Frezarea - Milling

Frezarea

• Proces de prelucrare prin așchiere la care scula

prevăzută cu mai multe tăișuri are mișcarea principală
de așchiere (de rotație). Mișcarea de avans dintre sculă
și semifabricat este definită într-un sistem de axe tri-
ortogonal.

• Procedeu productiv.
 Frezarea - Milling - Obiective
• Tipuri
• Parametrii prelucrării (ap al, f, (vf), v, (n))
• Alegerea diametrului frezei si a poziției de lucru
• Frezarea în sensul și contra avansului
• Geometria frezei
• Contactul inițial al plăcutei așchietoare cu semifabricatul
la frezarea frontală
• Unghiul de atac și forțele de așchiere
• Alegerea pasului dintre dinți
• Alegerea formei tăișului
• Calitatea suprafețelor prelucrate prin frezare
• Defecte ce apar la prelucrarea prin frezare
Tipuri de frezari
 Frezarea - Milling
• Frezarea frontală - face milling
• Frezarea cilindrică – peripheal (plain) milling
(a) frezare cilindrică; (b) frezare frontală (c) frezare cilindro-frontală
(d) si (e) frezari profilate cu freza cu cap rotund
 Frezare frontala – face milling

• (a) plăcuță în așchiere

• (b) frezare în sensul avansului – down milling
• (c) frezare în contra avansului – up-milling ;
• lc =D/2; cursa de lucru a frezei este l+2.lc
 Frezare frontala – face milling

poate fi realizată atât pe o suprafaţă continuă cât şi pe o suprafaţă întreruptă;

 Frezare frontala – face milling

Prelucrarea clasică constă în

treceri paralele succesive. Este preferabilă programarea unei
Intrările si ieșirile sculei din traiectorii care sa mențină scula in
așchiere sunt de evitat. Produc așchiere permanent.
tensiuni nefavorabile in tăișuri,
șocuri, vibrații sau chiar auto-
vibratii.
 Frezare cilindrică – peripheal milling

• (a) frezare in contra avansului (up-milling – conventional

milling) si in sensul avansului (down milling)
• (b) dimensiuni
• (c) lc =D/2; cursa de lucru a frezei este l+lc
 Tipuri de frezări

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

1. Facemilling - Frezare frontală 8. Cutting off - Debitare

2. Square shoulder milling – Frezarea
cilindro-frontală
3. Profile milling – Frezare de profilare
4. Cavity milling - Frezarea unei cavități
5. Slot milling –Frezarea unui canal
6. Turn milling – strunjire + frezare
7. Thread milling - Filetare prin frezare
9. High feed milling – Frezarea cu avansuri mari
10. Plunge milling –Frezarea pe adâncimi mari
– plonjare ( aceiași scula ca la 9)
11. Ramping – Frezarea unei suprafețe inclinate
12. Helical interpolation – Interpolare elicoidală
13. Circular interpolation – Interpolare cilindrică
14. Trocidal milling – Frezare trocoidală
 Operații
Degroșare oțel Finisare, profilare oțel
Roughing in steel
Finishing/profiling in steel
CoroMill 245
CoroMill 200
CoroMill 245

CoroMill 390 CoroMill 300

CoroMill Century

CoroMill Plura

Aluminium
CoroMill 390 Firma Sandvik
CoroMill Plura
Parametrii tehnologici la
frezare
 Parametrii tehnologici ai frezării

ap = adâncimea principală (axială)

de așchiere [mm] - axial depth of
cut – (întotdeauna paralelă cu
axa sculei)

ae = adâncimea secundară
(radială)[mm]
- radial depth of cut -
(perpendiculară pe direcția
adâncimii principale de așchiere
 Adancimi de aschiere ( ap si ae )
Frezare cilindrica Frezarea unui canal Frezare de colț

ae
ae ap
ap
ap
Frezarea unui canal ae
Frezare de colț Frezare frontală

ap

ae ae ae
ap
 Parametrii tehnologici ai frezarii
fz = avans /dinte [mm/dinte]- z n= 6
Feed per tooth
fz
zn = numar de dinți

fn =avansul /rotatie [mm/rot] n

fn = ( fz x zc)
Feed per revolution

vf = Avansul mesei mașinii

[mm /min]
Table feed
vf = fz x zn x n
Parametrii tehnologici ai frezarii

vc (m/min)

n (rpm)
Parametrii frezării cilindrice

fz fz = avans pe dinte– [mm/rot]

Feed per tooth [mm/tooth]
hex

hm = grosimea medie a așchiei [mm]

ae
hex = grosimea maximă a așchiei [mm]
hm
 Calcularea parametrilor de așchiere -
frezarea frontală
Se dau Se cer
vc = 225 m/min n (rpm)
fz = 0.21 mm/rot vf (mm/min)
zn = 5 Rata de producție
Dc = 125 mm Puterea consumată
ap = 4 mm
ae = 85 mm
4

85
 Calcularea turației

Fiind dat vc = 225 m/min

vc x 1000
n=
 x Dc

225 x 1000
n=
3.14 x 125

= 575 rot/min
Calcularea vitezei de avans

vf = n x fz x zn

vf = 575 x 0.21 x 5 = 600 mm/min

 Parametrii de așchiere

Given Calculated
vc = 225 m/min 574 rpm
fz = 0.21 mm/dinte 600 mm/min
zc = 5
Dc = 125 mm
ap = 4 mm
ae = 85 mm
 Calcularea ratei de productie
(rata volumului de material indepartat)

ap x ae x vf
Q= cm3/min
1000
 Calcularea ratei de productie
(rata volumului de material indepartat)

4∗85∗600 3
𝑄= = 204 𝑐𝑚 /min
1000
Calcularea puterii consumate [kW]

Pc = ae x ap x vf x K
100 000
K=5.4
 Calcularea puterii – Exemplu 1
unghi de atac 45º frezarea frontală a oțelului, CMC 01.3 (
oțel cu procentaj de carbon 0,5…0,8%)

Se dau:
Dc = 125 mm
ap = 4 mm
ae = 85 mm
vf = 600 mm/rot
fz = 0.2 mm/dinte

Care este valoarea puterii [kW]?

Puterea consumată
Exemplu, CMC 01.3

Pc = ap x ae x vf x K
100 000

Pc = 4 x 85 x 600 x 5.4
100 000

= 11,1 kW
 Calcularea puterii - Exemplu 2
unghi de atac 45º frezarea frontală a oțelului, CMC 01.3
(procentaj de carbon 0,5…0,8%)

Se dau:
Dc = 125 mm
ap = 6 mm
ae = 100 mm
vf = 800 mm/rot
fz = 0.2 mm/dinte

Care este valoarea puterii [kW]?

Puterea consumată
Exemplu 2 , CMC 01.3

Pc = ap x ae x vf x K
100 000

Pc = 6 x 100 x 800 x 5.4

100 000

= 26 kW
Parametrii la frezarea frontală - problemă
• Se prelucrează prin frezare frontala o suprafață plană
de 300x160. Materialul CMC 01.3 (procentaj de carbon
0,5…0,8%) (OLC 55).
• Diametrul frezei – 200 mm ;
• z= 12 dinți
• ap = 2 mm;
• fz = 0.2 mm/rot
• v= 180 m/min
• Stabiliți modul de generare a suprafeței, lungimea de
prelucrare
• Calculați: f, n, vf
• Rata de producție
• Puterea consumată
Alegerea diametrului frezei și a
poziției de lucru
 Alegerea diametrului frezei și a poziției
de lucru
• Se realizează pe baza :
– adâncimii de așchiere secundară ae ;
– puterii mașinii unelte
• Poziționarea sculei în raport cu semifabricatul are un rol hotărâtor
pentru succesul operației
• Frezare frontală
• Situația 1. Diametrul frezei ( Dc – cutting diameter) este necesar a fi
cu 20-50% mai mare decât adâncimea secundară (ae ) (lățimea
semifabricatului). Ideal pentru frezarea frontală. Este indicat ca axa
frezei să nu fie plasată simetric în raport cu semifabricatul pentru
evitarea vibrațiilor și a uzurii premature a tăișurilor.
• Situația 2. Semifabricatul are lățime mai mare sau egală cu
diametrul frezei. Se realizează mai multe treceri. Indicat ca la fiecare
trecere, adâncimea de așchiere sa fie aproximativ ¾ din diametrul
frezei.
• Frezare cilindrică
• Situația 3. Diametrul este mult mai mare decât lățimea de așchiere.
Trebuie respectată condiția de minim 2 dinți în așchiere
evita :  15    15

+ 
A
‘ DC

DC
A‘
– 
vf

vf
 Poziția sculei la frezarea frontală
vf
0.05 x Dc,
cel putin
DC

ae = 0,75 x Dc
vc

Se evită zona în care așchia încă nu se formează sau este foarte subțire
și unde frecările sunt foarte mari si implicit determina o uzură mare a
sculei și o calitate slabă a suprafeței prelucrate. Se obține astfel o
creștere a durabilității tăișului sculei. In zona evitată, calitatea suprafeței
prelucrate ar fi slabă datorita deformațiilor mari în zona în care așchia nu
se formează.
Pozitionarea sculei in raport cu
semifabricatul
 Poziția sculei
Plasați scula ușor descentrat pentru a evita vibrațiile

Poziționați axa sculei astfel încât la ieșirea

frezei din lucru, așchia sa fie cât mai
subțire.
 Consideratii privind intrarea si iesirea
frezei din aschiere

• Centrul frezei este in • Centrul frezei este • Centrul frezei se află

afara semifabricatului plasat pe muchia în interiorul
semifabricatului –
• Atenție la semifabricatului
apar vibratii mari
respectarea condiției
de doi dinți în contact !!!!!!!!!!!
 Considerații privind intrarea si ieșirea
frezei din așchiere - continuare
• Centrul frezei este în afara semifabricatului
• Socul inițial este preluat de către tăiș – zona cea mai sensibilă a tăișului
• Ultima zonă care iese din material este tot tăișul care va trebui sa suporte un
soc și la ieșire

• Centrul frezei este plasat pe muchia semifabricatului

• Plăcuța părăsește așchia atunci când grosimea așchiei este mare. Șocuri
mari atât la intrare cat si la ieșire
• Este situația cea mai defavorabilă

• Centrul frezei se află în interiorul semifabricatului

• Impactul inițial este preluat de către o zonă mai îndepărtată de tăiș (de pe
suprafața de degajare)
• La ieșirea din material plăcuța părăsește materialul într-un mod gradat
 Forțele pe dinte la frezare

evita : 15    15 !!! !!!

Este necesară îndeplinirea condiției de doi dinți
în contact !!!
 Unghiul de aschiere j s > 90o –
se calculează atât pentru frezarea frontala cât și pentru cea
cilindrică
hm = Grosimea medie a așchiei
Average chip thickness
jS = Unghiul de așchiere
vf
Cutting arc angle
j 1 = Up milling area
j 2 = Down milling area

vf
Frezarea in sensul si in contra
avansului
Frezarea în contra avansului-
Up milling (conventional)
Așchia începe sa fie detașată de la zero și apoi
crește.
Semifabricatul tinde să fie ridicat de pe masa
mașinii unelte datorita forțelor de așchiere.
Forțele de așchiere de valoare mare tind să
îndepărteze scula de lângă semifabricat. Tăișul
este forțat să așchieze, creându-se un efect de
frecare – lustruire până la intrarea tăișului în
material, o stare de temperaturi si frecări
mari, precum și un contact cu o suprafață
durificată de către tăișul anterior.
Pot fi antrenate în fața tăișului așchii detașate
la treceri anterioare care vor cauza distrugeri
ale tăișului.
Frezarea în sensul avansului
- down milling
Așchierea începe cu o arie mare a așchiei.
Este evitat efectul de frecare - lustruire,
temperaturi mai mici și tendințe mai mici de
durificare a materialului.
Semifabricatul este apăsat de către forțele de
așchiere.
Este preferată la mașini robuste cu sistem de
compensare a jocurilor la sistemul de avans.
Frezarea în sensul avansului Frezarea în contra avansului-
- down milling Up milling (conventional)

Frezare cilindrică
Frezare frontală
 Frezare cilindrică

Frezare frontală
Freze
clasificare
Geometria frezelor
Geometria frezei
 Freza cu geometrie negativă
Unghi de degajare negativ in
planul posterior
Axial rank angle

gf gp

Unghi de degajare în planul de lucru

Radial rank angle
Valoarea negativă permite eliminarea Unghi de atac
cu ușurință a așchiilor.
Approach angle
ls k

Unghi de inclinare de valoare negativă

Contactul inițial dintre plăcută si
așchie are loc pe suprafața de Inclination angle
degajare. Vârful plăcuței este Valoarea negativă protejează tăisul.
protejat.
 Freza cu geometrie pozitivă
gf

k Approach angle
Unghi de atac

gp
 Placuta pozitiva pt. frezare
Indexable
insert
Cutting nose Secondary cutting
edge
(corner
radius)

a
Clearance
Major
angle
cutting edge

Rake Clearance surface

face
 Tipuri de
Plăcuță
Tabel plăcuţe Geometrie Geometrie
pozitivă negativă rotundă
comparativ Parametrii pozitivă
pentru comparaţi
utilizarea Viteză mare mică mare

diferitelor Productivitate mare mică mare

Eficienţă în
tipuri de consum de mare mică mare
plăcuțe energie
Disiparea
slabă bună slabă
căldurii
Numărul de
1 2 1
feţe
Rezistenţa
slabă mare slabă
tăişului
Durabilitate mică medie mică
Rigiditatea
mică mare mică
necesară
Utilizare limitată limitată limitată
Contactul inițial al placuței
așchietoare cu semifabricatul
la frezarea frontala
 Contactul inițial al placuței așchietoare
cu semifabricatul

S-T-U-V S contact U contact V contact

contact
Contactul inițial al placuței așchietoare -
Modul de îndepartare a așchiei
 Contactul inițial al placuței așchietoare
l>0; g>0 contact S
Folosire:
•în general la prelucrarea oțelului, fontei, oțelului aliat
•când exista tendința de formare a tăișului de depunere
•când există tendința de a se obține calitate slabă a suprafeței și
se urmărește îmbunătățirea ei.
Avantaje:
• Este posibil să se obțină calitate bună a suprafeței chiar dacă
există tendința de formare a depunerii pe tăiș
•Datorita încărcărilor mai mici se obțin suprafețe netede
Dezavantaje:
•Vârful sculei este slab
•Se pot folosi numai plăcute pozitive (cu o singură față)
•Sistemul de prelucrare trebuie să aibă putere și rigiditate
suficientă
 Contactul inițial al placuței așchietoare
l<0; g<0 contact U
Folosire:
•In cazul prelucrărilor intermitente
•Degroșarea oțelului si a fontei
Avantaje:
•Vârf așchietor robust
•Degroșarea suprafețelor grele care conțin nisip, ulei etc.
•Economic - Folosește plăcute negative
•Bun control al așchiei – se fragmentează
Dezavantaje:
•Sistemul de prelucrare trebuie sa aibă putere si rigiditate
suficienta
 Contactul inițial al placuței așchietoare
l>0; g<0 contact V
Folosire:
•In cazul frezarii materialelor foarte greu prelucrabile
• In cazul degroșării cu adâncimi si lățimi mari de așchiere a
oțelului si fontei
Avantaje:
•Buna curgere a așchiilor, mașinabilitate bună
•Potrivit pentru așchierea materialelor greu de prelucrat
•In cazul sculelor cu pași neegali se evită apariția autovibratiilor
Dezavantaje:
•Se pot folosi numai plăcuțe pozitive (cu o singura față)
 Contactul inițial al placuței așchietoare
l<0; g>0 contact T
Folosire:
•Când așchia trebuie să se îndrepte spre centrul sculei
Dezavantaje:
•Așchiile care se îndreaptă spre centrul sculei zgârie suprafața
prelucrată
•Curgere proastă a așchiilor

l=0; g=0 contact SUVT – cel mai dificil contact – șocuri mari
Alegerea unghiului de atac la
frezarea frontala
Variaţia unghiului de atac
 Grosimea aschiei h
k = 90° k = 45° k = max. 15°

k = max. 15°

Forme de aschie
Unghiul de atac= = (90º)

fz

• hex = fz (ae > 50% x Dc )

 Unghiul de atac= (45º)

fz
hex

Dap • fz = 1.41 x hex (Compensare

pentru unghiul de atac)
 Unghiul de atac= Variabil

45°
30°

• hex = depinde de ap
100% chip load
75%
50%
25%

Dc


iC ae
fz = ap
k1
 Forțele de așchiere și unghiul de atac k
k = 90° k = 45° k = max. 15°

k = max. ca. 15°

Fres Fax
Fres Fax
Fres Fax
Fr  Fax
Fr  Fax Fr = Fax
Fr Fr Fr

k = 90° k = 45° approach angle k = max. 15° approach angle

Forte radiale mari  Forte axiale si radiale identice Forte radiale mici
Forte axiale mici  Recomandat pentru frezare Forte axiale mari
Recomandat pentru frontală  Foarte recomandat pentru
semifabricate instabile  Recomandat pentru extensii extensii mari
Avansuri mici mari  Se pot folosi cu avansuri foarte
mari
 Alegerea unghiului de atac
90 grade 45 grade Placuta rotunda

• Prelucrarea pieselor cu • Prima alegere • Cel mai robust tais

pereti subtiri • Vibratii mici in cazul • Folosire generală
• Dispozitive de prindere careprinderilor lungi in consola• Permite folosirea de
nu sunt foarte rigide • Aschia mai subtire dar avansuri mari
• Se cere o forma de 90º lungimea mai mare a • Forma aschiei
taisului activ permite favorizeaza prelucrarea
cresterea productivitatii materialelor rezistente la
caldură
Alegerea pasului frezelor
 Alegerea pasului -Pitch choices
Prima alegere
Low High

L M H
Coarse pitch (-L) Close pitch (-M) Extra close pitch (-H)
Pas mare pt Pas mediu Pas foarte mic
degrosare Finisare
Alegerea pasului - Pas mare- Coarse
pitch (-L)

• Număr mic de plăcute - Reduced number of inserts

• Stabilitatea limitată - Limited stability

• Lungime mare in consolă - Long overhang

• Mașini mici ( putere limitată) - Small machines /

limited horsepower

• Adâncimi principale mari de prelucrare. Deep full

slotting operations

• Pas variabil pentru micșorarea vibrațiilor - Differential

pitch
L
Coarse pitch (-L)
Alegerea pasului - Pas mediu- Close
pitch (-M)

• Utilizare generală - General purpose

• Eficientă in producții mixte - Suitable

for mixed production

• Mașini mici si medii - Small to

medium machines

• Este in general prima alegere -

Usually first choice

M
Close pitch (-M)
 Alegerea pasului – Pas foarte mic-
Extra close pitch (-H)

• Număr mare de plăcute pentru

productivitate maximă - High number
of inserts for maximum productivity

• Condiții stabile de prelucrare -

Stable conditions

• La prelucrarea materialelor care dau

așchii scurte - Short chipping
materials

H • La prelucrarea materialelor cu
rezistenta termică ridicată - Heat
Extra close pitch (-H) resistant materials
Selecting cutter pitches

L M H

kW

Cast iron Heat

(CMC 08) resistant
alloys
(CMC 20)
 Selectarea placutei
aschietoare – geometria
taisului sculei
Selectarea geometruiei placutei aschietoare
- Selecting the insert geometry

-L -M -H

Usoara - Light (-L) Medium (-M) Grea - Heavy (-H)

 Geometrie pozitivă - Extra  Geometrie de uz  Tăiș rezistent -
positive universal - General Reinforced cutting edge
 Prelucrări ușoare -Light purpose geometry  Prelucrări grele - Heavy
machining  Avansuri medii - Medium machining
 Forte de așchiere mici - feed rates  Cea mai mare rezistentă
Low cutting forces  Operații medii până la a tăișului - Highest edge
degroșări ușoare - security
 Avansuri mici - Low feed
rates Medium operations to  Avansuri mari - High feed
light roughing rates
 Definirea conditiilor de prelucrare –
selectarea geometriei placutelor

Conditii bune Conditii medii Conditii grele

 Adancimea de prelucrare
 25% din latura placutei
 Consola  2 diametre
 Prelucrare continua
 Frezare cu si fara racire
 Componente pre-uzinate
 Adancimea de prelucrare
 50% din latura placutei
 Consola  3 diametre
 1-2 intreruperi pe rotatie
 Frezare cu si fara racire
 Crusta subtire
 Adancimea de prelucrare
 75% din latura placutei
• Consola > 3 diametre
• > 2 intreruperi pe rotatie
 Frezare cu si fara racire
 Crusta subtire
Selectarea placutei aschietoare
– forma taisului transversal
pentru obtinerea unei calitati
foarte bune a suprafetei
prelucrate
Forma placutelor influenteaza calitatea
suprafetei prelucrate
 Calitatea suprafetelor

Radius B<f B>f

insert

Radius insert Finishing insert (Wiper)

 Calitatea suprafeței la frezarea frontală

• Se folosește o plăcută de tip

Wiper la câteva plăcute cu tăiș
transversal clasic.

• Se îmbunătățește calitatea și
productivitatea r

• Avansul limitat la 60% din tăișul

transversal bs

• Montarea corecta a plăcutei Wiper

este importantă
0.05

• Amplasarea plăcuței Wiper trebuie

8.2
sa fie sub cota celorlalte plăcute
 Placuta
reglabila -
wiper

Fixed insert
Fațeta este mai mare decât avansul pe dinte
Defecte de prelucrare la frezare
 Defecte de prelucrare

a – Bavura
b,c – ruperi ale muchiilor semifabricatelor
 Defecte de prelucrare

(a)Urme lăsate pe suprafața prelucrata datorate bătăilor axei

sculei.
(b)Urme de pe suprafața prelucrată atunci când apare
fenomenul de auto-vibratii (chatter)
Probleme ce apar la frezare si
cauzele cele mai probabile
 cadrul
probleme

de frezare
proceselor
întâlnite în
Principalele

tăiş

tului
Vibraţii
plăcuţei
plăcuţei
Ruperea

Ruperea
aşchiilor
Blocarea
Probleme

Exfolierea

suprafeţei
Depuneri pe

semifabrica-
Uzura flancului

Calitate slabă a
Crater de uzură
Remedii

Folosirea unei carburi metalice

♦
♦

mai dure
Folosirea unei carburi metalice
♦
♦

mai rezistente
Creşterea vitezei de aşchiere

♦
♦
♦

Scăderea vitezei de aşchiere

♦
♦
♦

Mărirea avansului pe dinte

♦
♦
♦

Scăderea avansului pe dinte

♦
♦
♦
♦
♦

Schimbarea geometriei sculei de

♦
♦
♦
♦
♦

frezat
Schimbara pasului sculei de frez
♦

Scăderea unghiului de atac

♦

Mărirea rigidităţii
♦
♦
♦

Verificarea prinderii sculei

♦
♦

aşchietoare
Verificarea stării muchiei
♦
♦

aşchietoare
 Subiecte examen
• Tipuri de frezari
• Parametrii tehnologici la frezare
• Parametrii frezarii - rezolvare problema
• Alegerea diametrului frezei si a pozitiei de lucru
• Pozitionarea sculei in raport cu semifabricatul
• Freze clasificare
• Geometria frezelor
• Frezarea in sensul si contra avansului
• Geometria frezei;
• Contactul initial al placutei aschietoare cu semifabricatul la frezarea frontala
• Alegerea unghiului de atac la frezarea frontala
• Alegerea pasului frezelor
• Selectarea placutei aschietoare – geometria taisului sculei
• Selectarea placutei aschietoare – forma taisului transversal pentru obtinerea unei
calitati foarte bune a suprafetei prelucrate
• Defecte de prelucrare la frezare
• Probleme ce apar la frezare si cauzele cele mai probabile - Analiza