Examen Final PDF

ERGONOMIE IN REALIZAREA PFU
Are ca scop o eficienta maxima cu efort minim pentru medic si

disconfort minim pentru pacient. Orice manopera trebuie facuta cu
maxim de eficacitate, precizie si securitate.
In pregatire dintiillor – ergonomic – prin slefuirea rationala a dintiilor.
PRINCIPII: iluminare corecta, Asepsie, antisepsie, Anestezie fara

durere, Racire continua cu jet de apa sau amestec (spray) apa-aer,
Utilizarea instrumente adecvate, Instrumente abrazive sa fie de buna
calitate, Alegerea vitezei de actionare, Granulatie pietrei utilizate in
slefuire, Forma frezei sa se alege in functie de scop,Directa de rotatie
REZISTENTA PREPARARIEI
Un factor biomecanic esential pentru tratamentul afecitunilor
coronare prin PFU.
Ea se asigura prin:
- Slefuire economicoasa
- Slefuire de la obturatie spre dinte la obturatiile simple
- Directia de rotire a instrumentului abrazis se prefera dinspre
dinte spre obturatie
- Protejare cuspizilor
- Realizarea corecta a lojei radiculare pentru pivoturi turnate
Rezistenta depinde de:

- materialul din care este confectionat (metal, ceramica, acrilat
- Corectitudinea fazelor tehnice
- Grosimea coroanei la nivelul ocluzal la dintii laterial si a fetei
orale la dintii frontali superiori
- Grosimea peretilor axial
- Sistemul de fixare
- Grosimea pivotului
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE – COROANA DE INVELIS
FIZIONOMICA CERAMICA
Se prepara dupa morfologia sa si va avea in final 2 zone. O zona
concav cingulo-incizala si o zona plana cingulo-gingivala.
Se incepe cu reducerea celor 2/3, se reduce 1 mm si va deveni o
suprafata concava. Se continua su reducerea 1/3 cingulo-gingivale cu
o freza cilindro-conica diamantata cu varf plat.
Odata cu preparea suprefetei palatinale se extinde preparatia si
proximal.
INDICATII PFU
 Pentru restaurarea sau imbunatatirea formet, functionalitatii si
esteticii unei dinte
 Pentru reducerea riscului de fracturare al dintiilor restaurati
 Pentru modificarea formei, culorii, dimensiunii si orientarii
dintiilor
PRINCIPIUL BIOFUNCTIONAL
Se refera la asigurarea functiile ADM (masticatie, fonatie, etc )
Pentru asigurarea masticatiei se prepara dintele la nivelul punctelor
de contact astfel incat sa restaureze stopurile ocluzale in
intercuspidare maxima si deglutitie. Eficienta masticatorie este
asigurata de relieful ocluzal si puncte de contact proximale. Este
important integrarea ocluzala a PFU. In masticatie este important
aspectul cromatic, dimensiunea dintiilor si forma si poziita dintiilor.
In fonatie sunt importante forma si dimensiunea fetelor orale la dintii
frontali si inaltimea la dintii laterali.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE COROANELOR DE INVELIS
METALICE
AVANTAJE
 Consolideaza coroana
 Buna retentie
 Pastreaza vitalitatea dintelui
 Cariorprofilactic
DEZAVANTAJE
 Necesita exereza
 Dificil de indepartat
 Nefizionomic
VERIFICAREA, FINISAREA, BIZOTAREA PRAGULUI –

COROANA DE INVELIS MIXTA
Se face cu freze de finisat.
Se face rotunjirea muchiilor. Pragul este plasat subgingival 0,5 mm si
are forma de chamfer. Pragul este format din 2 semicercuri, unul
vestibular si unul oral. Praul se finiseaza cu freze de finisat pragul
gingiva. Scopul este obtinerea unei preparatii netede bine finisate
care sa poata fi usor reprodusa in laborator.
SLEFUIREA LA NIVELUL ZONEI COLETALE (TERMINALE) –

COROANA DE INVELIS CERAMICE
Se definitiveaza zona terminala prin slefuirea crestelor de smalt
pentru o adaptare subgingivala. Se face cu instrument diamantat in
forma de flacara la turbina, cu miscari uniforme, circulare.
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE – COROANA DE
INVELIS FIZIONOMICA CERAMICE
Se continua reducerea suprafetei vestibulare in 2 planuri. Se
indeparteaza structura dentara dintre santurile de ghidaj vestibulo-
incizal si vestibulo-gingivale.
Fata vestibulara preparata va fi usor convexa. Odata cu reducerea
suprafetei vestibulare la nivel gingival se realizeaza si pragul gingival
de 1 mm.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE COROANELOR DE INVELIS

MIXTE
AVANTAJE: Imbima rezistenta scheletului metalic cu estetica
componentei fizinomice
DEZAVANTAJE
 Retentivitate redusa
 Supraconturare
 Pot afecta parodontiul marginal
 Scumpte
 Pot suferi deteriorari
REALIZAREA RETENTIEI PFU
Este un fenomen fizic care consta in frictiunea dintre supraftele
preparatiei si cele ale PFU. Se opune dislocarii ginigivo-ocluzale a
PFU.
Retentia primara perfecteaza prin cimentare PFU care confera
retentia secundara realizand impreuna fixarea.
Retentia este direct proportionala cu marimea peretilor axiali al
bontului.
Elementul esential al realizarii retentiei este existenta a 2 paralele

opozante la aceiasi preparatie.
Modalitati de realizare:
 Extracoronara tip manson: 2 suprafete opozante externa,
pentru coroana de invelis
 Intracoronara tip incastrare: 2 suprafete opozante interne,
pentru inlay-uri
 Intraradiculara
 Combinata
CLASIFICAREA PFU DUPA INTINDEREA LEZIUNILOR
RESTAURATE
a) PFU Extracoronare: agregate in exteriorul suprafeteleor
dentare, PFU de acoperire/de invelis/coroane dentare
b) PFU intracoronare: agregate in interiorul coroanelor,
incrustatii/inlay
c) PFU intraradiculare (coroane de substitutie): agregate la nivelul
radacinilor dintilor stalpi, inlocuisc in totalitate coroana dentara
absenta
d) PFU hibride: intracoronare cu extensie extracoronare,
extracoronare cu agregare intracoronara, extracoronare cu
agregare intraradiculara, intracoronare cu agregare
intraradiculare
PREPARAREA REDUCTIONALA A FETELOR PROXIMALE –

COROANA DE INVELIS METALICA
Urmareste desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini si crearea
conditiilor pentur retentir si stabiliatatea coroanei prin realizarea
unei convergente de 2-5 grade inspre ocluzal.
Se folosesc instrumente diamantate in forma de flacara montat la
turbina, si se face prin miscari ocluzo-gingivale si in plan orizontal.
Controlul se face vizual si prin palpare cu sonda.
PREPARAREA COLETALA CU PRAG ORIZONTAL

Pragul gingival este o suprafata terminala orizontala realizata cu o
freza cilindro-conica cu varf drept. Jonctiunea dintre marginea
restauratrii si prag este de tipul cap la cap.
Avantaje: limita de preparea precisa, spatiu suficient pentru tehnician
Dezavantaje: sacrificiu mare de testuri dure, traumatizant pentru
pulpa,
Indicatii: restaurari care realizeaza inchidera marginala cu ceramica
FATETELE CERAMICE INDICATII SI CONTRAINDICATII
INDICATII
 Modificar de culoare
 Defecte ale smaltului
 Diastema si treme
 Corectarea pozitiilor dintiilor
 Abrazii fiziologice
 Fracture in 1/3 incizala si medie
 Unele malocluzii
CONTRAINDICATII
 Dintii devitali
 Obturatii clasa III si IV
 Vestibulo-pozitii
 Modificar severe de pozitie
 Anomalii ocluzale
 Igiena redusa
 Fluoroza excesiva
 Parafunctii (bruxim, obiceirui vicioase)
PREPARAREA CANALULUI RADICULAR PENTRU COROANA DE
SUBSTITUTIE
Consta in dezobturarea lui partiala cand in materialul de obturatie
radiculara s-a aplicat conul de gutaperca.
Se poate incepe cu o sonda incalzita apoi cu ace Kerr/Hädström. Se
continua cu freze globulare mari, controland mereu prin inspectie.
Este important ca intrarea in canal sa fi realizat de la incepu mai
larga. Se intra apoi cu freze pentru canal tip Beutelrock, largo etc.
Se recomanda o bizotare interna, o rotunjire a muchiei dintre loja
radiculara si suprafata dee sectiune.
Forma lojei radiculare: pe seciunea orizontala este ovalara, pe
sectiune verticala este con alungit.
Dimensiunile lojei radiulare: 2/3 din lungimea radacinii, 1/3 din
diamentrul radacinii
Posibilitati de apreciere a dimensiuniilor radiculare: lungimea
coronara, masurarea canalului, radiologic etc.
TEHNICA CIMENTARII ADEZIVE, ENUMERAREA ETAPELOR

1. Alegerea culorii
2. Curatarea suprafetelor
3. Izolarea preparatiilor cu fir de retractie si diga
4. Protectia dintiilor vecini cu benzi de teflon
5. Degresarea cu solventi
6. Aplicarea de silan in interiorul restaurarii
7. Conditionarea suprafetei dentare
8. Aplicarea cimentului adeziv pe suprafata interna a PFU
9. Aplicarea restaurarii In axul de insertie cu presiune moderata
10. Indepartarea benzilor de teflon si a excesului de ciemnt
11. Polimerizarea
12. Finisarea
13. Controlul
ETAPELE PREPARATIEI PENTRU COROANELE MIXTE METALO-
CERAMICE SHILLINGBURG
1. Realizarea santurilor de orientare pe fata vestibulara, marginea
incizala si fata orala
2. Reducerea incizala
3. Slefuirea jumatatii incizale a fetei vestibulare
4. Slefuirea jumatatii gingivale a fetei vestibulare si realizarea
pragului coletul vestibular
5. Slefuirea zonelor vestibulare a fetelor proximale pana la 1 mm
orla fata de punctele de contact
6. Slefuirea fetei orale + pragul oral + jumatatea orala a fetelor
proximale
7. Verificare, finisare, bizotarea pragului
COROANA DE INVELIS PARTIAL 4/5, PREPARAREA

SANTURILOR
Se marcheaza pozitia santurilor cu freza cilindro-conica cu varf drept.
Santurile de retentie sunt realizate pe suprafata proximale. Sunt
verticale, paralele intre ele si cu axul lung al dintelui, au forma
semicirculara si se opresc deasupra limitei cervicale a preparatiei.
PREPARAREA COLETALA IN CHENFREIN

Chenfrein (en conge) este o terminatie gingivala care formeaza un
unghi obtuz rotunjit. Zone terminala apare concava.
Avantaje: limita prepararii definita, spatiu suficient pentru tehnician,
nu necesita sacrificiu mare de testurui dure, preparea simpla,
inchidere marginala buna
Dezavantaje: zona de retentionare a placii bacteriene,
Indicatii: coroane metalice, marginea orala a coroanelor de
substitutie si mixte
OBIECTIVELE SI ETAPELE AMPRENTARII
OBIECTIVELE AMPRENTARII
 Sa reproduca exact forma, detaliile
 Sa inregistreze exact rapoartele preparatiilor cu dintii vecini
 Se reproduca precis cailanti dinti
ETAPELE AMPRENTARII
1. Controllul fluidelor: se face cu rulorui de vata, aspirator etc.
2. Realizarea evictiunii gingivale
3. Alegerea materalului de amprentare si a portamprentei
4. Alegrea technici de amprentare
5. Amprentarea p-zisa
6. Verificarea amprentei
VERIFICAREA EXTRAORALA, PROXIMALA SI COLETALA A PFU
VERIFICAREA EXTRAORALA
 Verificare pe model cu articulatorul inchis si deschis se verifica:
cuspidarea ocluzala si relatiile ocluzale, punctele de contact cu
dintii antagonisti, adaptare coletala etc.
 Verificare PFU detasate de pe model se studiaza: marginile,
interiorul coroanei etc.
 Se spala, se degreseaza, se dezinfecteaza, se usuca si se
controleaza.
Verficiare proximala: urmareste realizarea punctelor de contact cu

dintii vecini si se poate face cu hartie de ocluzie, pudra indicatoare, fir
sau cu benzi.
Verificare coletala (axiala si transversala): examineaza adaptarea PFU

la coletul dintelui. Pentru determinarea clinica a adaptarii marginale
a lucrarilor va fi utilizata sonda nr 17 aplicate in 2 moduri (se plaseaza
pe coroana la apx 1 mm deasupra crestei gingival sau sonda se
plaseaza in unghi de 45 grade fata de axul coroanei sub nivelul
jonctiunii dento-protetice). Se practica 5 posibilitati: marinea ideala
inchisa, margina subextinsa inchisa, margine subextinsa deschisa,
marginea supraextinsa inchisa sau margine supraextinsa deschisa.
Triada iritanta a lui KAQUELER reprezentat de: netezimea de
suprafata, inchiderea marginala si forma conturilor.
SLEFUIREA SUPRAFETELOR PROXIMALE – COROANA DE

INVELIS FIZIONOMIC
Se face cu o freza cilindriza diamantata cu varf plat.
Cantitatea (grosimea) de substanta dentara preparata din fetele
proximale depinde de indicele mezio-distale.
VALOAREA INTRINSECA SI EXTRINSECA A UNITATILOR
DENTO-PARODONTALE
VALOAREA INTRINSECA:
 Aspectul morofologic al coroanelor (forma, volum, dimensiuni)
 Rezistenta dintiilor corelata cu lungimea si numarul radacinilor
 Integritatea dentinara/pulpara
VALOAREA EXTRINSECA:
- Raportul dintre coroana clinica si radacina
- Gradul de mobilitatea patologica a dintiilor
- Poziita dintiilor
- Starea parodontiului de invelis
PROTECTIA PULPEI DENTARE

Factori care pot agresa pulpa: mecanici, termici, chimici, bacterieni
Se recomanda pastrarea unui strat de dentina minim 2 mm grosime.
Neprotejata dupa slefuire, dentina se infecteaza.
Prevenirea afectarii pulpei:

- Masurile de prevenire: slefuire cu racire continua, slefuire cu
miscari lente si usoare, slefuire intermitetna, slefuire fara
presiune si folosirea instrumentelor active neuzate
- Protecia bonturilor dentare
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE INCRUSTAIILOR CORONARE
AVANTAJE
 Refac corect morfologia ocluzala
 Refac corect proximal
 Protejeaza smaltul
 Sunt rezistent
 Longevitate mai mare
DEZAVANTAJE
 Sunt exigente
 Cost ridicat
 Timp de lucru lung
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE – COROANE DE

INVFELIS FIZIONOMICE
de 1 mm.
TRATAMENTUL PROTETIC AL CARIEI

incrustatii (inlay), coroane de invelis, coroana de substitutie
PROTECTIA PARODONTIULUI MARGINAL
Se incepe cu alegerea plasarii la nivelul limitei cervicale a preparatiei.
Plasarea supraginigvala, juxtagingivala sau subgingivala a limitei
cervical a preparatiei va tine cont de varsta pacientului, starea de
sanatate si necesitati fizinomice.
Daca se alege limite subgingivale esentiala este pastrarea intacta a
spatiului biologic reprezentat de zona de inserte a tesuturilor
gingivale la suprafata radiculara. Pe langa respectarea spatiului
biologic este indicat ca limita protetica sa urmeze forma festonata a
crestei gingivale marginale. Se efectueaza si dilatarea santului
gingivo-dentar. Dupa dilatare se face o slefuire adecvata (0,35 – 0,50
mm) urmata de o amprenta si o PFU corect adaptata. Marginile PFU
trebuie sa fie cat mai netede.
DEFINITIVAREA (FINISAREA) PRAGULUI PENTRU COROANA

DE INVELIS CERAMIC
Este preferat un prag de 1 mm largime. Pragul este prelucrat cu un
instrument diamantat activ doar pe varf. Marginile pragului trebuie
bizotate foarte fin cu freze diamantate cu granulatie mica sau sonice.
Pragul trebuie infundat subgingival in zona vestibulara.
Verificare pragului se face prin inspectia si palpare.
Bontul finit trebuie sa aiba asepct in miniatura cu forma dintelui
dinaintea slefuirii.
Caracteristica prepararii este pragul plan circular slefuit la colet in
unghi de 90 grade si infundat pana la nivelul insertiei epiteliale.
Lungime bontului trebuie sa aiba 2/3 din lungimea incisivo-cervicala a
coroanei fizionmice.
TRATAMENTUL PREPROTETIC SI PROPROTETIC
TRATAMENTUL PREPROTETIC - NESPECIFIC
 Tratamentul de urgenta
 Igienizarea
 Extractia dintiilor
 Tratamente odontalE
 Rezectii apicale, chirurgie parodontala
TRATAMENTUL PROPROTETIC – SPECIFIC

 Protezarea provizorie
 Gingivectomii
 Ginigvo-osteoplastii
 Depulpari
 Implanturi
STABILITATEA PFU
Axa de insertie: este linia imaginara de-a lungul careia se aplica sua
se scoate proteza de pe bont. Axa a PFU trebuie sa coincida cu axul
lung al dintelui. Axa este unica, asigura o retentia maxima. Se obtina
prin prepararea unor pereti axiali lungi si prin conformarea unor
santuri si casete aditionate. In plan mezio-distal axul va fi paralel cu
zonele de contact proximale. In plan vestibulo-oral axul va fir paralele
cu axul dintelui la molari si premolari. In planul vertical/sagital va fi
usor inclindat spre vestibular la maxilar si spre lingual la mandibula.
La dintii frontali axul va fi paralel cu jumatatea sau treimea incizala a
fetei vestibulare.
Converegenta ocluzala: se realizaeaza inclinand usor fata de axa de

insertie un unghi 5,5 grade, inclinand fraza la ora 12.01. pentru
coroanele de invelis gradul ideal de convergenta este de 6 grade.
Obtinerea se face cu fraza diamantata cilindro-conica.
REALIZAREA SANTURILOR DE GHIDAJ PENTRU COROANELE DE
INVELIS FIZIONOMICE CERAMIC
Se realizeaza 1-3 santuri de ghidare cu un instrument diamantat
cilindro-conic cu varf drept.
Din marginea incizala se prepara 2-3 mm. Marinea incizala se prepara
oblic 45 grade spre oral sau vestibular.
Santurile de ghidaj de la nivel incizal se prelungesc pe fata
vestibulara. Sanutrile de la nivel incizal se prelungesc pe fata
vestibulara.
INDICATII SI CONTRAINDICATII COROANELOR FIZIONOMICE

INDICATII
 Discromii, distrofii, displazii
 Nanism dentar
 Obturatii inestetice
 Malpozitii
 Fractur in 1/3 incizala
 Carii clasa IV black
 Element de agregare (doar acrilat)
CONTRAINDICATII
 M, pm, c (Nu ceramica)
 Dinti scruti
 Ocluzii adanci
 Ocluzii cap la cap
 Abrazii avansate
 Tineri sub 17 ani
 Carii profunde si extinse
PRINCIPIUL ERGONOMIC DE SLEFUIRE
Are ca scop o eficienta maxima cu effort minim pentru medic si
In pregatire dintiillor – ergonomic – prin slefuirea rationala a dintiilor
REZISTENTA BONTULUI PROTETIC

coronare prin PFU.
Ea se asigura prin:

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE PFU CERAMICE
AVANTAJE
 Nuante si culori diferite
 Bine tolerat de parodontiul marginal
 Protejeaza pulpa fata de agenti termici
 Rezistent la presiune
DEZAVANTAJE
 NU rezista la tractiune
 Dificil In adaptarea ocluzala
 Realizare este complicata
 Necesita sacrificii mari de amelo-dentina
TRATAMENTUL PROTETIC AL TRAUMATISMELOR DENTARE

fatetare, coroane fizionomice, coroane mixte, coroana de substitutie
PROTECTIA DINTIILOR ADIACENTI, ANTAGONISTI SI A

PARTILOR MOI
In timpul slefuirii exista risculr de lezare unor formatiuni din
urmatoarele motive:
- Neatentia medicului
- Instrumente neadecvate
- Miscari ale pacientului
Consecintele sunt reprezentate de : plagi, hemoragii, fracutri, risc de
carii etc.
PREVENIRE: instruirea pacientului sa nu face msicari bruste,

deschidere gurii, sprijinirea mainii medicului, protejarea zonei de
lucru, aplicare unor matrice interdentare etc.
PREPARAREA EXTRAGINGIVALA LIMITEA CERVICALA
(COLETALA)
- Asigura profilaxia parodontiului marginal
- Nu necesita dilatarea sulcusului pt preparare si nu traumatizeaza
parodontiul marginal
- Usor de preparat
- Permite amprentare mai exacta
- Nu necesita gravarea arbitrara in laborator
- Permite verificarea adaptarii prin inspectie
- Permite controale periodice ale inchiderii marginale
- Retentie redusa pe dintii scurti
- Inestetice
- Pe dinti lungi, in zona laterala
TEHNICA DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE, METODA

CU UN SINGUR FIR
consta in introducerea in santul gingivo-dentar a unui fir de retractia
imbibat in substanta astringenta. Firul se mentina 10 min si se
indeparteaza inainte de amprentare. Se indica pentru un parodontiu
sanatos si care nu sangereaza.
TEHNICA DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE, METODA

CU DUBLU FIR
este indicata in cazul sangerarii gingivale si pentru un parodontiu
gros. Primul snur ramane pe loc si al doila snur se indeparteaza
inainte de amprenta.
PREPARATIA GINGIVALA FATETE CERAMICE
Inainte se va plasa un snur de retractie gingivala in santul gingival 8-
10 min.
Este preperat ca marginea preparatiei sa fi in santul gingival. Se va
merge 0,05 – 0,1 mm in santul gingival cu o freza cu dubla granulatie.
Plasarea terminatiei preparatiei la nivelul santului gingival prezinta
avantajele; buna izolare, uscare si adaptare si jonctiunea fateta-dinte
nu este vizibila.
Preparatia se face sub forma de chamfer de 0,3 mm cu avantajele
adaptarea la acest nivel si ajuta pozitionarea fatetelor pe dinte.
Se foloseste o freza cu dubla granulatie.
VERIFICAREA AMPRENTEI
Defecte vizibile:
- Cujloarea neuniforma a materilului de amprentare
- Prezenta unor spatii
- Lipsa aderentiei materialului la amprenta
- Inluziuni de aer
- Fisur sau fracturi ale ampretnei
- Lipsa detalliror la zona coletala
Amprenta este spalata, dezinfectat, uscata si trimisa la laborator.

INDICATII SI CONTRAINDICATII COROANA DE INVELIS
PARTIALA
INDICATII
 Retentor pentru punti
 Element de anocrare pentru proteze scheletate
 Solidarizarea unor dintii mobili
 Restaurarea uno dintii cu leziuni coronare
 Dintii integri, lungi
 Igiena buna
CONTRAINDICATII
 Carii
 Dintii depulpati
 Diniti mici, scurti, subtiri, globulosi, triunghiulari
 Dintii cu cingulum foarte aproape de gingie
 Camera pulpara mare
 Igiena redusa
 Distorofii, discromii
 Ocluzii adanci sau inverse
 Edentatii intinse
METODE MECANICE DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE

Sunt reprezentate de folosirea inelelor de cupru si a snururilor de
bumbac neimpregnate.
Inelele de cupru: se folosec ca portamprenta individuala, adaptabila
la forma de contur cervical al dintelui
Snururile de bumbac nepimpregnate: sunt lasate in santul gingival un
timp pentur largire acestuia. Firul trebuie ferit de orice substanta. Nu
sunt eficiente In conditii sangerarii gingivale.
SLEFUIREA FETEI VESTIBULARE PENTRU FATETE CERAMICE
Este necesar reducerea smaltului. Regula generala este ca
aproximativ 50% din preparatie sa fie localizata in smalt.
Se realizeaza trei santuri de orientare orizontale de 0,5 mm adancime
cu ajutorul unei freze ghid dimantate.
Slefuirea suprafetei vestibulare implica 2 aspecte; trebuie
indepartata o canitate mare de smalt cu piatra diamantata cu
granulatie mare si trebuie realizata preparatia marginala cu piatra
diamantata cu granulatie fina.
Urmeaza apoi indepartarea smaltului de la nivelul fetei vestibulare
dinspre distal spre mezial urmarind curbura gingiei.
Preparatia se va termina intr-un prag cervical de tip conge, plasat cat
mai supragingival. Adancimea preparatiei trebuie sa fie intre 0,3 – 0,4
mm (gingival) si 0,6 – 0,7 mm (restul).
AMPRENTA SEGMENTARA IN OCLUZIE CU GURA INCHISA

Se folosesc siliconi de consistente diferite, vascos si fluid. Se dirijeaza
inchiderea gurii in intercuspidare maxima si se asteapta priza. Dupa
priza sa scoate si se spala si se verifica.
Siliconul chitos are rol de portamprenta, este uscat si incarcat cu
silicon.
Coletul dintiilor trebuie sa fie curat fara urme de sange sau uscat.
Portameprenta se repozitioneaza.
Prezinta riscuri de deformare pana la turnare. O metoda mai corecta
este cea cu linguri partiale speciale.
PLASAREA SUBGINGIVALA A LIMITEI CERVICALE A
PREPARATIEI
- Rol carioprofilactic
- Retentie si stabilitate mai buna
- Satisface cerintele fizionomice
- Traumatizarea parodontiului
- Amprentare mai dificila
- Marginile subtiri ale machetei se pot deforma
- Adaptare imprecisa axiala a coroanei
- Lezarea insertiei epiteliale
- Se realizeaza pe dinti scurti
- Obligatorie la coroanele turnate realizate pe preparari fara prag
REDUCEREA INCIZALA SI PALATINALA PENTRU REALIZAREA

PREPARATIEI FATETELOR CERAMICE
REDUCEREA INCIZALA
Se face cu o freza diamantata. Scopul este de a creste grosimea de
portelan la acest nivel. Se indeparteaza 1 mm de smalt.
Preparatia sub forma de fereastra este ceai mai rezistenta la fortele
expuse.
REDUCEREA PALATINALE
Se face sub forma de chamfer cu adancime 0,5 mm cu avantajele de a
creste grosimea fatetei, creste rezistenta si previne fractura. Se va uni
la nivelul unghiurilor incizale cu preparatiilor proximale. Toate
marginile incizale trebuie rotunjite.
Se finiseaza marginile cu o freza diamantata de granulatie fina sau cu
freza de finisat din carbura de tungsten.
TRANSFERUL RELATIILOR OCLUZALE IN LABORATOR
Transferul se realizeaza:
- Prin amprentarea cu gura inchisa
- Prin intercuspidare manuala a modelelor
- Amprentarea ocluziei cu o placa incalzita de ceara sau cu un
rulou de material siliconat vascos
- Cu sablon de ocluzie
CONTROLUL SLEFUIRII FETEI OCLUZALE

- Prin inspectie, neconcludenta pt cuspizii orali
- Cu hartie calibrata de ocluzie, indoita in 4,6 sau 8
- Cu o folie de ceara incalzita
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE COROANA DE INVELIS PARTIALA

AVANTAJE
 Fizionomic
 Profilactic
 Adaptarea mai usoara la cimentare
DEZAVANTAJE
 Indicatii limitate
 Destul de dificil de realizat
 Risc de carii marginale
 Riscul de deschiderea camerei pulpare
FATETE CERAMICE SELECTIA SI ANALIZA CAZULUI
- Examenul esteticii dentare
- Examenul arcadei dentare
- Estetica gingivala
- Analiza esteticii dento-faciale
- Analiza esteticii faciale
- Examenul ocluziei static si dinamic
AMPRENTA ARCADICA CU GURA DESCHISA

Se face cu linguri standard cu individuale. In cele standars se foloses
doua materiale, in cele individuale doar un material.
Etapele:
1. Aplicare adezivului pe lingura
2. Indepartarea firelor de retractie
3. Prepararea materialului si incarcarea portampretnei
4. Prepararea materialului flui si aplicare lui in santul gingival
5. Aplicarea portamprentei
6. Indepartrea amprentei dupa priza
7. Control
TEHNICA SCUTAN
In locul coroanelor prefabricate din celuloid se foloseste o amprenta
cu materiale elastice. Amprenta este luata inainte de slefuirea
dintelui. Apoi urmeaza prepararea bontului dentare si amprentarea
pentru realizarea lucrarii PFU. Apoi se realizeaza lucrarea protetica
provizorie folosind amprenta cu amterial elastic.
Intre bont si interiorul amprentei coroanei materialul este modelat si
se obtine o coroana. Dupa polimerizare amprenta este indepartate
de pe camp, coroana este indepartate de pe bont pentru prelucrare.
Cand coroane provizorie este gata, bontul este izolat, uscat.
ELECTROCHIRURGIA
Asigura larginea santului gingival prin indepartarea unei portiuni de
tesut epitelial.
SE foloseste un bisturiu electric sub anestezia locala si conduce la o
gingivestomie limitata cu electrocoagulare. Se face o retractie de 0,1-
0,3 mm a marginii libere a gingiei marginale. Permite unei largii
precisa, rapida si fara sangerare.
MENAJAREA TESUTURILOR DENTARE (PROTECTIA TISULARA)

Presupune o anumita preparare a dintelui respectiv prin exereza
tesutuilor afectat si a unor zone de substanta dentara sanatoasa.
Se refera la slefuirea reductionala strict necesara pentru a asigura
obiectivele:
Scopul exerezei tesutuilor dure:
- Asigurarea posbilitati de insertie a lucrarii
- Asigarea integrarii PFU in conturuilor normale a dintelui
- Prevenirea riscului de fractutare prin protectia cuspizilor si a
marginilor incizale
Prevenirea descimentarii PFU prin retenti sau retenii suplimentare
(puturi, santuri)
ALGORITUMUL DE SLEFUIRE (ETAPELE PREPARATIEI)
PENTRU COROANA DE INVELIX MIXTA IN ZONA LATERALA
1. Reducerea suprafetei ocluzale
2. Bizotarea cuspidului functional
3. Reducerea supraftei vestibular si realizarea pragului la colet pe
fata vestibulara
4. Slefuirea suprafetelor proximale
5. Reducerea suprafetei palatinale si realizarea pragului la colet pe
fata palatinala cu extinderea pragului in forma de chamfer si pe
suprafetele proximale
6. Finisarea preparataiei cu scopul de a realiza un bont neted, fara
unghiuri ascutite.
COROANA FIZIONOMICA ACRILICA

Este o coroan de acoperire totala cu rol fizinomic realizata prin
polimerizarae metil-metacrilatul. Se mai numeste si jacket de acrilat.
PFU GENERAL
CARACTERISTICI GENERALE ALE PROTEZELOR FIXE

 Fixate permanente la nivelul unor dintii restaurati/implanturi
 Sunt egale/mai mici fata de cele ale dintiilor naturali ce asigura
un grad mare de confort fara de protezele mobilizabile
 Au un volum aproximativ egal cu al dintiilor restaurati
 Prezinta sprijin parodontal si/sau oso
 Nu exerctia presiuni asupra mucoasei care acopera crestele
edentate, tuberozitatii maxilare etc.
CLASIFICARE
a. PFU: restaurari ale unei dinte, tratamentul unei afectari dento-
parodontale, cele mai folosite sunt coroanele dentare, pot fi
singulare sau solidarizate
b. PFP: punti dentare indicate in tratamentul unor brese edentate,
sunt agregate cu PFU la nivelul dintiilor restanti (pileri)
AFECTIUNI ALE COROANLEOR DNETARE.
EVALUAREA UNITATILOR DENTO-PARODONTALE
IN REALIZARII PFU
DEFINITIE
Prin afecituni coronare se inteleg modificarile morfologiei si aspectul
coroanei anatomice a dintelui sau a relatiilor sale cu dintii antagonisri
– forma, nr, volum, poziita etc.
CLASIFICAREA AFECITUNILOR CORONARE

A. LEZIUNI CORONARE CU LIPSA DE SUBSTANTA – DISTRUCTII
 Caria, traumatisme, abraizunea, displazii si eroziuni
B. LEZIUNI CORONARE FARA LIPSA DE SUBSTANTA – DISTROFII
 Anomalii de nr, volum, structura, culoare, pozitia
CLASIFICAREA LUI MAGITOT PENTRU DISTROFIILE DENTARE

A. DISTROFII PRIMARE
 Dsitrofii primare cicatricale: prezenta in momentul
eruptiei care nu evolueaza si include modiifcari de numar,
volum, forma, culoare etc.
 Distrofii primare evolutive: Prezenta in momentul eruptiei
care evolueaza: amelogeneza, dentinogeneza imperfecta
B. DISTROFII SECUNDARE (PROGRESIVE)
Apar la distanta de momentul eruptiei – sunt distrofii de
structura
 Caria circulara, caria galopanta
EXAMINAREA AFECTIUNILOR CORONARE
EXAMENUL OBIECTIV
Cuprinde inspectia, palparea, percutia.
INSPECTIA: se face prin privire directa si indirecta in oglinda. Se

constata defectele morfologice, relatiile cu dintii vecini, culoarea,
pozitia, indicele mezio-distale, relatiile ocluzale etc.
PALPAREA: se face cu sonda si indica prin prezenta sau lipsa

sunetului.
PERCUTIA: se face cu manerul sondei in ax apoi lateral.
ATELE: teste termice sau electrice, frezarea exploratorie,

diafanoscopia
COMPLEMENTARE: radiologie, modele de studiu, fotografii
DIAGNOSTICUL POZITIV COMPLEX

 Afectiunea (diastnostic clinice)
 Localizarea (diasnostic topografic)
 Extindere, profunzimea (Diagnostci anatomo-patologic)
 Etiologia (diagnostis etiologic)
 Afectarea functiilor (diagnostic functional)
 Complicatii (diagnostic evolutiv)
EVALUAREA UNITATILOR DENTO-PARODONTALE IN
VEDEREA REALIZARII PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE
VALOAREA INTRINSECA:
 Aspectul morofologic al coroanelor (forma, volum, dimensiuni)
 Rezistenta dintiilor corelata cu lungimea si numarul radacinilor
 Integritatea dentinara/pulpara
VALOAREA EXTRINSECA:
- Raportul dintre coroana clinica si radacina
- Gradul de mobilitatea patologica a dintiilor
- Poziita dintiilor
- Starea parodontiului de invelis
AFECTIUNI CORONARE SI TRATAMENTUL PROTETIC
CARIA DENTARA
Este un proces patologic cronic distructiv al structulilor dure dentare.
Apare si evolueaza prin demineralizare datorata aciditatii produse de
microorganisme patogene.
Tratamentul protetic: incrustatii (inlay), coroane de invelis, coroana

de substitutie
TRAUMATISME DENTARE
Sunt afecituni cu lipsa de substanta de natura traumatica, aparute
brusc.
Tratamentul protetic: fatetare, coroane fizionomice, coroane mixte,

coroana de substitutie
ABRAZIA DENTARA
Este o uzura, o pierdere lenta si progresiva de substanta dura dentara
datorita unor cauze mecanice cu formare de detina de iritatie.
Tratamentul protetic: dificil si laborios, remodelare gingivo-osoasa,
coroana de invelis
EROZIUNI DENTARE
Sunt uzuri dentare, pierderi superficiale de testuturi dentare, de
natura chimica.
Tratament curativ: incrustatii, fatete, coroane
DISTORFII (ANOMALII) DENTARE

Sunt afectiuni dentare reprezentate prin modificari de numar, volum,
forma, structura, culoare etc. produse de cazue distrofiane endogene
sau exogene.
Tratamentul: incrustatii, fatete, coroane
NOTIUNI GENERALE DESPRE TRATAMENTUL
PROTETIC AL AFECTIUNILOR CORONARE.
PROTEZELE FIXA UNIDENTARE. PRINCIPII DE
BAZA IN PREPARAREA DINTIILOR PENTRU
APLICAREA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE
PLANUL DE TRATAMENT
PLANUL DE TRATAMNET – ALGORITM

 Tratamentul afecitunilor generale
 Tratamentul stomatologic
PLANUL DE TRATAMENT – OBIECTIVE

 Indepartarea factorilor etiologici
 Indepartarea/corectarea efectelor factorilor etiologici
 Refacerea morfologiei arcadelor dentare
ETAPELE UNUI TRATAMENT COMPLEX

 Pregatirea psihologica, autoigienizare, constientizarea auspra
afectiunilor
 Igienizare profesionala si instructaj
 Tratament odontal, parodontal, endodontic, orotdontic,
chirurgical
 Echilibrare ocluzala
 Reevaluare
 Tratament protetic fix/mobil
TRATAMENTUL PROTETIC
TRATAMENTUL PREPROTETIC - NESPECIFIC

 Igienizarea
 Extractia dintiilor
 Tratamente odontalE
 Rezectii apicale, chirurgie parodontala
TRATAMENTUL PROPROTETIC – SPECIFIC

 Protezarea provizorie
 Gingivectomii
 Ginigvo-osteoplastii
 Depulpari
 Implanturi
TRATAMENTUL PROTETIC P-ZIS

 Exereza tesuturilor afectate
 Pregatirea tesuturiloe dentare ramase
 Refacerea integriteatii morfo-functionale ale dintelui prin
proteza fixa unidentara
PROTEZELE FIXE UNIDENTARE

Sunt piese artificiale mici care refac morfologia unui singur dinte si
care se agrega prin cimentare la coroana sau radacina dintiilor.
INDICATII
 Pentru restaurarea sau imbunatatirea formet, functionalitatii si
esteticii unei dinte
 Pentru reducerea riscului de fracturare al dintiilor restaurati
 Pentru modificarea formei, culorii, dimensiunii si orientarii
dintiilor
CLASIFICARE
Dupa material, asepct, procedeul de realizarea, modul de agregare,
modul de fixare etc.
DUPA INTINDEREA LEIZUNILOR RESTAURATE:

e) PFU Extracoronare: agregate in exteriorul suprafeteleor
dentare, PFU de acoperire/de invelis/coroane dentare
f) PFU intracoronare: agregate in interiorul coroanelor,
incrustatii/inlay
g) PFU intraradiculare (coroane de substitutie): agregate la nivelul
radacinilor dintilor stalpi, inlocuisc in totalitate coroana dentara
absenta
h) PFU hibride: intracoronare cu extensie extracoronare,
extracoronare cu agregare intracoronara, extracoronare cu
agregare intraradiculara, intracoronare cu agregare
intraradiculare
Modalitatie de tratament ale afectiunilor coronare sunt:

- Reconstituirea morfologiei si functiilor coronaie prin obturatii
sau inlay-uri
- Acoperirea prin coroane de invelis fizionomice, metalice sau
mixte
- substituirea
PFU EXTRACORONARE
Cuprind:
 coroane totale (complete): coroane total metalice, coroane
mixta, ocoroane total fizionomice
 coroane ecuatoriale
 coroane partiale ¾ metalice – dinti frontali
 coroane partiale (Onlay) metalice – dintii laterali maxilari
 coroane partiale (onlay) 7/8 metalice – dintii lateralie maxilari
 coroane partiale (onlay) metalice – dintii lateralie mandibulari
 PFU colate: metalice, fara structura metalica
 Fatete
 PFU agregate implantar
PFU INTRACORONARE
Cuprind:
 Inlay-uri metalice sau metalo-ceramice
 Inlay-uri ceramice sau din rasini compozite
PFU INTRACORONARE CU EXTENSIE EXTRACORONARA

Sunt inlay-uri MOD cu extesia preparatiei la nivelul intregii suprafete
ocluzale a dintilor stalpi. Sunt numite si inlay-onlayuri,
Variante de preparatie: inlay-onlay-uri metalice sau metalo-ceramice
(Dintii laterali), inlay-onlay-uri fara structura metalica din ceramica
sau rasini compozite (dintii laterali)
PFU EXTRACORONARE CU AGREGARE INTRACORONARA

Reprezinta variante constructive la care se inglobeaza in preparatie
diverse tipuri de elemente intracoronare pentru a creste retentia
(puturi parapulpare, santuri axiale, trepte paracingulare, pinteni,
casete, cepuri etc). si sunt reprezentate de: stifturile puturilor
parapulpare – pinlay/pinledge, santurile suplimentare axiale sau
incizale si treptele paracingulare, pintenii si casetele ocluzale,
casetele laterale si cepurile ocluzale.
PFU EXTRACORONARE CU AGREGARE INTRARADICULARA
Reprezinta variante constructive la care se inglobeaza pivoturi
radiculare pentru a creste retentia, reprezentate de: coroane totale
(metalice, mixte) cu pivot radicular folosite ca elemente de agregare,
coroane partiale (metalice) cu pivot radicular pe dintii frontali
PFU INTRACORONARE CU AGREGARE INTRARADICULARA

Sunt restaurari (reconstructii) ale unor bonturi dentare coronare
(preparatii) peste care se insera coroane totale de acoperire. Pivotul
radicular are rolul de a asigura agregarea partii coronare a acestor
restaurari.
PRINCIPIUL ERGONOMIC
Are ca scop o eficienta maxima cu effort minim pentru medic si
In pregatire dintiillor – ergonomic – prin slefuirea rationala a dintiilor.
PRINCIPII:
- iluminare corecta
- Asepsie, antisepsie
- Anestezie fara durere
- Racire continua cu jet de apa sau amestec (spray) apa-aer
- Utilizarea instrumente adecvate
- Instrumente abrazive sa fie de buna calitate
- Alegerea vitezei de actionare
- Granulatie pietrei utilizate in slefuire
- Forma frezei sa se alege in functie de scop
- Directa de rotatie
PRINCIPIUL PROFILACTIC – bioprofilactic
Include: protectia pacientului, menajarea tesuturilor dentare
(protectia tisulara), protectia pulpei, protectia parodontiului marignal
si protectia dintiilor antagonisti si a partilor moi
Profilaxia imeditata consta in protejare pacientului si a

componentelor aparatului dento-maxilar in timpul actului medical si
tardiva care consta in prevenirea complicatiilor dupa fixare
protezelor dentare.
MENAJAREA TESUTURILOR DENTARE (PROTECTIA TISULARA)

Presupune o anumita preparare a dintelui respectiv prin exereza
tesutuilor afectat si a unor zone de substanta dentara sanatoasa.
Se refera la slefuirea reductionala strict necesara pentru a asigura
obiectivele:
Scopul exerezei tesutuilor dure:
- Asigurarea posbilitati de insertie a lucrarii
- Asigarea integrarii PFU in conturuilor normale a dintelui
- Prevenirea riscului de fractutare prin protectia cuspizilor si a
marginilor incizale
- Prevenirea descimentarii PFU prin retenti sau retenii
suplimentare (puturi, santuri)
PROTECTIA PULPEI DENTARE

Factori care pot agresa pulpa: mecanici, termici, chimici, bacterieni
Se recomanda pastrarea unui strat de dentina minim 2 mm grosime.
Neprotejata dupa slefuire, dentina se infecteaza.
Prevenirea afectarii pulpei:

- Masurile de prevenire: slefuire cu racire continua, slefuire cu
miscari lente si usoare, slefuire intermitetna, slefuire fara
presiune si folosirea instrumentelor active neuzate
- Protecia bonturilor dentare
PROTECTIA PARODONTIULUI MARGINAL
Se incepe cu alegerea plasarii la nivelul limitei cervicale a preparatiei.
Plasarea supraginigvala, juxtagingivala sau subgingivala a limitei
cervical a preparatiei va tine cont de varsta pacientului, starea de
sanatate si necesitati fizinomice.
Daca se alege limite subgingivale esentiala este pastrarea intacta a
spatiului biologic reprezentat de zona de inserte a tesuturilor
gingivale la suprafata radiculara. Pe langa respectarea spatiului
biologic este indicat ca limita protetica sa urmeze forma festonata a
crestei gingivale marginale. Se efectueaza si dilatarea santului
gingivo-dentar. Dupa dilatare se face o slefuire adecvata (0,35 – 0,50
mm) urmata de o amprenta si o PFU corect adaptata. Marginile PFU
trebuie sa fie cat mai netede.
PROTECTIA DINTIILOR ADIACENTI, ANTAGONISIT SI A PARTILOR

MOI
In timpul slefuirii exista risculr de lezare unor formatiuni din
urmatoarele motive:
- Neatentia medicului
- Instrumente neadecvate
- Miscari ale pacientului
Consecintele sunt reprezentate de : plagi, hemoragii, fracutri, risc de
carii etc.
PREVENIRE: instruirea pacientului sa nu face msicari bruste,

deschidere gurii, sprijinirea mainii medicului, protejarea zonei de
lucru, aplicare unor matrice interdentare etc.
PRINCIPIUL BIOFUNCTIONAL
Se refera la asigurarea functiile ADM (masticatie, fonatie, etc )
Pentru asigurarea masticatiei se prepara dintele la nivelul punctelor
de contact astfel incat sa restaureze stopurile ocluzale in
intercuspidare maxima si deglutitie. Eficienta masticatorie este
asigurata de relieful ocluzal si puncte de contact proximale. Este
important integrarea ocluzala a PFU.
In masticatie este important aspectul cromatic, dimensiunea dintiilor
si forma si poziita dintiilor.
Adaptare ocluzala incorecta

- Relief ocluzal plan
- Contact prematur in relatia centrica si intercuspidare maxima
Neintegrarea ocluzala are consecintele:

- Afectarea parodontiului profund
- Induce bruxsm
- Imbolnavirii ale musculaturii mastiactorii si ATM
In fonatie sunt importante forma si dimensiunea fetelor orale la dintii

frontali si inaltimea la dintii laterali.
PRINCIPIUL BIOMECANIC
Este important retentia, stabilitatea si rezistenta preparatiei, cu un
sacrificiu minim de substanta dentara.
RETENTIA
Este un fenomen fizic care consta in frictiunea dintre supraftele
preparatiei si cele ale PFU. Se opune dislocarii ginigivo-ocluzale a
PFU.
Retentia primara perfecteaza prin cimentare PFU care confera
retentia secundara realizand impreuna fixarea.
Retentia este direct proportionala cu marimea peretilor axiali al
bontului.
Elementul esential al realizarii retentiei este existenta a 2 paralele

opozante la aceiasi preparatie.
Modalitati de realizare:
 Extracoronara tip manson: 2 suprafete opozante externa,
pentru coroana de invelis
 Intracoronara tip incastrare: 2 suprafete opozante interne,
pentru inlay-uri
 Intraradiculara
 Combinata
Axa de insertie: este linia imaginara de-a lungul careia se aplica sua
se scoate proteza de pe bont. Axa a PFU trebuie sa coincida cu axul
lung al dintelui. Axa este unica, asigura o retentia maxima. Se obtina
prin prepararea unor pereti axiali lungi si prin conformarea unor
santuri si casete aditionate. In plan mezio-distal axul va fi paralel cu
zonele de contact proximale. In plan vestibulo-oral axul va fir paralele
cu axul dintelui la molari si premolari. In planul vertical/sagital va fi
usor inclindat spre vestibular la maxilar si spre lingual la mandibula.
La dintii frontali axul va fi paralel cu jumatatea sau treimea incizala a
fetei vestibulare.
Converegenta ocluzala: se realizaeaza inclinand usor fata de axa de

insertie un unghi 5,5 grade, inclinand fraza la ora 12.01. pentru
coroanele de invelis gradul ideal de convergenta este de 6 grade.
Obtinerea se face cu fraza diamantata cilindro-conica.
Factori pozitivi pentru stabilizarea PFU:

- Inaltmimea dintilor
- Paralelismul peretilor
- Retentiile suplimentare
Factori negativi pentru stabilizarea PFU:

- bonturi scurte
- Bonturi prea conice
- Deformarea PFU
REZISTENTA
coronare prin PFU.
Ea se asigura prin:

RECONSTITUIREA COROANARA PRIN
INCRUSTATII (INLAY)
Sunt PFU cimentate ulterior in cavitati special preparate si
reconstituiesc morfologia afectate de unele leziuni ale coroanelor
mai ales carii.
INDICATII
 Reconstituirea morfo-functionala a dintiilor afectati de carii cu
pierderi medii/extinse de substanta dura
 Elemente de agregare pentru punti
 Imobilizarea dintiilor parodontici
 Sprijin pentru proteze scheletate
 Refacerea ocluziei functionale sau prevenirea dinsfunctiilor
ocluzale
CONTRAINDICATII
 Carii prea extinse
 Predispozitia la carii
 Dintii cu coroana clinica scurta
 Igiena bucala redusa
 Ocluzii nefavorabile
AVANTAJE
 Refac corect morfologia ocluzala
 Refac corect proximal
 Protejeaza smaltul
 Sunt rezistent
 Longevitate mai mare
DEZAVANTAJE
 Sunt exigente
 Cost ridicat
 Timp de lucru lung
TIPURI DE INCRUSTATII
a) Dupa materialul din care se confectioneaza: Metalice, ceramice,
composite, polisticle, combinate
b) Dupa aspect: fizionomice, nefizionomice
c) Dupa complexitate: simple, compuse, cu pivot radicular, cu
glisiera, cu claveta, cu surub, intricate
d) Dupa access: simplu, dificil
e) Clasificare cavitatilor Black
I: santuri si fosete, ocluzal la molari si premolari, fetele orale ale
molarilor si incisivilor
II: proximale ale M+PM
III: proximal ale I+C fara afectarea ungihului incizal
IV: proximla al I+C cu afectarea unghiului incizal
V: in 1/3 gingivala – carii de colat
f) Clasificare lui Hess a cariilor
A: carie pe o fata B: carie pe 2 fete….clasa e carie pe cincie fete,
clasa f: lipsa coroanei
ABC se trateaza prin inlay. D, E se pot trata prin coroana de
invelis. Clasa F necesita tratament prin coroana de substitutie.
g) Topografic: OMDLV
PREPARAREA DINTIILOR PENTUR INCRUSTATII
Se incepe cu stabiliarea diagnosticul si a indicatiei de tratament.
Examenul clinic: leziunea, localizare/intinderea/profunzimea,

rezistenat peretilor cavitatii, starea pulpei, rapoartele interdentare
Obiectivele preparatiei: oprierea evolutiei afecitiunii, lucrarea sa fie

stabila si rezistenta
PRINCIPII PREPARAREA DINTIILOR PENTUR INCRUSTATII

 rea cavitatii
 Exereaza dentinei afectate
 Extensia preventiva
 Asigurarea rezistentei peretilor
 Asigurarea retentiei
 Bizotarea marginilor
 Verificarea cavitatii, retusarea
PREPARAREA INCRUSTATIILOR OCLUZALE - SHILLINGBURG
Este usor de abordat si de preparat. Trebuie realizat in asa fel sa nu
se deschida camera pulpara.
Deschiderea cavitatii: consta in largirea orificiul de deschidere din
smalt cu o freza globulara diamantata sau cu o freza cilindrica
diamantata.
Exereza dentinei: se face cu freza flobulara mari mari. Controlul se
face prin inspectie, palpare sau cu substante cario-test
Extensia preventiva: consta in definitivarea conturul cavitati, se
refera la inglobarea in preparatia a unor fisuri si fosete
intercuspidiene, insepctie si palpare cu sonda
Rezistenta peretiilor cavitatii: se face prin pastrarea unor pereti cat
mai grosi cu indepartarea prismelor de smalt subminate de procesul
carios. Preparea unor unghiuri usor rotunjite.
Retentia: se face prin preparare cu freza cilindrica a peretiilor verticali
aproape paraleli, doar cu 2-4 grade divergenta spre ocluzal. Conturul
oczlual se face asimetric.
Bizotarea marginilor: se face obligatoriu la inlay-ul metalic cu
inclinatia 45 grade cu freza cilindrica diamantata cu granulatie mica.
La inlay-uri fizionomica nu este obligatorie dar se recomanda o
biztoare concava a smaltului.
In final cavitatea se va numa o caseta simpla cu forma de paralipiped

cu 5 pereti.
Se controleaza prin insepctie directa si indirecta si pe o amprenta.
Finisarea se face cu freza de otel sau freze diamantate de granulatie

mica.
PREPARAREA INCRUSTATIILOR CERAMICA PENTRU CAVITATILE
OCLUZALE
Toate muchiile si unghiurile sunt rotunjite. Bizoul ocluzal este
contraindicat.
Principiul fundamental ale prepararilor este conservator: pastrarea
structurilor restante, restaurarea formei, functiei si a rezistentei
dintelui si mentinera in timp a acestor caracteristici.
Izolarea dintiilor preparati este obligatoriu cu o diga. Trebuie
eliminata dentina infectata. Dentina afectata colorata trebuie
indepartata in totalitate.
Forma cavitatii trebuie sa fie cat mai conservator. Trebuie
indepartate doar structurile dentare compromise.
Peretele pulpar trebuie sa asigure stabilitatea restaurarii, acesta
obtinut prin combinarea unei reducei a structurii dentare cu aplicarea
unie obturatii de baza din ciment ionomer de sticla pentru a obtine
dorma de rezistenta definitiva.
Peretii axiali trebuie sa fie usor divergenti dinspre peretele pulpar
inspre suprafata ocluzala.
PREPARAREA INCRUSTATIILOR PROXIMALE

Situatii posibile: leizunea pe fata meziala langa un spatiu edentat,
leziunea este proximala si atunci se prepara o caseta simpla
proximala deschisa ocluza, leziunea este proximala si se prepara o
caseta dubla realizand 2 casete unite.
Se recomanda o adancima de 2 mm (metalice) si 1,5 mm (ceramice).
Foram retentiei ocluzale se face in coada de radunica, trapez cu baza
mica, YTF, carlig etc.
Bizotarea peretului gingival se faca 0,5 mm si marginile cavitatii
verticale se bizoteaza mai putin. Se rotunjescte si treapta centrala.
Pentru a marii stabilitatea cavitatii ocluzo-proximale pentru inaly se
pot realiza: inclinarea peretiilor pulpari si gingival, sant de blocaj,
nervura de blocaj, treapta negativa sau puturi ocluzale (tuneluri).
PREPARAREA INCRUSTATIILOR MOD
Se realizeaza o incrustatie care protejeaza structura dentarea
restanta prin realizarea protectiei cuspale (onlay).
PFU astfel realizate are caracstere si de inlay si de onlay, si se mai
numeste inlay-onlay sau overlay.
Un inlay are tendinta de a actiona ca un ic.
Se face: bizotarea gingivala, retentia peretilor proximali drepti,
bizotarea marginiiilor ocluzale, realizarea pragului ocluzal si
reducerea cuspidului functional.
PREPARAREA INCRUSTATIILOR CERAMICA PENTRU CAVITATIILE

PROXIMALE
Se realizeaza o cavitate compusa din doua sau trei cavitati.
Se indeparteaza restaurarile preexistene. Conturul prepararii include
santurile, fosele si fosetele atinse de procesul carios, si prepararea se
va extinde pana la atingerea crestei marginale.
Se continua prepararea cavitaii proximale spre zona cervicala in
regiunea in care se extinde caria si spre zonele vestibulare si orale.
Se examineaza structurile dure restante.
Peretii axiali trebuie sa fie usor divergenti. Curbura peretiilor
vestibulari si orali este aplatizata.
Peretele pulpar sa fie in forma de V. profunzimea cavitatii trebuie sa
fie intre 1,5 – 2,5 mm.
RECONSTITUIREA CORONARA PRIN COROANE DE
INVELIS. COROANA DE INVELIS METALICA
Sunt PFU care se agrega extracoronar prin cimentare la suprafetele
slefuite ale coroanei. Sunt folosite si ca elemente unitare pentru
trataerea afectiunilor coronare si ca elemente de agregare sau pentru
ancorarea unor proteze partiala mobilizabile.
Se indica in zona molara si sunt confectionate din aliaje nobile sau
nenobile.
CLASIFICAREA COROANA DE INVELIS METALICA

a) Dupa intindera fetelor acoperite: totale, partiale
b) Dupa aspect: nefizionomice, fizinomice, semifizinomice
c) Dupa materialul din care sunt confectionate: metalice,
nemetalice, mixte
d) Dupa tehnologiile de realizare: turnare, polimerizare,
sinterizare, frezare, coacere
Obiective pe care trebuie implinite:

- Sa consolideze coroana
- Sa reproduca morologia si functiile dintelui
- Sa respecte ocluzia functionala
- Sa nu lezeze parodontiul marginal
- Sa aiba o buna retentei si stabiliatate
INDICATII COROANA DE INVELIS METALICA
Pentru dintii cu afeciuni coronare:
 Carii extinse
 Obturatii mari/multiple
 Fracturi dentare
 Abrazii patologice
 Anomalii de forma, volum, pozitie, culoare
Pentru dintii fara afectiuni coronare:
 Agregarea PFP
 Ancorarea si sprijinul PPM
 Imobilizarea dintiilor
CONTRAINDICATII COROANA DE INVELIS METALICA

 Leziunie odontale reduse
 Leizunie odontale prea extinse
 Procese patologice apicale
 Parodontite marginale netratate
 Implanate deficitara
 Dintii cu mobilitate avansata
 Dintii cu inclinare mare
 Igiena orala redusa
AVANTAJE COROANA DE INVELIS METALICA

 Consolideaza coroana
 Buna retentie
 Pastreaza vitalitatea dintelui
 Cariorprofilactic
DEZAVANTAJE COROANA DE INVELIS METALICA
 Necesita exereza
 Dificil de indepartat
 Nefizionomic
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA DE INVELIS

METALICA
Consta in transformarea lui in bont coronar. Se folosesc doar

instrumente abrazive ultrarapide (turbina).
SLEFUIREA
Slefuirea se face dupa principiilor generale profilactice,
biofunctionale si biomecanice.
Obiectivele slefuiri:
- Deretentivizare coroanei, obtinerea unei bont dentar prin
eliminarea convexitatilor axiale
- Sa prezinta un volum final integrat
- Realizarea spatiului ocluzal necesar
Fazele de slefuire se incepe fie cu fata ocluzala sau proximala. Se

obtina in final un bont corect slefuit ca volum si forma.
Slefuirea se bazeaza pe realizarea unor santuri de ghidare a
profunzimii slefuirii pe fetele ocluzala, vestibulara si orala si apoi pe
eliminarea puntilor de smalt dintre ele. Se face cu freze diamantate
cilinidrice.
Succesiunea fazelor de slefuire pentru coroana de invelis poate fi:

ocluzal-vestibular-oral si proximal, ocluzal-proximal-vestibular-oral
sau proximal-ocluzal-vestibular-oral
ETEPELE DE PREPARARE ALE UNUI DINTRE PENTUR O COROANA
TURNATA METALICA
1. Prepararea reductionala a suprafetei ocluzale
2. Prepararea fetelor vestibulara si orala
3. ¨prepararea reductionala a fetelor proximale
4. Rotunjirea muchiilor
5. Slefuire la nivelul zoneo coletale
6. Finisarea
PREPARAREA REDUCTIONALA A SUPRAFTEIE OCLUZALE

Obiectivul slefuirii ocluzale este realizarea unui spatiu de 1-2 mm prin
slefuirea unui strat egal. Marimea spaitului interocluzal trebuie sa fie
mai mare in dreptul cuspizilor de sprijin (1,5 – 2 mm) decai la nivelul
cuspizilor de ghidah (1 -1,5 mm).
PARTICULARITATI:
- La PM + M se utilizeaza ca repere intaltime dintilor vecini
- Cand dintii antagonisti sunt migrati vertical se face un sacrifiu
mai mare dentinar
- De uneori de impune o ginigivo-alveolo-plastie modelanta
Se incepe cu trasarea santurilor de ghidare adancind fosetele si

fisurile, apoi se slefuiesc varfurile si verstantele curspidiene. Se
traseaza santuri de orientare care marcheaza profunzimea prepararii
cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varful rotunjit.
Se fac orificii cu adancime ca 1 mm in fosetele centrale, meziale si
distale. Santurile de orientare sunt apoi plasate in santurile
intercuspidiene vestibulare si orale. Se recomanda ca reducerea
ocluzala sa fie realizata in 2 etape. Vestibulara si oral.
Controlul se face prin inspectie, cu hartie calibrata de ocluzie sau cu
folie de ceara incalzita.
PREPARAREA FETELOR VESTIBULARE SI ORALA
Se realizeaza santuri de orientare pentru reducerea axiala. Se
plaseaza trei santuri de orientare cu instrument diamantat cilindro-
conic cu varf rotunjit. Se unesc fundurile de sant prin slefuirea
peretilor despartitori. Peretii vestibulari si orali trebuie sa asigure o
convergenta ocluzala. Odata cu slefuirea lor se extinde si pe
suprafetele proximale. In final, fetele sunt: in plan fronta rectilinii, in
sens mezio-distal usor convexe si usor convergente intre ele spre
ocluzal.
PREPARAREA REDUCTIONALA A FETELOR PROXIMALE

Urmareste desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini si crearea
conditiilor pentur retentir si stabiliatatea coroanei prin realizarea
unei convergente de 2-5 grade inspre ocluzal.
Se folosesc instrumente diamantate in forma de flacara montat la
turbina, si se face prin miscari ocluzo-gingivale si in plan orizontal.
Controlul se face vizual si prin palpare cu sonda.
ROTUNJIREA MUCHIILOR
Cele 4 muchii se rotunjesc cu freze de finisat din carbura de
tungesten in chanfrein sau fara prag.
SLEFUIREA LA NIVELUL ZONEI COLETALE (TERMINALE)

Chanfrein: nu se face
La bonturi preparate fara prag: se definitiveaza zona terminala prin
slefuirea crestelor de smalt pentru o adaptare subgingivala. Se face
cu instrument diamantat in forma de flacara la turbina, cu miscari
uniforme, circulare.
FINISAREA
Se rotunjesc muchiile. Finisarea finala se face cu instrument abraziv
cu granulatie foarte fina si cu discuri de hartie, sub jet de
apa.Examinarea finala se face prin inspectie directa si indirecta,
palpare cu sonda si prin aprecierea amprentei.
INVELIS. COROANA DE INVELIS FIZINOMICA
Sunt PFU care refac morfologia, estetica dintelui. Sunt nematalice;
ceramica, polimeri, rasini compozite).
Se urmareste (conditii): reabilitarea fizionomiei, asigurarea

rezistentei bontului, adaptarea perfecta pe dinte si rapoate
interdentare corecte.
INDICATII
 Discromii, distrofii, displazii
 Nanism dentar
 Obturatii inestetice
 Malpozitii
 Fractur in 1/3 incizala
 Carii clasa IV black
 Element de agregare (doar acrilat)
CONTRAINDICATII
 M, pm, c (Nu ceramica)
 Dinti scruti
 Ocluzii adanci
 Ocluzii cap la cap
 Abrazii avansate
 Carii profunde si extinse
COROANE DE INVELIS CERAMICE
CARACTERISTICI
 Calitate de a conferi coroanelor aspectul natural prin variatii de
culori si nuante
 Isi pastreaza culoarea in timp
 Rezistenta la actiunea chimica
 Bun izolator termic
 Protejeaza pulpa
 Este casant
AVANTAJE
 Nuante si culori diferite
 Bine tolerat de parodontiul marginal
 Protejeaza pulpa fata de agenti termici
 Rezistent la presiune
DEZAVANTAJE
 NU rezista la tractiune
 Dificil In adaptarea ocluzala
 Realizare este complicata
 Necesita sacrificii mari de amelo-dentina
PREPARAREA BONTULUI
Obiectiv final este obtinerea unei bont de 2/3 din lungimea coroanei
dentare naturale, neretentiv, cu reducerea uniforma (1 mm) din
toate fetele, cu muchii rotunjite si cu prag ocluzal usor rotunjit.
Preparare bontului incepe cu santuri de ghidare trasate pe marginea
incizala a fata vestibulara si orala.
ETAPELE:
1. Reazliarea santurilor de ghidaj
2. Reducerea marginii incizale
3. Slefuirea suprafetei vestibulare
4. Slefuirea suprafetei palatinale
5. Slefuirea fetelor proximale
6. Finisare suprafetelor
7. Definitivare (finisarea) pragului
REALIZAREA SANTURILOR DE GHIDAJ

Se realizeaza 1-3 santuri de ghidare cu un instrument diamantat
cilindro-conic cu varf drept.
Din marginea incizala se prepara 2-3 mm. Marinea incizala se prepara
oblic 45 grade spre oral sau vestibular.
Santurile de ghidaj de la nivel incizal se prelungesc pe fata
vestibulara. Sanutrile de la nivel incizal se prelungesc pe fata
vestibulara.
REDUCEREA MARGINII INCIZALE

Se face fu instrument diamantat cilincro-conic cu varf drept. Se
incepe reducerea de la nivelul sanutirloe de ghidaj si se reduce
margine inciziala cu 2 mm .
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE
de 1 mm.
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE

Se prepara dupa morfologia sa si va avea in final 2 zone. O zona
concav cingulo-incizala si o zona plana cingulo-gingivala.
Se incepe cu reducerea celor 2/3, se reduce 1 mm si va deveni o
suprafata concava. Se continua su reducerea 1/3 cingulo-gingivale cu
o freza cilindro-conica diamantata cu varf plat.
Odata cu preparea suprefetei palatinale se extinde preparatia si
proximal.
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE

Se face cu o freza cilindriza diamantata cu varf plat.
Cantitatea (grosimea) de substanta dentara preparata din fetele
proximale depinde de indicele mezio-distale.
FINISAREA SUPRAFETELOR
Se face cu freze de carbura de tungsten. Se finizeaza toate suprafetel,
si se indeparteaza muchiile si unghiurile ascutite, se evite pragul
gingival. Muchiile se rotunjesc.
DEFINITIVAREA (FINISAREA) PRAGULUI
Este preferat un prag de 1 mm largime. Pragul este prelucrat cu un
instrument diamantat activ doar pe varf. Marginile pragului trebuie
bizotate foarte fin cu freze diamantate cu granulatie mica sau sonice.
Pragul trebuie infundat subgingival in zona vestibulara.
Verificare pragului se face prin inspectia si palpare.
Bontul finit trebuie sa aiba asepct in miniatura cu forma dintelui
dinaintea slefuirii.
Caracteristica prepararii este pragul plan circular slefuit la colet in
unghi de 90 grade si infundat pana la nivelul insertiei epiteliale.
Lungime bontului trebuie sa aiba 2/3 din lungimea incisivo-cervicala a
coroanei fizionmice.
COROANE DE INVELIS FIZIONOMICE INTEGRAL POLIMERICE

– ‘’jacket’’ - ACRILICA
Este o coroana de acoperire totala cu rol fizinomic, reazliata prin

polimerizarea metil-metacrilatul.
INDICATII
 Tineri
 Coroane provizorii
 Conditii tehno-materlaie modeste
AVANTAJE
 Ieftine
 Simplu de realizat
 Se pot face si subtiri
 Se pot aplica si pe preparari fara prag
DEZAVANTAJE
 Contractia acrolatului in polimerizare este uniforma
 Porozitate
 Placofil
 Pot irita parodontiul marginal
 Se dilata termic
 Modificar volumetrice
 Modificar cromatice in timp
 Rezistenta redusa
 Elasticitate mare
COROANA INTEGRAL POLIMERICE

Se realizeaza din raspini compozite, polisticle si ceromeri.
Avantaje: timp de lucru mic, evitare unor erori, adaptarea marginala,
conturarea corecta.
Bontul va asigura un spatiu de 1,5 – 2 mm la nivelul marginii incizale
si a fetelor ocluzale si 1 -2 mm la nivelu fetelor vesitublare si orale. In
zona cervicala se va sflefui ca 0,8 mm.
Avantaje coroanelor din rasini compozit: estetic, nuanta culori, mai

ieftine, adaptare marginala buna, nu produs uzura
Materiale pentru lucrari integral polimerice: rasini acrilice, rasini

diacrilice composite, rasini polycarbonate, polisticle si rasini armate
cu fibre
INVELIS. COROANA DE INVELIS MIXTA
Sunt PFU de acoperire totala, formate dintr-o componenta metalica
si una fiizonomica.
INDICATII
 Dintii cu afectiuni coronare: carii, fracutir, discromii etc.
 Elemente de agregare pentru punti
 Ocluzie adanca
 Dintii in oro-pozitii
 Ancorarea protezelor mobilizabile
 Dintii cu dimensiune mezio-distala redusa
CONTRAINDICATII
 Dintii scurti
 Dintii cu distructii mari
 Sub 20 ani
AVANTAJE: Imbima rezistenta scheletului metalic cu estetica

componentei fizinomice
DEZAVANTAJE
 Supraconturare
 Pot afecta parodontiul marginal
 Scumpte
 Pot suferi deteriorari
TIPURI DE COROANE MIXTE
a) Dupa materialul din care se realizaeaza componenta estetica:
metalo-cermica, metalo-polimerice, metalo-acrilice, metalo-
diacrilice
b) Dupa procedeul de rrealizare a componentei metalice: turnare,
ambutisare, sinterizare, galvanizare, frezare computerizata
c) Dupa procedeul de realizare a componentei fizionomice:
sinterizare, polimerizare
PREPARATIA
Toate se fac cu freze diamantate.
ETAPELE PREPARATIEI – shillingburg (incisiv central superior)

8. Realizarea santurilor de orientare pe fata vestibulara, marginea
incizala si fata orala
10. Slefuirea jumatatii incizale a fetei vestibulare
11. Slefuirea jumatatii gingivale a fetei vestibulare si realizarea
pragului coletul vestibular
12. Slefuirea zonelor vestibulare a fetelor proximale pana la 1
mm orla fata de punctele de contact
13. Slefuirea fetei orale + pragul oral + jumatatea orala a
fetelor proximale
14. Verificare, finisare, bizotarea pragului
REALIZAREA SANTURILOR DE ORIENTARE
Marinea incizala se reduce 2-3 mm si se realizeaza 1-3 santuri de
ghidare. Fata ocluzala se va slefui 2- 2,5 mm.
Se incepe cu realizarea santurilor de ghidaj pe fata vestibulara cu o
freza diamantata cilindrica sau cilindro-conica cu varf plat. Se
realizeaza 2 santuri in jumatatea incizala 1,5 mm si 3 santuri in
jumatatea gingivala 1,2 mm. Apoii se face prelungirea santurilor de
pe jumatatea incizala a fetei vestibulare pe marginea incizala.
REDUCEREA INCIZALA
Se face cu frez diamantata cilindro-conica cu varf plat. Reducerea
este de 2-3mm la nivelul santurilor de ghidaj.
SLEFUIREA JUMATATII INCIZALE A FETEI VESTIBULARE

Se incepe cu reducerea cu freza diamantata cilindro-conica cu varf
plat. Se indeparteaza structura dentara dintre santurile de orientare.
SLEFUIREA JUMATATII GINGIVALE A FETEI VESTIBULARE +

REALIZAREA PRAGULUI COLETAL VESTIBULAR
Se face cu freza diamantata cilindro-conica cu varf plat. Este necesar
reducerea 1,2 -1,5 mm.
Dupa slefuire fata vestibulara va avea o mica convexitate gingivo-
incizala si o convexitate mezio-distala.
SLEFUIREA ZONELOR VESTIBULARE A FETELOR PROXIMALE, PANA

LA 1 MM ORLA FATA DE PUNCTELE DE CONTACT
Slefuire se extinde si spre suprafetele proximale. SHIILINBURG
recomanda pastrarea unor aripioare pe fetele proximale pentru
rezistenta.
SLEFUIREA FETEI ORALE + PRAGUL ORAL + JUMATATEA ORALA A
FETELOR PROXIMALE
Se reduce fata orala cu marcarea adancimii de frezaj cu o freza sferica
diamantata cu diametru de 1,4 mm. Suprafata orala se slefuieste in 2
zone supracingulara si infracingulara pentru o rezistenta mai mare.
Se incepe cu reducere cingulumului si a suprafetei orale
supracingular cu o freza diamantata roata.
Fetele proximale se reduc 1 mm spre colet. Fete proximale slefuite sa
fie convergente 2-6 grade spre ocluzal (incizal)
VERIFICARE, FINISARE, BIZOTAREA PRAGULUI

Se face cu freze de finisat.
Se face rotunjirea muchiilor. Pragul este plasat subgingival 0,5 mm si
are forma de chamfer. Pragul este format din 2 semicercuri, unul
vestibular si unul oral. Praul se finiseaza cu freze de finisat pragul
gingiva. Scopul este obtinerea unei preparatii netede bine finisate
care sa poata fi usor reprodusa in laborator.
ALGORITM DE SLEFUIRE PENTRU UN PREMOLAR MAXILAR

7. Reducerea suprafetei ocluzale
8. Bizotarea cuspidului functional
9. Reducerea supraftei vestibular si realizarea pragului la colet pe
fata vestibulara
10. Slefuirea suprafetelor proximale
11. Reducerea suprafetei palatinale si realizarea pragului la
colet pe fata palatinala cu extinderea pragului in forma de
chamfer si pe suprafetele proximale
12. Finisarea preparataiei cu scopul de a realiza un bont neted,
fara unghiuri ascutite.
COROANE METALO-ACRILICA
AVANTAJE
 Usor de realizat
 Ieftine
 Cer slefuiri mai putine
DEZAVANTAJE
 Fateta se desprinde si se uzeaza
 Modificare de culoari
 Retentie de placa
 Afectare parodontala
 Retentie mica
 Vizibilitatea retentiilor
Slefuirea se face ca la coroana metalica turnata, cu exceptia fetei

vestibulare unde se va slefui mai multe.
Pragul va fi rotunjit, lat de 1-1,2 mm si bizotat vestibular si in zona
vestibulara a fetei meziala, si in rest va if excavat.
Acrilatul se va aplica doar vestibular si pe jumatatea vestibulara a
fetelor proximale.
COROANE MIXTE METALO-POLIMERICE
AVANTAJE
 Nu necesita aliaje speciale
 Se pot aplica si polimeriza in straturi succesive
 Se leaga chimic de substratul metalic
 Relativ simple de realizat
 Rezistente la abrazie
 Se pot repara usor
Se mai folosesc si rasini diacrilice, rasini policarbonate, polisticle,

ceromerii.
Policarbonat-dimetacrilat adera chimice la orice aliaj fara

macroretenii.
INVELIS PARTIALE
Sunt PFU care agregeaza extrinsec la coroana unui dinte incat fata lui
ramane liber si pe fetele proximale sunt realizate retentii
suplimentare sub forma de santuri.
INDICATII
 Retentor pentru punti
 Element de anocrare pentru proteze scheletate
 Solidarizarea unor dintii mobili
 Restaurarea uno dintii cu leziuni coronare
 Dintii integri, lungi
 Igiena buna
CONTRAINDICATII
 Carii
 Diniti mici, scurti, subtiri, globulosi, triunghiulari
 Dintii cu cingulum foarte aproape de gingie
 Camera pulpara mare
 Igiena redusa
 Distorofii, discromii
 Ocluzii adanci sau inverse
 Edentatii intinse
AVANTAJE
 Fizionomic
 Profilactic
 Adaptarea mai usoara la cimentare
DEZAVANTAJE
 Indicatii limitate
 Destul de dificil de realizat
 Risc de carii marginale
 Riscul de deschiderea camerei pulpare
TIPURI DE COROANE PARTIALE

Clasificare se face dupa numarul de fete ale dintelui, acoperite de
coroane partiala:
- Coroana partiala ¾ (incisivi, canini)
- Coroana partiala 4/5 (premolari, molari)
PREPARAREA 4/5
1. Slefuirea suprafetei ocluzale

2. Slefuirea suprafetei orale
3. Slefuirea fetelor proximale
4. Prepararea santurilor
5. Rotunjirea muchiilor si finisarea preparatiei
SLEFUIREA SUPRAFETEI OCLUZALE

Incepe cu realizarea santurilor de ghidaj pe suprafata ocluzala cu
freza diamantat cilindro-conica cu varf rotunjit cu adancime 1-1,5
mm.
Se continua slefuirea reductionala ocluzala apoi se bizoteaza cuspidul
palatinal.
SLEFUIREA SUPRAFETEI ORALE
Se face cu freza cilindro-conica cu varf rotunjit. Se realizeaza
reducerea axiala a fetei palatinale cu freza tinuta paralele acu axul
lung al dintelui. Se realizeaza preparatia la colet in forma de chanfrein
si se extinde preparatia interproximala.
Preparataia va avea ofrma de chanfrein cu latima 0,5 mm
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE

Se incepe cu desfacere punctelor de contact cu un instrument
diamantat cu varf ascutit.
Suprafetele proximale se derentivizeaza si se slefuiesc devenind
convergente spre oral si ocluzal.
Se continua slefuirea fetelor proxiamale cu freza cilindro-conica cu
carf rotunjit.
Bontul preparat trebuie sa aiba peretele proximale putin convergenti
ocluzal si la colet in forma de chanfrein.
PREPARAREA SANTURILOR
Se marcheaza pozitia santurilor cu freza cilindro-conica cu varf drept.
Santurile de retentie sunt realizate pe suprafata proximale. Sunt
verticale, paralele intre ele si cu axul lung al dintelui, au forma
semicirculara si se opresc deasupra limitei cervicale a preparatiei.
ROTUNJIREA MUCHIILOR SI FINISAREA PREAPARATIEI

Se verifica si se definitiveaza forma santurilor si se netezeaza
mariginile si unghiurile ascutite cu o freza cilindro-conica cu varf
rotunjit din carbua de tungsten.
Se preara limita marginala vestibulara, redusa 0,5 mm.
Se verficia aspectul final al preparatiei.
PREPARAREA COROANA PARTIALA ¾ - CANIN SUPERIOR
Marginea incizala se prepara cu o piatra roata mica sau cilindrica in
unghi de 45 grade cu axul dintelui. Se prepara 1 mm din grosimea
tesutuilor dure si se va obtine o fateta de 3 mm latime.
La canin fateta are 2 zone; mezial si distal. Viitorul sant incizal va vaea
forma de V deschis in doua planuri.
Prepararea suprafetelor proximale se incepe cu o freza flacara pentru
a realiza separarea si se continuea cu o freza torpila. Fetele proximale
vor deveni plane si convergente spre oral si putin convergente spre
incizal.
Apoi se realizeaza santuri verticale paralele intre ele. Apoi se
realizeaza santul orizontal in continuarea lor.
La final se bizoteaza marginea incizala si se finiseaza preparatia.
COROANA PARTIALA CU PIVOTURI DENTINARE (PINLEDGE)

Retentia este sustinuta de pivoturi (crampoane) care se cimenteaza
in puturilor dentinare.
INDICATII
 Retentor in punti frontale reduse
 Dinti ingusti vestibulo-oral
 Dintii micii
 Imobilizarea frontalilor
 Oprirea abraziei frontalilor superior
Retentia coroanei partiale depinde de: numarul pivoturilor, diametul

lor si profunzimea puturilor. Deobicei se folosesc trei pivoturi asezat
in triunghi.
PREPARAREA
Caracteristci:
 marinea incizala si fata orala se slefuiesc ca pentru coroana
partiala ¾
 se prepara apoi treptele (ledge)
 se foreaza puturile
Puturile preparate sunt:

- parlale cu jumatate incizala a fetei vestibulare
- paralele cu axul de insertie al retentor
- parlalee intre ele
PREPARAREA DINTIILOR IN ZONA COLETATA
IMPORTANTA INTEGRITATII MARGINALE
Odata preparata zona cervicala este vulnerabila la acumularea de

placa bacteriana cu risc de carie secundara si dezvoltare de
parodontite marginale. Prepararea corecta a dintelui in zona cervicala
asigura integritatea marginala.
Limitele cervicale ale prepararii trebuie sa fie foarte precise.
Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca

urmatoarele CRITERII:
 usor de preparat
 observata usor in amprenta
 ofera o limita precisa
 sa permita o adaptare marginala precisa
 sa asigure o grosime suficienta materialului din care se
confectioneaza
 sa conserve pe cat posibil structurile dure
 jonctiune gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona
controlabila
In realizaraea limitei cervicale a preparatiilor medicul prin prepararea

dintelui trebuie sa aiba in vedere:
- nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatiei
- configuratia limitei de preparatie
NIVELUL DE PLASAREA LIMITEI CERVICALE A PREPARATIEI
Exista 3 nivele de plasare a limitei cervicale: supragingival,

juxtagingival sau subgingival.
AVANTAJE PREPARAREA COLETALA INTRASULCULARA CAND LIMITA

PREPARATIEI ESTE IN SANTUL GINGIVAL
 carioprofilactic
 retentie si stabilitate
 fizinomic
DEZAVATAJE PLASARII MARGINII SUBGINGIVAL

 traumatizarea parodontiul
 amprentare dificila
 marginile subtiri – se pot deforma
 adaptare imprecisa axiala
 lezare insertiei epiteliale
INDICATII
 obligatorie la coroane turnate fara prag
 obturarii/fracturi subgingivale
 dintii scurti
 fizionomic
AVANTAJE PLASARII MARGINII PREPARATIEI LA NIVEL

SUPRAGINGIVAL
 Profilaxia parodontiul marginal
 Nu necesita dilatarea sulcusului
 Usor de preparat
 Permite amprentarea mai exacta
 Permita verificare adaptarii prin insepctie
 Permite controale perioadice
DEZAVANTAJE PLASARII MARGINII PREPARATIEI LA NIVEL
SUPRAGINGIVAL
 Retentie redusa
 Inestetice in zonele vizibile
INDICATII PLASARII SUPRAGINGIVALE A MARGINII PREPARATIEI

- dintii lungi in zona laterala
- Conditii tehnico-materiale adecvate
- Pacienti hemofilicii, diabetici
CONFIGURATIA LIMITEI DE PREPARATIE
Exista 4 forme de preparare: tangential, chanfrein, cu prag, prag cu

bizou.
PREPARAREA COLETALA FARA PRAG - TANGENTIALA

Deretentivizare simpla, tangentiala. Este plasata 0,5 mm subgingival
si se realizeaza cu freze diamantate efilate cu granulatie mica.
Avantaje: preparare simpla, realizeaza detartraj subgingival, adaptare
buna la colat
Dezavantaje: traumatizare parodontiu, amprentare mai dificila,
marginile subtiri se pot deforma, adaptare imprecisa axiala, pot
ramane zone slefuite etc.
PREPARARE COLETALA CU PRAG
Avantaje: evitarea supraconturarii, adaptare corecta la colet, sprijin
pe prag, rezistenta buna
Caracteristici: plasare subgingival/juxtagingival/supragingival,
dimensiune 0,5 m (coroane metalice) sau 1,5 mm (coroane mixte)
Exista 3 tipuri de prag: simple si duple (bizotate).
Simple: orizontal, in unghi ascutit, in unghi obtuz, rotunjit in sfert de
arc de cerc, excavat
Duble: orizontal bizotat, rotunjit si bizotat
Cele mai folosite sunt chanfrei, pragul orizontal si pragul orizontal
bizotat.
Realizarea pragului incepe odata cu slefuirea suprafetelor laterale.
Pentru pragul oriztonal se aleg freze cilindrca cu varf plat. Pentru
forma de chanfrein se folosesc freze torpila cu varf rotunjit.
PREPARAEA COLETALA IN CHANFREIN

Chenfrein (en conge) este o terminatie gingivala care formeaza un
unghi obtuz rotunjit. Zone terminala apare concava.
Avantaje: limita prepararii definita, spatiu suficient pentru tehnician,
nu necesita sacrificiu mare de testurui dure, preparea simpla,
inchidere marginala buna
Dezavantaje: zona de retentionare a placii bacteriene,
Indicatii: coroane metalice, marginea orala a coroanelor de
substitutie si mixte
PREPARAREA COLETALA CU PRAG ORIZONTAL

Pragul gingival este o suprafata terminala orizontala realizata cu o
freza cilindro-conica cu varf drept. Jonctiunea dintre marginea
restauratrii si prag este de tipul cap la cap.
Avantaje: limita de preparea precisa, spatiu suficient pentru tehnician
Dezavantaje: sacrificiu mare de testuri dure, traumatizant pentru
pulpa,
Indicatii: restaurari care realizeaza inchidera marginala cu ceramica
PREPARAREA COLETALA CU PRAG ORIZONTAL CU BIZOU
Pentru a compensa contractia metalului in turnari. Prezinta si
adaptare in manson la nivelul bizoului.
Bizotarea pragului se face cu freza flacara subtire din carbura de
tungsten/diamantata cu granulate fina.
Avantaje: limita prepararii definita, suficient spatiu pentru tehnician,
Dezavantaje: greu de realizat, pericol mare de lezarea parodontiului
marginal
Indicatii: cavitati proximale pentru inlay/Onlay, coroana 3/¤ la
mandibula, restaurari anterioare
TEHNICI DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE

ALEGEREA TEHNICII SE FACE DUPA:
- consistenta gingie
- Profunzimea sulcusului
- Inaltimea gingiei aderente
- Grosimea gingieei
- Limita cervicala peste 0,5 mm
- Limita cervicala pericoronara
Este pentru asigurarea conditiilor pentru ca materialul de amprenta

sa poate inregistra limita de preapratie a dintelui si o portiune din
suprafata dnetare nepreparata. Pentru acesta este necesar sa se
largeasca termporar spatiul gingivo-dentar; mecanic, mecano-chimic
sau chirurgical.
METODE MECANICE
Sunt reprezentate de folosirea inelelor de cupru si a snururilor de
bumbac neimpregnate.
Inelele de cupru: se folosec ca portamprenta individuala, adaptabila
la forma de contur cervical al dintelui
Snururile de bumbac nepimpregnate: sunt lasate in santul gingival un
timp pentur largire acestuia. Firul trebuie ferit de orice substanta. Nu
sunt eficiente In conditii sangerarii gingivale.
METODE MECANO-CHIMICE
Combina folosirea metodelor mecanise (snurul) cu substante chimice.
Substantele sunt: clorura de aluminiu, sulfat feric sau sulfatul dublu
de potasiu si aluminiu.
Consta in inserarea in sulcus, sub limita cervicala a preparatiei, a
firelor de retractie, impregnate in solutie care prin actiunea lor
indeparteaza marginea gingiei libere.
Technicele folostie: un singur fir de retractie si metode cu dublu fir de
retractie si utilizarea unor cape compresive din bumbac.. Ambele
necesita izolarea campului cu rulouri de vata si aspirator.
Metoda cu un singur fir: consta in introducerea in santul gingivo-

dentar a unui fir de retractia imbibat in substanta astringenta. Firul se
mentina 10 min si se indeparteaza inainte de amprentare. Se indica
pentru un parodontiu sanatos si care nu sangereaza.
Metoda cu dublu fir: este indicata in cazul sangerarii gingivale si

pentru un parodontiu gros. Primul snur ramane pe loc si al doila snur
se indeparteaza inainte de amprenta.
METODA CHIRURGICALA
Asigura larginea santului gingival prin indepartarea unei portiuni de
tesut epitelial. Se face prin: electrochirurgie, laseri si chiuretaj rotativ
Ingraham.
Electrochirurgia: foloseste un bisturiu electric sub anestezia locala si

conduce la o gingivestomie limitata cu electrocoagulare. Se face o
retractie de 0,1-0,3 mm a marginii libere a gingiei marginale. Permite
unei largii precisa, rapida si fara sangerare.
Laserul: duce la indepartarea controlata a 0,5 mm de testur,

hemostaza fiind asigurata simultan.
Chiuretaj rotativ: eliminarea epiteliului crevicular. Se face cu unei

pietre montate diamantate cu profil ogival la extremitate.
FATELE DENTARE
Reprezinta un strat de material plasat pe suprafta dintelui cu scopul
de a imunatati estetica sau rezistenta. Pot fi din compozit, ceramice
sau metalice. Se pot aplica pe orice suprfata. Cele mai folosite sunt
cele din ceramica, aplicate pe suprafata vestibulara.
Este o alternativa moderna a coroanelor estetice.
Cele mai utilizata fatet, 2 tipuri: directe (rasini composite) si indirecte

(acilice, compozite, ceramica, metalice).
Fatele ceramice sunt biologice, functionale, economice etc si

longevitatea lor este peste 90% peste 5 ani si ajung pana la 12-16 ani.
AVANTAJE
 Efectul fizionomic maxim
 Conservative, putin invazive
 Rezistente
 Legatura dintre ceramica si smalt este foarte puternica
 Bine tolerate de testurile parodontale
DEZAVANTAJE
 Neceista timp
 Reparatii greu de facut
 Culoarea este greu de modificat
 Supraconturare
 Plasare dificila
 Pretul
INDICATII
 Modificar de culoare
 Defecte ale smaltului
 Diastema si treme
 Corectarea pozitiilor dintiilor
 Abrazii fiziologice
 Fracture in 1/3 incizala si medie
 Unele malocluzii
CONTRAINDICATII
 Dintii devitali
 Obturatii clasa III si IV
 Vestibulo-pozitii
 Modificar severe de pozitie
 Anomalii ocluzale
 Igiena redusa
 Fluoroza excesiva
 Parafunctii (bruxim, obiceirui vicioase)
SELECTIA SI ANALIZA CAZULUI

Analiza estetica a cazului clinic: ex estetic, ex arcadei ,estetica
gingivala, analiza estetica dento-faciale si examenul ocluziei
Se indica realizarea modelelor de studiu I a fotogarfiile color. Este si

indicat previzualizare rezultatului final prin calculator sau unor fatete
din ceara sau compozit.
Selectia culorii.
Prepararea dinitilor se realizeaza incepund de la rezultatul final,

indepartand o cantitate de smalt.
PREPARAREA PENTRU FATETELE CERAMICE
Se recomanda slefuirea fetei vestibulare cu prepartie gingivala

chamfer. Regula generala este obtinera unei restaurari eficiente cu
reducere la minim a afectiunilor. Se reduce smaltul 0,3 – 0,7 mm.
Elementul de succes in realizare fatetelor ceramice este reprezetntat
de reducerea controlata.
FACTORI:
- Necesitati fizinomice
- Pozitia dintiilor
- Mascarea petelor
- Plasarea marginii gingivale a prepartaiei
- Varsta pacientului
- Potentialul de moficiari parodontale
- Gradul de igiena
OBIECTIVELE PREPARATIEI:
- Realizare unei preparatii netede fara unghiuri ascutite
- Mentinerea pe cat posibil a preparatiei la nivelul smaltului
- Obtinerea unei preaparatii bine delimitate
Exista trei tipuri de extindere a prepararii pentru fatetele vestibulare:

- Fateta vestibulara tip window (ferasta)
- Faetea vestibulara care include marginea incizala
- Fateta vestibulara extinsa care include fata vestibulara,
marginea incizala, fata palatinala
Din punct de vedere a preparatiei la nivel incizal exista patru foma de
preparatiei pentru fatetele vestibulare:
- Window (fereastra): cand preparatie este in aproprierea
marginii inciziale
- Feather (pana): preparatia este la nivelul marginii incizale fara
ca acesta sa fie redusa
- Bevel (prag): marginea gingivala este redusa si preparatia se
extinde palatinal
- Incizal overlap (supraacoperire incizala): marginea gingivala este
redusa si preparatia se extinde palatinal
ETAPELE PREPARATIEI:
1. Slefuirea suprafetei vestibulare
2. Extinderea proximala
3. Preparatia gingivala
5. Slefuirea suprafetei palatinale
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE

Este necesar reducerea smaltului. Regula generala este ca
aproximativ 50% din preparatie sa fie localizata in smalt.
Se realizeaza trei santuri de orientare orizontale de 0,5 mm adancime
cu ajutorul unei freze ghid dimantate.
Slefuirea suprafetei vestibulare implica 2 aspecte; trebuie
indepartata o canitate mare de smalt cu piatra diamantata cu
granulatie mare si trebuie realizata preparatia marginala cu piatra
diamantata cu granulatie fina.
Urmeaza apoi indepartarea smaltului de la nivelul fetei vestibulare
dinspre distal spre mezial urmarind curbura gingiei.
Preparatia se va termina intr-un prag cervical de tip conge, plasat cat
mai supragingival. Adancimea preparatiei trebuie sa fie intre 0,3 – 0,4
mm (gingival) si 0,6 – 0,7 mm (restul).
EXTINDEREA PROXIMALA
Se face cu freza diamantata cu care s-a realizat reducerea fetei
vestibulare. Preparatia proximala realizaeaza un unghi drept cu cea
vestibulara.
PREPARATIA GINGIVALA
Inainte se va plasa un snur de retractie gingivala in santul gingival 8-
10 min.
Este preperat ca marginea preparatiei sa fi in santul gingival. Se va
merge 0,05 – 0,1 mm in santul gingival cu o freza cu dubla granulatie.
Plasarea terminatiei preparatiei la nivelul santului gingival prezinta
avantajele; buna izolare, uscare si adaptare si jonctiunea fateta-dinte
nu este vizibila.
Preparatia se face sub forma de chamfer de 0,3 mm cu avantajele
adaptarea la acest nivel si ajuta pozitionarea fatetelor pe dinte.
Se foloseste o freza cu dubla granulatie.
REDUCEREA INCIZALA
Se face cu o freza diamantata. Scopul este de a creste grosimea de
portelan la acest nivel. Se indeparteaza 1 mm de smalt.
Preparatia sub forma de fereastra este ceai mai rezistenta la fortele
expuse.
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE

Se face sub forma de chamfer cu adancime 0,5 mm cu avantajele de a
creste grosimea fatetei, creste rezistenta si previne fractura. Se va uni
la nivelul unghiurilor incizale cu preparatiilor proximale. Toate
marginile incizale trebuie rotunjite.
Se finiseaza marginile cu o freza diamantata de granulatie fina sau cu
freza de finisat din carbura de tungsten.
COROANA DE SUBSTITUTIE
Sunt PFU care se agrega prin cimentare in radacina si prezinta ultima
solutie de a reface morfologia si functia dintelui.
Se realizeaza din doua piese care se cimenteaza separat: un pivot
corono-radicular DCR/RCR sau o coroana de invelis
fizinomica/metalica/mixta
INDICATII
 Leziuni carioase extinse
 Discromii
 Fracturi coronare
 Malpozitii
 Abrazie grradul III-IV
 Displazii, distrofii
CONTRAINDICATII
 Canale radiculare netratrate
 Infectii cronice periapicale
 Canale radiculare curbe
 Radacini prea scurte
 Mobilitatea patologica
 Fracturi radiculare
ETAPELE REALIZARII COROANEI DE SUBSTITUTIE
ETAPELE CLINICE SI TEHNICE:
1. Examen clinic si radiologic
2. Prepararea dintelui
3. Amprentare pentru DCR
4. Cimentarea pivotului si amprentarea
5. Realizarea in laborator
6. Cimentarea coroanei de invelis
Examenul clinic si radiologsi trebuie sa ofere date; extinderea, nivelul

fracturii, grosimea peretilor radiculari, absenta proceselor
inflamatorii, lungimea radacinii, integritatea radacinii, calitatea
implantarii osoase, dintii adiacenti
PREPARAREA
1. Prepararea suprafetei bontului radicular

2. Prepararea circumferintei bontului
3. Prepararea canalului radicular
PREPARAREA SUPRAFETEI BONTULUI RADICULAR

Daca exista coroana dentara ea se sectioneaza. Prin slefuire din
aproape in aproape sau cu freze cilindirce subtiri.
Daca dnitele este fracturat se prepara suprafata fracturata.
In ambele cazuri suprafata bontului trebuie realizat in 2 planuri ‘’in
acoperis’’.
In cazul de unei carie, in zona respectiva se prepara o caseta cu ril
antirotational. Este important ca DCR-ul sa se sprijine pe dentina
sanatoasa.
Este indicat ca din coroana dintelui se sa pastreaze 2-3 mm
supragingival.
PREPARAREA CIRCUMFERINTEI BONTULUI
Portiunea ramasa se va slefui cu un fel de prag. Cu latime adecvata si
plasat la nivelul cerut.
PREPARAREA CANALULUI RADICULAR

Consta in dezobturarea lui partiala cand in materialul de obturatie
radiculara s-a aplicat conul de gutaperca.
Se poate incepe cu o sonda incalzita apoi cu ace Kerr/Hädström. Se
continua cu freze globulare mari, controland mereu prin inspectie.
Este important ca intrarea in canal sa fi realizat de la incepu mai
larga. Se intra apoi cu freze pentru canal tip Beutelrock, largo etc.
Se recomanda o bizotare interna, o rotunjire a muchiei dintre loja
radiculara si suprafata dee sectiune.
Forma lojei radiculare: pe seciunea orizontala este ovalara, pe
sectiune verticala este con alungit.
Dimensiunile lojei radiulare: 2/3 din lungimea radacinii, 1/3 din
diamentrul radacinii
Posibilitati de apreciere a dimensiuniilor radiculare: lungimea
coronara, masurarea canalului, radiologic etc.
AMPRENTA
Este o manopera prin care se transferia din cavitatea bucala in
lobaroat, starea odontala, rezultata prin prepararea periferica sau
cavitaara a dintiilor.
Exista 2 metode de amprentare pentru PFU:

A) Metoda directa = machetarea intraorala
B) Metoda indirecta = amprentarea p-zisa
Machetarea consta in realizarea din ceara/acrilat pe dintele preparat
unui dispozitiv.
Amprentarea p-zisa este manopera prin care se obtine o copie fidela
in negativ a campului protetic cu unor materiale adecvate, aplicate in
portamprente/linguri.
OBIECTIVELE AMPRENTARII
 Sa reproduca exact forma, detaliile
 Sa inregistreze exact rapoartele preparatiilor cu dintii vecini
 Se reproduca precis cailanti dinti
ETAPELE AMPRENTARII
7. Controllul fluidelor: se face cu rulorui de vata, aspirator etc.
8. Realizarea evictiunii gingivale
9. Alegerea materalului de amprentare si a portamprentei
10. Alegrea technici de amprentare
11. Amprentarea p-zisa
12. Verificarea amprentei
MATERIALE DE AMPRENTA
CERINTE
- Stabilitate dimensionala
- Proprietati mecanice
- Un comportament bun in mediul bucal
- Compatibilitate cu materiale de realizare a modelelor
- Timp de lucru suficient de lung
- Timp de priza scurta
Cele mai folostie sunt elastomeri. Se folosesc in diferite tehnici de

amprentare (1 timp, 2 timp). Pot fi clasati in patru familii chimice;
polisulfurile, dimetrilpolisiloxanii, polieterii si vinilpolisiloxanii. Au o
mare stabiliatate dimensionala si prezinta 5 vasozitati.
METODE DE AMPRENTARE
a) Amprenta unitara: pentru un singur dinte. Necesita

supraamprente
b) Amprenta sectoriala: pe un sector de arcada
c) Amprenta de hemiaracada: toti dintii de pe o hemiarcada
d) Amprenta globala, arcadica: pentru o arcada intreaga
Clasficiare dupa scop:

a) Amprenta de baza
b) Amprenta arcadei antagoniste
c) Amprenta ocluziei
Clasificare dupa modalitatea reproducerii ocluziei:

a) Amprenta cu gura inchisa – ampretna intr-un timp
b) Amprenta cu gura deschisa – amprenta in 3 timpi
Claisificare dupa numarul de materiale de amprentare utilizate:
a) cu un singur material: in linguri standard sau individuale
B amprenta cu doua materiale: siliconate
AMPRENTAREA SPATIULUI SUCULAR

Tehnica cu un snur: mentinerea snurului in santul gingival timp de
minute pentru realizarea largirii
Tehnica cu doua snururi: indicat in santuri adanci si cand exista
dificultati in obtinerea hemostazei
Instrumente necesare: trusa de consultatie, instrumen pentru
aplicare snurului.
Snururile de avistiune avantaje: compresive, mai greu prinse de freza
Solutia hemostatica este sulfatul feric

Avantaje:hemostaza buna, pierderea tisulara minima, deplasarea
tisulara redusa si timp de actiune lung.
Dezavantaje: colorare tranzitorie, trauma tisulara moderata, gust
neplacut
AMPRENTAREA SEGMENTARA IN OCLUZIE CU GURA INCHISA

Se folosesc siliconi de consistente diferite, vascos si fluid. Se dirijeaza
inchiderea gurii in intercuspidare maxima si se asteapta priza. Dupa
priza sa scoate si se spala si se verifica.
Siliconul chitos are rol de portamprenta, este uscat si incarcat cu
silicon.
Coletul dintiilor trebuie sa fie curat fara urme de sange sau uscat.
Portameprenta se repozitioneaza.
Prezinta riscuri de deformare pana la turnare. O metoda mai corecta
este cea cu linguri partiale speciale.
AMPRENTAREA ARCADICA CU GURA INCHISA
Se folosesc linguri arcadice speciale si silicon. Este mai greu de
realizat, este incomoda si relatiilr ocluzle obtinute pot fi incerte.
AMPRENTA ARCADICA CU GURA DESCHISA

Se face cu linguri standard cu individuale. In cele standars se foloses
doua materiale, in cele individuale doar un material.
Etapele:
8. Aplicare adezivului pe lingura
9. Indepartarea firelor de retractie
10. Prepararea materialului si incarcarea portampretnei
11. Prepararea materialului flui si aplicare lui in santul gingival
12. Aplicarea portamprentei
13. Indepartrea amprentei dupa priza
14. Control
TEHNICI DE AMPRENTARE CONVENTIONALE
Preuspun folosirea unui material de amprentare care este amestecat

manual, in pistol sau automat, si un suport rigid in care este aplicat
materialul.
TEHNICILE DE AMPRENTARE CU DOUA MATERIALE
Sunt reprezentate de amprenta rigid – elastica ci amprenta elastic-
rigida.
In amprenta rigida amprenta primare se ia cu stents aplicat in lingura
standar, si amprenta secundara se ia cu silicon de vascozitate medie
aplicat in amprenta primara.
amprenta elastica: foloseste 2 materiale siliconate prin 2 tehnici;
a) Amprenta in dublu amestec (sandwich – intr-un timp): cele
doua materiale se prepara concomitent. Cel fluid se aplica cu
seringa in sulcus si pe preparatii, in spatiile interdentare etc si
cel vascos in lingura rigida. Dezinsertia se face brusc, vertical.
b) Amprenta cu doua materiale (wash tehnique – dublua – 2
timpi): amprenta primara se ia cu siliconi aplicati in linguri
standard. Amprenta secundara foloseste material cu vascozitate
foarte mica.
TEHNICA DE AMPRENTARE CU UN SINGUR MATERIAL

Se realizaeaza intr-un timp.
Materiale folosite: hidrocoloizi reversibili, alginate sau siliconi.
Amprentarea cu un material in linguri individuzale avantaje:
economie de material si precizie mai mare.
Lingura individuala se confectioneaza din acrilat autopolimerizabil.
Pe lingura se realizeaza stopuri pe dintii neslefuiti petnru distantarea
ocluzala si trei ghidaje laterale.
AMPRENTA OPTICA
Amprenta digitala – moderna, care foloseste un sistem care cuprinde
un scanner intraoral conectat la un computer.
Scannerul intraolar realizeaza cu o camera mica imagini ale
preparatiilor dnetare. Dupa ampretnare preparatiei si dintiilor vecini
se vor amprenta digital.
Este necesar managementul tesuturilor gingivale anterior
amprentarii. Este necessara expunerea preparatiei coletale si a unei
portiuni nepreparate ale dintelui fara urme de sange sau saliva.
Avantaje medic: rapid, nu necesita material de amprentare,
economic, reducere timpul de lucru, rezultate superioare
Avantaje pacient: rapid, confort, mai bine adaptat
Dezavantaje: scump
TRANSFERUL RELATIILOR OCLUZALE IN LABORATOR
Tehnicianul are noevoie de relatiilr ocluzale in intercuspidare

maxima. Modelele arcadice se vor monta in articulate cu o amprenta
ocluzala sau cu sabloane de ocluzie.
Transferul se realizeaza:
- Prin amprentarea cu gura inchisa
- Prin intercuspidare manuala a modelelor
- Amprentarea ocluziei cu o placa incalzita de ceara sau cu un
rulou de material siliconat vascos
- Cu sablon de ocluzie
VERIFICAREA AMPRENTELOR
Defecte vizibile:
- Cujloarea neuniforma a materilului de amprentare
- Prezenta unor spatii
- Lipsa aderentiei materialului la amprenta
- Inluziuni de aer
- Fisur sau fracturi ale ampretnei
- Lipsa detalliror la zona coletala
Amprenta este spalata, dezinfectat, uscata si trimisa la laborator.

GRESELI, ACCIDENTE SI COMPLICATII IN
SLEFUIREA DINTIILOR. METODE DE PROTECTIA
PREPARATIILOR DENTARE
GRESELI, ACCIDENTE SI COMPLICATII IN SLEFUIREA
DINTIILOR
GRESELI
Slefuirile si derentitvizarile insuficiente si slefuirile sau conicizarile
prea pronuntate, sau/Si crearea unor praguri prea late sau nedorite.
ACCIDENTE
 Durere produsa de caldura, de vibratii
 Lezarea partilor moi
 Deschiderea camere pulpare
 Traumatizarea parodontala
 Slefuirea accidentala a dintiilor vecini
 Fracturarea dintelui
 Ruperea frezelor
Prevenire: mentinerea unui punct de sprijin, folosirea instrumente
centrate, slefuirea fara presiune si protejarea cu oglina dentara etc.
COMPLICATII
 Hiperestezi dentinara (tratament: cape de protectie aplicate cu
paste histofile, alcaline)
 Pulpita acuta, necroza pulpara (tratment endodontic)
 Disparitia spaitului ocluzal (tratament: slefuire ocluzala pentru
crearea spatiului)
METODE DE PROTECTIA A PREPARATIILOR DENTARE
Protectia bonturilor se face prin metode chimice de acoperire cu

lacuri si impregnare si metode mecanice de acoperire prin coroane
provizorii.
METODE CHIMICE
Au rolul de a oblitera canaliculele dentinare prin aplicare unor
substante pr suprafata dintelui.
Sunt reprezentate de impregnare si lacuri.
Impregnarea: se aplica succesic doua substante care au reactie
chimica intre ele.
Lacuri: sunt amestecuri de rasini naturale si artificiale dizolvate in
solventi organici. Sunt aplicate prin pensulare. Aplicare se repeta
dupa cateva zile
METODE MECANICE
Sunt reprezentate de folosirea coroanelor temporare, care sunt PFU
aplicate pe dintii preparati. Se numesc si coroane temporare,
provizorii sau interimare.
Sunt indicate in toate cazurile in zona frontala si laterala.
Avantaje: refac imediat morfologia, refac functi fizinomica,
stabilizeaza dintele slefuit, protejeaza plaga dentinar si pulpa dentara
Calitati necesare: se refaca corect morfologia, sa aiba culoare care
trebuie, sa fie bine finisate, sa aiba o buna adaptare coletala, buna
retentie si rezistenta
Clasificare:
A=) prefabricate: fizionomica din policarbonat, cape – tranpsarente
din celuloid, metalice
B provizorii confectionate: metoda directa sau indirecta
Conditii care trebuiesc indeplinite de materiale din care se
confectioneaza: sa aiba culoare acceptabila, sa nu fie iritant, sa nu
sufere modificari volumetrice
METODA DIRECTA A REALIZAREA A COROANELOR PROVIZORII –

COROANE PREFABRICATE DIN POLICARBONAT
Se alege una putin mai mare si se pune pe fetele proximale a dintiilor
adiacneit. Adaptarea pe bont se face prin tehnica de captusire a
coroanei. Dupa finisarea coroanei se va cimenta provizoriu cu
materiale adecvate cu ph alcalin si histofile.

COROANE PREFABRICATE TRANSPARENTE DIN CELULOID
Capa se adapteaza axial si transversal incat sa patrunda in sacul
gingival. Incizal, pe fata orala se realizeaza un orificiu pentru ca sa se
elimina aerul din interirul capei.
Dupa priza materialului se dezinsera coroana provizoriu.
Indepartarea capei se face prin sectiune cu freza pe fata orala.

CAPE METALICE
Sunt confectionate din aluminiu si au posibilitatea sa fie modelate
prin deformare. Se alegea capa din trusa apoi se realizeaza adaptarea
cervicala si axiala prin rascoire cu foarfeca, slefuire si bizotare. Se
modeleaza relieful ocluzal. Contactele ocluzale sunt examinate in
intercuspidare maxima si in dinamica mandibulara.
METODA SCUTAN
In locul coroanelor prefabricate din celuloid se foloseste o amprenta
cu materiale elastice. Amprenta este luata inainte de slefuirea
dintelui. Apoi urmeaza prepararea bontului dentare si amprentarea
pentru realizarea lucrarii PFU. Apoi se realizeaza lucrarea protetica
provizorie folosind amprenta cu amterial elastic.
Intre bont si interiorul amprentei coroanei materialul este modelat si
se obtine o coroana. Dupa polimerizare amprenta este indepartate
de pe camp, coroana este indepartate de pe bont pentru prelucrare.
Cand coroane provizorie este gata, bontul este izolat, uscat.
FOLIILE CONFORMATOARE TRANSPARENTE

Pnetru coroane multiple sau punti se foloseste o foli transparenta
vestibulo-incizo-palatinala realizata pe model din polipropilena.
VERIFICAREA SI CIMENTAREA PROTEZELOR FIXE
UNIDENTARE
VERIFICAREA PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE
VERIFICAREA EXTRAORALA
 Verificare pe model cu articulatorul inchis si deschis se verifica:
cuspidarea ocluzala si relatiile ocluzale, punctele de contact cu
dintii antagonisti, adaptare coletala etc.
 Verificare PFU detasate de pe model se studiaza: marginile,
interiorul coroanei etc.
 Se spala, se degreseaza, se dezinfecteaza, se usuca si se
controleaza.
VERIFICARE INTRAORALA
Se face dupa indepartarea coroanelor provizorii. Bonturile se curata
de material. Se insera coroana in axul eie, corect pozitionata cu nu
prea multa forta. Controlul intraoral se face dupa inlaturarea
materialului de obturatie.
Verificare intraorala este: proximala, interioara, cervicala si ocluzala.
Verficiare proximala: urmareste realizarea punctelor de contact cu

dintii vecini si se poate face cu hartie de ocluzie, pudra indicatoare, fir
sau cu benzi.
Verficiarea interioara: se face cand coroana nu intre complet, se

cauta interferente dento-protetice cu indicatori. Se folosesc spray-uri
cu pudra indicatoare sau material de amprenta siliconat.
Verificare coletala (axiala si transversala): examineaza adaptarea PFU
la coletul dintelui. Pentru determinarea clinica a adaptarii marginale
a lucrarilor va fi utilizata sonda nr 17 aplicate in 2 moduri (se plaseaza
pe coroana la apx 1 mm deasupra crestei gingival sau sonda se
plaseaza in unghi de 45 grade fata de axul coroanei sub nivelul
jonctiunii dento-protetice). Se practica 5 posibilitati: marinea ideala
inchisa, margina subextinsa inchisa, margine subextinsa deschisa,
marginea supraextinsa inchisa sau margine supraextinsa deschisa.
Triada iritanta a lui KAQUELER reprezentat de: netezimea de
suprafata, inchiderea marginala si forma conturilor.
Verficiare ocluzala: urmareste inscrierea in schema ocluzala aleasa.

Se inspecteaza relatiilr ocluzale fara coroana, apoi se aplica si se
insepcteaza din nou ocluzia in relatie centrica si intercuspidare
maxima. Se verifica apoi coroana si in ocluzie funcionala: propulsie si
lateralitate, sa nu realizez interferente.
In conditii optime in morfofunctionalitarea tesuturilor adiacente

trebuie sa: respecte spatiul biologic, sa realizeze o jonctiune dento-
protetica ideala inchisa, sa aiba o stare de suprafata foarte bine
lustruita si sa respecte profilul de emergente al dintelui.
CIMENTAREA PFU
Cimentarea prezinta inchiderea etansa a spatiului micronic dintre

supraftele de contact ale bontului si PFU cu ajutorul unor materiale
care sunt in stare fluida si se intaresc.
Cimentarea PFU poate sa fie provizorie sau de durata.
CIMENTAREA PROVIZORIE.
PERMITE:
- Efectuarea tratamentelor
- Analiza rapsunuli testuruilor parodontale
- Verificarea eficientei masticatorii si a fizionomiei
Se foloseste in 2 situatii: pentru cimentarea lucrarilor temporare si

cand exista suspiciuni cu privire la starea de inflamatie a pulpei
dentare.
Coroane fixate provizori se pot fractura, deforma sau deschimenta
sau inghiti.
Calitati/avantaje: sedativ cu plaga dentinara, desensibilizant,

bacteriostatic, sa ofere o fixare buna, usor de indepartat.
Proprietati: aderenta buna, bine tolerate de testurile dentare,
indepartare usoara.
Se face cu pasta de oxid de zinc – eugenol sau cu cimenturi provizorii

fara eugenol.
CIMENTAREA FINALA
Are rol de realizarea unei aderente intime intre preparatie, ciment si
PFU.
Se poate realiza prin: lacuirea bontului mobil, aplicarea pe bont unei
cape subtiri, crearea de santuri pe fata ineterna a coroanei, gravarea
acida a fetei interne a coroanei sau supraextensiunea masei de
ambalat.
Grosimea peliculei depinde de (factori) marimea particulelor din
pulbere, proportia P-L, timpul de malaxare, temperatura mediului si
vibratiile efectuate.
Calitati (avantaje):
- Aderetna la testurile dure
- Rezistenta
- Insolubilitate in apa si saliva
- Elsasticitate
- Lipsa de nocivititate
- Stabilitatea volumetrica
- Dilatarea termica egala cu dintele
- Timp de prixa controlabil
Calitatea (eficienta) cimentarii depinde de (factori): retentia primara,

rugozitatile suprafetelor de contact.
Alegerea tipului de ciment se face in functie de natura si conditiile

testurilor si adaptarea la linia de inchidere a restauratiei.
Se folosesc 5 tipuri de ciment: fosfat de zinc, policarboxilat, ionomer

de sticla coneventional, ionomer de sticla imbunatat cu rasina si
rasina compozit.
ETAPELE CIMENTARI
1. Pregatirea instrumentarului
2. pregatirea protezei fixe
3. pregatirea campului protetic
4. prepararea cimentului
5. cimentarea
6. indepartarea cimentului
7. contorlul ocluzal
INSTRUMENTAR : trusa consultatie, sonda 17, spatula, ciment,

placuta de sticla, aspirator de saliva, rulouri de vata sau diga, cupe de
silicon si pasta profilactica, snur de retractia gingivala, seringa cu
anestezie si alcool si apa oxigenata.
CIMENTAREA ADEZIVA
Consta in obtinerea uno legaturi fizico-chimice intre materialul de
fixar si tesuturile dentare si intre materialul de fixare si masele
ceramice din care sunt realizate restaurarile.
ETAPELE:
14. Alegerea culorii
15. Curatarea suprafetelor
16. Izolarea preparatiilor cu fir de retractie si diga
17. Protectia dintiilor vecini cu benzi de teflon
18. Degresarea cu solventi
19. Aplicarea de silan in interiorul restaurarii
20. Conditionarea suprafetei dentare
21. Aplicarea cimentului adeziv pe suprafata interna a PFU
22. Aplicarea restaurarii In axul de insertie cu presiune
moderata
23. Indepartarea benzilor de teflon si a excesului de ciemnt
24. Polimerizarea
25. Finisarea
26. Controlul
INSTRUCTIUNI DUPA APLICAREA PFU

Este posibila persistenta sensibilitatii termica. Igiena lucraii este
obligatorie. Control periodic
COMPLICATII SI ACCIDENTE POSIBILA DUPA CIMENTAREA PFU

 Odontale: carie secundara, inflamatia pulpei
 Parodontale: inflamatia parodontiului, mobilitatea patologica
 Accidende mecanice: fractura
DETERIORAREA, REPARAREA SI ABLATIA
PROTEZELOR FIXE UNIDENTARE
DETERIORARI POSIBILE
 Descimentare
 Perforare coroanelor
 Fracturare coroanelor acrilica sau ceramice
 Uzura fatetelor coronare
 Despinderea fatetelor coroanelro mixte
 Modificare culorii fatetelor
 Fisuri colorate maro-negru in fatete de acrilat
 Fracturarea pivoturilor
Cele mai dese apar la coroane acrilice si cele metalo-acilice.
CAUZELE INDEPARTARII LUCRARILOR PROTETICE:

 BIOLOGIC: prezenta cariilor sub, prezenta afectiunilor
parodontale, probleme ocluzale, alergii
 MECANICE: decimentari, margini defectuoase, fracturi
 ESTETICE: modificari de culoare sau contur
CAUZELE DETERIORARILOR
 Deficiente tehnice
 Deficiente clinice
 Nerespectarea de catre pacient a instructiunilor
ABLATIA PFU
Reprezinta indepartarea PFU de pe dintele subiacent, prin

descimentarea sau sectionare.
Dificultatea abltatiei depinde de tipul PFU si stare dintelui subiacent.
Poate fi cu recuperare total sau partiala sau fara recuperare si re face
prin descimentare sau sectionare.
INDICATII
 Necesitatea refacerii in laborator
 Cand a aparut un spatiu edentat adiacent printr-o extractie si
este necesara executarea unei punti
DESCIMENTAREA
Este usor de facut la puntile provizorii si coroanel provizorii. La PFU
cimentate definitiv, descminetarea se face mai greu cu riscuri mai
mari.
Metode: pastile richwill, cu vibratii, prin microsocuri aplicate cu bila
culisabila pe tija unei gheare extractoare sau pneumatice.

Examen Final PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Final PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ERGONOMIE IN REALIZAREA PFU

Are ca scop o eficienta maxima cu efort minim pentru medic si

PRINCIPII: iluminare corecta, Asepsie, antisepsie, Anestezie fara

Rezistenta depinde de:

VERIFICAREA, FINISAREA, BIZOTAREA PRAGULUI –

SLEFUIREA LA NIVELUL ZONEI COLETALE (TERMINALE) –

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE COROANELOR DE INVELIS

Elementul esential al realizarii retentiei este existenta a 2 paralele

PREPARAREA REDUCTIONALA A FETELOR PROXIMALE –

PREPARAREA COLETALA CU PRAG ORIZONTAL

TEHNICA CIMENTARII ADEZIVE, ENUMERAREA ETAPELOR

COROANA DE INVELIS PARTIAL 4/5, PREPARAREA

PREPARAREA COLETALA IN CHENFREIN

Verficiare proximala: urmareste realizarea punctelor de contact cu

Verificare coletala (axiala si transversala): examineaza adaptarea PFU

SLEFUIREA SUPRAFETELOR PROXIMALE – COROANA DE

PROTECTIA PULPEI DENTARE

Prevenirea afectarii pulpei:

SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE – COROANE DE

TRATAMENTUL PROTETIC AL CARIEI

DEFINITIVAREA (FINISAREA) PRAGULUI PENTRU COROANA

TRATAMENTUL PROPROTETIC – SPECIFIC

Converegenta ocluzala: se realizaeaza inclinand usor fata de axa de

INDICATII SI CONTRAINDICATII COROANELOR FIZIONOMICE

REZISTENTA BONTULUI PROTETIC

Rezistenta depinde de:

TRATAMENTUL PROTETIC AL TRAUMATISMELOR DENTARE

PROTECTIA DINTIILOR ADIACENTI, ANTAGONISTI SI A

PREVENIRE: instruirea pacientului sa nu face msicari bruste,

TEHNICA DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE, METODA

TEHNICA DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE, METODA

Amprenta este spalata, dezinfectat, uscata si trimisa la laborator.

METODE MECANICE DE ACCES LA LIMITELE SUBGINGIVALE

AMPRENTA SEGMENTARA IN OCLUZIE CU GURA INCHISA

REDUCEREA INCIZALA SI PALATINALA PENTRU REALIZAREA

CONTROLUL SLEFUIRII FETEI OCLUZALE

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE COROANA DE INVELIS PARTIALA

AMPRENTA ARCADICA CU GURA DESCHISA

MENAJAREA TESUTURILOR DENTARE (PROTECTIA TISULARA)

COROANA FIZIONOMICA ACRILICA

CARACTERISTICI GENERALE ALE PROTEZELOR FIXE

CLASIFICAREA AFECITUNILOR CORONARE

CLASIFICAREA LUI MAGITOT PENTRU DISTROFIILE DENTARE

INSPECTIA: se face prin privire directa si indirecta in oglinda. Se

PALPAREA: se face cu sonda si indica prin prezenta sau lipsa

PERCUTIA: se face cu manerul sondei in ax apoi lateral.

ATELE: teste termice sau electrice, frezarea exploratorie,

COMPLEMENTARE: radiologie, modele de studiu, fotografii

DIAGNOSTICUL POZITIV COMPLEX

AFECTIUNI CORONARE SI TRATAMENTUL PROTETIC

Tratamentul protetic: incrustatii (inlay), coroane de invelis, coroana

Tratamentul protetic: fatetare, coroane fizionomice, coroane mixte,

DISTORFII (ANOMALII) DENTARE

PLANUL DE TRATAMNET – ALGORITM

PLANUL DE TRATAMENT – OBIECTIVE

ETAPELE UNUI TRATAMENT COMPLEX

TRATAMENTUL PREPROTETIC - NESPECIFIC

TRATAMENTUL PROPROTETIC – SPECIFIC

TRATAMENTUL PROTETIC P-ZIS

PROTEZELE FIXE UNIDENTARE

DUPA INTINDEREA LEIZUNILOR RESTAURATE:

Modalitatie de tratament ale afectiunilor coronare sunt:

PFU INTRACORONARE CU EXTENSIE EXTRACORONARA