1

I. MONTAREA ȘI DEMONTAREA PREZOANELOR

Datorita absentei capului de strangere, montarea unui prezon constitue o

operatie mai dificila decat cea a suruburilor. Pentru a se asigura o buna functionare
o prezoanelor se va acorda cu atentie deosebita operatilor de gaurire si filetare a
gaurilor astfel incat sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si
suprafetele piesei in care el este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate
verifica cun ajutorul echerului. Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul
a doua piulite, rotindu-se cu cheia piulita superioara.

Acest procedeu prezinta dezavantajul ca la demontarea piulitelor se slabeste

si strangerea prezonului in corpul piesei. Mai indicata este folosirea piulitei
hexagonale inalte care se insurubeaza liber in capul prezonului si se blocheaza cu
un surub de fixare. Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cu cheia, iar
pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intai surubul de fixare, dupa care piulita
se poate desuruba usor. Pentru insurubarea rapida o prezonului se folosesc chei
speciale. Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare insa
la care taietura din bucsa este inclinata invers decat in cazul precedent. Daca in
cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul piesei, scoaterea
lui poate reprezenta o problema destul de dificila.

Dar deasupra suprafetei piesei ramane o parte din prezon, se incearca

prinderea lui cu scula oarecare, in vederea dessurubarii sau sudarii pe el a unui
maner. Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o
gaura in prezon si se incearca dessurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic cu
muchi ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest lucru nu se poate, se distruge
prezonul prin prelucrarea cu scantei electrice sau o gaurire cu burghiul, urmand sa
se fileteze ulterior un diametru mai mare.

II. MONTAREA ȘI DEMONTAREA PIESELOR

ASAMBLATE CU ȘURUBURI ȘI PIULIȚE
Pentru obtinerea unei imbinari corecte este necesar sa se foloseasca
elemente filetate fara defect. De aceea piesele care se asambleaza, impeuna cu
organele de asamblare vor fi supuse unui control amanuntit. Asamblarea propiu-
zisa se realizeaza asfel:

2
- se centreaza piesele asamblate astfel incat sa ocupe pozitia reciproca corecta.
Acest lucru se obtine prin insasi forma pieselor asamblate daca ele nu permit decat
o singura pozitie de montaj, sau prin urmarirea unor repere care marcheaza pozitia
reciproca corecta, in cazul in care sunt posibile mai multe pozitii;

- se introduc pe rand toate suruburile si se insurubeaza cu mana in gaurile filetate

sau se prind usor piulitele;

- se strang definitiv imbinarile, actionandu-se asupra suruburilor si a piulitelor.

In cazul in care asamblarea se realizeaza cu mai multe suruburi cazul

flanselor, al chiulaselor etc., trebuie sa se urmareasca cu atentie obtinerea unei
strangeri uniforme, actionarea suruburilor facandu-se in cruce si progresiv. Pentru
aceasta dupa ce piulitele sau capetele suruburilor au luat contact cu suprafata
piesei, se strang in doua etape realizandu-se strangeri de circa 30-40 % in prima
etapa si stangerea definitiva urmata de un control in cea de a doua. Teoretic o
imbinare filetata trebuie sa reziste in timpul functionarii solicitarilor la care este
supusa fara a se desface. Practic, din cauza deformatiilor elementelor asamblarii,
in special in situatia solicitarii cu eforturi variabile piulitele se autodesfac, punand
in pericol asamblul respectiv.

Pentru prevenirea autodesfacerii piulitelor se folosesc in practica

numeroase sisteme de asigurare prezentate deja in cadrul disciplinei 'Organe de
masini.

III. ÎMBINĂRI FILETATE SPECIALE

O categorie aparte de imbinari filetate sunt cele realizate in vederea
asamblarii pieselor de grosime mica, de exemplu cele confectionate din tabla.

Intrucat este greu sa se execute un filet in una din piesele montate, din
utilizarea unor piulite elastice confectionate din tabla subtire sau din material
plastic. Adeseori aceste piulite se livreaza infasurate in rulouri, continand de fapt
banda stantata in vederea obtinerii piulitelor. In cazul care este necesara
asamblarea unor piese fara ca sa existe posibilitatea introducerii unei piulite la
interior sau sa se execute un filet in piese, se pot folosi imbinarile cu suruburi si
cu piulite deformabile.

3
 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

In tara noastra protectia muncii face parte integranta din procesul

de
munca, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca ,
prevenirea accidentelor de munca si a inbonlaviriilor profesionale.
Raspunderea asigurarii si aplicarii masurilor si normelor de protectie a
muncii revin conducatorului de unitate ,precum si tuturor persoanelor care
au atributii de organizare, conducere si control in procesul de munca.
In scopul eliminarii pericolelor de accidente la locul de munca este necesar
sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune,
avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea
acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se
scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor
se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului
de munca
-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si
a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa
se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se
asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de
evacuare si sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai
dupa decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa
numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea
superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea
autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin
suflarea cu gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve
speciale, amplasate in locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de
suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi
paturi rulante adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si
ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri
special amenajate

4
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un
control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare
luminoa-sa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-
vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de
esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a
gazelor de esapament
-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil
tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile
specifice de protectia muncii
-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o
buna vizibilitate la locul de munca
-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor
face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea
instalatiilor de iluminat
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea
de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru
din materiale sintetice
-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor
persoanelor straine
-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se
vor amenaja locuri speciale pentru fumat
-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,
carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul
halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul
de constructie.
- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in
acest scop
- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se
va porni masina in gol
- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica
- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de
protectie impotriva aschiilor
- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit
- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte
- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost
decuplata piesa de la mecanismul de miscare
- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau
electricianul din cadrul atelierului intretinere al sectiei

5
 - nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand
masina in functiune
- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare,
ghidajele
- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.

Bibliografie

1. Seiciu, P. L., Stanciu, St., Mecanisme plane. Baze teoretice si aplicatii, Editura Bren,
Bucuresti, 2002.
2. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.
3. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura
tehnica, Bucuresti, 1976.
4. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura tehnica, Bucuresti, 1970.
5. Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag München Wien, 1997.
6. Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company, New
York, 1986.
7. Mladinescu, T., Rizescu, E., Weinberg, H., Organe de masini si mecanisme, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
8. Buzdugan, Gh., Rezistenta materialelor, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1986.
9. Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol. I, Universitatea
“POLITEHNICA” Bucuresti, 1994.
10. Voinea, R., Mecanica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975.
11. Chisiu, Al., Matiesan, D. Madarasan, T., Pop, D., Organe de masini, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1981.
12. ***, Organe de masini, Vol. 1, Colectia de standarde, Editura tehnica, Bucuresti, 1968.
13. Mirita, E., Cicone, T., Dobre, G., Sisteme cu suruburi de miscare: Îndrumar de
proiectare, Printech, Bucuresti, 1998.