STEFAN GRIGORAS MIHAELA RODICA BALAN CARMEN BUJOREANU FLORIN TUDOSE SANDU-VILLE VIOREL PALEU ORGANE DE MASINI 1 INDRUMAR DE PROIECTARE Editura POLITEHNIUM" lasi 2014Editura POLITEHNIUM Universitatea Tehnic& “Gheorghe Asachi” din lagi Str. Profidr.doc. Dimitrie Mangeron, nr. 67, 700050 Iasi, Romania Tel: 40 232212324 Fax: 40 232 - 211667 E-mail; cercetare@tuiasi.ro Editura Politehnium (fosti “Gheorghe Asachi”) este recunoscuti de Consiliul National al Cercetarii $tiintifice din fnvagamantul Superior (CNCSIS) (Coordonator editura: Profuniv.dr.ing. Carmen TEODOSTU Referenti stiintifici: Prof. univ.dr.ing. Mihai BERCEA Universitatea Tehnicd “Gheorghe Asachi” din lagi Facultatea de Mecanic Prof.univ.dr.ing. Dumitru OLARU Universitatea Tehnicd “Gheorghe Asachi” din lagi Facultatea de Mecanica Tehnoredactare: Autorii ‘Réispunderea pentru tot ceea ce conjine prezenta carte apartine in intregime autorului (autorilor) acesteia Nationale a Romaniei (Organe de masini / Stefan Grigoras, Mihaela Rodica Bilan, Carmen | | Bujoreanu, Florin Tudose Sandu-Ville, Viorel Paleu - Iasi: Politehnium, 2014 | 2vol. ISBN 978-973-621-427-1 Vol. 1.: indrumar de proiectare, - 2014, - Bibliogr. - ISBN 978-973-621-428-8| 1. Grigoras, Stefan Il Balan, Mihaela Rodica TMLBujoreanu, Carmen | IV.Tudose Sandu-Ville, Florin 'V. Palew, Viorel 621.81 (075.8)PREFATA Disciplina Qrgane de masini face parte din categoria disciplinelor fundamentale de pregatire a studenilor de la specializarile cu profil mecanic, disciplina care se ocupa de studiul ‘anatomiei masinilor, adici de prezentarea, calculul si dimensioanarea celor mai simple componente din cadrul lanfului structural: masina —+ ansamble —> subansamble — organe de masini. Aceasti disciplina este prima cu caracter aplicativ din cadrul procesului de pregatire profesional a studentilor deoarece, in cadrul ei, acestia realizeaz4 primele proiecte cu teme concrete, care se finalizeaza prin solujii constructive prezentate sub forma memoriului justificativ de calcule, a unor desene de ansamblu si a desenelor de execusie ale principalelor elemente ‘componente, toate plecéind de la datele initiale primite in tema de proiectare. Lucrarea constituie primul volum al unui indrumar pentru calculul si proiectarea principalelor tipuri de organe de masini, vizdndu-le pe cele din programa analiticé aferenta primei parti a cursului, flind o incercare de a cumula metodologiile cele mai recente de calcul prezentate in diverse alte lucrari de specialitate, din domeniv. indrumarul este structurat pe trei capitole mari: - Primul capitol se referd la acele elemente de baz necesare efectuarii unei proiectari aplicative: precizia dimensionala si de forma; tipuri de solicitiris dimensionare si verificare; materiale si tratamente termice. = Al doilea capitol cuprinde elemente dimensionale si de calcul, cu referire la principalele asamblari demontabile ce vor face obiectul temelor de proiectare: asamblari filetate gi asamblari intre butuci si arbor = in capitolul trei sunt prezentate mai multe teme de proiectare (cric auto cu parghii; cric auto cu suruburi de migcare si clichet; extractor si presator pentru asamblari presate sau cuzinefi), cu metodologiile si relatiile de calcul aferente, cu exemple/programe de calcul si cu desene de ansamblu side executie. De asemeni, sunt prezentate si diverse Anexe cu extrase de date din diferite standarde, date necesare definitivarii formelor constructive ale organelor de masini proiectate. ‘Aceast lucrare are un profund caracter didactic, fiind un suport unitar pentru orele de proiect de la disciplinele de organe de masini si conexe pentru studentii de la programele de studii din domeniile inginerie mecanicd, inginerie industriall, ingineria materialelor, mecatronic’-robotica ete. Autorii speri ca aceastd Iucrare si rispunda nevoilor actuale si accept orice sugestie, observatie sau completare care vine din partea utilizatorilor, in vederea imbundtatirii sau a completirii unor viitoare edi IASI, martie 2014 AutoriiIntroducere Capitolul 1 Capitolul 2 CUPRINS ELEMENTE DE BAZA PENTRU PROIECTAREA ORGANELOR, DE MASINI 1 12, 1.3, 14, Precizia dimensionala si de forma 1.1.1. Dimensiuni, abateri, tolerante 1.1.2. Jocuri si strangeri. Ajustaje 1.1.3. Sisteme ISO de toleranfe si ajustaje. Alegerea ajustajelor 1.14, Precizia de forma gi pozitie 1.1.5. Calitatea suprafefelor Tipuri de solicitari, Tensiuni efective si admisibile 1.2.1. Nofiuni introductive 1.2.2. Tensiuni admisibile si coeficienti de siguranya Dimensionarea gi verificarea in proiectarea organologicd Materiale si tratamente termice, Criteri de utilizare 1.4.1. Materiale 1.4.2. Tratamente termice ANEXA 1.1 Standarde modificate dupa 1995 ASAMBLARI DEMONTABILE 2 222. Asamblat filetate 2.1.1. Filete de migcare (transmisia surub-piulita) a) Filetul cu profil patrat ») Filetul cu profil trapezoidal ©) Filetul cu profil ferdstrau . Filete de fixare . Verificarea asamblatilor . Calculul de dimensionare al asamblarilor filetate a) Asamblati filetate fixe b) Transmisiifiletate cu alunecare intre spire RoR Asamblari intre butuci si arbori 2.2.1. Asamblarea cu pene longitudinale fara strangere a) ene paralele: forme constructive, elemente de calcul ») Alegerea penei paralele c) Exemplu de calcul . Asamblari presate a) Determinarea capacitafii portante a asamblarii presate b) Alegerea ajustajului cu stréngere necesar ©) Verificarea din conditii de rezistenta a asamblarii 2.2.3. Exemplu de calcul, Proiectarea asamblatrii presate 5 ul ul 4 7 21 24 25 28 28 29 30 30 34 39. 4 41 41 41 42 45 47 49 51 31 52 37 37 37 58 61 61 2 6 0Capitolul 3 Organe de masini I~ Indrumar de proiectare TEME DE PROIECTARE 33.1. 33.2. 33.3. 33.4. 33.5. 33.6. 3.3.7. Sisteme mecanice cu surub de miscare Confinutul proiectului CRIC AUTO CU PARGHIL Caracteristici tehnice (date initiale de proiectare) ‘Analiza temei. Cerinfe impuse Sinteza dimensional si studiul cinetostatic al mecanismului Proiectarea cuplei surub-piulita Dimensionarea filetului Alegerea lagdrului axial Definitivarea constructiva si verificari finale ale surubului principal Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forfei de cétre piulitg Proiectarea sistemului de actionare Proiectarea corpului cricului auto cu parghii Desene de executie. Desen de ansamblu CRIC AUTO CU SURUBURI DE MISCARE $I CLICHET Caracteristici tehnice (date inigiale de proicctare) Variante si scheme constructive. Particularitati si mod de functionare ‘Alegerca tipului de profil pentru filetele de migcare Proiectarea surubului principal Proiectarea piesei de reazem Projectarea surubului secundar Proiectarea piulitei fixe Proiectarea suportului .. Proiectarea sistemului de actionare Proiectarea rojii de clichet Proiectarea asamblarii clichetului Proiectarea clichetului vertical Proiectarea suportului pentru clichet Program de calcul. Rezultate numerice Desene de executie. Desen de ansamblu EXTRACTOR $I PRESATOR ASAMBLARE PRESATA, SAU CUZINET Caracteristici tehnice (date inifiale de proiectare) ‘Schema constructiva. Principiul de functionare Proiectarea si verificarea asamblarii presate Determinarea forjei axiale Fa ce actioneaza in lungul surubul Determinarea tipodimensiunilor de filete sia sistemelor de sprijin ‘Alegerca variantei optime functie de valoarea randamentului Calculul de rezistenta a surubului Proiectarea piulitei B 8 8 8 B 9 86 88 89 92 93 97 103 103 104 105 110 112 u7 121 124 126 129 131 133, 137 142 149 149 149 149 150 152 153 1543.3.9. Proiectarea brafelor extractoare 3.3.10. Proiectarea cadrului 3.3.11, Proiectarea formei constructive a surubului. Determinarea Jungimii bratului extractor 3.3.12. Desen de ansamblu. Desene de executie 3.3.13. Exemplu numeric de calcul 3.4, ANEXE Anexa AI Iesirea si degajarea filetului metric ISO de uz general STAS 3508/1 Anexa A2 lesirea si degajarea filetului trapezoidal ~ STAS 3508/5 Anexa A3 Tolerante pentru filetul trapezoidal - SR SO 2903 Anexa Ad Gauri de centrare ~ SR 1SO 6411:1997 Anexa AS Raze de racordare normale — STAS 406 Anexa A6 Scari de reprezentare in desenul tehnic - SR EN ISO 5455 Anexa A7 Dimensiunile formatelor de desen utilizate in proiectare — SRISO 5457 BIBLIOGRAFIE 156 157 159 160 162 170 179 181 182 183 187 188 188, 189 191Introducere Formularea unei solujii de proiectare presupune totalitatea activitatilor de pregatire a transpunerii in realitate prin executie, in vederea utilizirii, cu mijloace materiale si financiare corelate, a unei idei sau teme. Proiectarea apare in realizarea produsului doar ca o etapa intr-o sintezi de mare complexitate, cu apel la numeroase stiinte si discipline, printre care stiinfele fundamentale, dar si cele tehnologice sau economice. Metodica proiectarii presupune parcurgerea, in principiu, a urmatoarelor etape: + elaborarea si fundamentarea temei; = documentul de comandi cu elemente definitorii ale produsului dorit a fi realizat; + realizarea proiectului, participarea cu diferite ponderi beneficiarului de proiect find, de regula, eficienta. Etapele detaliate sunt prezentate in schema urmatoare: “Gnenearice moRaUCE er l — a proiectantului montane FUNCHONAREOrgane de masini 1 ~fndrumar de protetare Condifiile tehnice, in esenfi, cuprind calculele elementelor constructive, care, in ansamblul operafiei de proiectare, au drept scop determinarea dimensiunilor si formei. Principalele aspecte ale calculului organelor de masini sunt ‘a. calculul de rezistentd, ce se efectueaz cu scopul evitirii ruperii sau distrugerii organului de ‘masind sub actiunea sarcinilor ce actioneaza asupra sa; b. calculul de rigiditate (deformatii), care asigurd functionarea organului de masind in anumite limite de deformare, determinate de buna functionare; . calculul la presiune de contact, care ce face cu scoptl evitirii strivirii anumitor suprafete in contact, sub actiunea sarcinilor (cazul rotilor dingate, rulmentilor etc.); 4. caleulut la vibrayii, care se face cu scopul evitarii intrarii in rezonanga a organului de masing sau a masinii in ansamblu, ce poate avea loc datorita egalitati dintre frecventa oscilatiilor la care este supus organul sau masina cu ffecventa de oscilatie proprie; se face si cu scopul cvitdrii unor trepidatii inadmisibile; e. calculul la ucurd, se face cu scopul asigurdrii unei durate cét mai mari de functionare; £ caleulul de stabilitate, care se aplic& acelor organe de masini care devin instabile sub actiunea sarcinilor exterioare (de ex. flambajul suruburilor utilizate la biele ete.); g. caleulul termic (la incdlzire), care se face cu scopul limitarii incAlziri, in vederea unei bune functionéri a organelor de masini, Fiecare calcul are preponderent’ intr-o situatie sau alta, in funetie de organul luat in studiu, In fiecare din calculele mentionate se obfine un parametru de baza (dimensiune, tensiune, deformatie, pulsatie proprie, suprafati efectiva de contact, suprafaya de racire etc.) Metodele de caleul opereaz cu concepte simplificate in ceea ce priveste: distributia incdrcérii, sistemul de rezemare, forma piesei, conditille de exploatare etc. Adaptarea la conditiile reale se face prin introducerea unor coeficienti determinaji teoretic sau experimental. Siguranja in functionare si durabilitatea organelor de masini si a mecanismelor este dati in primul rind de corectitudinea calculelor de rezistenta. in acest scop este necesara o cat mai precisa determinare a naturii, mirimii, directie si sensului forfelor $i momentelor. Etapa de proiectare propriu-zisé in calculul unui organ de masin8 are mai multe faze: 1. determinarea solicitirilor (forje $i momente) sia condiiilor de lucru ale orgamului de masina de proiectat, pentru cazul cel mai defavorabil; 2. alegerea formei funcfionale si a materialului; 3. determinarea, pentru materialul adoptat, a rezistenjelor admisibile; 4, determinarea sectiunilor critice si efectuarea calculelor de dimensionare, cu relatii ‘corespunzitoare solicitiilor; 5. efectuarea calculelor de verificare, in special cénd organul de masini proiectat este supus $1 la alte solicitari decét cea dup’ care s-a ficut dimensionarea sau in cazul solicitirilor variable; {incadrarea dimensiunilor obfinute prin calcul in valorile standardizate; realizarea desenului de executie. so 10Elemente de baz pentru proiectarea organelor de masini Capitolul 1 ELEMENTE DE BAZA PENTRU PROIECTAREA ORGANELOR DE MASINI 1.1. Precizia dimensionala si de forma Din punet de vedere geometric, calitatea unui produs este determinata de macrogeometrie (precizia dimensional, precizia formei geometrice, precizia pozitiei elementelor geometrice, ondulatiile etc.) si microgeometrie (rugozitatea suprafetelor). L1.1. Dimensiuni. Abateri. Toleranje Dimensiunile exprimé, prin intermediul unei unitati de misuri adoptate, valorile numerice ale caracteristicilor liniare sau unghiulare care definesc geometria unei piese (diametre, lungimi, unghiuri etc.). Dimensiunile stabilite prin calcul, la proiectare, nu corespund cu dimensiunile rezultate dupa prelucrare din multiple cauze dintre care pot fi amintite: precizia Jimitat a masinilor-unelte sia mijloacelor de misurat, erorile cauzate de precizia si wzura sculelor, erorile provocate de asezarea si fixarea incorecta a pieselor pe masinile-unelte etc. Dimensiunea efectiva E objinut’ prin misurarea piesei rezulté totdeauna diferita de dimensiunea nominalé N, determinata prin calcul si indicat pe desen. Diferenta dintre dimensfunea efectiva £ si dimensiunea nominal N se numeste abatere efectiva A: A=E-N {in aceste conditii este necesar ca la proiectarea dimensiunilor nominale si li se anumite limite ale erorilor de executie si de masurare, limite ce determina gradul de precizie al piesei. Stabilirea gradului de precizie cu care trebuie sf fie executatd 0 piesi depinde de rolul functional, conditiile de exploatare, interschimbabilitatea, economicitatea procesului de executie etc, gi se prescrie, pentru orice dimensiune, prin dou valori limita, intre care poate varia dimensiunea efectiva: dimensiunea maxima (Dyax+ max» Zmax) Si dimensiunea minima (Dyin, rpg» Eryn) atfel inca: Dogs 2 Ep = Dyin deux 2 Fa 2 dein a2) in figura 1 sunt definite notiunile legate de dimensiunile maxime si minime, dupa cum urmeazii: - abaterea superioard (3) - abaterea inferioarc: (14) - cdimpul de toleranta (as) ‘sau sumele algebrice: (1.6) in SR EN 20286-I se stabilesc urmitoarele denumiri conventionale: © alezaj: orice dimensiune interioara unei piese (chiar daci nu este cilindric’) simbolizata cu majuscule D, L ete.; * arbore: orice dimensiune exterioari unei piese (chiar dac& nu este cilindricd) simbolizati cu minuscule d, / etc. in reprezentirile grafice abaterile se mAsoari fati de linia determinaté ca dimensiune nominal denumita linia de zero — figurile 1.1 si 1.2.Organe de masini 1 ~fndrumar de proictare linia zero 7 Fig, 1.2 — Reprezentarea graficda toleranele arborilor si alezajelor Valorile dimensiunilor liniare nominale se determin prin calcul sau pe considerente constructive, pe baza rolului functional al suprafejelor cirora le sunt asociate. Dimensiunile objinute se rotunjesc la valori care se aleg din sirurile de dimensiuni liniare normale prezentate in STAS 75-1990 (tabelul 1.1). Valorile toleranjelor dimensiunilor liniare se stabilesc pe baza ,Sistemului ISO de toleranfe si ajustaje pentru dimensiuni liniare - Partea J: Baze de toleranfe, abateri si ajustaje”, precizat de standardul SR EN 20286-1:1997 sau ISO 286-1 pe baza metodologiei determin: toleranfelor diferentiat in finctie de tipul toleranjelor: individuale, respectiv generale. Toleranjele individuale pentru arbor si alezaje sunt standardizate in cAte 28 de pozitii si abateri fundamentale simbolizate cu litere mici, respectiv litere mari (figura 1.3 a,b). RElemente de baza pentru protectarea organetor de masini ‘Tabelul 1.1 Dimensiuni nominale (Extras din STAS 75 1990) 700105] 110 [iS [1207130 [ 140 [1,501.60 2,00 [2.10 2.40_[2,50 [2,60 [2,80 3,00 [3,20 [3.40 [3,60 | 3,80 4,004.20 [4,50 [480 §,00 | 520 6,00__| 6,30 7,00__| 7,50 500 | 830 9,001 9,50 Linia zero Lina rero Fig. 1.3 - Pozitile abaterilor fundamental ale dimensiunilor pentru a~arbori, b alezaje 1B