two to three
times cutter dia
Interrupted cuts
Wet or dry machining

Difficult conditions
Cutting depth 50% or
more of ap
Overhang over three
times cutter dia
Interrupted cuts
Wet or dry machining