1. Strunjirea şi operaţiile asociate.

2. Burghierea si operaţiile asociate

3. Frezarea
4. Centre de prelucrare şi strunjire
5. Alte operaţii de prelucrare
6. Maşinare la viteze mari
Procesul de îndepărtare de material în care o
sculă ascuţită este folosită să așchieze
materialul până se ajunge la geometria dorită
a piesei.
• Cea mai comună aplicaţie : rabotarea pieselor
• Cea mai mai versatilă din toate procesele de
prelucrare prin capabilitatea sa de a produce
o diversitate de forme ale pieselor şi
caracteristici geometrice cu o mare precizie şi
acurateţe.
– Prin turnare putem obţine o varietate de forme,
dar lipseşte precizia şi acurateţea maşinării.
 Clasificarea pieselor prelucrate

• De rotaţie – cilindrice sau în formă de disc

• Non-rotaţionale (denumite şi prismatice) -
în formă de bloc sau de placă

Piesele prelucrate sunt clasificate în : (a) De rotaţie , or (b) Non-

rotaţionale, prezentate mai sus printr-o piesă tip bloc, respectiv una
tip placă .
Fiecare operaţie de prelucrare are ca
rezultat o formă geometrică
caracteristică a piesei datorită a doi
factori:
1. Mişcarea relativă dintre scula
aşchietoare şi piesa de prelucrat
• Generarea cinematică– Geometria
piesei determinată de mişcarea de
avans a sculei.
2. Forma sculei aşchietoare.
• Copiere–Geometria piesei este
determinată de forma sculei.
 Generarea formei

Generarea formei: (a) strunjire cilindrică, (b) strunjire conică, (c)

strunjire profilată, (d) frezare cilindrică, (e) profilare.
 Formarea geometrica a suprafeţei

: (a) strunjire profilată, (b) burghiere, and (c) broşare.

 Formare şi generare

Combinarea formării suprafeţelor cu generarea: (a) filetare pe

strung, şi (b) profilare prin frezare a canalelor în T
Scula aşchietoare cu un singur tăiş
îndepărtează materialul piesei printr-
o mişcare de rotaţie, operaţie care are
ca rezultat un cilindru
• Este efectuată pe o maşină unealtă
numită strung
• Tipuri de strunjiri efectuate pe strung:
– Strunjire frontală
– strunjire profilată
– Teşirea
– Tarodare(filetare)
Strunjirea
Vedere apropiată a unei
operaţii de strunjire pe o
piesă de oţel utilizând o
plăcuță acoperită cu
nitrit de titan
 Strunjire frontală

Scula are mişcare de avans

transversal
 Strunjire profilată

• În locul avansului
paralel cu axa de
rotaţie, scula
urmăreşte un
contur care nu este
drept, astfel creând
o formă profilată.
 Retezarea

• Scula este introdusă prin mişcarea de avans radial

într-o anumită parte a piesei pentru a reteza
porţiunea finală.
 Teşirea
• Muchia așchietoare îndepărtează materialul
de la muchia cilindrului, practicând o
teşitură
 Filetare
• Cuţitul are o mişcare de avans lineară de-a lungul
suprafeţei semifabricatului, paralelă cu axa de rotaţie
și egală cu pasul filetului, la o viteză de avans mai
mare, astfel generând spirele filetului.
 Strung normal

Schema unui
strung normal,
cu componentele
principale
 Prindere între vârfuri cu inimă de antrenare
 Universal
 Bucsă elastică
 Planşaibă
(a) Prinderea piesei între centre cu ajutorul unui antrenor de strung
(b) Universal cu trei bacuri
(d) Planşaibă pentru semifabricate non-cilindrice
Păpuşa mobilă este înlocuită
de“capul-revolver” care poate
conţine până la 6 SCULE
• Sculele sunt puse rapid în
utilizare prin avansul circular
periodic al capului revolver
• Sania este înlocuită de un cap
revolver cu patru părţi pentru
interschimbarea a patru scule
• Applicaţii: producţie de serie
care necesită o secvenţă de
operaţii de aşchiere diferite.
• Diferenţa dintre alezare şi strunjire:
– Alezarea este practicată pe diametrul
interior al unei găuri.
– Strunjirea este practicată pe diametrul
exterior al unui cilindru existent.
• În practică, alezarea este operaţia
de strunjire interioară
• Maşini de alezat
– Orizontale sau verticale- cu referire la
orientarea axei de rotaţie al arborelui
maşinii
 Strung carusel

Strung carusel– pentru semifabricate grele, de dimensiuni mari

.
 Burghierea

• Practică o gaură
cilindrică în
semifabricat.
• A se compara cu
alezarea care poate
doar să mărească
diametrul unei găuri.
• Scula aşchietoare
este numită burghiu
• Maşina unealtă:
maşina de găurit
Găurile de trecere vs. Găurile
înfundate
Găurile pătrunse( de trecere)– burghiul pătrunde prin piesă
complet
Găurile înfundate –burghiul nu pătrunde până pe partea
cealaltă a piesei

(a) gaură de trecere, şi (b) gaură înfundată.

 Alezarea
• Folosită pentru a
mări diamentrul
unei găuri,
asigurarea unei
toleranţe mai
bune, şi
îmbunătăţirea
calităţii suprafeţei
 Tarodarea

• Practicarea
filetului pe
interiorul unei
găuri existente
• Scula se
numeşte tarod
 Lărgirea
• Asigură o gaură
în trepte,în care
diametrul mai
mare îi urmează
diametrului mai
mic.
 Maşină de găurit
• Maşina de găurit
verticală este
poziţionată direct
pe podea.

• Maşina de găurit
pe masă este
similară, dar mai
mică şi este
montată pe o masă
sau pe un banc.
 Maşină de găurit radială

Maşină de
găurit radială
de
dimensiuni
mari, pentru
semifabricate
grele.
Operaţia de prelucrare în care semifabricatul este prelucrat cu o sculă ce se
rotește, cu multiple muchii așchietoare
Axa de rotaţie a sculei este perpendiculară pe direcţia mişcării avans
 Rezultatul este o suprafaţă plană

◦ Alte geometrii sunt posibile fie prin schimbarea traiectoriei sculei sau
formei acesteia
 Alţi factori şi termeni:

◦ Mişcare de avans în trepte.

◦ Scula aşchietoare este numită freză, muchiile așchietoare - „dinţi"
◦ Maşina unealtă este numită maşină de frezat
Doua tipuri de frezare

(a) frezare cilindrică, (b) frezare frontală.

• Frezare cilindrică
– Axa sculei este paralelă cu suprafaţa prelucrată.
– Tăişurile dinţilor sunt dispuse numai pe partea cilindrică
a corpului.
• Frezare frontală
– Axa sculei este perpendiculară pe suprafaţa frezată.
– Tăişurile dinţilor sunt dispuse atât pe partea cilindrică cât
şi pe partea frontală.
Frezare plană
• Este o formă de bază a frezării cilindrice,
în care lăţimea sculei depăşeşte lăţimea
semifabricatului pe ambele părţi.
Frezarea canalelor
deschise
• Lăţimea sculei este mai mică decât
semifabicatului, astfel rezultatul prelucrării este
un canal.
Frezare frontală convenţională
Scula aşchietoare
depăşeşte piesa în lăţime
pe ambele părţi
Frezare frontală
de mare viteză cu
o freză cu plăcuţe
dure.
 Frezarea cu freză-deget
• Diametrul sculei
este mai mic decât
lăţimea
semifabricatului,
prin urmare este
practicat un canal.
Frezarea profilată
Este o formă de
frezare frontală
în care se
prelucrează
periferia unui
semifabricat plat.
Frezarea de buzunar
• O altă formă
de frezare
frontală (cu
freză cilindro-
frontală) în
care sunt
practicate
buzunare de
mică adâncime
în piese plate.
Profilarea suprafeţelor
• Freză cilindro-
frontală cu cap
sferic cu mişcare
de avans în
trepte, de-
alungul unei
curbe.
 Maşină de frezat orizontală

Maşină de frezat orizontală cu genunchi şi montant

Maşină de frezat verticală

Maşină de frezat verticală cu genunchi şi montant

Maşină unealtă ce poate să executa
un număr mare de operaţii de
prelucrare sub controlul CNC cu
doar o operaţie de reglare şi efort
uman minim.
◦ Operaţiile tipice sunt frezarea şi
burghierea
◦ Cu trei, patru sau cinci axe
 Alte caracateristici:
◦ Schimbarea automată a pieselor
◦ Poziţionare automată a
semifabricatului.
Centru de prelucrare universal; Automat, capabil de un număr mare
de operaţii de prelucrare sub controlul CNC cu doar o operaţie de
reglare şi efort uman minim
Centru de strunjire CNC cu 4 axe; capabil de operaţii de
strunjire şi similare, strunjire profilată, şi rotirea automată a
pieselor, toate sub controlul calculatorului.
Maşină unealtă automată care poate executa
operaţii de frezare, strunjire şi burghiere.

Are configuraţia generală a unui centru de

strunjire.
• Poate poziţiona un semifabricat cilindric la
un anumit unghi astfel încât o sculă
aşchietoare de rotaţie(e.g., freză) să poată
maşina anumite caracteristici în suprafaţa
exterioară a piesei.
• Un centru de strunjire convenţional nu poate
poziţiona un semifabricat cilindric la un anumit
unghi şi nu include scule cu mișcări de rotație.
 Operaţiile unui centru de strunjire-
frezare

Operaţiile unui centru de strunjire-frezare: (a) piesă exemplu cu piese

strunjite, frezate şi găurite; şi (b) secvenţă de operaţii pe un centru de
strunjire-frezare: (1) strunjirea unei trepte de arbore, (2) frezare
frontală cu poziţionarea piesei într-o poziţie unghiulară programată,
(3) practicarea unei găuri cu piesa în aceeaşi poziţie programată, şi (4)
retezarea.
 Rabotarea transversală și cea
longitudinală
• Operaţii similare
• Ambele folosesc o sculă cu un singur
tăiş deplasat liniar în relaţie cu
semifabricatul.

(a) Rabotarea transversală, şi (b) Rabotarea longitudinală

 În ambele operaţii suprafaţa rezultantă este
plană.
 Mişcarea de avans în trepte
◦ Supune scula la sarcina de impact datorată
contactului cu semifabricatul.
◦ Viteze mici de tăiere datorită mişcării cu pornire și
oprire la fiecare cursă dublă
◦ Sculele uzuale: din oţel rapid cu un singur tăiş.
Şepingul(Mașina de
rabotat transversal)

Componentele unui şeping

Raboteză

Raboteză cu un singur montant.

Broşarea
• Deplasează o sculă aşchietoare cu dinţi
multipli, linear relativ la semifabricat pe
direcţia axei sculei
Avantaje:
 Calitate bună a suprafeţei
 Toleranţe precise
 Varietate mare a formelor rezultante posibile
Scula aşchietoare este numită broşă
 Datorită geometriei complicate şi uneori
personalizată a sculelor, preţul acestora este
ridicat.
 Broşare interioară

• Practicată pe suprafaţa interioară a

unei găuri.

Diferite forme interioare pot fi prelucrate prin broşarea interioară;

haşura indică suprafeţele broşate.