LECȚIA 15 – prelucrarea găurilor

Procedeele de prelucrare a găurilor sunt:

 Burghierea
 Lărgirea
 Lamarea
 Adâncirea
 Alezarea
 Filetarea

1. Modul de generare a suprafețelor

La toate procedeele de prelucrare a găurilor mișcarea principală de așchiere o executa
SCULA.

Curba generatoare este o generatoare materializată. Tăișul sculei are forma suprafeței ce
trebuie generată la un moment.

Curba directoare este dată de axa găurii.

Mișcarea principală de
așchiere

Mișcarea de avans

Curba directoare

Curba
generatoare

Excepție face filetarea unde curba directoare este curba directoare este o elice
2. MAȘINI UNELTE FOLOSITE.
 Mașini de găurit de banc, pentru găuri nepretențioase, până la Ø12. Au o singură axă: Z

 Mașini cu coloană. Mașini de sine stătătoare care pot fi utilizate pentru alezaje până la Ø40.
Au o singură axă: Z
o Găurire precisă pentru găuri amborate
o Largire
o Lamare
o Alezare
o Filetare
 Mașini de găurit cu montant – Mașini de găurit ce pot fi utilizate pentru alezaje până la Ø80.
Au două axe: X și Z
Cursele sun mari funcție de montant și lungimea consolei (z-1500-2000mm, x-1500-2000mm)

 Mașini de găurit în coordonate

o Cu control manual al deplasărilor pe cele trei axe
o Cu control CNC
3. Regimuri de așchiere

a. VITEZA DE AȘCHIERE se calculează cu formula:

V= 3,14 x D x n / 1000

Unde: D = diametrul burghiului în mm

n = turația axului în rot/min

v = viteza de așchiere în metri/min

Exemplu: D = 10mm

n = 500 rot/min

v = 3,14*10*500/1000=15,7metri/min

concluzie: viteza este mică chiar și pentru un burghiu din oțel rapid.

ATENȚIE:
 1. viteaza de așchiere la găurire este variabilă pe tăiș: viteza calculată este valabilă
pentru diametrul burghiului și scade pe măsură ce ne apropiem de vârf, în axa
bughiului aceasta fiind practic ZERO
2. viteza depinde de diametrul burghiului. De aceea la burghiele mic trebuie turație
mare iar la burghiele mari trebuie turație mai redusă
b. Turația axului se calculează cu formula:

n = (1000 x v) / (3,14 x D) unde:

n = turația axului în rot/min

v = viteza de așchiere în metri/ min

D = diametrul burghiului în mm

Exemplu:

v = 25 metri/min – potrivit pentru un oțel rapid

D = 15mm

Rezultă o turație n=1000*25 / 3,14*15 = 530rot/min

Dacă burghiul ar fi avut D=3mm turația necesară la ax ar fi trebuit să fie:

n = 1000*25 / 3,14*3 = 2653 rot/min

c. AVANSUL este distanța pe care se deplasează tăișurile burghiului pe direcția axei și se

calculează cu formula:

S= 2Sd unde:

S este avansul în mm/rot

Sd este avansul pe un dinte la o rotație

Exemplu: Sd = 0,05mm/rot

Avansul S=2*0,05 = 0,1mm/rot

Viteza de avans a burghiului Vav = n x S unde:

Vav= viteza de avans în mm/min

n = turația axului în rot/min

S = avansul în mm/rot

Exemplu: n = 500

S = 0,1mm/rot

Vav = 500 * 0,1=50mm/min

Pentru lărrgire și alezare avansul va fi:

S = n x Sd

Unde Sd este avansul pe dinte îm mm/rot

n este numărul de dinți al lamatorului / alezorului

d. Adâncimea de așchiere

Adincimea de așchiere este egală cu:

 diametrul burghiului la găurire

 diferența dintre diametrul mare și diametrul de pornire la lărgire și alezare
 lungimea flancurilor filetului la filetare

4, Scule așchietoare folosite la prelucrarea găurilor

 Pentru găurire se folosesc
o Ambori –
 tip A
 tip B
 tip R

o Burghie
 Cu coadă cilidrică
 Scurte
 Lungi
 Extralungi
 Cu coadă conică (con morse CM conicitate 1/20 și mărime funcție de diametrul
burghiului
 normale
 extralungi
 Burghie monobloc
  Burghie cu plăcuță amovibilă

Unghi de atac 118°

Fată degajare

Fata asezare Fată așezare

principala secundară
tăiș

Coadă CM

Burghiu cu două plăcuțe amovibile

antrenor

 Lărgitoare, lamatoare, zencuitoare

o Cu ghidare
o Fără ghidare
o Drepte
o Cu unghi de 90°
o Cu alte profile

Largitor/ lamator
Cep de centrare

Lamator/lagitor penttru lamaje cu conicitate

 Zencuitor

 Alezoare.
o Alezoare monobloc pentru o singură dimensiune
 Cu coadă cilidrică
 Cucoadă conică
 Cu canale elicoidale
 Cu canale drepte
o Alezoare reglabile

Zona Zonă Zonă cu

conică de cilindrică conicitate
atac de inversă
calibrare

o Cuțite de alezat
4. Tarozi
a. Pentru găuri infundate

b. Pentru găuri străpunse

Zona de
Zona de
atac
calibrare

 Tarozi la set pentru filetare manuală

 Tarozi de mașină unul la set

Zona de atac și zona de calibrare diferă funcție de tarod.

5. Dispozitive si accesorii folosite

1. Mandrine
a. Cu bacuri
i. Cu autostrângere
ii. Cu cheie
iii. Cu alezaj
iv. Madrină cu pensete
v. Mandrine de filetat

2. Reducții
a. Con ISO – con CM
b. Con ISO – alezaj cilindric pentru prindere scule cu coadă cilindrică (mandrinele
Weldon)
c. Con CM – con CM după caz
 Capete de alezat

bare de alezat cu plăcută amovibilă și reglaj micrometric

Bara de alezat cu reglaj manual al cuțitului – 1- bara, 2- cuțitul (bhorștangă)

Dispozitive de găurit cu bucșe este alcătuit din:

Placa superioară cu bucșe

Elemente de poziționare și fixare

Este foate rcomandat la

Producția de serie mare.