FIȘĂ DE DOCUMENTARE NR 3

M2- Mașini utilaje și instalații

Clasa a XII a – Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
DENUMIREA TEMEI – FREZAREA . REGIMUL DE AŞCHIERE SPECIFIC FREZĂRII;

FREZE
Frezele sunt scule aschietoare rotative prevazute cu unul sau mai multi dinti, avand ca
miscare principala rotatia, iar ca miscare de avans o miscare in general perpendiculara pe axa
frezei.
Dintii frezei au taisul principal pe suprafata cilindrica si taisul secundar pe suprafata plana
(frontala).
1. Partile principale ale frezelor
Principalele parti componente ale frezelor sunt: partea activa, formata din dintii frezei, corpul
acesteia, care poarta dintii si partea de fixare cart Serveste pentru fixarea frezei pe masina-unealta.
Partea activa a frezelor se poate realiza dintr-o bucata cu corpul (fig.2,a), cu dinti asamblati
prin lipire (fig.2,b), sau cu dinti fixati mecanic (fig.2,c).
Pentru fixare in arborele principal al masinii-unelte, frezele au coada (freze cu coada) sau
gaura axiala (freze cu alezaj).
Freza are urmatoarele elemente caracteristice:

-
Diametrul exterior D, care este o marime normalizata pentru frezele folosite pe
scara larga;
- numarul de dinti z.
Fig.2 Partile componente ale frezelor
Clasificarea frezelor
Frezele se pot clasifica dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza:
- Dupa felul suprafetelor pe care sunt dispusi dintii:
a) freze cilindrice, avand dintii dispusi numai pe suprafata cilindrica exterioara
(fig.3,a);
b) freze disc, cu dintii dispusi pe suprafata cilindrica, si uneori cu taisuri si pe una sau pe
ambele suprafete frontale (fig.3,b);
c) freze cilindro-frontale, avand dintii dispusi pe suprafata cilindrica si pe tina din suprafetele
frontale (fig.3,c);
d) freze frontale, cu dintii dispusi pe una din suprafetele frontale ale frezei (fig.3,d).
Atat frezele cilindro-frontale cat si cele frontale au taisuri atat pe partea frontala, cat si pe cea de
revolutie, dar la frezele frontale, aceste taisuri sunt de lungime foarte mica, in comparatie cu lungimea
taisurilor periferice de la frezele
cilindro-frontale;
e) freze unghiulare, avand dintii dispusi pe suprafete conice (fig.3,e);
f) freze profilate, cu dintii dispusi pe suprafete profilate de revolutie
(fig.3,f).

1
Fig.3 Tipuri de freze
- Dupa modul de obtinere a dintilor frezei se deosebesc:
a) freze cu dinti frezati avand fata de asezare dupa o curba rectilinie, care se ascut pe fata de
asezare sau pe fata de asezare si de degajare
b) freze cu dinti detalonati avand fata de asezare dupa o spirala arhimedica (sau
logaritmica), care se ascut pe fata de degajare
Frezele cu dinti executati prin frezare prezinta unele avantaje in raport cu frezele avand
dinti detalonati, care constau in:
- durabilitate de pana la de doua ori mai mare;
- executie mai simpla a dintilor (cu exceptia frezelor profilate care necesita
dispozitive speciale pentru frezarea si ascutirea dintilor);
- rugozitate mai mica a suprafetelor prelucrate.
- Dupa dantura frezelor:

a) dantura dreapta (fig.3,a);

b) dantura elicoidala cu elice pe dreapta sau pe stanga (fig.3,b, c)
c) dantura in zig-zag (fig.3,d).
Fig.3 Orientarea danturii frezelor Fig.4 Forma dintilor frezelor
- Dupa forma dintilor frezelor:
a) dinte triunghiular (fig.4, a);
b) dinte cu spate curb (fig.4, b);
c) dinte cu fateta proeminenta (fig.4, c);
d) dinte trapezoidal (fig.4, d);
e) dinte detalonat (fig.4, e).
- Dupa forma taisurilor frezelor:
a) tais neted (continuu);
b) tais intrerupt.
- Dupa modul de pozitionare si fixare pe masina-unealta:

2
 a) freze cu coada cilindrica sau conica
b) freze cu alezaj cilindric sau conic
Conurile cozilor sau alezajelor de fixare a frezelor pot fi conuri Morse sau conuri ISO
(metrice).
3. Materiale folosite pentru executarea frezelor
Calitatea frezelor depinde nu numai de precizia executiei, ci si de calitatea materialului din
care se executa acestea.
Materialele din care sunt executate frezele trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa aiba duritate mai mare decat materialul piesei pe care o prelucreaza,
astfel ca uzura in timp a dintilor sa fie cat mai mica;
- sa reziste bine la uzura si temperaturi ridicate.
Pentru executarea frezelor se folosesc oteluri pentru scule, oteluri pentru constructii de
masini, carburile metalice, mai nou fiind utilizate si materialele ceramice.
Otelurile pentru scule se clasifica in: oteluri carbon; oteluri aliata; oteluri speciale.
Otelurile carbon pentru scule sunt oteluri nealiate de calitate superioara si in continut ridicat de
carbon (0,6 - 1,4 %). Aceste oteluri sunt standardizate. Dintre otelurile carbon pentru scule indicate
in standarde, in mod obisnuit, pentru constructia frezelor se folosesc calitatile OSC 10 si OSC 1
Deoarece aceste oteluri isi pierd duritatea la temperatura de 200 - 250°C, frezele executate nu pot fi
folosite in regimuri de aschiere grele; se va evita folosirea acestor oteluri la executarea frezelor de
dimensiuni mari, freze-melc si freze-fierastrau.
Otelurile aliate pentru scule difera de otelurile carbon pentru scule in continutul unor
elemente de aliere, ca: wolfram, crom, molibden, nichel, vanadiu etc. Aceste oteluri sunt
superioare otelurilor carbon pentru scule, deoarece rezista la temperaturi de 350 - 400°C; in
timpul aschierii au duritatea, tenacitatea si elasticitatea cu mult mai mari si se deformeaza mai
putin dupa tratamentul termic. Frezele executate din otel aliat pentru scule permit prelucrari la
viteze de aschiere de 1,5 ori mai mari in comparatie cu vitezele de aschiere admise la frezele
executate din otel carbon pentru scule.
Otelurile speciale pentru scule, numite uzual oteluri rapide, sunt caracterizate prin
continut ridicat de wolfram, vanadiu si crom, iar la unele oteluri, cobalt si molibden. Aceste
oteluri isi pastreaza duritatea ridicata la temperaturi de 500 -6009C fara ca taisurile sa-si scada
proprietatile de aschiere. Vitezele de aschiere, in cazul frezelor executate din otel rapid, sunt
de 2 - 3 ori mai mari decat la frezele executate din otel carbon pentru scule.
Oteluri pentru constructii de masini se folosesc pentru economisirea otelurilor aliate si
in special pentru scule, la executarea cozilor la frezele cu coada sau la executarea corpului
frezei, la frezele cu dinti aplicati. Otelurile pentru constructii de masini folosite in mod
obisnuit sunt: OL 50, OL £0 si OL 70.
Carburile metalice se obtin din carburi metalice de tantal, vanadiu, titan, crom, legate
intre ele printr-un metal pur - cobalt sau nichel. Legarea carburilor de catre metalul pur se
realizeaza prin presare si incalzire, la presiuni, respectiv temperaturi inalte (sinterizare),
obtinandu-se placute de diferite forme si dimensiuni. Placutele se fixeaza pe sculele
aschietoare prin lipire tare cu alama sau pin sudare.
Placutele din carburi metalice au. diferite forme geometrice putand fi:
patrate, dreptunghiulare, hexagonale, trapezoidale, rotunde etc.
Placutele din carburi metalice sunt folosite la prelucrarea prin aschiere a metalelor si
aliajelor dure si casante, deoarece prezinta o rezistenta mare la uzura chiar la temperaturi
ridicate de 900 - 1000°C.
4 Geometria partii aschietoare a frezelor
Principalul element al unei freze il constituie dintele (fig.5). Fiecare dinte are o suprafata de
degajare si una de asezare. Intersectia celor doua suprafete formeaza taisul dintelui.
Intre doi dinti alaturati se formeaza un canal; acestuia ii revine un rol important deoarece
acumuleaza aschiile produse in timpul prelucrariiFiecare dinte al frezei lucreaza ca o scula

3
independenta, acesta putand fi comparat cu un cutit de strung sau de rabotat, deci procesul de
prelucrare prin frezare este asemanator procesului de aschiere prin strunjire sau prin rabotare
(fig.6).

Fig.5 Dintele frezei Fig.6 Principalele elemente

geometrice ale dintelui frezei
In acest caz, freza are aceleasi elemente geometrice ale partii aschietoare
a dintilor: unghiurile de degajare γ, de asezare α, de ascutire β, etc. (fig.6).
In cazul dintilor frezelor frontale exista doua unghiuri χ si χ1 care stabilesc pozitia dintelui
fata de piesa prelucrata si se numesc unghiuri de atac principal χ, respectiv
secundar χ1 (fig.7).

Fig.7 Unghiurile de atac ale frezei Fig.8 Unghiul de inclinare al

dintilor frezei
Pentru a se asigura frezelor un mers linistit in timpul lucrului, prin eliminarea socurilor
produse la intrarea si iesirea dintilor din piesa prelucrata, se recomanda construirea frezelor cu
dinti inclinati cu un unghi ω.
Pentru utilizatorul frezelor este necesara cunoasterea dependentei geometriei acestora in
functie de piesa de prelucrat, in special functie de materialul acesteia.
Astfel se va retine faptul ca valorile mari ale unghiurilor de inclinare a danturii se
folosesc la sculele pentru prelucrarea materialelor moi, iar cele mici la sculele pentru
prelucrarea materialelor mai dure. Unghiurile de atac au valori diferite functie de tipul frezei si de
profilul dintelui. Astfel, unghiul de atac principal χ poate capata diferite valori cuprinse intre 20° si
90°. Durabilitatea unei freze depinde, in general, de parametrii sai geometrici. La alegerea frezelor,
pentru asigurarea conditiilor optime de lucru, este necesar sa se cunoasca unele date privind
constructia acestor scule.
PROCESUL DE FREZARE
Frezarea reprezinta procedeul de generare prin aschiere a suprafetelor, ce se executa cu scule
aschietoare speciale de forma unor corpuri de rotatie prevazute cu mai multe taisuri
denumite freze, pe masini-unelte de frezat. Procedeul permite generarea suprafetelor exterioare sau

4
interioare, plane, cilindrice sau profilate. Prin frezare se realizeaza prelucrari de degrosare
a suprafetelor, precum si prelucrari de semifinisare. Procedeul de frezare consta in efectuarea
simultana a unei miscari de rotatie si a unei miscari rectilinii cu caracter continuu. Miscarea de rotatie
este executata intotdeauna de freza, ea fiind miscarea principala, iar miscarea rectilinie este
executata, de regula, de piesa semifabricat, fiind o miscare de avans in sens longitudinal,
transversal sau vertical. Cel mai des se folosesc pentru prelucrarea prin frezare scule de tipul
frezelor cilindrice sau frezelor cilindro-frontale.

In fig.1 sunt prezentate principalele elemente ale procedeului de frezare.

Fig.1 Principalele elemente ale frezarii. La frezarea unei suprafete plane cu o freza
cilindrica (fig.1,a) planul miscarii principale I (cu turatia sculei nas) este perpendicular pe
suprafata prelucrata, miscarea rectilinie de avans longitudinal II cu viteza vsl fiind executata
de catre piesa semifabricat.In cazul frezarii cu o freza cilindro-frontala (fig.1,b) planul de rotatie
este paralel cu suprafata prelucrata 1 si perpendicular pe suprafata prelucrata 2, suprafete ce se
genereaza in acelasi timp. Generarea suprafetelor plane prin ambele scheme prezinta o
caracteristica specifica frezarii si ea consta in aceea ca miscarea de avans
se efectueaza intotdeauna intr-o directie perpendiculara pe axa de rotatie a frezei (ce coincide cu
axa arborelui principal al masinii de frezat) si, in acelasi timp, in planul miscarii principale de
rotatie a frezei. Prin utilizarea si a altor tipuri de freze si combinatii de miscari de avans
si miscari complementare de generare (circulare, rectilinii etc.) se pot genera prin frezare multiple
forme de suprafete.
PRELUCRARI EXECUTATE PE MASINI DE FREZAT

Modelele de masini de frezat sunt principalele masini-unelte utilizate pentru prelucrarea prin aschiere
a metalelor. O problema inportanta care trebuie avuta in vedere la operatiile de frezare o constituie
asezarea si fixarea piesei de prelucrat. Acest lucru este necesar deoarece la frezare apar forte de
aschiere mari.

5
In tabelul de mai jos va prezentam regimul de aschiere la frezarea otelurilor cu ajutorul modelelor de
masini de frezat.

Regimul de aschiere la frezarea otelurilor cu ajutorul modelelor de masini de frezat

Adancime a Viteza de aschiere v, in m / min
de Avansul sz, mm / dinte
Materialul aschiere t,
Tipul frezei sculei in mm 0,04 0,06 0,1 0,2 0,4
Sub 1 70 65 60 45 30
3 50 47 42 33 23
Otel rapid 6 48 45 40 30 22
Placute din Sub 1 440 420 370 290 200
carburi 3 400 360 320 250 180
Frontale metalice 6 370 340 300 240 170
Sub 1 70 65 60 45 30
3 50 47 42 33 23
Otel rapid 6 48 45 40 30 22
Placute din Sub 1 400 380 340 260 180
carburi 3 360 330 290 230 160
Cilindrice metalice 6 330 310 270 220 150

Solutiile adoptate pentru fixarea pieselor pe masini de frezat pot fi foarte diferite, in functie de forma
si dimensiunile piesei de prelucrat, de numarul pieselor de acelasi fel ce trebuie prelucrate (volumul
productiei) etc. Cele mai simple solutii de fixare a pieselor pe masini de frezat se realizeaza direct pe
masa masinii, cu suruburi si bride, folosindu-se canalele T ale mesei masinii.
Tot asa de simpla este si fixarea intr-o menghina pentru masini de frezat asezata tot pe masa masinii.
La productia de serie mare si de masa se folosesc dispositive special in care se aseaza si se fixeaza
piesa, asigurandu-se o productivitate si o precizie ridicata a prelucrarii.
In general, pe modelele de masini de frezat pot fi executate prelucrari foarte variate, in functie de
tipul masninii-unealta si a sculelor folosite.
Astfel, suprafetele plane pot fi prelucrate cu freze frontale pe masini de frezat verticale (fig. a), cu
freze cilindrice, cu dinti drepti sau inclinati, pe masini de frezat universale sau orizontale (fig. b).

De asemenea, pot fi prelucrate simultan doua suprafete plane, folosindu-se doua capete de frezat

(fig. c).

6
 Canalele cu diferite forme se pot prelucra cu frezele disc pe masini de frezat orizontale (fig. d si e)

sau cu frezele deget pe masini de frezat verticale (fig. f si g).

Suprafetele inclinate se prelucreaza cu freze un ghiulare.

Aceste prelucrari se executa, de obicei, pe masini de frezat universale (fig. h si i).

Canalele T se prelucreaza cu freze cilindro-frontale cu trei taisuri, pe masini de frezat

verticale (fig. j).

Suprafetele profilate se prelucreaza cu freze profilate monobloc (fig. k si m) sau montate din mai
multe bucati, pentru a obtine o suprafata complexa (fig. l).

Utilizarea unei masini de frezat va returna rezultatele optime de prelucrare daca aceasta este utilizata
corespunzator pentru aplicatia in cauza.