LP 1 - INSTRUMENTAR SI ERGONOMIE

INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA BONTULUI

PREPARAREA CLASICA
 Freze diamantate mari, montate la piesa dreapta, la turatie mica
 Nu se mai utilizeaza
 Dezavantaje: nu se poate pastra morfologia suprafetei ocluzale; se pot leza dd vecini si partile
moi; nu se pot realiza zonele de finitie din cadrul diferitelor tipuri de preparatii
PREPARAREA MODERNA
 Utilizarea turbinei la turatie mare
 Utilizarea pieselor contraunghi cu multiplicare la turatii medii
 Finisare la turatie mai mica
INSTRUMENTAR ROTATIV
 Indeparteaza tesuturile dentare prin
 Aschiere -> freze din carbura de tungsten
 Slefuire -> freze diamantate
Clasificare cu ajutorul numerelor pentru:
 Definirea lungimii
 Materialul mandrenului si a partii active
 Forma si diametrul capului activ
 Dimensiunile granulelor diamantate, semnalizate cu diverse culori
FREZELE
 Confectionate din otel sau din carbura de tungsten
 Mai putin de 8 lamele -> prelucrare mai dura; aschierea dentinei
 Mai mult de 12 lamele -> finisarea marginilor de smalt si a dentinei
 Freze pentru ablatie -> carbura de tungsten cu lamele taietoare atat pe longitudinal cat si oblic
pe partea activa
FREZELE DIAMANTATE
 Pt prelucrarea smaltului
 Prezinta pe partea activa granule diamantate de diferite marimi: 4-180 μm
 Extradure -> granule 180 μm diametru, NEGRE -> efect iritativ mare, se utilizeaza pentru
prepararea in mare a bontului
 Dure -> granule 140 μm diametru, VERZI -> iritative; pentru preparare in mare
 Medii -> granule 100 μm, ALBASTRE -> cele mai utilizate, efect iritativ acceptabil
 Fine -> granule <40 μm, ROSII -> finisare
 Ultrafine -> granule <15 μm, GALBENE -> finisare; mai nou exista si total netede, albe
PIESE DE MANA
Piese cot
 Functioneaza la o turatie de 500-400.000 rotatii/min
 Verzi -> turatie mica, 500-10.000 rpm
 Albastre -> 1000-25.000 rpm
 Utilizeaza freze din carbura de tungsten, racirea nu este obligatorie
 Indepartarea dentinei ramolite
 Interventii chirurgicale la nivel osos
 Finisare
Piese cot cu multiplicare
 Turatie medie
 Rosii -> 20.000-80.000 rpm
 Portocalii -> 20.000-120.000 rpm
 Cele mai eficiente
 Racirea este obligatorie
 Simtul palpatoric al medicului la aceasta turatie este cel mai bun
 Folosite pentru efectuarea celor mai precise interventii -> preparare finala a cavitatilor,
plasarea santurilor de orientare, finisare, slefuire selectiva ocluzala
Micromotoare
 Electrice
 Pneumatice
 Cu sau fara lumina
 Cu sau fara racire interna sau externa
Turbine
 Turatie 250.000-400.000 rpm
 Utilizeaza freze diamantate si freze din carbura de tungsten
 Racirea abundenta este obligatorie
 Pt prelucrarea smaltului - freze diamantate
 Borden -> 2 orificii de cuplaj
 Midwest -> 4 orificii de cuplaj
 Pot avea sau nu fibra optica
 Racire cu spray -> orificiu pt aer si 1 orificiu pt apa pe gatul turbinei; sau orificiu pt aer si 3/4/5
orificii pt apa pe capul turbinei = cea mai eficienta racire

ERGONOMIE - POZITIA MEDICULUI SI A PACIENTULUI

 Foarte importanta dpdv al prepararii corecte a dd
 Abordarea directa sau indirecta a campului operator -> utilizarea oglinzii dentare si/sau a
sistemelor de magnificare
Pozitia medicului pe scaun
 Antebratele paralele cu podeaua
 Distributia greutatii corporale este echilibrata
 Coapsele dunt paralele cu podeaua
 Unghiul soldului 90*
 Inaltimea scaunului este reglata la o inaltime corecta -> calcaiele ating podeaua
Pozitia neutra a gatului
 Inclinarea capului este 0-15*, linia dintre ochi si zona de tratament sa fie cat mai verticala
posibil
 A se evita: inclinarea in exces a capului si inclinarea capului spre lateral
Pozitia neutra spate/trunchi
 Talia sau soldul usor inclinate inainte; inclinare usoara a trunchiului de 0-20*
 A se evita: inclinarea excesiva a coloanei vertebrale
Pozitia neutra a umarului
 Linia umerilor sa fie orizontala, distributie uniforma a greutatii in timpul sezutului
 A se evita: ridicarea umarului in directia urechilor; flexia umerilor; mentinerea greutatii corpului
pe o parte a soldului
Pozitia neutra a bratului
 Bratele sa fie paralele cu axul longitudinal al trunchiului
 Mentinerea cotului departe de trunchi la inaltimea taliei 0-20*
 A se evita -> unghi mai mare de 20* fata de trunchi; mentinerea cotului deasupra inaltimii taliei
Pozitia neutra a antebratului
 Paralel cu podeaua
 Daca este necesar, se poate ridica sau cobori cotul
 A se evita: unghi mai mic de 60** dintre antebrat si partea superioara a bratului
Pozitia neutra a mainii
 Partea degetului mic a palmei este putin mai jos decat partea degetului mare
 Incheietura mainii se adapteaza la antebrat
 A se evita: intoarcerea portiunii cu degetul mare a palmei in jos, astfel incat palma sa fie
paralela cu podeaua; indoirea mainii si a incheieturii in sus sau in jos

LP 2 - CHAMFER - PENTRU COROANA METALICA

Instrumentar
 Piese de mana
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rounjit
 Freza diamantata efilata scurta
 Freza diamantata torpedo
 Freza din carbura de tungsten torpedo
 Freza cilindro-conica cu varf plat 171L
 Ceara roz
1. Preparare reductionala a suprafetei ocluzale
Santuri de orientare
 La nivelul cuspizilor de ghidaj = 1mm
 La nivelul cuspizilor de sprijin = 1.5mm
 In santurile intercuspidiene V si O si pe crestele cuspidiene
 Daca este deja spatiu fata de antagonist din cauza malpozitiei -> santurile de orientare se
plaseaza mai superficial
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit
Indepartarea structurii dentare restante intre santurile de orientare
 Urmarind conturul cuspizilor
 Pastrand morfologia ocluzala
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit
Realizarea bizoului la nivelul cuspidului de sprijin
 Se pot prepara santuri de orientare
 Se indeparteaza 1.5mm, formandu-se un unghi de 45* cu peretele axial; sau paralel cu
versantul intern al cuspidului antagonist
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit
Clearance-ul ocluzal
 Se poate verifica prin utilizarea interarcadica a cerii roz
2. Prepararea fetelor V si O
 Se realizeaza in acelasi timp si zona de finitie chamfer
 Se utilizeaza freza diamantata torpedo
 Reducerea fetei V si O se extinde cat mai mult spre punctele de contact, fara a atinge dd vecini
3. Prepararea suprafetelor proximale
 Tehnica isthmului
 Preparare initiala cu freza diamantata efilata subtire si scurta, cu miscari de sus in jos
 Dupa desfiintarea punctului de contact se prepara zona de finitie cu freza diamantata torpedo
4. Finisare
 Toate suprafetele trebuie sa fie netede
 Zona de finitie neteda si continua
 Se utilizeaza freza doamantata sau din carbura de tungsten torpedo
5. Realizarea santului de retentie la nivelul suprafetei vestibulare
 Numai in cazul bonturilor scurte
 La 0.5mm deasupra zonei de finitie
 Cu freza cilindro-conica cu varf plat 171L din carbura de tungsten

LP 3 - PRAG IN UNGHI DREPT - PENTRU COROANA JACKET CERAMICA

Instrumentar
 Piese de mana
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf plat
 Freza diamantata roata/minge de rugby
 Freza diamantata efilata
 Freze de finisat
 Freza de infundat pragul nr 957
 Dalti si conformatoare de unghiuri
1. Realizarea cheii de silicon
 Se realizeaza inainte de prepararea dintilor
 Se extinde si la dintii adiacenti
 Pentru urmarirea corectitudinii reducerii suprafetelor dentare
 Index medio-sagital = informatii complete de-a lungul liniei medio-sagitale
 Index vestibular = sectionarea cheii de silicon la nivelul marginii incizale
2. Realizarea santurilor de orientare la nivelul suprafetei V
 Freza cilindro-conica cu varf plat
 Adancime 0.8mm
 Realizarea a 3 santuri in 1/3 gingivala -> freza se mentine paralel cu 1/3 gingivala a suprafetei V
si varful ei este plasat usor supragingival
 Realizarea a 2 santuri de orientare in 1/3 incizala -> freza se mentine paralel cu 1/3 incizala
3. Prepararea marginii incizale
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf plat
 Asigurarea unei grosimi adecvate a marginii incizale a coroanei
 Rol mecanic si estetic
 Asigurarea unui spatiu necesar pentru miscarile de protruzie
 Realizarea a 2 santuri de orientare -> adancime <2 mm, indepartarea a max 2mm din marginea
incizala
 Indepartarea structurii dentare restante se realizeaza cu un plan inclinat de 45* in sens P la
incisivii superiori si V la cei inferiori
4. Prepararea suprafetei V
 Freza cilindro-conica cu varf plat -> tot diametrul frezei
 Asigurarea unei grosimi uniforme de 1mm
 Prepararea se face in 2 planuri: gingival/incizal
 Se incepe cu portiunea incizala
 Apoi portiunea gingivala, realizandu-se in acelasi timp zona de finitie -> prag in unghi drept
5. Prepararea suprafetelor proximale
 Freza cilindro-conica cu varf plat
 Prepararea suprafetei V se extinde spre zonele proximale, realizandu-se pragul in unghi drept
6. Prepararea suprafetei O
Supracingular
 Freza diamantata roata sau minge de rugby
 Se realizeaza la acest nivel o suprtafata concava
 Plasarea unui sant de orientare in mijlocul peretelui cingulumului cu o freza globulara
diamantata cu diametrul de 1.4mm -> se infunda in subst dura dentara pe jumatate
Infracingular
 Freza cilindro-conica cu varf plat
 Se realizeaza zona de finitie -> prag in unghi drept 1mm
7. Finisarea bontului
 Freza din carbura de tungsten cilindro-conica 171
 Freza cilindro-conica pentru peretii axiali -> realizarea de unghiuri rotunjite in zonele de
tranzitie intre suprafetele dd si rotunjirea marginii incizale si a unghiurilor
 Finisarea pragului cu freza activa doar la varf nr 957 -> unghiul intern al pragului rotunjit;
pentru nivelarea pragului si masurarea lui -> daltita de smalt 1mm

LP 4 - CHAMFER ADANC - PENTRU COROANA INTEGRAL CERAMICA

1. Reducerea ocluzala
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit
 Se realizeaza santurile de orientare, pastrandu-se morfologia dd -> 1.5-2mm adancime
2. Realizarea bizoului la nivelul cuspidului de sprijin
 Freza cilincro-conica cu varf rotunjit
 Santurile de orientare pot ajuta
 Se indeparteaza 1,5 mm, in unghi de 45* cu peretele axial sau paralel cu versantul intern al
cuspidului antagonist
3. Prepararea suprafetelor V si O
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit
 Santuri de orientare -> 1/2 din diametrul frezei; 1,2mm in treimea G si 1,5mm in treimea ocl
 Se obtine zona de finitie Chamfer adanc
4. Reducerea suprafetelor proximale
 Freza diamantata subtire si scurta -> dinspre V cu miscari de sus in jos inspre O se indeparteaza
structura dentara restanta interproximal
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit -> dupa desfiintarea oct de contact se trece la
realizarea zonei de finitie in zonele proximale
5. Finisarea bontului
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit din carbura de tungsten
LP 5 - PREPARARE PENTRU FATETE - CHAMFER ADANC

Instrumentar
 Freze pentru santuri de orientare -> freza diamantata trei-roata LVS -> 3 segmente diamantate
de diferite diametre: 0.3mm = LVS1; 0.5mm = LVS2
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit
1. Reducerea suprafetei V
 Profunzimea prepararii trebuie sa se limiteze la nivelul smaltului
Santuri de orientare verticale
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit
 Se prepara pe cele 3 portiuni ale suprafetei V -> cervical, mijlociu, incizal
 Profunzimea santurilor este stabilita pe baza wax-up-ului diagnostic
Santuri de orientare orizontale
 Freza diamantata de tip LVS
 Reducerea este mult mai controlata
 Se prepara in cele 2 portiuni ale suprafetei V -> cervical, mijlociu, incizal
 Profunzimea santurilor este data de diametrul frezei LVS utilizata -> 0.3 sau 0.5 - LVS1/LVS2
 Freza se utilizeaza cu 3 diferite angulatii
Desfiintarea tesutului dentar restant
 Se face respectand convexitatea suprafetei vestibulare
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit
 Se obtine zona de finitie = Chamfer adanc, de 0.3mm latime, juxtagingival
2. Prepararea proximala
 Se extinde prepararea dinspre suprafata vestibulara
 Freza cilindro-conica cu varf rotunjit, paralel cu axul dd
 Reducerea proximala trebuie efectuata pana in apropierea punctului de contact, la 0.25mm
 Se desfiinteaza punctele de contact -> cand se prepara mai multi dd pentru fatete; sau pentru a
facilita prepararea bonturilor la laborator, fara distructia zonelor de finitie proximale
3. Prepararea marginii incizale
 2 tehnici diferite pentru zona de finitie la nivel incizal
 Daca se reduce marginea incizala: santuri de orientare cu freza LVS2, 0.5mm profunzime; sau
freza cilindro-conica cu varf rotunjit, paralel cu marginea incizala; sau freza diamantata roata
A) Fara reducerea marginii incizale
 Preparare tip fereastra in smalt
B) Cu reducerea marginii incizale
 Cu chamfer lingual
 Cu zona de finitie aplatizata = butt-joint
4. Prepararea Chamferului lingual (optional)
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rotujnit
 Preparatia se extinde intre cele 2 zone de finitie proximale
 Paralel cu suprafata linguala
 La 1mm de la punctele de contact din intercuspidare
 Leaga cele 2 chamferuri adanci proximale cu suprafata V
5. Finisare
 Indepartarea marginilor ascutite
 Rotunjirea unghiurilor ascutite si netezirea unghiurilor de trecere dintre suprafete
 Freza diamantata cilindro-conica cu varf rotunjit/gume siliconate abrazive si discuri cu
granulatie din ce in ce mai fina/ instrumente de mana pentru finisarea zonei de finitie cervicale

LP 6 - PREPARAREA VERTICALA - CONCEPTUL B.O.P.T = BIOLOGICALLY ORIENTED PREPARATION

TECHNIQUE

Zonele de finitie
 Limita dintre suprafata dentara si punctul cel mai apical al prepararii
1. Zona de finitie liniara (margine orizontala)
 Este o zona de finitie bine definita
 Clinicianul, cu ajutorul frezei, stabileste exact limita marginii viitoarei restaurari
 Tehnicianul va realiza restaurarea la nivelul marginii bine delimitate
 Zona de finitie liniara poate fi: simpla (ex chamfer sau prag) sau complexa (prag bizotat)
2. Zona de finitie in suprafata (margine verticala)
 Zona de finitie este reprezentata mai degraba de o suprafata decat de o linie
 Clinicianul defineste o suprafata unde se poate termina marginea restaurarii
 Clinicianul si tehnicianul colaboreaza in determinarea pozitiei zonei de finitie pe baza criteriilor
estetic, biomecanic, integritatii parodontale optime
 Nu apare o margine concreta pe dintele preparat
 Zona de finitie in suprafata poate fi:
 Feather-edge = intre peretele axial si radacina este un unghi de 180*
 Knife-edge = intre peretele axial si radacina este un unghi mai mic de 180*
 Marginile verticale sunt recomandate in cazul restaurarilor metalo-ceramice cu colereta
metalica (in zonele mai putin estetice) sau in cazul rstaurarilor din zirconiu
 Unele studii demonstreaza utilizarea cu succes in cazul restaurarilor din lithiu disilicat
Cum determina tehnicianul pozitia marginii restaurarii?
 O zona de finitie nedefinita exact - unde trebuie sa inceapa marginea restaurarii? Daca este
prea coronar => vizibilitate si deficiente estetice; prea apical = invadarea spatiului biologic =>
leziuni parodontale
 Dupa turnarea modelului sau dupa scanare:
 Inainte de prepararea bonturilor, tehnicianul marcheaza pozitia marginii gingivale (cu un creion
negru) si limita maxima coronara a marginii
 Prepararea bontului prin tehnica conventionala si marcarea celei mai apicale extentii (baza
santului gingival) cu creion rosi
 Zona de finitie poate fi realizata oriunde in aria marcata de cele 2 linii:
 Zone mai putin estetice -> mai aproape de linia neagra
 Zone estetice -> mai gingival, spre linia rosie
FAZELE PREPARARII PENTRU MARGINEA VERTICALA
1. Realizarea santurilor de orientare la nivelul marginii incizale
 Cu freza diamantata flacara (863 016C)
2. Reducerea incizala
 Turbina cu racire
 Santurile de orientare conform diametrului frezei (1,6mm)
 Se realizeaza cu portiunea partii active in treimea mandrenului
 Sa nu se utilizeze portiunea conicizata a frezei~ -> va rezulta o reducere neuniforma
3. Prepararea proximala
 Se incepe cu separarea de dd adiacent
 La turatie medie cu racire
 Se utilizeaza freza diamantata flacara -> probabilitate mai mica de a se dezactiva partea activa
comparativ cu freza fisura
 Prepararea finala cu realizarea unei convergente ocluzale mai accentuate -> pt a preveni
lezarea iatrogenica a dd adiacent si pt evitarea zonelor retentive
4. Reducerea marginii incizale
 Freza diamantata roata
 Este de preferat utilizarea acesteia decat a celei cilindrice pentru ca permite o reducere mai
uniforma, fata neregularitati
5. Reducerea suprafetei V
 Freza diamantata flacara
 Reducere in 2 planuri -> pentru asigurarea unei grosimi corespunzatoare a peretelui coronar si
a unei estetici optime
 Freza contacteaza numai treimea mijlocie a dintelui preparat
 Pe masura ce se realizeaza reucerea suprafetei, freza va contacta si portiunea apicala a
suprafetei
 Se va realiza prepararea minimala la nivelul marginii gingivale
6. Prepararea suprafetei P si proximale
 Freza diamantata flacara
 Ca si la nivelul suprafetei V pana la reducerea axiala completa
 Conicizare de 10-20* cu o inaltime minimala de 3mm la nivelul cingulumului
7. Gingitare/chiuretaj rotational gingival
 Indepartarea zonelor retentive
 Realizarea unei treceri fine dintre suprafata radiculara si portiunea coronara a prepararii
 Indepartarea epiteliului din santul gingival (nu si tesutul conjunctiv) sau a tesuturilor cu
inflamatie cronica -> recrearea unei emergente de profil ideale
 Freza diamantata flacara -> se mentine freza cu angulatie in santul gingival; dupa indepartarea
zonelor retentive treptat se inclina freza pe axul lung al prepararii
 Inainte sa penetram cu freza in santul gingival -> stabilirea adancimii santului cu ajutorul sondei
parodontale, pt a preveni leziunile tesutului conjunctiv
8. Finisare si netezirea suprafetelor si a unghiurilor
 Freze diamantate
 Discuri abrazive