Tema 2: Indicații la tratamentul protetic cu PPMA. Metoda amprentării.

Etapele clinico-
tehnice de confecționare a PPMA.

1. Varietăţi de proteze mobilizabile acrilice:

• PMA cu baza din acrilat
• PMA cu baza metalica
• PMA cu baza mixta
• PMA cu suprafata mucozala a bazei captusita cu rasini elastice

2. Indicaţii la confecţionarea protezelor mobilizabile acrilice:

• Edentatia partiala cu brese intercalate, reduse, intinse, multiple
• Restabilirea integritatii arcadelor dentare
• Edentatii multiple, terminale, foarte rar pentru edentatii terminale
• Pentru inlocuirea mai mult sau egal cu 4 dinti intr-o bresa

2. Contraindicaţii la confecţionarea protezelor mobilizabile acrilice:

• Edentatii totale
• Inlocuirea mai putin de 4 dinti intr-o bresa
• La pacienti epileptici
2. Biomecanica protezelor mobilizabile acrilice:
Actiunea fortelor masticatoare asupra protezelor mobilizabile impune
deplasarea lor in diferite directii. Gradul de deplasare este favorizat de mai
multi factori si depinde de:
• Topografia edentatiei
• Gradul de rezilienta a fibromucoasei
• Gradul de atrofie a apofizelor alveolare
• Retentivitatile anatomice ale campului protetic
• Valoarea functionala a dintilor restanti
• Volumul bazei protezei
• Numarul crosetelor si al dintilor artificiali
• Adeziunea bazei pe campul protetic

Presiunile masticatoare sunt aplicate pe dintii artificiali, care la randul sau le transmit la baza
protezei fiind impartite pe suprafata campului protetic.
• La actiunea fortei verticale pe suprafata ocluzala a dintilor artificiali din apropierea dintilor-
stalpi, saua protezei se va infunda pe campul protetic numai in acest sector. Gradul de
infundare va depinde de forta care actioneaza si de rezilienta fibromucoasei. Totodata
marginea placii de pe suprafetele orale ale dintilor restanti va actiona asupra lor deplasandu-i
vestibular, iar bratul crosetei se va deplasa spre festonul gingival.Infundarea mai mica va fi la
extremitatea terminala a seii de pe aceasta hemiarcada dentara. Pe hemiarcada dentara opusa
vor avea loc deplasari inverse
• La actiunea fortei orizontale, tot in aceste zone se va mari gradul de actiune asupra
dintilor, atat in directie vestibulara, cat si in directie orala. Desprinderea va fi mai mica insa
saua protezei in locul aplicarii fortei va actiona pe versantul oral al apofizei alveolare, iar in
zona opusa fortei- pe versantul vestibular
• La aplicarea fortei in zona dintilor artificiali posteriori, saua se va infunda mai mult
deplasandu-se posterior

In plan orizontal si vertical baza protezelor mobilizabile se poate deplasa in urmatoarele directii:
• Verticala (ocluzogingival si gingivoocluzal)
• Orizontala (in directii laterale)
• Sagitala (antero-posterior si postero-anterior)

2. Elementele componente ale protezelor parţiale mobilizabile acrilice.Caracteristica:

Protezele partial mobilizabile acrilice cu placa ca si puntile dentare sunt reprezentate de mai multe
elemente solidarizate intim intre ele, formand un corp unic solid, rigid nedeformabil si rezistent la
presiunile masticatoare. Elementele componente in dependenta de functia pe care o indeplinesc in
cadrul protezei partiale mobilizabile acrilice cu placa pot fi individualizate in:
• Dinti artificiali
• Elemente de ancorare, mentinere si stabilizare
• Baza protezei prezentata de seile protezei consolidate printr-o placa acrilica

Dinţii artificiali:
In proteza partiala mobilizabila dintii artificiali sunt aplicati in spatiile edentate, formand segmente
artificiale de arcade dentare cu scopul restabilirii integritatii si functiilor dereglate ale sistemului
stomatognat. Din aceste motive dintii artificiali sunt considerati ca elemente functionale principale
ale protezei, iar baza si elementele de ancorare, mentinere si stabilizare ca elemente auxiliare.
Dintii artificiali sunt fabricati industrial din rasini acrilice sau portelan si trebuie sa corespunda
principalei cerinte- asemanarea cu dintii naturali atat dupa forma exterioara, cat si dupa eficacitatea
masticatoare. Dintii artificiali comercializanti au diferite forme, marimi si culori. In anumite situatii
clinice, mai frecvent in zonele laterale pot fi utilizati si dintii metalici confectionati standard sau
prin metoda de turnare.

Elementelor de ancorare, menţinere şi stabilizare a PPMA:

Dupa importanta functiei pe care o exercita, ele pot fi clasificare in:
• Elemente mecanice fabricate (elemente principale)
• Elemente anatomice morfofunctionale (auxiliare) ale campului protetic

A. Elementele auxiliare de ancorare, mentinere si stabilizare sunt considerate toate

elementele in relief ale campului protetic edentat partial care se opun tendintelor de
mobilizare in plan vertical si orizontal ale protezelor mobilizabile. Aceste elemente sunt
reprezentate de:
- Apofizele alveolare
- Bolta palatina
- Tuberozitatile maxilare
- Exostoze
- Dintii restanti
- Tonicitatea si capacitatea de contractie musculara periprotetica

Totodata intre suprafetele de contact ale protezei partiale mobilizabile acrilice si a fibromucoasei
campului protetic se interpune lichidul bucal (saliva) favorizand fenomenul fizic de adeziune a
protezei la campul protetic.
 B. Elementele principale de ancorare, mentinere si stabilizare sunt parti componente ale
protezelor partiale mobilizabile care asigura ancorarea, mentinerea si stabilizarea mecanica a
protezei la campul protetic. Elementele principale conditional pot fi divizate in:
• Crosete din sarma
• Crosete din acrilat
• Sisteme speciale de ancorare, mentinere si stabilizare

Crosetele sunt confectionate din sarma de wipla elastica cu diametrul de 0,6-0,8 mm. Crosetul este
reprezentat din 3 segmente:
• Segmentul dentar cunoscut si ca bratul crosetului, aplicat pe suprafata vestibulara a
dintelui in zona subecuatoriala, retentiva si destinat pentru mentinerea protezei
mobilizabile pe campul protetic
• Segmentul elastic numit si corpul crosetului, avand forme si dimensiuni variate si care
asigura elasticitatea segmentului dentar si poate fi aplicat in diferite zone topografice atat
ale dintelui- stalp, cat si ale mucoasei (la crosetele turnate corpul crosetului este rigid si
nu ofera bratelor respective elasticitate)
• Segmentul de fixare numit si apofiza crosetului care asigura prin solidarizare cu baza
protezei mobilizabile stabilitatea crosetului.

Crosetul cervico-ocluzal deschis dental: numit si croset simplu, are un singur brat aplicat pe
suprafata vestibulara a dintelui- stalp in zona subecuatoriala, orientat oblic spre marginea
vestibuloproximala a dintelui ce limiteaza zona edentata. Aproximatov la nivelul punctului de
contact interdentar crosetul este indoiat spre apofiza alveolara edentata distantat cu 0,5 mm de
suprafata proximala a dintelui, iar pe masura apropierii de apofiza alveolara este orientat oblic spre
mijlocul apofizei si distantat de ea cu 1,0- 1,5 mm pentru a fi plasat in zona protezei sub dintii
artificiali. Acest croset poseda elasticitate redusa si poate fi aplicat pe dintii- stalpi cu un ecuator
normal, atat la maxila cat si la mandibula.

Crosetul cervicoalveolar deschis dental: numit si croset simplu elastic sau crosetul Bonyhard
simplu, prezinta un dispozitiv cu un singur brat aplicat pe suprafata vestibulara a dintelui- stalp in
zona subecuatoriala retentiva, apoi realizand o bucla, se orienteaza spre coletul dintelui ce-l
transverseaza distantat cu 1- 1,5 mm si continua pe versantul vestibular al apofizei alveolare unde
prin realizarea unei curbe, se orienteaza cu extremitatea libera spre mijlocul apofizei alveolare
edentate pentru a fi fixat in baza protezei. Datorita lungimii si formei segmentului elastic crosetul
poseda o elasticitate marita, fiind indicat pentru dintii- stalpi cu un grad de implantare redus si
retentivitati mari.
Identic cu acest croset este confectionat si crosetul Bonyhard dublu, deoarece ambele extremitati
ale bratului urmeaza acelasi traseu pentru realizarea segmentului elastic si a segmentului de fixare a
crosetului. Bratul crosetului impreuna cu segmentele elastice seamana cu litera T.

Crosetul cervico-ocluzal intors sau numit crosetul in bucla are segmentul dentar dublu care
realizeaza contact cu suprafata vestibulara a dintelui atat in zona subecuatoriala, cat si in zona
supraecuatoriala. La confectionarea acestui croset extremitatea libera a bratului se extinde din zona
retentiva a dintelui- stalp limitrofa spatiului edentat la o distanta de 1,5-2,0 mm si paralel cu
coletul-stalp. In acest loc se realizeaza o bucla spre ocluzal care continua pe zona supraecuatoriala
spre spatiul edentat, unde umeaza sa fie aplicat in baza protezei sub dintii artificiali. Acest croset
este indicat pentru molari cu retentivitati accentuate la nivelul vestibulo- mezial.
Crosetul inelar: numit si crosetul incalecat, deoarece bratul crosetului este plasat in zona retentiva
vestibulara a dintelui- stalp, iar extremitatile bratului transverseaza arcada dentara prin ambrazurile
dentare extinzandu-se pe versantul oral al apofizei alveolare pentru a se fixa in baza protezei. Este
indicat in protezele unilaterale pe primii molari ai hemiarcadei intregi. Este indicat in proteazele
unilaterale pe primii molari ai hemiarcadei intregi. Din aceste tipuri fac parte crosetul inelar
Jackson si Adams. Crosetul Jackson se confectioneaza dintrun segment de sarma cu o lungime de
circa 6-8 cm. La mijlocul segmentului se noteaza vizual latimea suprafetei vestibulare retentive a
dintelui- stalp. Ulterior, de la limitele latimii notate sarma se indoaie din ambele parti sub un unghi
de 90 grade. Bratul format se adapteaza intim la zona retentiva vestibulara si la marginile
proximale meziala si distala ale dintelui, iar extremitatile libere ale bratului se indoaie la nivelul
ambrazurilor vestibulare si transversand suprafata ocluzala prin spatiile (ambrazurile) interdentare
ocluzale si orale se termina pe versantul oral al apofizei alveolare pentru fixarea crosetului in baza
protezei.
In vederea sporirii gradului de elasticitate a acestui croset, Adams a realizat la extremitatile
proximale, ce limiteaza zona retentiva a suprafetei vestibulare, 2 bucle cu orientare spre colet care
permit si activarea crosetului. Acest croset este utilizat si la aplicarea aparatelor ortodontice
mobilizabile.

Sistemul special de ancorare, mentinere si stabilizare a protezelor mobilizabile acrilice cu placa

prezinta dispozitive mecanice fiind ca regula alcatuite din 2 componente, una dintre care reprezinta
o constructie fixa. In protezele partiale mobilizabile acrilice cu placa sunt utilizate mai multe
sisteme.
• Sistemul telescopic: compus din 2 elemente: ocapa cilindrica metalica care este cementata pe
dintele- ancora si o coroana de invelis realizata dupa amprenta obtinuta de pe capa cementata pe
dintele- stalp, care cu peretii interni culiseaza in capa. Coroana poate sa redea in intregime
forma anatomica si morfologia dintelui-stalp si sa fie fixata ca si dintii artificiali in baza
protezei sau sa fie inglobata in intregime in baza, iar deasupra ei sa fie montat dintele solicitat.
Ultima varianta este indicata in edentatiile subtotale, cand pe arcada dentara sunt radacini
plasate deasupra nivelului mucoasei cu 2-3 mm

• Sistemul de bare cu calareti: care este compus din 2 componente: o bara metalica solidarizata
la coroanele artificiale ce acopera dintii- stalpi limitrofi bresei dentare sau la dispozitive
radiculare realizate pe radacinile dintilor- stalpi si o gutiera fixata in sauta protezei mobilizabile
care incaleca bara. Sistemele de bare cu calareti au fost preconizate de Schroder si Rumpel,
perfectionate si descrise de mai multi autori, printre care Dolder, Ackerman, Gilimore, Lipsit si
altii. De subliniat ca toate sistemele sunt asemanatoare si se deosebesc prin elementele fixe,
forma si localizarea barelor realizate in scopul ameliorarii aspectului fizionomic si fortei de
frictiune intre cele 2 componente. Aceste sisteme sunt indicate in edentatiile frontale, laterale si
subtotale cu inaltimea spatiului protetic corespunzator pentru utilizarea barei, seii cu calareti si-
a dintilor artificiali. Sunt utilizate atat la aplicarea protezelor partiale mobilizabile acrilice cu
placa, cat si a celor scheletate

Bara metalica are dimensiuni si forme variate dependente de numarul dintilor absenti de topografia
edentatiei, de spatiul interdentar. Ea poate fi modelata in forme rotunda, ovoidala, patrata,
dreptunghiulara... cu o grosime de la 1,5-4,0 mm. Forma solicitata a barei se plaseaza intre
microprotezele aplicate pe dintii- stalpi, pe centrul apofizei alveolare edentate, realizand un spatiu
de 1,0-2,0 mm intre bara si apofiza alveolara.
Bara se solidarizeaza la microprotezele utilizate pe dintii- stalpi prin turnarea concomitenta sau
poate fi lipita cu aliaje de lipire, insa in aceste cazuri va prezenta rezistenta scazuta.

6. Cerinţe către dinţii stîlpi:

• Obtinerea unei forme corecte specifice pentru tipul de microproteza ales ca elemente de
agregare
• Obtinerea paralelismului intre axele coronare ale dintilor-stalpi astfel incat toate elementele de
agregare sa se aseze uniform pe dintii-stalpi
• Coroanele sa fie integre
• Sa fie pastrat ecuatorul anatomic pentru fixarea elementelor de mentinere, agregare si
stabilizare
• Lipsa mobilitatii dentare
• Radacinile integre
• Dintele sa fie sanatos sau sa fie tratat corect endodontic in caz de pulpita

7. Care sînt limitele bazei protezei la

maxilă: Limitele bazei protezei la maxila:
• Baza protezei cu o suprafata (interna) are contact cu fata mucozala a campului protetic si cu
dintii restanti, iar cealalta (externa) este orientata in spatiul cavitatii bucale, acoperind bolta
palatinala si apofizele alveolare edentate in intregime
• Marginile vestibulare ale bazei din spatiile edentate ajung pana la fundul sacului vestibular,
ocolind bridele si frenurile mucozale in zona mucoasei neutre
• In zona posterioara baza protezei acopera tuberozitatile maxilare, in regiunile dintilor restanti
prezinta contact cu cuprafetele palatinale ale dintilor astfel:
- In zona frontala marginea bazei ajunge pana la tuberculii dintilor frontali
- In zonele laterale marginea bazei se extinde pana la nivelul supraecuatorial al dintilor
masticatori
Daca in zona frontala edentata apofiza alveolara edentata este bine dezvoltata, netrofiata, versantul
vestibular al bazei in aceasta zona poate sa nu fie realizat complet sau poate sa se extinda pana la
jumatatea inaltimii apofizei alveolare

8. Care sînt limitele bazei protezei la mandibulă: Limitele bazei protezei la mandibula:
• Baza protezei la mandibula acopera suprafata mucozala a campului protetic
• Marginile vestibulare in zonele breselor edentate ajung pana la fundul sacului vestibular la
nivelul mucoasei neutre
• Posterior in edentatiile terminale, in functie de valoarea protetica a tuberculolor piriformi,
marginea bazei ii acopera in intregime sau numai treimea anterioara, coborandu-se spre zona
paralinguala pana la linia oblica interna, extinzandu-se spre zona paralinguala pana la linia
oblica interna, extizandu-se orizontal pe fundul de sac lingual
• In zona linguala laterala marginea bazei protezei se extinde pe suprafetele orale ale dintilor
laterali restanti pana la nivelul supraecuatorial iar in zona frontala acopera dintii cu 2/3 din
inaltimea lor

8. Particularităţile constructive ale protezelor parţiale mobilizabile după Kemeny:

9. Particularităţile constructive ale protezelor parţiale mobilizabile după Itighin:
 10.Amprentarea la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice, etapele
amprentării:
• Amprenta realizata intr-un timp este obtinuta prin depunerea materialului amprentar in
lingura de amprentare si presarea lui direct pe campul protetic. Aceasta tehnica poate fi utilizata
si la aplicarea a 2 materiale amprentare de diferita consistenta: unul vascos si altul fluid. In acest
scop ambele materiale sunt preparate concomitent, dupa aceea materialul vascos se depune in
lingura amprentara, iar cel fluid luat intr-o seringa se injecteaza imprejurul dintilor preparati,
fiind concomitent inglobat in materialul vascos
• Amprenta executata in 2 timpi (in 2 faze) este obtinuta prin realizarea unei amprente intr-un
timp, dupa ce este indepartata de pe campul protetic este acoperita de un material fluid, lingura
fiind reintrodusa in cavitatea bucala. O alta varianta in primul timp prevede acoperirea dintilor
preparati cu o pasta fluida, apoi in timpul 2 aplicarea lingurii cu un material de amprentare
vascos (amprente duble)

8. Complicaţiile amprentării şi profilaxia lor:

• Alergii: in anamneza depistam daca prezinta alergii sau nu
• Asfixia: in momentul introducerii materialului de amprentare, prima se apasa lingura la nivelul
dintilor laterali apoi spre cei frontali. Dupa ce am introdus lingura cu material de amprentare,
pozitionam capul pacientului la 900 si il inclinam in jos si plasam o tavita la nivelul barbiei
pentru scurgerea salivei in tavita si pentru a preveni asfixia cu propria saliva sau cu material de
amprentare
8. Materale moderne de amprentare. Carecteristici:
Materialele de amprentare:
• Elastice
• Termoplastice

• Materialele de amprentare elastice: sunt materiale cu-o compozitie chimica diferita.

Proprietati:
a. Inregistreaza fidel toate detaliile campului protetic
b. Revenirea la forma initiala dupa incetarea presiunilor, ce se dezvolta asupra materiale
dupa priza lui definitiva.
c. Nu se fractureaza la inlaturarea lor de pe campul protetic, cat si de pe model.

Hidrocoloizii ireversibili sunt derivatii acidului alginic (alginat de sodiu sau potasiu), sulfat de
calciu, fosfatat trisodic, sunt sub denumirea de alginate. Se vand ca pulbere puternic hidrofila la
amestec cu H2O => stari coloidale vascoase.
Dezavantajul e ca la pierderea apei=> volumul amprentei scade si invers. Se recomanda realizarea
modelului timp de 10-15 minute.Exemplu Novalgin, Sanalgin, Kromopan, Elastic, Zelex,
Stomalgin-73, Dupalflex, Algix, Alcamprent.

Materialele elastice care se folosesc: Ortosil, Ortosil-M, Eladent-100, PM-01.

8. Enumeraţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice: 

Examinarea pacientului si amprentarea campului protetic
• Determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare
• Proba machetei protezei in cavitatea bucala
• Aplicarea si adaptarea protezei la campul protetic
 8. Enumeraţi etapele tehnice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
• Realizarea modelelor. Daca amprenta a fost obtinuta cu o lingura standard, ulterior, pentru a
realiza proteza se vor confectiona din ceara sabloanele cu bordurile de ocluzie. Daca tabloul
clinic reclama o amprentare functionala (edentatii subtotale, terminale) dupa realizarea
modelelor de pe amprenta obtinuta cu o lingura standard, se confectioneaza lingura individuala.
Daca amprentarea cu lingura individuala se realizeaza modelul si se va confectiona din ceara
sablonul cu bordura de ocluzie
• Modelarea definitiva a machetei, ambalarea in chiuveta si realizarea tiparului, introducerea
acrilatului in tipar si polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea protezei