Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SANITARE INTERIOARE
AUREL SIMONETTI
- - - - - -
MUNCITORULUI DE INSTALATII
SANITARE INTERIOARE
EDITURA TEHNICA
Bucure~ti
I n lucrare sint prezentate si descrise i n a m h u n t operatiile necesni-e ese-
c u t i r i i $i montiirii conductelor, armciturilor $i o!~iectelor care iarinenz? i:lsta-
lafiile d e apB $i canal - instalatii sanitare -
din interiorul cliidiri!or s ~ c i a l -
culturale, locuinfe, creve, gradinite, internate, cimine, hoteluri etc., CLI deta-
lierea aperatiilor d e asamblare a conductelor si obiectelor sanitare, precunl
~i a uneltelor intrebuintatc, dupP specificul operatiei ce trebuie esccutat>,.
Lucrarea se adreseazi muncitorilor, maistrilor $i tehnicienilor care lu-
crenz5 i n domeniul esecutiei, exploatSrii si intretinerii instala!iilor s.~nitnre,
preculn $i speciali~tilora c5ror activitate a r e contingent5 cu ace5t.e probieme.
Autorul
CUPRINS
1. BANCUL DE LZjCRU
3. MENCHINA CU PICIOR
mob118 : s
--
prlnsh de bancul de
l u c ~2 falc8
suruh Menghina pentru tevi este alcatuiti dintr-un
de mindere : 4 -
rnanivelh ; 5 -
d o r : 6 - mas& de
pi- corp de otel sau de font;, care in partea de jos are
hdreptat. formi de V, unghi cu virful in jos, alcituind falca
inferioari f i x i a menghinei. In corpul de sus se a f l i
u n l o c a ~in care se poate deplasa in sus qi in jos, prin
rotirea Surubului o piesi de ofel care in partea de jos
este t2iati in formi de unghi cu virful in sus, consti-
tuind falca n~obiliia menghinei. Cele d o u i filci sint
dintate pentru fisarea rnai b u n i a tevii intre ele.
Fixarea tevii intre cele d o u i filci se realizeazi prin
Fig. 2.4. Men-
rotirea ~ u r u b u l u i; cu ajutorul minerului falca supe- g h i n i pentru
rioari este impins5 in jos citre falca inferioari. tevi :
Menghinile pentru tevi sint de doui mirimi, adic; 1 - corn fix de
otel m u f o n t l :
menghini o b i ~ n u i t iin care se pot prinde tevi de 2.- f a l c ~ fix&
ln f o r m l de V ;
3 - falcl rno-
318"-3", qi menghina mare, in care se prind tevi de bill : 4 - $ u r i b
de strinEere ;
3 1/2"-6", fiecare dintre aceste menghine montin- 5 - maniveli.
du-se pe banc de la caz la caz.
7. SUPORTUL (UCENIC)
Fig. 2.6. Este un suport care servevte la sprijinirea cap5tului
MenghinI
dr unei tevi lungi in timpul cind este fixatl in menghina
1 - me& de pe banc. Este esecutat din teavi, prin constructia
fixl: 2 - lui telescopicl, piesa de suport in formi de furci sau
mobi-
1 :3 - - teu cu opritori poate fi deplasati pe verticals d u p i ne-
rub de strln-
ere : 4 - voie, pentru a putea servi ca sprijin tevilor de diferite
piuliti cu a-
-, lungimi prinse in menghini.
8. FORJA DE clMP
Lampa de lipit este una din sculele nelipsite din trusa muncito-
rului instalator, servindu-i la numeroase operatii de lucru ca : lipi-
turi la tevile de plumb, indoirea tevilor din material plastic, dezghe-
tarea cgnducklor etc. Dupi scopul in care servesc, se deosebesc limpi
cu spirt, limpi cu fitil, limpi cu pompi etc. ; instalatorul tehnico-
sanitar intrebuinteazi curent doui tipuri : lampa cu fitil $i lampa
cu pemps.
Lampa cu fitil cuprinde un recipient metalic (de alami sau de
@el) pcntru combustibil lichid, cu un b z i n auxiliar sau o scobituri
la partea superioari, ~i un arzitor constituit dintr-un tub arzitor
cu ajutaj (prin care iese combustibilul), dintr-o cameri de amestec
cu un manSon exterior pentru reglajul aerului ~i un robinet pentru
reglajul flicirii ; in recipient se gHse$te un fitil care conduce com-
bustibilul ping in dreptul tubului arzHtor, unde se aprinde. Pentru
punerea in functiune a limpii se produce in prealabil o flacirli de
amorsare - arzind spirt sau benzini in bazinul auxiliar sau in sco-
bitura de deasupra recipientului - $i se obtine evaporarea com-
bustibilului adus de fitil, care se aprinde $i arde in amestec cu aerul
pgtruns prin orificiile camerei de amestec.
Aceasti lampi funcfioneazi sub, efectul cildurii produse de ar-
derea combustibilului lichid din recipient, dupi stingerea flicirii
de amorsare. Mirimea flicirii se regleazi cu robinetul cu ac, iar
accesul aerului se regleazi prin invirtirea man$onului, astfel incit
orificiile acestuia s i coincidi mai mult sau mai putin cu orificiile
camerei de amestec.
Lampa cu pompi este aseminitoare celei cu fitil, cu diferenta
c i in recjpientul de combustibil are
2 o pompi, in loc de fitil. Recipientul
este echipat cu o siguranti contra
suprapresiunii. Evitarea incilzirii
rezervorului (recipient) se asiguri
printr-o bucatP de sirmi de alarni
introdusi in rezervorul limpii pe la
partea de sus ~i lipiti cu cositor pur.
La incilzirea peste misurli a rezervo-
rului, cositorul cu care este lipit5
sirma se topeqte ~i pune rezervorul
in contact cu atmosfera, evitind ex-
-
plozia. Capitul sirmei de siguranti
. Lampi de lipit :
~ i g 2.9. trebuie s i iasi in afara rezervorului
1 - robinet c6 ac ; 2 - camera de
arnestec : 3 - recipient ; I - pomp:,, numaj Cll circa 5 mm.
La unele 15mpi, tubul arz5tor imbraci camera de amestec, pen-
tru a perrnite functionarea pe timp rece sau la vint. L h p i l e de
lipit se folosesc pentru ciocane mari de lipit sau pentru incilziri
locale ale obiectului de lipit, Lipituri la tevile de plumb, incilzitul b-
vilor PVC.
Jndrumiiri pentru folosirea liimpilor de lipit :
Indiferent de tipul limpii, aprinderea $i fdosirea ei trebuie s i se
faci cu multi griji, deoarece altfel pot avea loc accidente cu urmiri
grave.
La pregitirea oricirei limpi trebuie ca rezervoml s i nu se umple
complet cu k n z i n i , ci s i r i m i n i un spatiu go1 de 3-4 cm inilgme,
astfel ca benzina din rezervor s i nu se s u p r a i n c 5 l z e ~de la flacAra
limpii. La limpile cu fitil, trebuie ca fitilul si fie curatat La virf de
scrum, deoarece din cauza acestuia se poate infunda duza.
La punerea limpii in functiune instalatoml trebuie sZi aibi rib-
dare ca incilzirea si aibi loc numai prin arderea spirtului pus in
farfuria de aprindere, deqi aceasta necesiti oarecare timp. N'u este
permis ca pentru incalzirea limpii s i se f a d foc in jurul rezervo-
rului sau s i se ageze lampa cu rezervorul pe focul forjei, deoarece se
pot produce explozii cu urmiri grave.
In timpul lucrului flacira l h p i i trebuie sB fie bine reglat5, adici
s i aibg culoarea albastri ; dac5 f l a d r a este ro$ie, locul incilzit se
afumi $i ingreuiazi lipirea.
Larnpa de lipit trebuie s5 fie intotdeauna in stare bun5 de func-
tionare, astfel dispozitivul de siguranti la limpile cu fitil trebuie
s;i functioneze sigur in cazul cind rezervorul l h p i i se supraincil-
zeqte, pentru a preveni explozia acestuia.
La limpile cu pompi trebuie ca ventilul s i asigure o bun; etan-
$are, pentru ca benzina din rezervor s i nu iasi prin tubul pompei
$i s i se aprindi de la flacira l h p i i . Dac3 aceasta totugi se intimpli,
instalatorul nu trebuie sa se intimideze gi s i arunce lampa, putind
incendia locul de munci.
Lampa de lipit trebuie s i fie controlat5 la fiecare intrebuinwre
de citre qeful de echip5, care are mai multti experienv.
Pentru alimentarea limpii se foloseqte benzini auto obiqnuiti.
Nu este perrnisi alimentarea limpii cu neofalini, intrucit aceasta
este prea volatilii (se transforms prea uqor in vapori). Numai in
cazul in care nu se dispune de benzini auto, se poate folosi neo-
falina, dar numai amestecati cu petrol lampant (trei p i e i neofalini
gi o parte petrol). Folosirea petrolului in locul benzinei nu se reco-
mandi, deoarece petrolul d i o flactirti care afumi ~i care nu incilzeqte
suficient.
Pentru punerea in functiune a limpii
de lipit este recamandabil s i se folo-
seasci numai spirt denaturat, la nevoie
se p a t e folosi $i benzini, dar aceasta pre-
zinti inconvenientul c i produce funingine
pe becul limpii $i in special pe duzi, stin-
gherind buna functionare, iar lampa este
veqnic afumati, avind un aspect urit $i ,
4. CIOCANE
6. FOARFECELE DE MINA
7. PREDUCELE
1. TAIEREA CU DALTA
Operatia de tiiere prin care se indepirteazi un surplus de mate-
rial, se coredeazi suprafete neregulate, se taie table in bucifi, pro-
file $i platbande, se demonteaza nituri.
Dalta s e r v e ~ t ela tiierea qi la curitirea pieselor de bavuri. Ea
este fabricati, din otel de scule, avind un capat taios cilit, iar cela-
lalt capit prelucrat conic, pentru a putea primi loviturile de ciocan.
Diltjle sint de diferite forme, d u p i intrebuinliri. Se deosebesc :
dalta lati, dalta in cruce (crituit) qi dalta rotundi ($pit). Corpul diltii
poate avea diferite forme (rotundi, dreptunghiulari, pitrat5, octo-
gonali).
Atit calitatea tiieturii, cit ~i uqurinta cu care se poate executa
tiietura depind de alegerea potriviti a unghiului de tiiere. Unghiul
de tiiere este potrivit de citre muncitor prin felul cum tine dalta
deasupra piesei. Potrivirea unghiului se c a p i t i prin experienti. Daci
unghiul este ales prea mic, dalta scapi prin
lunecare deasupra piesei.
1
Dalta de zidirie sau de b,eton are doua fornle :
dalta cu capitul taios lat, ase~ninitoarecu dalta
pentru metale, si dalta cu capitul tiios ascutit,
*'
- numiti $pit. Prima se folose~tepentru spargeri
(giuri) mici in zidirie, pentru fixarea de dibluri,
Fig. 2.16. DPlti : console, briti1.i etc., cea de-a doua se folose~te
I - (Spit).
d a l a lati : 2 -
dalM in cruce (crait) :
pentru spargeri lnari in zidirie, p2ntru trecerea
s - daltl r o l u n d l coloanelor de api, canalizare etc.
Pentru evitarea accidentelor, cind se IucreazH cu d5lti trebuie res-
pectate urmgtoarele reguli :
- capul diiltii trebuie sii fie bine fusonat ~i nu turtit in forma
de ciupercii, deoarece pot siiri aschii, care pot riini pe muncitor ;
- ciocanetl trebztie sii aibii suprafaf;a de lovire in bunii stare,
a l t ~ e lse pot intimpla accidente prin alunecarea ciocan~ilzti de pe
daltu ;
- couda ciocant~lzti trebuie fixatii cu pene metalice, pentru a
erita cn ciocan?tl sii sarii in timpul lucn~lzli.
geqte timpul de tiiere. Pinza desprinde din metal mici particule care
sint eliminate prin tiietur5. Un instalator experimentat apasi pe
rarna feristriului, atit cit este necesar pentru ca pinza s i fie prote-
jata, iar tiierea s i se execute drept qi cu randament bun. Citre sfir-
gitul t s e r i i capitul tiiat a1 tevii trebuie sprijinit pentru a nu se pro-
duce ruperea tevii in locul tgierii sau ruperea pinzei.
Pentru ca tZiierea cu fer5stdul s i fie corecti, feristriul ce va
tine orizonfal pinA cind dintii pinzei au pitruns grosirnea peretilor
(fig. 2.20,1), apoi muncitorul inclini putin feristriul spre el (2). In
timp ce tiierea continui, teava se rotegte (3) qi in ultima fazi de
lucru se inclini apoi feristr5ul in sens opus (4). fn timpul tiierii, pen-
tru a se elirnina frecirile dintre pinzi qi piesa ce se taie, pinza se
unge cu ulei.
Tiierea cu feristriul, pentru metale prezinti avantajul cA se
obvne o tiieturi curati, f i r i bavuri, tiierea este mai precis3 $i
se poate executa qi atunci cind este necesar a se tiia buciti scurte
de teavi 5-10 mm. Necesiti ins3 eforturi mari din partea munci-
torului, iar durata de s e r e este destul de lungi. In plus munci-
torul trebuie s i fie bine experimentat pentru ca tiietura s i nu iasA
inclinata pe axa wvii
3. TAIEREA MECANICA
a
\
b
-1 Pentru manipulare, pielele
sint prev5zute cu n~inere de
lemn, care au aplicat un inel
metalic la partea in care pa-
Fig. 2.29. Pozitia corects a muncito- trunde coada pilei. ~ i tre- ~
mlui in timpul pilirii :
a - capul mund&mlui de axa buie s i fie bine fixat pe o adin-
menghlnei ; b - pozitla picioarelor fata
de axa menghinei. cime de 213 ping la 3/4 din lun-
gimea cozii $i trebuie s5 fie
coaxial cu pila. Nerespectarea acestor recomandtiri poate duce la
accidente in timpul lucrului.
Pila se alege, ca forma gi dimensiune, dupi miirimea gi forma
suprafetei care se pileqte. In timpul pilirii, muncitorul st4 la o dis-
tanla de 2 0 - 2 5 cm de menghini. Corpul muncitomlui trebuie s2
fie intors cu 45" fa@ de axa menghinei. Piciorul sting se aqazi fna-
inte, iar piciorul drept riimine inapoi, astfel incit mijlocul tiilpii
piciorului drept s i se giseasci in dreptul cilciiului piciorului sting,
iar distanw dintre calciie va f i de cel mult 20-30 crn. In aceastii
pozitie se obtine stabilitatea maximi a corpului in tirnpul pilirii. Pila
se tine cu mina dreapt2, astfel incit palma s5 se rezeme in capGtul
minerului, degetul mare s2 se giseasc5 deasupra minerului, iar ce-
lelalte 4 degete string minerul pe dedesubt. Se q a z i apoi pila pe
pies2 qi palrna miinii stingi pe cap5tul pilei.
Aceast2 pozitie a miinilor ajuti la mentinerea pozitiei corecte a
pilei qi inlesnevte potrivirea presiunii in timpul lucrului, economi-
sind din efortul fizic necesar la pilire.
Pentru a se obtine pilirea uniform2 a unei suprafew plane, nu
trebuie s i se ducii pila, fn timpul rnigdrii de avans, ping la s f h i t u l
HQii ei active, pentru ca aceasta s2 nu depageascii marginea supra-
fetei de prelucrat, iar la
cu-ma inapoi, mina stingii
nu trebuie sA treaca de
mijlocul suprafetei care se
pileqte. Nerespectarea a-
cestor indicaqi poate duce a b
la prelucrarea neuniformi
a suprafeklor gi la rotun- Fig. 2.30. Exemplu de p h :
jirea muchiilor. a - modul cum se tlne ; b - executarea
DIM.
Pentru a nu uza ~i deteriora dintii, se taie cu
pila numai in cursa de impingere nu gi in cea de
tragere inapoi.
La pilirea suprafetelor din otel moale este ne-
cesari cur;itirea continua a pilei cu o perie de
sirmi, deoarece a~chiilecare se string intre dinti Fig. 2.31. Contra-
zgirie suprafata ce se prelucreaza. In timpul lu- iui suprdepi
crului pila se va feri de unsoare, deoarece se im- pilite :
1 - rigla : 2 - pies3
bicsegte repede $i nu pilegte corect. DIU~A.
Curatarea pilei de unsoare se realizeazi cu o
bucati de ciirbune de lemn tare, cu care se freaci pin5 ce se indepir-
teazii complet urmele de ulei ; apoi pila se c u r i t i cu peria de sirma.
Pila nou3 se folosegte numai pe o fati, cea de-a doua fiind folositi
la lucl-u numai dupi uzarea primei fete.
Controlul suprafetelor pilite se face cu rigla, echerul $i compasul.
Cu ajutorul riglei se verifici daci suprafata este dreapti. adici
daci s-a pilit suficient din materialul respectiv ; in acest scop se
agazi rigla de metal cu muchia pe suprafata de controlat, se pri-
vegte la lumini gi se observi daci sint goluri intre suprafata piesei
$i muchia riglei ; verificarea se face pe mai multe directii ale su-
prafetei ; dacii exists goluri, insearnni c i piiirea nu s-a ficut corect.
Unghiurile drepte se verifici cu ajutorul echerului, care se agaz8
pe unghiul de verificat gi se privegte spre lumini. Daci se observi
goluri, insearnni c i unghiul nu a fost bine realizat.
Paralelismul ($i grosimea) suprafetelor se verifici cu ajutorul
cornpasului in felul urmitor : se prinde piesa in compas astfel incit
acesta s i atingi suprafetele piesei, se deplaseazi apoi compasul.
Daci in timpul depla-
sirii compasului pe su-
prafata apar goluri in-
tre ghearele compasu-
lui gi suprafa@ de
verificat sau compasul
nu mai p a t e fi depla-
sat deoarece piesa de-
vine prea groasi, in-
seamni c i pilirea nu
0 b C s-a ficut corect.
Fig. 2.32. Verificarea pieselor prelucrate prin Pentru a verifica
pilire : prin conlparatie m b u -
a - verificarea unghlurilor : b - dlmensiunl exte- piese cu
doare : c - dirnenslunl interloere : 1 - echer 80" ; llnei
2 - pie68 de veriflcat ; 3 - aompas pentru exte-
rior ; 4 - colnpas pentru interior. alteia, se folosegte tot
compasul. Acesta are forme diferite, dupi utilizarea
lui. f n fig. 2.32 sint reprezentate doua compasuri :
unul pentru masurarea dimensiunilor exterioare b
$i altul pentru misurarea dimensiunilor interioare c.
6. CAURIREA
1
executa operatia de giurire se numeqte burghiu.
Viteza cu care se invirteSte burghiul trebuie po-
trivita totdeauna d u p i felul sculei $i a1 materialu-
lui care se prelucreazi. Astfel, la un metal mai
dur se va iolosi o vitezi mai mici, iar la unul
moale, o vitezi mai mare.
Burghiul cel mai frecvent folosit este burghiul
spiral, care prezinti avantajul c i evacueazi auto- a b
mat aqchiile din gaurg, nu-$ modifici diametrul
prin ascutire, iar giurile obtinute au un diametru Fig- 2.34. Burghie:
constant $i peretii netezi. Corpul burghiului esie a - e'icO'da'e late.
: b-
de formi cilindrici, avind sipate doui canale elicoidale, a1
cdror rol este de a asigura evacuarea avchiilor produse prin
giurire. Burghiile care se folosesc pentru gaurirea metalelor
se executi din otel carbon $i pot fi elicoidale sau late.
Dupi ggurire se executi (daci este cazul) operatia nu-
mit2 alezare, care consti din prelucrarea giurii cu un bur-
ghiu mai bun, mai ascutit, nurnit alezor.
Se deosebesc alezoare simple de minfi $i alezoare pentru
FI& ma~ini.
2.35.
~ l e - Dintii alezoarelor pot fi drepti sau in elice, de-a lungul
zoare. asei alezorului, iar alezorul poate fi conic sau cilindric. Se
folosesc $i alezoare cu dintii reglabili, astfel incit sB poati fi
potriviti la diferite diametre, prin apropierea sau departarea dintilor
de axa alezorului.
Alezarea se efectueazi astfel : se fixeazi piesa in menghinfi, iar
alezorul intr-o clup2 (dispozitiv care se ac$ioneazB cu ambele miini gi
care are la centru un orificiu patrat in care se introduce coada ale-
zorului), apoi se introduce treptat alezorul in gaura de prelucrat, ro-
tindu-se clupa cu ambele miini, uniform $i intr-un singur sens.
c. Coarba. Coarba este alcgtuita dintr-un brat cotit pe care sint
fixate minerele care servesc la rotirea, respectiv sprijinirea coarbei ;
in partea inferioara se gise9t.e orificiul in care se fixeaA wrghiul.
Gaurirea cu coarba se face astfel : se prinde cu mina dreaptii mine-
rul, cu mina sting2 se apasi minerul in f o m i de ciuperc8, virful
tjurghiului se a ~ a z iin centrul locului in care trebuie executati
gaura ; prin invirtirea coarbei cu mina dreaptA $i apisindu-se in
jos cu mina stingi (sau cu pieptul), burghiului pgtrunde in material.
d. Boraciul. Se compune dintr-un ax la mijlocul ciruia se mon-
teazi roata dintat2 ai cirei dinti intrfi in clichetul pxins In dispozi-
tivul de fisare, legat de minerul de actionare. La capatul de sus a1
boraciului se gZise9te piulita inalti care in timpul giuririi se sprijinil
cu capul de suport. Burghiul se mon-
teazi in mandrini.
Giiurire:~cu boraciul se face astfel : se
a$azi burglliul cu virful in centrul locu-
lui in care trebuie esecutati gaura $i se
roteyte minerul cu un sfert sau o jumatate
de rotalie in sensul stigetii. Pe n ~ h u r a
2.36. Coarb?i :
adincirii gilurii burghiul se deplaseazfi - Fig.
bnrr : - onflciul
axial prin dequrubarea piulibi. ~Btrat unde s e iixeaza freza
Boraciul, lucrind incet, nu se recomanda r&isq'u::
decit in cazul gfiuril-ii pieselor in locuri 1-
J mP,"zb $;
: 5 - cluverca de lernn
pentlv avbare cu rnlna sau
greu accesibile. cu pieptul.
Fig. 2.37. Boraciul : Fig. 2.38. Ma- Fig. 2.30. MasinH
1 -corpul (asul) boraciului : sins de gHurit de gHurit cu douH
2 - roata dintat8 : 3 -cli-
chetul : 4 -mineral de actio- cu o singurf turatii :
nare ; 5 - piillita lnalts : turatie : 1 - rnanlveli : ?.
6 -caplil de svrljin : 7 -su- - - asul d e invir-
port : 8 -
mandrinl.
1 manivelPI :
? - mlnerul dc tire : 4 -
de sprljin : 5
rninerul
- la-
sprijin : 3 - pla-
cA de apbsnre : cP de aplsare : 6 -
4 - mandrinl. mandrina.
7. FILETAREA
Dlalnetr~~l
nomlnal a1
tubulul [mm] . I I I I 1 1
3 70 80 100 . 123 150 ( 2m
Frlnghie gudronalH [kg] 0,05 0,075 0,083 0,lO 0.12 0,17 0,23
Cind este destinatii, a$a cum este cazul in general, pentru ali-
mentarea cu a p i potabili, conducta executati din tuhuri de azboci-
~ n e n ttrebuie spilati inainte de a fi data in exploatare. Acest lucru
se realizeazi k i n d apa sa treac5 prin conducti timp de 2-3 h cu o
vitezi cit mai mare, dupi care apa se trateazi cu clor. Apa clorizati
trebuie s i stea in conducti cel putin 24 h. Daci dupi aceea nu se
gisesc in a p i bacterii, conducta se consider5 sterilizati.
In instalatiile sanitare
se foloseqte filetul in toli
$i are urmitoarele camcte-
ristici : diametml exte-
rior d , care este diarnetrul
. Filet in (oli (Whitworth) :
~ i g4.6. virfurilor filetului ; diu-
a - cu ~ O Cla vlai ; b - fire ~ O Cla vlri. m t m l interior 4 , care
este diametrul fundurilor
filetului ; diamelrul mediu d m ; fndiltimee t , ; pasul p a1 fi-
Zetdui prin care se intelege distanb mburat5 pe o generatcare intre
doui virfuri consecutive ale filetului.
~ i l e t u poate
l fi la dreapta sau la stinga, dupa cum linia lui de pe
fata cilindrului urc5 de la stinga spre dreapta sau de la dreapta spre
stinga.
Filetul in toli se caracterizeazti prin aceea c5 flancurile lui for-
meaz5 un unghi de 55". in timp ce la filetul milimetric, acest unghi
este de 60". Filetul In toli este cunoscut $i sub denumirea de filet
Whitworth. Acest filet, care poate fi cilindric sau conic, poarta denu-
mirea de filet in toli pentru tevi $i se notea23 prescurtat prin litera G,
urmata de diametrul nominal a1 tevii, exprimat in tali, de exemplu
G 112". Filetul metric se noteazi prescurtat cu Litera M.
.
sudare, ci se va tiia capitul cu defect a1 tevii, executind un nou
filet.
Pentru tgierea filetelor la tevi se folcsesc trei tipuri de clupe :
clupe cu bacuri fixe ; clupe reglabile cu douii ;i cu patru mi-
nere ; clupe reglabile cu un miner, cu clichet.
a. Clupele cu bacuri fixe. Aceste unelte sint cele mai simple clupe.
0 astfel de clups este alcatuita din corpul propriu-zis a1 clupei,
executat din otel, doui minere de prindere, bacurile pentru tiiat
filetul qi inelul de ghidaj. Cele doui bacuri au forma exterioari
dreptunghiulari sau rotundi, la fel ca qi locaqul lor din corpul clu-
pei, ceea ce permite aqezarea lor cu uqurinfi in corpul clupei, in
pozitia corectarunde se fixeazi cu ajutorul unui qurub de! presiune.
Aceste clupe se executi in mai multe mirimi, fiecare mirime fiind
destinati pentru unul sau mai multe diametre de tevi.
Pentru fiecare diametru de teavi trebuie s i existe alte bacuri
$i alt inel de ghidaj. Afar5 de aceasta, bacurile pentru t5iat filet
pe stinga sint altele decit cele pentru tiiat filet pe dreapta. De aceea
fiecare mirime de clupi necesit5 una sau mai multe garnituri de
bacuri $i inele de ghidaj respectiv.
Cu clupele cu bacuri fixe se pot tiia filete la tevi cu diametrul
pini la 4". Deqi sint simple qi ieftine, aceste clupe prezinti dezavan-
tajul c i necesiti schimbarea bacurilor ori de cite ori se trece de la
un diametru de teavi la altul, iar dupi t5berea filetului, pentru
scoaterea de pe teavi clupa trebuie invirtiti in sens invers celui in
care s-a tiiat filetul, operatii care necesiti mult timp.
Inconvenientele aritate se inlitur5 folosind clupele reglabile. La
acestea, b,acurile $i ghidajele sint reglabile, cu aceeaqi garnitur5 de
bacuri putindu-se tiia filet la tevi de diametre diferite, daci pasul
filetului este acelaqi. Dupi t5ierea filetului, bacurile pot fi inde-
4 pHrtate de teavi prin
5 5 mecanismul de reglare
r&{ = qi clupa se scoate de pe
t,eavi printr-o singuri
miqcare, f i r i a mai fi
nevoie de invirtirea ei.
Clupele reglabile sint
Fig. 4.10. ClupH reglabilH cu douH minere :
I - gurub de fixare ; 2- urechi de fixare a bacuri- de dous tfpuri prin-
lor de taiere ; 3
ghidaj ; 4 -- urechi de fixare a bacudlor de
-
bacuri de t8lere : 5 mlnere.
cipale : cluw l.egla-
bile cu douc si cu pa-
tru mtnete ; @ clupe reglabile cu u n singut miner.
b. Clupele reglabile. Clupele reglabile pot fi cu doui qi cu g t r u
minere sint previzute cu 3 sau 4 bacuri de tiiere q i cu un nurnir
egal de bacuri de ghidaj. De o parte qi de alta a corpului ei, clupa
are cite un inel exterior de reglaj, previzut cu ureche pentru
manevri. Unul din inele este pentru bacurile de tiiere qi celHlalt
pentru bacurile de ghidaj. Aceste inele se pot roti in corpul clupei
qi cu ajutorul lor se poate aranja pozitia bacurilor de tiiere q i a celor
de ghidaj, dupB diametrul tevii ce trebuie filetatg. Pentru aceasta
inelul din fata a1 clupei este prevazut cu gradafii care indica marimea
filetului in toli, iar pe corpul clupei sint prevhute acelea~igradafii.
La unele tipuri de clupe, in loc de gradatii pe corpul clupei este pre-
vizut un semn. Daci este necesar de exemplu, a se tiia filet la o
b a v g de 1 1/2", inelul din fa@ a1 clupei se roteqte cu ajutorul ure-
chii, astfel ca gradatia 1 1/2" de pe el s i vini in dreptul gradatiei
1 1/2" de pe corpul clupei, sau in dreptul semnului, la clupele cu
semn. Inelul se fixeazi apoi in aceasti pozitie cu ajutorul qurubului
de presiune respectiv. .
Cu inelul din spate a1 clupei se regleazi bacurile de ghidaj, dupii
ce clupa a fost introdusi pe capitul fevii. Pentru aceasta se mane-
vreazi urechea inelului respectiv pin5 ce bacurile de ghidaj se string
pe teavi qi apoi se fixeazi in aceasti pozitie cu ajutorul qurubului de
presiune corespunzitor. Fiecare bac are inscris pe corpul lui unul
din numerele 1, 2, 3 sau 4, trebuind s i fie fixat la pozitia indicati
cu acela~inumar pe corpul clupei.
Bacurile pentru tiierea filetului pe stinga sint deosebite de cele
pentru tSierea filetului pe dreapta. Fabricile constructoare executi
aceste clupe in mai multe mirirni, fiecare mirime, fiind destinata
pentru citeva diarnetre de Pvi. Clupele pentru tevi cu diametrul
pini la 2" sint prevgzute de obicei cu doui mkere, iar cele pentru
diametre mai mali de feavi sint previzute cu cite patru minere, pen-
tru a fi manipulate de citre doi muncitori, necesitind eforturi de
Were rnai mari. In general clupele cu doui minere sint de doua
mdrimi (1/4" -314" qi 1" -2'7, iar cele cu patru minere sint de o
singurg m&ime (2 112" -4").
In ceea ce priveqte bacurile, acestea aldtuiesc garnituri de cite
3 sau 4 bacuri identice, dupg tipul clupei, pe fiecare bac fiind in-
scrise diametrele tevilor la care poate fi folosit. De obicei se con-
struiesc garnituri de bacuri pentru urmitmrele grupe de diametre
de tevi ;114" - 318" ;112'' - 314" ;1" - 1 114" ;1 1/2" - 2"; 2 112"
- 3" qi 3" - 4". Pentru fevi cu diametrul pini la 2" inclusiv se fa-
brici atit , @ m i pentru filet dreapta, cit qi baculi pentru filet stinga,
ialpentru tevi cu diametrul rnai mare se fabrici nurnai bacuri pen-
tru filet dreapta.
Fiecare clupi trebuie s i fie inzestrat5 cu garniturile de bacuri
corespunzitoare marimii ei, atit pentru filet dreapta cit qi pentru
filet stinga.
c. Clupele reglabile cu un miner. Aceste clupe sint construite pe
acelqi principiu ca qi clupa cu dou5 sau cu patru minere. Aceste
clupe sint actionate cu un singur miner, previzut cu clichet, corpul
clupelor rotindu-se prin miqcarea alternativi a minerului, care il
angreneazi printr-o roati dintati.
Clichetul poate avea trei pozitii de lucru : spre dreapta, spre
stinga sau cu minerul fix. fn primele doua cazuri se poate Gia filet
dreapta sau filet stinga, prin miqcari alternative ale minerului, iar in
ultimul caz minelvl trebuie si aibi o mi6care de rotatie mntinui,
numai spre dreapta sau nurnai spre stinga, pentru taierea filetului.
Clupele necesiti bacuri separate pentru filet dreapta 6i sepa-
rate pentru filet stinga. Aceste clupe se regleazi, se introduc pe
teava ~i se scot de pe feava la fel ca qi clupele cu doui sau cu patru
minere. Sint in general de aceleavi mirimi qi necesiti garnituri de
bacuri pentru aceleavi grupe de diametre de
fevi ca qi clupele cu mai multe minere.
Clupele se fabric2 in 4 m2rimi :@ cu
clupa de 1" se pot tiia filete la fevi de 114"
- 1" inclusiv ; cu clzrpa de 2" se pot tiia
filete la fevi de 1 l/4" - 2" inclusiv : cu ~ l u ~ ~ ~ ~ g l a
cZupa de 3" se pot tiia filete la fevi de 2 1/2" ,
- miner : 2 - clichct :
- bBc de Mere : 4 -
- 3" inclusiv ; cu clupa de 4" se pot tsia 3ac de fixare a bacurilor
de LBiere : 5 - Suruburi de
filete la fevi de 3 1/2" - 4" inclusiv. fixare.
Fiecare clupi are cite 4 bacuri, atit pentru tiierea filetului pe
dreapta, cit qi pentru tiierea filetului pe stinga.
Pregiitirea clupelor pentru filetare are loc in ordinea urm5toa~e:
se regleazii bacurile de tciiere dupii diametrul tevii care trebuie
filetatii gi apoi se string guruburile de fixare a bacurilor ; se unge
capiitul fevii, de preferintci cu seu ; clupa cu bacurile de tciiere
reglate se introduce pe capcitul tevii, cu bacurile de ghidare fnainte,
pin5 ce bacurile tciietoare ating capiitul tevii ; se regleaz6 bacurilc
de ghidare, astfel ca acestea sii se sprijine bine pe teavii ; se rune
clichetul tn pozitia de lucru necesarii (spre dreapta sau spre sttnga,
dupii cat), fiind gtiut c6 clichetul poute f i pus numai tntr-una din
aceste douii pozitii ; se r o t e ~ t eclupa pe !eavci, actionfnd de miner
succesiv, tntr-un sens si tn celcilalt gi se taie astfel filetul la lungi-
mea necesarci, numai printr-o singurii trecere a clupei; apoi se
desfac guruburile de fixare a bacurilor de t6iere dupii care cltipu
este trasci afarci de pe teavci, printr-o singur6 miscare.
Clupele reglabile cu un singur miner necesiti efortuli mai inici
din partea muncitorului la tAierea filetului, decit celelalte clupe, in
schimb viteza de tiiere este mai mici ; cu ele se pot tiia filete la
pozitie, in spafii inchise, in cazul intel.calirilor la instalafii execu-
tate, unde celelalte clupe nu pot fi folosite.
d. Filetarea manuals a tevilor. Filetarea capetelor tevilor se exe-
cuti de obicei concomitent cu tiierea tevilor, astfel c i pentru filetare
se foloseqte acelaqi banc $i aceea~imenghini care au servit qi la tiie-
rea tevilor.
Dupi ce feava a fost tiiati, se indepirteazi in modul aritat ba-
vurile interioare qi exterioare care eventual au rimas de la taiere qi
se controleazi cu pila daci materialul fevii nu este prea tare, sau
cum se mai spune, daci teava nu este , , p e a oteliti". Aceasta, deoa-
rece materialul prea tare uzeazi (toceqte) repede bacurile de tiiere
qi necesiti eforturi mult mai mari din partea instalatorului. Daci
feava este prea otelit.3, pila ,,nu prinde", ci aluneci pe suprafata ei.
Capetele tevilor aflate in aceasti situatie nu se vor fileta decit dupi
inmuierea (recoacerea) lor, operatie ce se executi incilzindu-se pini
la roqu qi ricindu-le apoi lent in nisip sau c e n u ~ aEste
. ins5 recoman-
dabil ca astfel de fevi s i nu se prelucreze decit in cazuri cu totul
exceptionale, ci s i li se dea altfel de intrebuinlari.
Dup& aceea se verifici cu echerul (fig. 4.12) daci taietura tevii
este perpendiculari pe axa fevii. Laturile echerului formeaza intre
ele un unghi de 90". A~ezindo laturi a echerului de-a lungul tevii,
astfel ca s i reazeme pe feavi pe toati lungimea, cealalti laturi a
echerului trebuie sFi rezeme pe tiietura tevii. Daci aceasti din urmii
laturi a echerului reazemi numai intr-un singur punct pe tiietura
tevii, Gietura nu este dreapti. hcercarea se
face mutind echerul la capitul tevii in mai
multe pozitii. Daci nu este perpendiculari pe
axa tevii, tSietura trebuie indreptati cu pila,
deoarece altfel filetul se poate incileca qi rupe.
fntr-adevar, daci taietura k v i i este inclinati.
bacurile clupei se infig in marginea tevii nu vor
putea inainta in aceasti pozifie inclinati f a t i de
axa tevii decit 1-2 paqi, dupi care clupa le va
readuce in pozitie normal5 ; filetul executst
dupi aceea se incaleci peste cel anterior, rupin- Fig. 4.12. Verificarea
du-1. tHieturii cu ajutorul
echemlui :
Pentru tAierea filetului feava se stringe in a - taleturP corectP :
menghina pentru fevi, avind in afari capitul b - t&eturP greSit8 :
1 - teave tAiat8 : 2 -
ce trebuie filetat. Acest capit trebuie s i fie cit echer.
mai aproape de menghini, fiind scos in afari
numai atit cit este necesar Wntru a se putea introduce qi manevra
clupa. Daci capitul fevii se scoate prea mult in afara menghinei, mai
ales in cazu! tevilor de diamtru mic, teava se poate indoi sau risuci
in timpul filetirii.
Se verifici apoi ca bacurile clupei s i fie curate, f i r 5 corpuri
striine sau resturi de Span rimase de la tAierea altor filete ; file-
tele tiiate cu bacuri necuriltite sint de calitate mai proasti chiar de-
cit filetele tiiate cu b,acuri tocite.
Dupi aceasti verificare capitul fevii se unge cu ulei q i se in-
troduce pe el clupa, care se aqazZi astfel incit s i cuprindi capitul
tevii numai cu primele 2-3 spire ale filetului bacurilor. Aceste spire
sint mai pufin pronunbte, ceea ce explici qi faptul c i ultimele spire
ale filetului tiiat sint mai pufin adinci. Urmeazi invirtirea clupei in
jurul tevii in care scop clupele fir5 clichet se apuci de instalator cu
ambele miini.
In cazul tevilor de dialnet111 mic, la care efortul cerut din partea
muncitorului este mic, clupa se invirteqte continuu, cu vitezi uni-
formi. La tevile de diainetru mare invirtirea clupei se poate face qi
cu intreruperi, efectuindu-se la fiecare miqcare numai cite 114 in-
virtituri, ins5 far5 smucituri, adici cu vitezi crescindi la inceput qi
descrescindi la sfirgit. Daci m i ~ c i r i l ese execOti brusc, cu smuci-
turi, filetul se poate incileca $i strica. Pentru tiierea filetelor la fevi
cu diarnetrul peste 1 1/2", clupele f i r s clichet se invirtesc de obi-
cei de citre doi instaltori, chiar daca au numai doui minere. Clupele
cu clichet se invirtesc in jurul fevii migcindu-se minerul lor in sus
gi in jos. hvirtirea clupei in jurul tevii se continua pini la tiierea
filetului pe lungirnea necesari. In mod curent lungimea filetului este
egali cu latimea bacurilor, astfel c i atunci cind, rotind clupa, apare
capatul tevii in partea cealalti a clupei, la nivelul bacurilor, filetul
a capitat lungimea necesari. Totuqi se mai taie d u p i aceea in& 1-2
spire de filet.
In timpul tiierii filetului cilindric bacurile nu trebuie sB fie prea
strinse pe feavi. Daci se string prea mult, bacurile se incilzesc prea
tare, chiar daci se ung bine cu ulei qi se tocesc repede. Ca urmare
filetul nu va fi curat, iar efortul depus de instalator pentru obtinerea
lui va fi foarte mare. De aceea pentru Gierea unui filet bun nu este
suficient o singura trecere a clupei pe feava, ci doui sau mai multe
treceri, dupi diametrul tevii q i dup5 starea bacurilor. Astfel, la te-
vile cu diarnetrul pin5 la 1" sint necesare de obicei doui treceri, iar
la tevile cu diametrul peste 1" sint necesare trei treceri. Cind bacu-
rile nu sint bine ascutite (tocite) sint necesare chiar 4-5 treceri.
La Uierea filetului cu clupa cu bacuri fixe, dupi ce clupa a fost
avezati pe cap5tul uns a1 tevii, b,acurile se string cu qurubul de pre-
siune astfel incit clupa s i nu se invirteasca in jurul tevii prea greu
qi se execut5 prima trecere, in modul aritat (cu arnbele miini ~ ; i
eventual cite 114 invirtituri), pin5 ce filetul se taie la lungimea nece-
sara. Apoi se slibesc bacurile qi se mai face 112 invirtitura in ace-
laqi sens, d u p i care clupa se invirteqte in sens invers, dequrubindu-se
de pe teavi.
Este foarte important ca acest lucru s5 fie retinut, deoarece daci
dequrubarea clupei s-ar face cu bacurile strinse, filetul t5iat s-ar
deteriora.
Celelalte treceri se executa in acelaqi mod vi cu respectarea ace-
l o r a ~ reguli
i ca qi prima trecere. Dupi fiecare trecere bacurile clupei
qi filetul tevii se c u r i t i de Span cu o cirps sau cu burnbac de qters
qi apoi, inainte de trecerea urmitoare, capitul tevii se unge cu ulei.
F i r i aceste m%uri, la trecerile care urmeazi se va obtine un filet
de proasti calitate.
La taierea filetului cu clupele reglabile, stringerea potriviti a
bacurilor la fiecare trecere se obtine cu ajutorul inelului cu urechi
de pe corpul clupei, ale cirui diviziuni se fixeaza in dreptul, sau cu
2 ; 4.6 ... gradatii inaintea acelorqi diviziuni de pe corpul clupei.
Acest lucru se efectueazi inainte de a se introduce clupa pe capitul
fevii.
fn cazul unei tevi cu diaanetrul nominal de 3 1 4 se procedeazg
dupZ cum umeazg :
- dacG filetul se executd in doud treceri, la prima trecere divi-
ziunea de 314" de pe inelul cu urechi se fixeazi cu doui gradatii
inaintea diviziunii 3/4" de pe corpul clupei, iar la a doua trecere,
diviziunea 314" de pe inelul cu urechi se fixeazi in dreptul diviziu-
nii 3/4" de pe corpul clupei ;
- dac6 filetul se execut6 in trei treceri, la prima trecere divi-
ziunea 3/4", de pe inelul cu urechi se fixeazi cu 4 gradatii inain-
tea diviziunii 314" de pe corpul clupei, la a doua trecere se fixeazs
cu doui gradaui inainte de aceasti diviziune, iar la a treia trecere
se fixeazi in dreptul diviziunii 314" de pe corpul clupei..
'
Filetul conic se taie cu bacuri special construite pentru acest filet
qi numai printr-o singuri trecere cu clupa. Daci tHierea filetului co-
nic s-ar efectua in doui treceri, la a doua trecere s-ar putea dena-
tura profilul incomplet a1 filetului obtinut la prima trecere. Deoarece
taierea printr-o singura trecere a filetului necesiti eforturi fizice
mult mai mari din partea instalatorului, pentru filete conice se folo-
sesc de obicei clupe speciale cu clichet qi bacuri fixe.
e. Calitatea filetului. Filetul fevilor nu trebuie S i a t nici prea
adinc dar nici prea la suprafafa fevii. Daci filetul este prea adinc,
fitingurile qi armiturile cu care se imbjni teava vor juca pe filet,
oricit de mult material de etanqare (cinepa, miniu de plumb) s-ar
folosi gi imbinarea nu va avea etanqeitatea necesarii. Dac6 filetul este
prea pufin adinc, inqurubarea acestora nu se va putea realiza. De
aceea este recomandabil ca dupi fiecare trecere a clupei sA se pro-
beze filetul cu o mufa. Filetul este bun atunci cind-mufa se inquru-
beazi greu cu mina.
Filetul tiiat trebuie s i fie curat, s i aibi luciu metalic ; mustgfile
care eventual s-ar forma pe spirele filetului sint diunitoare, deoa-
rece la executarea imbinirilor pot prinde ~i scoate cinepa de pe filet.
La terminarea operafiei de filetare, filetul trebuie curifit bine de
qpan, deoarece acesta 'nu permite agezarea materialului de etanqare
pe toati adincimea profilului filetului, slgbind etanqarea. 0 curi-
tire aseminatoare trebuie executati qi asupra filetelor interioare
ale fitingurilor si armaturilor, inainte de executarea imbinarii.
3. LIPIREA
.
corosivi a rnortarului de var sau ciment. Delectcle intilnite in mod
curent sint : deforma.tiile sau ruperile de teavii, datoritii unor lovi-
turi clccidentule ; fisurile datorite zLnor clefecte de fabl-icc~tie,care
au siipat controlz~luide calitate; spiiturile cleter~ninate de in-
ghetarea apei in conducte ; neetnnseittitile imbiniirilor (In lipitz~ri
pe conductii, la racorduri - ~ O S ~ - - i ; fistirile datoritii coro-
L I etc.)
diirii conductei cle cfitre substantele agl-esive clin mortar (in cazul
conductelor ingropate in pereti).
Misui.ile de remediere a acestor defecte sint, d u p i caz, fie lipi-
rea fisurii, fie inloculrea segmentului de feavi defect. Daci fisura
Dehct este mici, locul defect se c u r i f i bjne
-- I
cu raqpelul sau cu qaubkul. sau cu
un cutit qi se execut5 lipitura cu
aliaj de lipit.
lnlocuirea unei porfiuni defecte la
o conducts din teavs de plumb se face
in urmstoarele situatii : cind teava
este deformatci datorita unor lovituri
accidentale ; ctnd teava p~ezinl-6
o umfEtur5 datoritci inghetarii apei
Fig. 4.22. Intercrlarea pe o con- in conduct5 (uneori zimfl5ttrra este
ducu exbtentS a unei portiuni ntft dc mare in& peretele tevii se
de teavii de plumb de presiune:
I - unde se taie (decupeaz*) con- fisureazci); cind defectul la tenvci
ducw : 2 - lil~ituri in form8 de pi!-
nie : 3 - sensill & curgere = ape,, apzrut ca urmcrl-e a corodiirii mate-
~iu1111z~i
cle catre mortar, beton etc.
Imbillai-ea segmentului nou de feavi intercalat in conducti se
realizeazri prin lipirea in formi de pilnie (fig. 4.22). La racordarea
tevilor de plumb de presiune cu fevile de otel sau cu armiturile
obiectelor sanitare se folosesc piese speciale numite racorduri de
lipit (bosuri) cu filet exterior pent1.u racordare la armaturi si cu filet
interior pentru rc?cordare la tevi.
Racordarea obiectelor sanitare (lavoare, bideuri etc.) la conducta
de alimentare cu ap8 se realizeaza cu feava de plumb de presiune
prin intermediul acestor racorduri (bosuri). Sint frecvente cazurile
cind la limita dintre bos qi teava de plumb apar fisuri pricinuite
de diverse cauze. Lipirea acestora pe loc ar duce la arderea fuio-
rului de cinepj. de la imbinarea intre bos ~i teava de ofel datoritii
i:lcalzirii bosului. Din aceasti cauzi, la remedierea fisurilor la bos
este necesara demontarea legiturii de plumb, remedierea defectului
si remontarea acesteia.
A
Fig. 4.31. Marcarea pozitiei de cali-
la capat, astfel incit s i nu depa-
$ease8 0,5 mm. Se incalzeqte apoi,
aducindu-se in stare plastici, ca-
pitul de k a v i pe care se formeazi
brare a tevilor in mufele fitingu-
rilor. mufa, pe toati lungimea 1 care va
suferi deformarea $i se introduce b a v a rece, o b
cu capitul teqit, in teava incAlzit8. Dupi
acea5ta se r i c e ~ t eimediat cu apZi mufa for-
mati, evitindu-se deformarea prin incilzire
a tevii interioare. Lungimea de imbinare se
inseamna pe arnb,ele tevi cu creionul, pentru
a se putea recunoa~te pozifia pini la care
trebuie introduse tevile una in alta. Fig. 4.32. Calibru de
exterior :
Lungimea mufelor (fig. 4,33, b) executate a - ghida, clllndric : -
in acest fel va fi cea indicati in tabelul 4.1. callbru conic : I - marc&.
Pisuirea mufei formate pe feavi trebuie sii
fie perfect& in acest scop ricirea capului de teavi se face cu ap5 rece
sau aer liber dupi caz, in pozitia de calibrare. In tabel se vede c i
lungimea prescrisi pentru m u f i variazs de la o lungime pina la de
doui ori diainetrul tevii, la tevile de diarnetru mic lungimea mufei
fiind proportional mai mare decit la tevile de diametru mare.
Dirunelrul
r x 1r1i.br
[mm] I- I > i ; ~ ~ n r t l -du lnl dornului pr11ltu Icnv5 l i p STAS 6675-76
G I .Il I 1'
10 -. ..
12 -. -- . .
16 . 13,4 I 3, 8 --
20 1G,S l7;4 --
15 2I,O 21,s
39 27,O 23, .I 23.8
40 33, H 36,O -.
gn 4s,2 -
6:l -- 5 ,o - -
mal.e, stratul de adeziv aplicat pe capitul te- Fig. 4.38. Lipirea tevilor
in fitinguri :
vii tlebuie eB fie foarte subfire. Cind este c'i- a - coreeta : -
zul ca tevile sci fie innidite, se realizeazi cu ~ $ ~ n " " , , " , f ~ ~ i ! " c
inufe duble $i nurnai in lipsa lor se poate gres'ta plet : kava
i n mufa.
k"&a
prin te~i1.ela capete la 60-70" (fig. 4.44) la sudurile cap la cap si la
imbinirile de colt la circa 45" la sudurile in T. Excepfie fac sudurile
suprapuse (fig. 4.43, h), uncle
q~.rmm l'
,~ -,;?;:!@*,,;. ??.
suduri in T (fig. 4.43. 0) si de
colt (fig. 4.43, g)*i ailume
acelea la care taierea n c este
posibil5 din motive de pozi-
tie sau de format special a1
Fig. 4.44. Prelucrarea pieselor penlru
sudurH. pieselor ce se sudeazi.
T e ~ i r e ase va efectua cu pila, cutitul sau
la polizor, cu multi griji pentru a nu pre-
zenta neiSegulal.itifi,a ~ c h i sau
i cripituri. Su-
prafefele care se sudeazi f i r i tevire se vor
inispri in prealabil cu hirtie pentru qlefuire
uscati (sticlati). lnainte de sudare suprafe-
tele t e ~ i t esau inisprite se vor curita bine de
pulberea rezultati-din prelucrare. cu o cilspLi Fig. 4.45.
uscati. Se vor utiliza n u ~ n a iscule foarte cu- gelelor de sudurH in
rate, fir5 urme de g~.&imi,pentru a nu inai $an!uri de sudur5.
fi necesari degresarea cu benzini a suprafe-
telor de suduri.
Suprafefele care se sudeazi se vor a$eza la o distanti de 0,5-
-1 mm una de alta $i se vor fixa in aceasta pozifie cu ajutorul
nienghinei de mina, a1 clevtelui cu ~ u r u b ,sail chiar a1 citorva cuie
delimitatoare, bitute in bancul de lucru.
Indiferent de grosimea materialului $i de forma imbinirii, stra-
tul de bazi va fi executat cu o vergea de 2 mm. Dupi realizarea stra-
tului de bazi se recomandi ca piesele care se imbini prin suduri s i
nu fie prea rigid fixate.
Se va umple succesiv intreg spatiul de sudur5 cu vergele din cc
in ce mai groase (fig. 4.45) dup5 cum urmeaz5 :
- pZnd la $I -- 3 mm, pentru grosimi de material pind la 4 mm
;
i~lciz~siv
- pin6 la $I -- 5 inm, pentru grosimi cle matericrl ntai i m r i clc
4 117.111.
La fiecare strat de vergele se va adiuga o vergea in plus la num5-
rul stratului anterior. In timpul sudirii se va exercita o uqoari pre-
siune asupra vergelei, astfel ca qantul de su-
dui.5 s i fie bine umplut, f i r i goluri intre ver-
gele. Pozifia de executare a sudurii este spre
dreapta (fig. 4.46).
Sudurile cap la cap in V vor fi intot-
deauna intirite (daci pozifia o permite) cu o
vergea de adaos pe cealalti parte a cusiturii.
peste stratul de baz5 (fig. 4.45).
Ca aspect, sudurile vor indeplini urmiitoa-
rele condi(ii : 270r f i uniforme, fiirii fisuri
sau nocluri ;i fiirti nrsuri pe margine ; C ~ L -
sdtz~rnv n f i proe.ntincnt6 pe nmbele fete, tn-
Fig. 4.46. Pozitia verge-
tdritlrrn clin spate depiisincl suprafata mcrte-
lei+i suflaiului in timpul 1-ialului CIL circa I 11im ; cusdtura va f i per-
sudurii. fect ~lnzplz~td CIL vergele de SILCEU~-Z, fdrd go-
+ .-
,,2QA
-'t
+--
luri intte sttaturile succesive de
material de adaos.
lmbinirile cap la cap in X se
vor umple cu straturi de adaos in
mod succesiv, cind pe o parte, cind
pe cealalti. Sudurile nu se vor
prelucra prin pilire sau sau poli-
zare decit in cazuri de cerinb este-
tice speciale $i in nici un caz acolo
.,\
unde materialul este solicitat la
presiune sau supus la eforturi me-
canice.
' 0
Detoliul A
b
1. Confectionarea pieselor de
leggturg. Cu ajutorul sudurii se
pot confections $i unele piese dc
Fig. 4.47. Sudarea unei ramificatii : leggtura pentru fevi (ramificatii $i
a - corect : b- g w i t : I - condur!:~
~rincim.la : 2 - conduct2 derivat.,. curbe), mai ales ~ e n t r u .tevi de
diametru mare.
Pentru executarea unei ranificatii in cond.ucta prinrci.pali se exe-
cut5 o taietura avind diametrul egal cu diametrul exterior a1 con-
ductei ramificate. Marginea giurii din conducta principals se tesevtc
la un unghi de 50°, iar marginea conductei ramificate rimine dreapti.
Tcava ramificata se introduce in gaura facuta $i se executa sudura.
In figura 4.47 este repreZentat5 sudarea corecti a unei ramificatii.
Straturile succesive de suduri se vor petrece unul peste altul, ese-
cutindu-se corect teviturile in locul unde se suprapun vergelele la
capcte.
forms, materialul Fig. 4.48. lmbinilri fixe de tevi din PVC, prin
lipire :
PVC are o sudabili- a - teu ; b - cot ; c - mufa ; d , e - reductie.
tate redusi.
b. ImbinFirile lipite. Acest fel de imbiniri sint cele mai des fo-
losite la conductele PVC. Pentru montajul conductelor de pre..' qiune
se folosesc fitinguri confectionate din acela~imaterial ca $i a1 fevilor-
5i au aceeasi culoare ca tevile de tip G.
Fitingurile sint utilizate la imbinarea intre ele a fevilol- din PVC
de tip G $i M, cum $i la iinbinarea acestora cu {evi de otel sau cu
arrnituri metalice.
Ilnbinarile de tevi din PVC intre ele se lac prin lipirea capatului
fevii in interiorul mufei cu ajutorul adezivului. lmbinirile fixe d.?
tevi din PVC se realizeazi cu urmitoarele fitinguri : teuri, coturi.
mufe $i reducfii (fig. 4.48). fmbinarile fixe de fevi din PVC cu fevi
de otel sau cu armituri metalice se realizeazri cu urmitoarele fitin-
guri : teuri, coturi, mufe $i reducfii pent1.u iinbinarea mixti, pre-
vizute la un capit cu filet, in toli, pentru fevi. In figura 4.49 sint
reprezentate fitinguri pentru imbinare mixti cu filet. fmbin8-
rile demontabile de tevi din PVC se realizeaza prin racorduri
olandeze, iar cele din tevi din PVC cu tevi de otel sau cu armaturi
metalice, cu racorduri olandeze cu filet in interior, sau exterior
(filet in toli, pentru tevi).
Fitingurile sint putin conice in interior +i tevile care se imbiild
trebuie sa fie calibrate in consecinti. In acest scop se folosesc cali-
\
, .,
/
../ In ceea ce p r i v e ~ t e
. traseul, trebuie s5 existe
,, schimbiri de directie de-a
lungul lui, in care s i s e
a b compenseze dilatatiile. In
acest scop legiturile in-
Fig. 4.54. Ramificatie orizontalH : tre conductele principale
a - cu strabaterea ~ e r c l e l u :
rea peretelui.
l b - far& strabate-
de distributie orizontale
~i coloanele vertical:? tre-
buie executate prin cite do^ curbe racordate (fig. 4.53). Tot a$a ra-
mificatiile orizontale care pleaci din coloane, nu vor pleca direct, ci
vor forma un cot, aSa cum se indici in figura 4.54, a. Punctele fise
se realizeazfi lipind pe conducts cite un inel executat din PVC, de a
parte $i de alta a br5tirilor incastrate in perete in punctele previ-
zute in proiect (fig. 4.55). Toate celelalte puncte de prindere la pe-
reti a conductelor, in afar5 de punctele fixe, se vor executa astfel
ca s i nu stinghereasci libera deplasare a conductelor la dilatare ~i
contractare. Orice sistem de sustinere a conductelor se reprezinta i n
L
planuri prin s e m n u l BrBtirile de prindere vor fi strince uSor
pe conducte, pentru ca s i permiti deplasarea acestora, iar !a tra-
versirile prin ziduri qi plan~ee,conductele vor fi trecute prin tuburi
dc protectie cu diarnetrul mai mare, in care s i se poati miqca liber.
astfel ca s i nu se creeze in locurile respective puncte fixe. In camera
de baie ti~burilede protectie din plan-
qee trebuie :.5 i a a cu 2-3 an deasu-
pr2 pardoselii, pentru ca - i nu poati
patrunae PYIi; ele apa ce se scurge pe
pardoseali.
Robinetele montate pe conducte
sfntpuncte fixe ob,ligabrii ale conduc-
telor. Racordarea lor la coloane se va
realiza pe un traseu ocolit $i nu direct, Fig. 4.55. Punct fir :
astfel ca s5 fie permis5 miqcarea con- I - : 2 - he1 hpir DP tea-
v& : 3 - protectie ehscick : 4 -
ductelor la dilatare (fig. 4.54, b). brBtai-A.
Pentru compensarea dilataGei coloanelor,
dac5 clidirea nu este prea fnalti, se va crea
un punct fix la mijlocul in5ltimii coloanei
(fig. 4.56). Alungirea coloanei in acest caz se va
produce atit in sus cit $i in jos, trecerile prin
p l a n ~ e permitind
t acest lucru. Cind clsdirea este
inalti sint necesare compensatoare de dilatatie
pe coloane, la distante de cel mult 10 m intre
ele (fig. 4.57).
Compensatoarele de dilatatie se monteaz5 de
asemenea pe traseele rectilinii de lungime mare
ale conductelor orizontale. In cazul in care in
proiect nu se precizeaza construcfia, numarul
$i p ~ z i f i i l ecompensatoarelor de dilatatie, aces-
tea se vor executa din teavi de presiune de
PVC, in formi de lirg sau de U (fig. 4.58).
Compensatoarele de dilatatie in form5 de lira
se confecfioneaz5 din tevi cu diametrul exte-
rior pin5 la 63 mm, iar cele in form5 de U, din
tevi cu diametrul mai mare, bineinfeles c5 pe
fiecare conducts se folosesc compensatoare
confectionate din tevi cu diametrul egal cu a1
conductei.
Distantele dintre axele a doui compensa-
toare de dilatatie montate pe trasee rectilinii de
conducte se indic5 in proiect. In general, la fi- Fig. 4.56. Asigurarea
xarea acestor distante se va tine seama de ur-
mitoarele indicatii :
:yi2'ifix.;'?';;:
Di:~rng:trul esterlor a1 tevi [mm] 12 -23 33 40 50 63 75 - 113
----
Distanta maxima lntre axele
compensatoarelor dc distllntie [nl] 10 12 13 2n 25 30
Diametrul tcvi
1ml.l 12 - 16 20 - 25 32 - 40 50 - 63 /a - ! J O
'-
Distante pe tra-
see orlzontale
0,i5 - 0.00 0.90- 1.00 0 - 2 1.30 1,10 """
[ml -
Distante pe tra-
see verticale [m] 1.00 - 1.20 1,23 - 1.40 1,50 - 1.70 I,#) 2.lll! ',
-,-3-,
:-:$
construcfia canalelor sub pardoseala. 5
Distribufin superioars prezints o
serie de dczavantaje :
d e Enghef; a1 conductelor montate in
pericolul
,6 --
pod ; aspect inestetic a1 conduc-
telor montate sub tavanul ultimului
etaj; posibilitatea de inundate a
-q
e-
7 -
etajelor ; tnttetinetea m i dificild; 8
c. Distribufie la clgdiri foartc
inalte. Conductele de distributie
pentru alimentarea zonelor superi-
oare se vor prevedea in cadrul unor Fig. 5,14. Schemg de distributiB
nivele tehnice, avind asigurate con- superioarH :
ditii de acces permanent pentru per- 1 - conductll de brangament : L -
robinete de trecere . 3 - apometru :
sonalul de intretinere, precum qi de 4 - clapeta de rainere : 5 - con-
ducts principalll de dtstributie : 6 -
evacuarea rapid3 a apelor prove- mloane : 7 - conducte de legatura
la punctele de consum : 8 - puncte
nind de la eventualele defeauni. de consum.
3. SISTEME DE
DISTRIBUPE DIN
CLADIRI DUPA SECIMUL
DE PRESIUNE
- - -----
.
c l a ~ e t hde reti:
robinete de w e r e (owlre) : 3 - avo-
metru : 4 - robinete de hecere cu 7 - canducts de aer comurjmat: 8 - robhet
de treoere (opNe) : S - robinet de trcccre cu
golire : S - pomp8 : 6 - clnpete de -
retlnere : 7 - c o n d u d princlvalh de gollre : 10 conduct8 ~rlnclpalh do distrlbu-
distributie : 8 - coloane vertleale : tie : 11 - colanne vertlcale : 1E - conduct4 de
8 - c o n d ~ ~ c de
t s lenatur& la uunctele legfihrrfi ln punctele de consum : U - Duncce
de consum : 10 - puncte de 6onsum:
11 - CciI'LduC~de O C O ~ & ~
ae consum.
c. Rezcrvoare de irigltime. Rc.zervo~.ulde iniltime se folo.seqte in
cazurile in care presiunea in reteaua publics este permanent sau pe
perioade lungi insuficienti pentru funcfionarea normali a tuturor
robi~etelor,iar functionarea neintrerupti a pompei nu este rafionala
din cauza consumului foarte variabil.
Pompa porneqte sau se o p r e ~ t eautomat, in functie de nivelul apei
din rezervor. 0 conduct5 de ocolire asiguri, in cazul defectsrii pom-
pei, alimentarea directi a instalafiei de la refeaua publici, alimen-
tare care poate fi partiali sau totali, in funcfie de presiunea din acea
retea :
d. Distributia apei cu dous zone. Aceasti distributie se foloseqte
in c a i ~ in
~ l care intr-o cladire la nivelurile inferioare (subsol, parter
~i pi.i:~~ul etaj) sint instalafii cu mari consumatori de a p i (duquri,
5paliZtorii etc.), iar presiunea refelei publice poate asigura functio-
3. SURSE DE CALDURA
--&-
.
Fig. 5.24. Srhema instalatiei Schema instalatiei de pre-
Fig. 5.23.
de prcparat ap8 caldH cu parat apa caldH cu rezervor inchis
rezervor deschis : (boiler) :
1 - sementlna In focarul masinil 1 - sewentin5 in focarul masinit de
d e nallt : 2 - rezervor deschis : gatit : 2- boiler : 3 - rezervor de e s -
3 - rezervor de expansiune si ~lansiune: 4 - conducta de apB r e s z d e
allmentare cu apA rece : 4 -con- la semcntina boilerului la serpentim din
ducts d e aD& rece de la rczervo- focar : 5 - conduct5 de a ~ caldA
& de-
rul de acumulare s i selvrntin8 : la selventina din focar la serpwtina
5 - conduct& de a p l cald& dc boilerul~li: 6 - de la reteaua :I? a ~ b
la serpentins la rezervorul d e rcce a cl5dirii : 7 - conducts 3c an%
acunlulare : 6 - de la reteaua de cala8 : 8 - conducte de a p s rece : 3 -
aP& rece a c l & d . i i: 7 - con- Puncte de consum ; 10 - c8rA1nid8 ;
ductA de ap8 calds : 8 - con- I1 - ventil de retinere : 12 - venlil cle
duct& de ap& rece : B - puncte sicurants.
d e consum : 10 - caramida.
care se prepar5 apa cald5. Se alimenteaz5 cu a p i rece de la insta-
latia interioarg de ap8. Apa caldi ajunge la punctele de consum s u b
presiunea retelei de ap8 rece.
Reteaua pentru transportul cildurii, necesari incilzirii apei, este..
fslrnati dintr-o serpentini montata in focarul mavinii de gitit si o.
serpentini montati in rezervorul in care se giseqte apa care t r e b u i ~
incilziti si conductele de legitur8 intre cele doui serpentine. Pentru
evitarea formirii unei suprapresiuni prin dilatarea apei inc5lzite i n
serpentina focarului, se prevede un vas de expansiune montat i n t r e
cele doui serpentine.
Circulatia apei intre focar $i boiler se face prin gravitatie, datoritsd
diferenfei dintre greutatea specific8 a apei ricite in serpentina boile-
rului $i a apei inciliite in focar. In acest scop boilerul se aqazi dea-
supra focarului, iar conductele sint previzute cu panti in sensul d e
circulatie a apei. Vasul de expansiune, montat lingi boiler $i avin8
legiturile intre cele doui serpentine, este previzut cu un robinet cu
plutitor, racordat la reteaua de a p i rece, cu ajutorul ciruia se corn--
plcteazi cailtitatea de ap5 evaporati din circuitul de incilzire.
-
Fig. 5.28. Baterie amestecHtoare :
1 - corp baterie : 2 - capac corp ; 3 - sudud : 4 - mufa racord ap8 ames-
5 - gtut scurt cu mangon termornetru : 6 - caDac tub : 7 - tub
-
a m e s t k o r : 8 - mufa racord ap8 rece : 9 fIansA rotunda 0latB : 10 -gar-
nlturB : 11 - flan$e : 12 - Surub hexagonal : 13 - rnufa redufi racord aDi
calda.
Bateria este echipata cu organe de trecere $i inchidere qi de misu-
rare a temperaturii apei amestecate (termometru).
In funcfie de spatiul disponibil, pozifia de funcfionare poate Ei
orizontala sau verticali.
In cazul folosirii ca baterie limitatoare de temperaturi, reglarea
temperaturii se poate face $i prin acfionare automati. 0 solutie foarte
practici este ca apa caldi de utilizare la obiectele sanitare furnizati
de bateriile amestecitoare montate central, s5 furnizeze a p i caldi la
4OCC, iar la fiecare punct de consum sii se ~nontezebaterii arneste-
catoare individual? {doui xbinete) pentru ca persoanele care utili-
zeazi aceste baterii s i poatii potrivi temperatura apei calde d u p i
dorinfa.
Batesia aritat5 in fig. 5.28 este l u a t i din catalogul de subansam-
bluri, caiet 11, instalatii editat I.S.A.R.T. $i I.P.C. 1971, detaliu
d.P.C.T.-tip 31/090 aprobat cu ord. C.S.E.A.L. nr. 95/11.05.70.
-. --.
Mortar d~ c;ment ,
k$;
dup5 ce s-au a ~ e z a tin pozi-
tie perfect verticals cu aju-
torul nivelei cu b u l i de aer.
Conductele orizon tale se
inontea25 la inceput tot pro-
4,\~, vizoriu, suspondindu-se pe
,... spituri batute in perete,
dupi ce s-a a ~ e z a t tot tra-
- - --- .- - - -
.4 seul in pozifia definitivi, cu
.- +-.' o u ~ o a r ipant5 descendent5
.
----- ---- .in direcfia din care vine
apa ; apoi se dau gfiurile in
'I
zid pentru fixarea definitivj.
Fig. 5.39. CoLier simplu de ancoraj : a conductelor. Ggurile se
1 - colier : z - t i l ~ : 3 - piuuta hexa.wna:a ; executi cu dalta $i ciocanul.
4 - surub cu car, hexagonal : 5 - cui d e fi-
xare ; 6 - ancoraj : 7 - sudnr8. Britirile, duph ce S-au p r h s
in jurul conductei verticale
qi consolele d u p i ce s-au a ~ e z a cu t curbura sub conducta orizontali.
se fixeazg in ggurile respective cu mortar de ciment.
h c o r e l e pentru prindsrea conductelor suspendate de tavan se
confec\ioneaza din ofel rotund sau balot $i se asambleazi cu $ul.uburi
mecanice. Pent1-u fixarea acestor ancore se stripunge planqeul, an-
Cora prinzindu-se deasupra plan~euluiin diferite m d u r i (cu piuliw
pe plac5 de otel, cu ofel-beton introdus in ochiul ancorei etc.). An-
Cora se fiseaza d e planqeu inainte de a se turna pe acesta betonul d e
egalizare sau mozaicul.
Cind conductele orizontale executate din tevi de ofel - con-
ductele de leg5tur5 - se monteaza ingropate sub tencuiali, acestea
se a ~ a z iin qanturile executate special in zid in acest scop, unde
eventual ee fixeaza in pozifia necesari cu copci de ipsosl $i cu bra-
f i r i de capete, ling5 pozitii. Fixarea definitivi a conductei se reali-
Prin copca de ipsos se intelege o mica cantitate de pasta de ipsos ase-
zat5 peste conduct& astfel ca sB acopere complet conducta $i qantul in zid
in care este a$ezatA, pe o lungime de conducti de 6-10 c m ; prin intgrirea
ipsosului reava va f i fixat2 rigid in $ant.
zeazi cu tencuiala care se executi apoi peste qanf $i conducti. Adin-
cimea la care se monteazi aceste conducte sub tencuiali trebuie sH
fie astfel incit coturile sau teurile montate pe ele s i se afle cu gura la
suprafafa tencuielii finite. De exemplu, pentru aceasta fevile de o b l
de 1/2" $i 3/4", care fac legitura la obiectele sanitare, se ingroapi In
zidul de ro$u cam trei sferturi din diametrul lor exterior.
In qliturile verticale conductele se fixeazi la fel ca la montajul
aparent, iar astuparea ~lifurilorse realizeazi de obicei cu tencuiali pe
plasi de rabif.
Modul cum se executi vanfurile in zid pentru ingroparea con-
ductelor este aritat la cap. 1, punctul 2.
Conductele de otel montate sub tencuiali se izoleazi, inainte de
a se astupa ~anturilerespective, cu bete de postav sau eventual cu
hirtie. Aceasta izolare are scopul sa inlature condensarile ce se pot
produce pe suprafata conductei, precum $i s i permita conductei un
oarecare joc in perete, atunci cind se dilati sau se contracti. Modul
cum se executi izolarea in acest caz este aritat la cap. 111.
Uneori conductele executate din tevi de otel zincate se mon-
teazi, pe unele portiuni, ingropate in p6mint. In aceste cazuri con-
ducteie se izoleaza inainte de astuparea ~ a n f u l u i(dupi efectuarea
probelor de etanqeitate) cu pinza de sac $i bitum (v. cap. 111).
e. Intercalki pcntru ramificatii pe conducte existente. Cind este
necesar s i se monteze ulterior obiecte sanitare care nu au fost pre-
vizute in proiectul initial, pentru legarea acestora la refeaua de
alimentare cu a p i trebuie s5 se intercaleze teuri de ramificafie pe
conducte, in special pe coloanele cele mai apropiate. In cazul cind
conducta pe care se face intercalarea este a p a i * e n ~teul, se inter-
caleaza cu racord olandez cu filet interior $i exterior sau cu niplu
dublu $i racord olandez cu ambele filete interioare. Operafia de
intercalare decurge dupa cum urmeaza. Se desface piulita olandeza
a racordului olandez qi se elimini, se pileqte pragul interior (gule-
rulj a1 racordului. Apoi se asambleazi la banc, d u p i caz, fie teul cu
racordul olandez cu filet interior $i exterior (fig. 5.40, a), fie teul ell
niplul dublu $i racord olandez cu ambele filete interioare (fig. 5.40, b).
Se inisoari pe conducti lungimea pe care o vor ocupa aceste piese
asarnblate. Conducta se taie pe loc cu ajutorul ferHstr6ului pentru
metale, iar in locuri greu accesibile, cu ajutorul tiietorului cu role.
Cele doui capete de conducte ramase d u p i taiere se fileteazi la
pozitie cu clupa de clichet. Apoi se desface din nou piulita olandezli
a racordului olandez qi la unul din capetele de feavi se in~urubeazi
teul cu partea cu filet interior a racordului olandez sau teul cu niplu
dublu $i una din parfile racordului olandez cu ambele filetn inte-
rioare (dupi caz), iar la celalalt capat de teavi se invurubeaza cea-
lalti parte a racordului olandez res-
pectiv. I[n cele din u r m i se imbin5
cu piuliH olandezi cele doui par@
ale racordului olandez gi imbinarea
este astfel executati.
2 lmbinirile dintre piesele folosite
se etangeazi in mod obivnuit, cu ci-
nepi fuior $i ulei de in fiert. Dacj.
cele doui tevi intre care se execut5
w5 7,
-&
intercalarea sint mai lungi decit
1 m, in timpul filetarii lor la pozitie
se va fine contra cu un clegte de
teavi pentru ca acesta s i nu se tor-
eioneze (risuceasci).
0 b C
Cind conducta este ingropati in
Fig. 5.40. Intercauri pentru ra- zid, intercalarea teului se realizeazi
rnificatii pe conducte existente :
- unui teu pe cu mufe stinga-dreapta, atunci cind
conduct.? aparenta : c - intercalaren conducts permite 0 oarecare depla-
unui teu ,Pe o conduct& ingrogat& In
zid : 1 - conduct& vezhe : ? - teu
(ramificntia) : - niplu dublu : - ,
racord olandez cu filet interior Si ex-
sare la stringerea mufelor (la con-
terior : 5 - r a c o r d ~ o l a n d e zcu filete ductele mascate in nige), sau cu filet
Interioare : 6 - mufb : 7 - piulit8 :
--
I - teava cu fuet lung. lung (fig. 5.40, c), cind conducta nu
permite aceasti deplasare.
f. Imbingri prin ~uruburi.La lucrarile de instalatii tehnico-sani-
tare, guruburile sint folosite la imbinarea prin flanqe a tevilor, 1s
fixarea pompelor gi a diverselor aparate pe fundafii $i suporturi, la
montarea cu f l a n ~ ea arinriturilor la conducte etc.
Capul qurubului poate f i cu crestituri pentru qurubelniti gi in
acest caz poate fi : semirotund, semiinecat sau inecat, sau poate fi
poligonal (pitrat sau hexagonal), pentru manevrarea cu cheia de
stringere.
~ u m b u lse strin-
ge cu ajutorul piuli-
sT2=
.- -.- -. A
..
I L J
tei, care reazemi,
.-
Drin -intermediul unei
-
Dinmetr~tl
nominal
al tevii
Numhrl~I
de pa$i
I Lungimra util8 a filetului
Nonnal
I
Lung
ttolil Pe 101
4. IMBINAREA CU CIMENT
Frlnghie gudronati
Mastic bituminos
Cirnent P 300
Nisip
,I-T:,
cu a p i timp de 3-4 h, c~ntrolindu-secu atentie toate imbinlirile,
dup5 care se gole~te.
y
Pentru o mai b u n i prote-
jare a construc\iilor de apele
ce se pot infiltra in pamint din
conductele de canalizare, mai
ales atunci cind pe conducte
, oe curar~re
, , .
Blijlocii
1, $7
30 !, 61 0,50
I - -
0,023 ..,, ,,.,
,#- 5,20
-r
id 0,020 3, 1, ti6 0,S)
0,015 2.60 :$,$I7
0,0'10 7, .I5 l:l,
.'i?
100 0,015 6, I5 . 11.35 0.50
1,012 5,t 0 , 10,02
0,010 l.5,25 -
150 0,009 1 1;15 - 0, ti5
(!, l',:!:; 13, f5 -
I
200
0, oos o,oo: 11~.
10 i -
-1-
0 , C;,
- 27.60
-
300
i
0, O O C i
- I !
-II 79, c5
7[i,lO
-
9. E S E C U T A R E A CAMINELOR P L S T R U T U C U R I DE CURATIKE
--
I
turilor se stabileste
dups necesitsti, astfel : - '
17
+ Piesele componente ale coloanei pe i:?al\i-
mea etajului respectiv se monteazi la inceput
Fi=. 6."3. Ramificatii provizoriu ; capetele drepte ale unora se intro-
montate una sub
ah. duc in mufele celorlalte, facindu-~epotrivisea
intre piese, f i r i a se executa etanvarea.
Dup5 ce se verifici daca s-au 'pus toate piesele necesare $i daci
a:.est?a au fost a ~ e z a t ein pozifiile sji la inilfimea necesari. coloana
se deinonteazi, iar piesele componente se 5temuiesc la banc pe tron-
soane, riminin.d ca la pozifie s i se $temuiasca ,tit mai putine nlufe.
Apoi tronsoanele se agazi la ,pozitie in ordine $i se fixeazi de perete
p~*o\:izoriu,in vederea etangarii i8mbinarilor dintre ele. Cind tron-
soanele d? c o b a n i contin la ,partea superioari ramificafii care se
amplaseazii in planrjeul d o ~deasupraetajului sau imediat deasupra
acestui planveu (v. fig. 6.19). intrducerea lor la pozifie trebuie f i -
cuti pe d - . s u p r a plaqeului (pe la etajul de deasupra), cu ramifica-
tiile gata ~temuite,ramificafiile respective neputind fi trecute prin
stripungerea din plansjeu. Fixarea provizorie se r2allzeaza cu sirmi
mmle de otel, care se inf5qoari din distanti in distant5 in jurul co-
loanei qi se leagi de pereti cu cuie (wifuri) 'bgtute in ziduri. Coloana
tre!~uies i fie m m t a t i in pozifie verticali $i astfel inclt intre mar-
ginea mufelor vi perete s i riming o distanfi de cel pa-
tin 25 mm, pentru a se putea executa qtemuirea.
~ u p vtemuirea
i tuturor imbinirilor se efectueazi o 2
probi de etanqeitate. Pentru aceasta se demonteazi ca-
pacul primului tub de curifire de sub porfiunea ce se 5
incearci $i in interiorul tubului, sub gura de vizitare,
se introduce un dop de hirtie, care se ancoreazi cu
sirmi de gura de vizitare a tubului (fig. 6.23). Deasu-
pra dopului se pune un strat de ipsos care se neteze~te Fig. 6.23.
Astuparea
bine, d u p i care se pune capacul tubului $i se inchide foloanei
ermetic. Apoi se toarni a p i in coloani pe deasupra. pent'"
probe :
Daci p2 la imbiniri nu se ivesc supurari de spa, etan- , ,, ,, -
$area este buni.,Dopul csecutat ca mai sus la tubul de , CU'B~~B~U
curifire de la baza coloanei nu se scoate deci.t la urmi, t,",","!rhede
dupa terminarea completa a coloanei, p?ntl-u a proteja ;izt:de
coturile de la racordarea cu conducta colectoare contra i,fzt de
infundirii cu buciti de cirimidi, moloz sau alte corpuri ~c'd:f,"~~.e'
care a r putea cidea in coloana neterminati.
Dupi proba de etanveitate se poate trece la fixarea definitivi a
coloanei cu britiri special? de ole1 (fig. 6.24). Acestea se confecfio-
neazfi din otel-beton, pe diametre de tuburi. De obicei se confecfio-
neazi pe ~ a n t i e rdin deveuri de otel-beton. Capitul britirii care se
introduce in zid se indoaie, pcntru ca brkfara s i se fixezo bine. BrS--
farile se plaseazi astfel ca s i prindi coloana pp sub mufa
unui tub. De aceea la fixarea provizorie se va evita lega-
rea cu sinna a coloanei pe sub mufele sub care se va face
prinderea cu bratiri.
Acum se poate trece la montarea in continuare a co-
loa?ei la etci:ul urmfito~..unde se repeti acelea~ioperatii.
Cind co:oann este euecutat:~ din tuburi de fonti, bra-
tirile se mo:~teazila c3l m d t 2.75 m una de alta, iar cind
i b~za!t. la cel mult 2 in una
este executsti din t u b - ~ r de
de alta. BrBIgrile trebuie r i fie robuste $i foarte solid fi-
r'~. xate in p2l-e:~, intl-ucit a c 2 s t e pi-eiau greutatea coloanei.
Cirlig
Pentrii
fixarea 15. MONTAREA CON3UZTELOX DE VENTILATIE
coloane-
lor de Porliunea de coloanfi de la ra:nificafia cea mai de sus
scurge-
re de si ping pei!e acoperi~se numevte conduct2 de ventihtie.
fonts. Aceasta trebu:e s i aibi acelagi diametru ca $i coloana res-
pectivi ~i s i iasi deasu-
pra acoperi~uluicu circa
70 cm, p2ntru a nu fi aco-
periti ialma de z i p a d i ce
se depune pe acoperi~.La
capatul ei de pe acoperiq
re monteazi o ciciuli de
protectie (fig. 6.25), pen-
t1.u a o proteja contra
infundirii cu zipads. C i -
ciulile de pl3otecfie sint
executate din tabla d e
2' otel zincati sau din tabla
neagri decapati. in ulti-
mu1 caz trebuind a fi vop-
site de ulei. Ele se fabric8
in diferite m i l h i , pen-
t1.u tubut-i de font5 de
5curgei.e cu diametrul no-
C minal de 50-150 mm.
Fig. 6.25. Montaroa cilciulii de ventilatie : Pentru montare, ci-
o , b - D e acoperis de tabla : c - pe acoperis d e c:iula de protectie se in-
tigl8 : rl - acoperig teras8 : 1 - canon asta:tat :
2 - tabla de acoperis : 3 - tigla : 4 - frlnahie d o troduce pe tubul ~010anei
cinep,? : 5 - ciment : 6 - placA de beton a r m a t :
7 - beton d e egahzare. d e ventilatie, pe deasupra
tubului (fig. 6.25, a) daca
tubul arc capat drept $i in interiorul tub,ului (fig. 6.25, b), daca tubul
are capit cu mufi. In ulti~nulcaz ciciula de protectie ye steinuie$te
in mufa coloanei cu fringhie de cineps negudronati ~i ciment.
DupA fixarea cAciulii de protecfie, tubul ,coloanei de ventilatie
se i n ~ L r a c id e jur impi.ejui. ,cu tabli de acoperi?, care se 1ipe~;tecu
cosito~.d e coi-pul ciiciulii si d e acoperi~,asigul-indu-se astfel o pro-
tectie perfecti contra pitrunderii apei .provenite din precipitatii prin
strgpungerea esecutatii in- acope1.i~ pentru scoaterea conduclei de
ventilatie.
Cind clidirea este acoperits cu tigli, imbricimintea d e tab15 a
tubului se l i p e ~ t ecu cositor numai de col.pu1 ciciulii, iar la acoperi?
tabla se introduce sub figle in partea dinspre coama acoperi.$ului $i
se lasii liberi peste figle in partea dinspre streaqini (fig. 6.25. c).
Cind clBdirea are acopei-i3-teras8. tabla se introduce in straturile
hidroizolante ale terasei (fig. 6.25, d). Daci terasa este circulabili,
ventilafiile vor fi s c o a e pe a c o p e r i ~~i plasate in locuri mai retrase
(ling5 c o ~ u r i zi,duri
, etc.).
198
~ o n d u c t ade ventilatie se executi de obicei in continuarea co-
loanei de scur,gere, pe verticali. Cind acest lucru nu este posibil,
conducts de ventilatie poate fi ~deviati,devierea executindu-se cu
tit mai putine coturi qi cu panti, asffel ca s i nu se stinjeneasci
ventilarea.
In nici un caz conducta de ventilatie nu se va termina in corjuri
de fum sau in nige de ventilafie. Pentru ca mirosul gazelor de canal
care ies prin conducta de ventilatie s i nu ,pit'run!d5 in inciperile
cladirii prin diverse deschideri ale acesteia cu uqi, ferestre, guri de
aerisire etc., gura conductei de ventilat'e ce se a f l i in apro,pierea
unor astfel de deschideri, inalfi,mea conductei de ventilafie va trece
deasupra rnanginii superioare a deschiderilor respective.
Cind conductele orizontale de legituri la obiectele sanitare sint
mai lungi d e 5 m $i fiecare colecteazi apele de la un nu.m5r mare
de obiecte sanitare (cel putin 3 closete sau cel putin 4 obiecte sa-
nitare de alta naturi), din cauza debitelor mari de a p i se pot forma
dopuri d e a,p5 $i in aceste conducte, care provoac5 descgrcarea sifoa-
nelor abiectelor sanitare ~i pitrunderea gazelor de canal in inciperi.
In aceasti situafie .condu,ctele de legituri se previd la celaalt capat
cu o conduct5 de ventilatie secundari. A.ceasta se poate lega la co-
loana de scurgere pe sub plafonul etajului respectiv (fig. 6.26), atunci
cind obiectele sanitare in cauzg sint izolate, sau poate fi scoasi di-
rect peste acoperiq (fig. 6.27). atunci cind la mai multe etaje existi
grupuri d e obiecte sanitare sirnilare qi extremititile conductelor de
legaturi La. obiecte se g k e s c cam pe aceeaqi verticali. 9n primul caz
legitura dintre ventilatia secundari $i coloana de scurgere se va
Conductele de fontzi sau d ? ba=lt care colecteaza ap?le ,de 1.3 obiec-
tele sanitare se monteaza ide cele m i multe ori sub plan~eulde
jos a1 etajului la .car? se .di obiectele respective (fig. 6.28). In
aceste cazuri conductel cle legituri se vor monta cit mai aproap? de
p l a n ~ e u ,astfel ca s i nu ocupe un spatiu prea mare din inciperea
aflati sub plan.$eu. mai ales cind conductele se mascheazi cu rabit;
In acela~itimp conductele trebuie aqezate cit .mai estetic, t'nind
seama c i ele pot rirnine vizibile (nemascate).
Legitul-a acestor conducte la coloane se realizeazi, arja cum s-a
nlai aritat, cu ramifimtii d e 45" sau d e 70". lntre conducta de legi-
tul-5 $i ramificatie se intercaleazi de obicei un cot. Iniltimea la care
se a$azd ramificatia Ipe coloan5 se stabilevte tinirud seama de exis-
tenta acestui cot, de panta conductei orizontale $i de faptul c5
ultiina mufi vizibili de pe conducti trebuie s i se afle la o distanfii
de 6-7 cm sub p l a n ~ e upentru a putea fi gtenluit5.
Cotul de ling5
ramificatie trebuie
a ~ e z a astfel
t ca muia
lui s i fie paraleli cu
portiunea conduc-
tei de legituri. La
nevoie pentru aqe-
zarea corecti a ra-
mificatiei se pQate
taia o parte din ca-
g& '
n mufei.
2. ~ M B I N A R E ATEVILOR DE SCURGERE
DIN PVC
.-.-.
Se realizeazi, ca $i in cazul fevilor
de presiune, prin lipirea cu adeziv in
inufe, folosindu-se in acest scop piese
-
de lenatura din PVC. DacS teava n u
intri in piesa de legituri, se incilzeSte
Fig. 6.29. Formarea mufei la
tea"= P V tip
~ U, cu ajutorul la capitul respectiv $i se calibreazi
dornului din lemn. d u p i piesa cu acelaqi diametru in care
se imbini. Apoi capatul tevii $i interiorul mufei piesei de legituri
6, freaci bine cu hirtie sticlati f i n i (glaspapir), pentru a se in1itul.a
rnicile neregularitifi $i a se crea asperititi pe suprafetele respective,
dupa ca1.e se gterg bine cu bumbac de qters curat. Dupi aceea se unge
cu adeziv nunlai capitul \evii $i imediat se introduce in n ~ u f apiesei
de legituri.
Data lipsesc pe gantier piese de legituri, se pot improviza piese
aseminitoare din tevi de scurgere d e PVC, prelucrate la cald prin
indoire, mufare ~i suduri.
4. ~ M B I N A R E A CU SIFOANELE DE LAVOAR
$I PISOAR 0 b
Fig. 6.30. lmbinarea te-
Se inlocuieqte racordul metalic de lipit al vii de scurgere din
PVC C U tevi de
acestora cu racordul de lipit la feava de
PVC, imbinarea realizindu-se apoi in modul
cunoscut.
. -
metalice :
,,,,, de de
s c u x e r e : b - cu o teave
de d u m b de scurgere :
I - teava de PVC : 2 -
Pentru imbinarea cu ventilele de scurgere
de la baie, spilitor de vase $i rezervor de 4 -
-
muia tevii de scurgere d2
PVC : 3 tub de font8 :
muia ~ U ~ U Ide U ~ion-
-
closet, racordul metalic de lipit se inlocuievte t8 : 5
de
alb8 : 7 -
,
teavP de plumb
: - f,n,,i,
ciment sau mas-
cu racordul de lipit de PVC. tic bituminos.
5. MONTAREA 'J'EVILOR DE SCURCEBE DIN PVC
,?ere : 2 - tub
de
:
font& de
~
-~, ~
plumb trebuie s i fie bituminati la cald pe porfiunea ? :t: "",U d_e
care intri in mufi, la fel ca $i pe portiunile montate :z,Bhig-",U,,";
ingropate in zid, deoarece cimentul, ca qi varul, pro- ~Xo~*SYC_b",U,:
duce coroziunea plumbului in timp foarte scurt, pltura d e cositor.
cu *'la'
dind naqtere la defecfiuni greu de remediat. Deaceea
acest sistem de imbinare (fir5 tubuluri) se va evita ori de cite ol.i
este posibil.
Fig. 6.39. Tuburi de beton cu sectiune circu- Fig. 6.40. Tub de beton cu
lrrs : sectiune ovoidrls.
n - cu mufa : b - cu ceg 51 buza : c - cu talp5.
ceu si buzti.
pot fi previzute cu m u f i
sau cu cep qi buzi, iar acestea din
urma pot fi cu sau fars talpa
(fig. 6.39). Tuburile cu seoiunea
ovoidi sint numai cu talpa qi sint
prevazute nurnai cu cep $i buzi
(fig. 6.40).
Fig. 6.41. Scindurg cu cui pentru
1. MONTAEEA TUBUEILOR DIN BETON stabI8;r:a pantei :
I -tub de t.cton : 2 - scfndurl
rsi~c&):3 - cui : 4- Rivela cu bulP
Retelele de canalizare se mon- de aer (boloboc).
teaza direct pe sol, wntul fiind si-
pat in panta pentru a asigura scurgerea prin gravitafie a apelor uzate.
Lifimea, adincimea qi panta wntului se indica in proiect.
Un element caracteristic la executarea retelelor de canalizare il
constituie faptul c i execufia incepe din capitul aval a1 retelei, adici
din partea un,de se vor evacua apele uzate. In acest fel, reteaua
esecutata poate fi d a t i in folosinp pe tronsoane, indati ce este gata.
Tuburile se aqaz5 intotdeauna cu mufele in contra sensului de
scurgere .a apei. In dreptul fiecirei mufe se sap8 o groapi pentru
executarea h b i n i r i i . Dupa ce fundul qanfului $i fundafia au fost
pregitite $i s-au executat gropile pentru mufe, tuburile s? coboari
in %ant. Pentru coboi-ire se dofobsex rnijloace adecvate, in funcfie de
greutat2a tuburilor (fringhii, trepiede cu scripete sau macarale).
Dupa a$ezarea tuburilor in $an\ se mai verifica inca d a t a panta,
care trebuie s& corespunda cu cea din proiect, folosind la trascele
lungi instruunentele topometrice gi la tras:e!e scurte, nivela cu buli
de aer ffig. 6.41) $i un dreptar. AcesL? ay-?lungimea de 93-94 cm
(v. fig. 1.9) $i este prev5zut cu un cui astfel bitut, incit la pozitia co-
recta a tubului, bula de aei. a nivelei s5 se aseze in pozitie centrali.
Cind tubul s-a montat cu psntii p r c l mare, se aduce la pozitia co-
recti scotind pamint de sub el, iar dac5 treb.lie intlinat, se intro-
duce ilisip sub tub.
a b
Fig: 6.44. CHmine d e vizitare :
a - din zidarie de cAr8mid8 : b - dln tuburi de beton.
. . ..
de alimentare (distributie) cu ap5 $i ~ d eevacuarea apei uzate (intre-
buinfata), canalizarea.
Prin obiecte sanitare se inteleg obiectcle care asigur5 in mod
practic si igienic utilizarea instalatiilor de all5 rece si caldi : la-
voarele ; chiuvetele; spiildtoarele comui1.e ; bdile; clu~u-
tile ; bidemile ; spfiliitoarele d e vase ; closetele ; pisourele ;
albiiic de spiilnt r u f e ; cazanele de fiel-t rzife ; ffntinile d e
biiut a.p&; sifoanele de pardosealii etc.
Obiectele sailitare se executi, in general, din faianti, portelan
font2 emailati, gresie, materiale plastice, iar in unele cazuri din
tabla ~ d ezinc sau tabla de afel zincata, din tallla inosi~dabila(spili-
toarele cle vase, spilitoarele comune), din beton mozaicat (spAlAtoa-
rele circulare, spilitoarele jgheab etc.), din alallli (sifoanele de par-
dosealk robinete etc.).
Obiectele alimentate cu ap5 cald5 $i rece vor avea robinetul
pentru aph calda montat in partea stinga a obiectului privit din
fat& i r ; ~robinetul pentru a p i rece in partea dreapt8.
Obiectele sanitare, inainte ,de a f i montate, trel~uies i fie pre-
gitite (echipate) cu armiturile necesare ca : robinete, baterii a~nes-
tecatoare, ventile etc., atit pentru alimentarea cu apB, cit $i penti-u
evac.uarea apei folosite.
Obiectele saltitare nu se pot mojtta decit cllrpfi ce S-a fiiczlt PI-oba
de pre3it~iae a intregii refele dc distributie a crpei ~i clupd ce S-au
terminat l~icrarilede finisaj dirt iltcdperi ca : frecarea mozaicului,
esecuta:.ea zug~.avelilor$i a eventualelor reparatii la partea de sus
a faianfei. haintea acestor lucr5r-i se vor monta numai rezervoarele
de closet, intrucit trebuie s i fie $i ele vopsite odat5 cu executarea
zugrivelilor.
Daci obiectele sanitare s-ar ,manta inaintea lucririlor d e finisaj,
atit obiectele cit $i instalatia respectivi a r f i supuse degradirii cu
ocazia esecutirii finisajelor. Astfel, la spilarea laptelui d e ciment
rezultat din frecarea mozaicului, apa respectivi s-ar turna in obiec-
tele sanitare, provocind infundarea instalafiei s.au pertunbind buna
ei functionare. Tot la executarea zugrivelilor s-ar turna in obiect
resturi de vopsele $i alte materiale, care a r murdiri obiectele $i a r
infunlda scurgerile lor. De asemenea am5turile nichelate ale obiec-
telor s-ar oxida la stropirea lor cu diversele rnateriale folosite la fi+
nisaje ca : var, ciment etc., pe linga faptul c i atit obiectele, cit $i
amaturile lor a r putea fi degradate prin loviri sau zgirieri in timpul
executirii acestor lucriri. In unele cazuri, d e exemplu in carnerele
de baie, obiectele rnontate a r impiedica executarea finisajelor, de
exemplu frecarea mozaicului, rostuirea faianfei sau a plxajului etc.
Robinetele $i bateriile obiectelor sanitare tr6buie bine verificate
inainte d e a se rnonta pe obiecte, spre a se vedea daci so manevreaza
uvor la inchidere $i deschidere. Totodata acestea trebuie demon'iate
spre a se verifica felul garniturii de sub piulita cutiei de etanrjare.
De multe ori fabricile producitoare pun aici ca garniturj. fire de
cinepi, care fiind uscate gripeazi la invirt're axul robinetului. Acest?
se p3ate rupo .prin fortare, cind se produce $i o miware bl-uscA (for-
fatj.) a robinetului, care poate rupe urechea in care este moztat 1.0-
binetul pe vas. fn locul firelor mde cinepi se va pune $nur subtire
de bumbac grafitat sau im,pregnat bine in seu de oaie, ullinl~llfiind
eel n ~ a irecomandat.
La trasa-ea $i montarea ohiectelor sanitare se va ciuta ca nces-
tea sB fie ,montate in a$a fel. cs si se asigure estetica inciperii $i
o utilizare cit nlai u ~ o a r i Pent!.u
. aczasta se vol- respecta indicafiile
din proiwt.
La montarea obiectelor, indiferent d3c.a fixarea lor are loc pe
dibluri (12 lemn sau p z spirale de sirmfi zincati, sau diblu metnlic,
5urubul.ile pentru leinn trebuie unse in .prealabil cu vaselini teh-
nici. pentru a fi protejate contra ruginii. In toate cazurile vuruburile
pentru lemn trebuie sfi fie cu cap semiinecat .(in foibm5 do linte) $i
nichelate sau protejate in alt mod contra ruginii.
Modul cum se asiguri susfinerea ohiectelor (pe perefi sau fisarea
p: pardoseala 9i dispozitivele ce se vo1- folosi in acest scop, se pre-
vede in proiectul d e executie a1 lucrarii.
Fisarea p , pereti
~ a obiectelor sanitare, a suportilor sau a conso-
lelor d e sustinere a obiectelol. se realizeazfi cu ~urubul-ipentru lemn
p? dibluri de lemn, cu $uru-
buri p e n m lemn $i spirale
de sirmi zincat5, cu ~urubu1.i
prezon (Surub prizonier) sau
dibluri metalice introduse in
elementele de constructie cu
pistolul.
Fixarea obiectel~rsanitare
cu spirale de sirmg zincats
este indicatg in special cind
perctii se imbraci cu faiantg
sau alt placaj, pentru urmli-
toarele motive :
I ) Diblurile de le111n se
pot umfla din cnuza zrnzeze-
Eii, desprinzind suu spiirgind
fnianta (placaj~~l) cZe pe pe-
reti.
2) Cind se dau giiurile in
plucajul de faiantci pentru
prinderea obiectelor, diblul
Or! Eeinn de sub faiunfii ;i
mortarul subtire cEe pe el pot
provoca spnrgerea faiantei.
3) Diblurile cze lemn de Fig. 7.1. Dispozitive de f i x m e a obiectelor.
sub faianfii nu mai pot f i in-
locuite dacci cz~timpul au putrezit, decit desfticincl faianta de pe pe-
reti.
4) Diblz~rilemetnlice fisute prin impusctrre cu pistolz~l i t l ~pot f i
plaittate exact la distantele necesare.
5) Prin folosirea spiralelor de sirnzii zinccrtd, la montarea obiec-
telor se pot admite la nevoie oarecare schimbiiri ale pozitiei c~cesto~.a
fatii de pozitiile stabilite initial.
Diblurile de lemn necesare pentru fixarea pe perefi a obiectelor
sanitare se monteazi de obicei inainte de executarea tencuielilor. In
cazul in care fixarea o.biectelor se realizeazi cu spirale de sirmi zin-
cata. spiralele se monteazi in perefi d u p i executarea tencuielilor
sau dupi imbricarea perefilor cu faianfi, marmuri etc. Giurile se
executj. cu dalta sau cu $piful $i ciocanul. Dimensiunile 101. la su-
~ r a f a t azidiriei trebuie s i fie cu circa 10 mm mai mari decit ale
bazei mari a diblurilor, la fund giurile trebuie s i fie mai largi de-
tit la suprafata zidiriei pentru ca diblul ~i pasta de ipsos s3 se fi-
xeze bine in perete.
fn.ainte d e a se int~.c.ducepasta de ipsos, gaura s2 c u r i t i d e moloz
$i d e resturile ciri111ida sparti ~i apoi se s t r o p e ~ t ebine cu a p i in
interior ; d e asemenea se u d i hine cu a p i $i diblul de lenln, acesta
pentru cba in tiinpul tit pasta de ipsos va face prizi, atit peretii
giurii in zid, cit gi diblul de lemn s i nu absoarb5 apa din pasti,
ceea ce ar provoca ulterior cripaturi in jurul diblului. Se ia apoi
pasta de ipsos cu qpaclul, rji se introduce in gaur5, presindu-se in
special pe fundul $ i pe marginile giiurii, pentru ca \pasta s i adere
bine la zildiirie. Gau1.a nu se va unlple camplet cu pasti d e ipsos,
deoarece o parte din v o l u i ~ ~ ei u l va f i ocupat de diblul de lemn. Ime-
diat ,dupii aceea, inainte ca pasta cle ipsos s i faci prizi, diblul ume-
zit se introdujce cu haza mare in fundul giiurii qi se preseaz; ca s i
intre bine. Apoi se conlpleteazii cu past5 d e ipsos locul ,din jurul
diblului si se neteze5te cu vpaclul.
Da,cii .dil)lul se inonteazi pe zid de r o ~ u netencuit, , d u p i illontare
fata lui superioara trebuie s5 se afle la nivelul c 5 r h i z i i celei :mai
ieqite in afar9. fn centrul diblului se bate un cui .pentru ca diblul s i
poata fi i.dentificat d u p i esecutarea tencuielii. Dac2 d u p i tencuirea
perefilor nu se mai g i s e ~ t cuiul, e ipozifia diblului se sta~bile~te printr-o
noui trasare a obiectului sanitar, respectiv, pe baza ldistanfelor in-
dicate in proiect.
Pe peretii tencuiti, la terminarea opera$iei, fata diblului (baza
mica) trebuie s i se afle la nivelul tencuielii sau pufin sub nivelul
tencuielii. nefiind adnlis ca diblul s5 se afle in afara tencuielii.
Canlpletind acum cele dou5 linii .perpendiculare trasate inainte
de esecutarea gaurii, la intersecfia lola se va afla punctul in care se
va inrjuruba rjurubul pentru l e n ~ nsau lcentrul diblului in cazul cind
se inqurubeazi doui
1 2 sau mai multe quru-
buri pentru lemn.
Cind se folosesc di-
bluri de lemn in pereti
care se imbraci cu fa-
ianta, marmuri sau alt
placaj, se monteaz5
a b inai intii diblurile, ca
mai sus $i apoi se mar-
Fig. 7.2. Trasarea ~urubuluipe pereti : cheazi pozitia qurubu-
a - cele douB linii (vertical8 $i orizontal3) ; b - Eau-
ra proprlu-zls.? c u linlile indicatoare : I - centrul lui baindu-se un cui in
diblului s a u pozitia ~ u r u b u l u i: ? - Eaura eXecutaLa
In zidarie : 3 - linii peste mrginea giurii. diblu, in punctul res-
pectiv. Acest cui indici qi locul giurii ce trebuie executati in pla-
caj, pentru ca faiant.aru1 sau marmurarul s i lase in placaj gaur5 in
arcel punct.
In incaperile umede, d e exemplu in spilitorii, fixarea diblurilor
se realizeazi sau nurnai cu mortar d e ciment, sau se pune la fundul
giurii pasta de ipsos, lisin~du-se deasupra $i in jurul diblului u n
spatiu d e 1-2 a, care se unlple cu mortar de ciment. In ultimul
caz, mai .ales daca tencui,ala incgperii este d e mortar de ciment scli-
visit, pe dibluri se bat in prealabil cuie, esact in locurile unde se
vor ing;uruba guruburile pentru lemn, deoarece astfel coaja d e ci-
ment sclivisit de deasupra diblurilor se va strabate greu, putindu-se
chi.ar sparge. 34oi.tarul d e ciment se prepara din ciment $i nisip
cernut. in pilati egale, arnestecate bine cu a@.
"=-6-
--
spaliu d=
FSrS spti,l dc
i~rtiuniirrn nc le : 1'1115 In : circulatie pe HngS persoana
circula\ie
lings pe
obirctului pcrsoana a r c Ioloscytc folosepte
mnilnr ohirctul s3nllu1. .),iwtul =,,itar
[l1111t] [ 111111]
[n~nl] [mml
a l h ( c l [l I c I 1 0
Lavonre
penlru
ropii :
- pind la Axn lavoarului l'rrclc 300 900
4 ani
Axa n l l t ~ ila-
vunr 500
- de la 4 1c Asn lnronrului Prrclc
6 ani 350 950.
1. lNALpMI
DE MONTARE
Fig. 7.13. Pozitia lavoarului fat5 de alte obiectc
sanitare : lnilfimile de mon-
A - latirnea lavoarului : I - lavoar far& spatiu de
tare sint date de la ni-
circuktie : 2 - lavoare in serie cu spatiu d e circu-
latie : 3 - lavoar in n i ~ a: I - lavoar cu spatiu de
velul pardoselii finite
circulatie : 5 - closet i n f a t a i r o n t a l i n lavoarului ;
pins la partea s u ~ e r i -
6 - bldeu ~n ia* irontala a lavoarului : 7 - lavoar
oars a lavoarelor qi
Si bideu alaturat : 8 - lavoar si closet alaturat :
9 - lavoar montat peste baza c i z i i de baie ; 10 - la-
a c c e ~ ~ r i i l o robiectelor
voar montat farll distanli d e buza cazii d e bale.
sanitare care conditio-
neazfi folosirea acestora, respectiv pin5 la axul orizontal a1 armaturi-
lor. La lavoarele cu piedestal (picior), inalfimea de montare este de-
terminat5 de dimensiunile de fabricatie ale acestuia.
Pentru trasarea pe perete a pozifiei definitive a lavorului, este
necesar sB se cunoasca nivelul pardoselii finite, in ,majoritatea ca-
zurilor pe $antiere cin'd se executa lucrari de instalafii sanitare (mon-
tarea coloanelor de scurgere $i alimentare cu a p i ) nu se cunoa~te
exact nivelul padoselii finite (existind numai fab superioari a plan-
qeului). Constructorul insemneazZi pe zid linia rnetrului (vagnis).
Tabelul 7.2. fngltimile de montare
3. FIXAREA LAVOARELOR P E P E R Q I S U B V R I
4. ALIMENTAREA CU APA
Lavoarele pot f i deservite d e un robinet pentru a p i rece sau
baterie amestecitoare rnontati deasupra pe perete. sau pot fi echi-
pate cu un singur robinet, n m a i pentru a p i rece, cu doui robinete,
unul pentru a p i rece gi celalalt pentru a p i caldi, cu baterie ames-
tecitoare aparenti rnontati pe lavoar sau cu baterie montati sub
lavoar.
Recordarea conauctelor de alimentare cu apH rece qi caldH la la-
.rroarese face in doug feluri (dup5 cum prevede proiectul) : @ robinet
sau baterie montate pe perete deasupra Zavoctrului (fig. 7.17, a) ;
r o b b t sau batetie m n t a t e pe lavoar (fig. 7.17, b).
160 Cenrtrul tevilor va f i
pe aceeqi linie orizon-
tala $i simetric fafa de
axa medie vertical&
Cind lavoarul se ali-
menteazi cu a p i calda
$i rece, pozitia legiturii
de ap3 cald5 va fi in
partea stingi, iar pen-
tru a p i rece in partea
dreapti, distanta intre
centrul tevilor este de
Fig. 7.17. Racordarea conductelor de alimentare 160 pentru p0Zifia
cu api5 la coloana vertical&: din figura 7.17, a $i
a - roblnet sau baterle montate pe Perete deasupra 200-300 mm pentru
lavoaruhi : b - robinet sau baterie montate pe la-
vw : 1 - ~ D Arece : 2 - aP8 cald8 ; 3 - clrculatie : p0zitia din figu!'a
4 4 canalizare.
7.17, b.
Cind lavoarul se alimenteaza nurnai cu a@ rece, ,pzifia tevii
este d e 100-150 r n ~ ndistanv de la centrul xurgerii, fie in dreapta,
fie in stinga scurgerii, dupi cum coloana de alimentare cu apri se
afli in dreapta sau in stinga lavoarului.
[Iniltimea h4 variazg dups pozitia .de montare a lavoarului (ta-
belul 7.3). Centrul tevii de scurgere este su,b lavoar in axa verticals
$i in aceeaqi pozitie pentru aminfdouiipotezele.
1 / 1 1 1
l'c111r11 copii p i ~ ~ i
la .1 nni 450 21 0 550- G50 170 600- 750
Pcntru copii dc In
4 In G nlli 6 0 160 ill- 800 310 ROO- 900
Pcntrll copii ile In
6 13 11 a11i 700 4GO 800- 900 ,110 900-- 1 000
Pcl~trucopii pcslc
11 n11i $i ndulti ROO 5 GO 900- 1 000 510 1000-1 100
6. MONTAREA VENTILULUI
LI Ar-+r-,A
~l~-ll.-p 6 D E SCURGERE LA LAVOARE
I
y : - I ,
I
pentru copii.
f n figura, 7.22 este al5tat spartiul minim necesar pentru utilizarea
cit mai bun5 a unei cizi de baie. Cab, d e baie se monte& cu una,
bu dou5 sau trei laturi lipite de pereti. La c h i l e de baie pentru in-
zidit, faianfa (placajul perefilor) se sprijing pe bavurile c&i pentru
ca apa s5 se scurgi in cadi atunci cinrd se face du$ $i se stropesc
pel-etii.
Minerele de h i e se monteaza pe perete ,deasupra rcazii de baie $i
serveqte pentru sprijinirea cu mina a persoanelor la intrarea $i la
ie$irea din ) h i e . in figurj. sint date 4 .pozi'fii~ d efixare pe zid. Mine-
rele se fabrici din mai multe feluri d e lmteriale ca almi nichelati,
fonG emailaG alb, portelan sanitar, miner c m b i n a t cu sipunieri
simp15 pentru montat apcuent sau ingropat in locul unei plici de
faianti.
Obiectele sanitare amplasate in imediata apropiere a c k i i de
baie trebuie s i aib5 spatiul minim de utilizare stabilit prin STAS
1504-69. fn figura 7.24 sint aratate diferite posibiliklti de mplasare.
h tabelul 7.4 sint date distanlele minirne ~ d emontaje pe orizantals.
h5ltimile de montare sint date de la nivelul p d o s e l i i finite
pini la partea superioari a cizii d e baie $i a1 accesoriilor care con-
difioneazi folosirea acestora, respectiv rpini la axul orizontal ,d.ar-
miturilor. In tabelul 7.5
I I I I I 1 1 I I I 1 1 , , sint date inilfimile de
-l-J_1_11 I I I I I I I I montaj ale accesorilor, iar
IJ$J_1 - in figura 7.25 este indicat
I schematic montarea c5-
Fig. 7.23. Diferite pozitii de montare a mine-
zilor de h i e $i a acceso-
relor de baie. riilor. In figura 7.25, a,
Tabelul 7.4. Distantele m i n i m e p e orizontalfi
C11 spntiu
De la: P1n.i la ~ 5 de dc circil-
~ 5 spatill
circulatic pe I"t!e W
Dr.nu111irca Ilng8 pcnoana Ilnga Per-
obiectului mrc folosepte 50'"" 0bsel-vatii
mllitar obicctul folose~te
=,itar obieclul
sanitnl.
[rnrnl [mml . tmml rmm1
I>ist:u1(;1re ~ltbso;~r:i
In : I)isIan\A l1ii1li1115
--
CII spnti~l
I)? In : I 1 : I:;,.: s,,,~ill <I,, 11' circu-
rilruln\ic 110 ["tic Pe
~enurniren 11ng.i pc.rso;lna l l " ' % ~ l l ~ " -
ohiectului clrc folosrylv 0bscrv:ttii
vlnitnr ohi,.rtrll Iu1osc)le
sallilnr obicrtul
snnitnr
[I~III] [111111J [111111] [lllrn]
hiii
Asn n1:c.i
cuvc tic
1)nic 700
- I
Dcnun~ircnobiccl,,lui wnitnr,
n arrn5lurii SILI :~ccrsoriilor
obicetclor vlllitarc
2. MONTAREA CAZILOR N ~ N Z I D I T E
3. MONTAREA CAZILOR
PENTRU INZIDIT
monteazi direct pe p l a n ~ e u l
de beton armat. In figura 7.27
se dau detalii cu privire la
legarea scurgerii biii la si-
Fig. 7.27. Legarea la canalizare 3 cHzilor fonul combinat. Dat fiind c5
de baie cu fund plan pentru inzidit : imbinirile prin lipire ale
a - vedere lateral8 : b - vedere In plan : conductei de scurgere d e
I - cad& : 2 - &ifon combinat : 3 - Ventil de
scurgere : 4 - preaplh : 5 - legstura la si- plumb se ingroapa sub parb-
i o n : 6 - conducta de la prppun.: 7 - con- doseali sau ramin sub cada
.
ducts de scurgere spre canahlare 8 - placa
da beton armat : 9 - beton de urnplutura mo- inzidiG qi n u se mai poate
zaicat sau plaeat e x gresie : 10 - postament
(nicioare) din c?m€imid&. urnbla la ele, pen~truo mai
m:ll-e siguran\2 lipitui-ile nu se \-or executa la pozitie ; diversele,por-
tiuni ale conductei se croiesc d u p i pozifie ~i apoi se scot afar5 pen-
t1.u a fi lipite. Tnilfimea de Inoiltare a cizii trebuie s; fie egali cu
inrilfimea unui nuinir intreg de plici de faianfi existente pe $antier,
plus grosiinea buzei cizii, pentru a se evita montarea in jurul baii
a unui rind de plici tainte, ceea ce a r diuna esteticii. Din aceasti
cauzri in majoritatea camrilor cada de baie pentru inzidit nu se asazi
pe picioare de fonti, a w cum se avazi cada de hie liberi, ci pe pos-
tamente execurtate din cirrilllida zidit5 cu mortar de ciment.
Dupi ce s-a montat cada de baie ~i scurgerea de plumb sau de
PVC a fost lipiti la preaplinul ~i ventilul cizii qi la sifonul combi-
nat, scurgerea, se supune la o probi cle etaiz~eitate.In acest scop se
astupi capitul scucgerii din. sifonul combinat $i se toarni in cadi
api. care se lasi timp de 112 h. observin~du-ses i nu existe fisuri.
Dupi probi scurgerea se demonteazi $i se bitumeazi lbine la cald,
apoi se inf5~oarabine cu fisjii de pinzii d e iutii sau d e sac, peste care
se aplici din nou un strat de 'bitunl topit.
in cazul in care 1i.pitura coi~ducteide scurgere a sifonului com-
binat se esecutfi mai tiiziu. capatul scurgerii ,care se leagi la sifon
se lasi neizolat pe o dist.anti de 100-150 mm, .pentru a nu se irn-
piedica esecutarea lipiiurii : acest capit se izolea.zi ulterior. Este
insS recon~andabilca 1ipitul.a scul-gerii la sifon sri se execute d e . l a
inceput, odati .cu celelalte lipituri.
Aceasti izolatie are sropul s2 protejeze coi~ductade plumb contra
coroziunii, fiind qtiut c5 betonul si mortariil de ciinent o atac; foarfe
repede, iar inlocuirea ei sul) paldoseala de n~ozaic este greu d e
executat.
5. MONTARE.4 CXZILOR ..
DE BAIE PENTRU SUGAR1
*- -.- .-
gari este necesar ca ele s i fie montate astfel ca s i aibi spafiul minim
de utilizare stabilit prin STAS 1504-69 ; in figura 7.29.9i tabelele 7.4
qi 7.5 sint indicate cotele de montaj pe orizontali $i pe verticalj. a
cizilor pentru sugari.
Cizile se monteazi pe console
fixate in perete, pe picioare sau
cadru metalic ~i astfel ca sii aibi
acces din trei pirti. fniltimea de
montaj a cazii de baie $i a acce-
soriilor este misurati de la par-
doseala finiti $i axa orizontali
sau inarginea superioara a obiec-
tului (v. fig. 7.25 $i tabelul 7.5).
f niilfimea de montaj este mai mare
decit la celelalte cgzi de baie. Den-
tru ca persoanele care spali 'kpiii
$i care stau in picioare, s i nu fie
nevoite s i se aplece mai mult. Po-
zitiile de alimentare cu a p i +i de
scurgere se executi la fel ca la
orice obiect sanitar. La scurgerea
bsii se folose~tesifon de lavoar,
sifon de bideu, sifon S sau sifon P.
Fig. 7.30. Cad& pentru sugari nlon- Robinetele sau bateriile care
tats pe console : alimenteazi c b i l e de baie pentru
1 - cadti Dentru w a r i : 2 - baterie
cu b a t m l a n t : 3 - console ; 4 - si- copii, 5 2 vor monta in dreptul ven-
ion din teavh de alarnti cromata :
s - si~uniera. tilului de golire pe perete.
6. MONTAREA BAILOR
p m T R U SPALATPE PICIOARE
pe postamente de dramida.
In general toate t i p u ~ i l ese imbraci (placheazii) cu mozaic sau fa-
ian@.
'De obicei se monteazi mai ~ n u l t ebii in serie, una ling2 alta,
pe un singur rind, lingi perete sau ,ped 0 ~ 5rinduri, avezate in mij-
\locul camerei. Pentru o utilizare judicioasi, vezi dhensiunile din b-
belele 7.4 qi 7.5.
Ventilul d e scurgere a1 b5ii pentru picioare se monteazi b. fel
ca la cada cle baie. Conductele de scurrgere se monteaz8 pe sub bAi
$i sint acoperite cu zidiiria d e c a r h i d r i care foimeaz2 postarmentele.
Scurgerile de la toate I ~ i i l ede 'picioare dintr-o incipere (acelqi rind)
'T
la fiecare baie pentru picioare existind cite
douri robinete, unul pentru a p i ameste-
cat5 ~i celilalt pentru ap5 xece. Robinetele
se monteazi la 500-600 mm de la pardo-
seala fintii, celelalte accesorii sint prezen-
tate in figu1.a 7.3;).
J
,--
- cy--
\.k,'
7. MONTAREA SUPORTULUI CU JET
DE APA (DU$)
Este necesar la
instalatiile ce folosesc
a p i arnestecati rece
$i caldi cum ar fi
W l e de picioare, bi-
ile de qezut, dugu-
rile individuale sau
comune, se poate
confectiona De san-
tier di; teava fiekbi-
Fig. 7.35. Spatiul minim necesar pentru utilizarea
cHzilor de sezut : toare cu un diametru
o - cad& u i t d de perete ; b - cad& montatd In colt. mai mare, in care se
fixeaz5 prin suduri concentric o b a v 5 de o di-
mensiune rnai mici (fig. 7.36), m5rimea lor de-
pinzind de nurn5rul locurilor ce trebuie s5 ali-
menteze cu apa amestecat5 la o tempei-atura
7 dorita $i economic5 (40-45°C).
6 In figura 7.36 se dau detaliile de mnstrucfie
pentru un amestw5tor de ap5 cald5 $i rece, care
poate deservi un numar mai mare de duquri,
c5zi pentru picioare sau b% de vezut.
Pe conducta de ap5 amestecati, la plecarea
din a m e s W t o r se sudeazi o m u f i obiqnuiti de
3/4", in care se inqurubeazi un termometru
pentru controlul temperaturii. h t r e amestec5-
toi- $i robinetele de pe conductele de ap5 rece
si ap5 cald5 se monteazi cite un racol-d olandez,
pentru eventuala demontare a amesrtecitorului.
Fig. 7 . 3 6 Amestecs- Un astfel de racord se monteaz5 qi' la plecarea
tor caldH de
: conductei de ap5 amestecatri.
1 - mantaua exteri-
Oars
2 -
ioare) : (teava fierb8-
teavA (re-
cord) pentru apA ames-
10. DEFECTELE POSIBILE LA C:AZILEDE BAIE
tecatA: 3 - racord
olandez : I - m u i ~ La h t e tipurile de cizi de baie neinzidite.
pentm
5 - stut uentru goure :
inzidite, in treapt5, pentru sugari, de spilat pe
~ e n ~ ~ o m e: t m
6 - intrare aph calds picioare, de $ezut. Defectele se produc mai rar
sail m e : 7 - ieslre
(caldP) amestecau. deoarece cizile sint utilizate cu o frecvenf5 mai
scazuta decit celelalte obiecte .%nitare $i se con-
fectioneazi din materialele rezistente (fonlti emailatii).
Defectele care se intilnesc in mod obisnuit la cszile de baie sint :
1) Scurgerile d e a@ pe lingii preapli?zz~lciizii s n z ~pe lingii v e n -
tilz~ld e scurgere, datoritii deterioriirii sau invechi.rii garn<iturilor d e
cauciuc. Remedierea const5 in inlocuirea acestor gal-nituri. Inainte
de montare, noile garnituri se ung :pe a n k l e @i$i cu vopsea albi.
2) Fisurile la conductn d e preaplin la con.ducta d e scurgere,
care se c o n f e c ~ o n e a z c id i n teavii d e plumb d e scurgere salr PVC.
Remedierea, este destul de greoaie deoarece trebuie demontatA c d a
de la locul sgu, pentru a putea executa lipiturile la tevile de plurnb.
Existents acestor defecte este semnalats d e cui-gerea apei lpe par-
doseala camerei de baie atunci cind este folosit5 a d a .
3) fnfuizdarea condz~ctei.de scurgere, datoritii d e p ~ n e r i l o rd e grii-
simi, @ r , murdiirie, scame etc. Pentru desfundare se poate folosi cu
bune rezultate pal-a pentru desfundat chiuveta ; .cind se folose$te
para la ventilul de scui.gere se va inchide (astupa
cu o cirpi udi) orificiul de preaplin a1 c5zii, pen-
tru ca presiunea creati prin ap5sare pe par5 s5 nu
se piarda prin acest orificiu.
D. MONTAREA DUSURILOR
I - De la fnndul c i z i i
Cnda pelltru d u ~
- cat1.i cle Jus Se anlplascazi in a s u l d e duq
- ]>atvric cizii
- p:lrn ~luqului - De In lundul c5zii
tle duy In hazn slro-
pitorului
-- -
- -
Cu spa-
tiu clc
Dc la : PlnP )a : Cil'c\lla-
F S r B spat iu de cil.culaf ie pe llngn
Dcnurnirca pcrsoana care folose~teobicctul rqnitar ti' PC
llng5
ohiectului pcrsoa-
sanitar n3 care
[mml [mml [~nml folosej-
tc 0-
bicclul
mnitar
Iniml
I * I c c l c I
2. D U S U R I C O M U N E ( I N S E R I E )
[~n~n] [ma11 a I ~ [ T l l I e
F. MONTAREA CLOSETELOR
Tobetut 7.9. D i s t a n t e l e m i n i m e p e o r i z o n t a l 5
Distanta se rn5sonr5 Distanli~111inirn5
F51.3spntir~dc. ci~.c~llatie
Denumi rcn pc 1lngP prrsonna care folo-
obicctului sanitar De la : Plnii la : scptc obicclul sa~lltar
[mm] [mnll [nan]
n l b l c l d
Asn c l o s c l ~ ~ l ~ ~ i Pcrelc 4601
s : ~ ubitlcului A s 3 bidcului s:lu 600
Closet, 1)iclctl closc~ului 600
17:ttfi Cronlnli a Fa!;) froi~lalBn :
1.1osclului snu - biclcului 500
bitlvt~lui - closrlnlui 500
Asn :
- bidrului 700
- closclul~~i 500
-
L a dislantcle din label se atlrnitc o ahnlerc In 111onlnj d e f5%.
La clzidiri cu gradul d e conIort I I $i I I I sc adlnite reducerea dislnntei la 350 mm
264
'n:il'imrn[mm]
de n'ontnre
Denumircn obicctului smitar Obscrvaf il
Closet cu \-as :
- vasul D u p 5 o1)ircl
- rezervorul rlr sp5ln1-c CII nsigurn~.cn unui spa-
m o n t a t In i~ldltinir 2 300 -- 2 500 n 111m
tiu dc ~ n i n i m u ~2?0
inlre parlca supel.ionri
n rczcrvorillui ~i plnfon
Closet c11 15lpi (Ic~~.c.csc)
:
- vasul - T:llp:l sc 1iionlcnz5 s u b
~ t i v c l u l pnrtl(~sclii Iiliile
~ i iIn111
In ~ ~ i i n i m u 20
- rezervor111 ( l v %]151;1rv Cu nsigul.arVa unui spn-
m o n t a t la i115lli111c 2200 ti11 rle mininium 200 mln
inL1.c pnrten supcrioari
n rczcrvorului $i plalon
- mlnerul Ir:ig5lor11lui I YU0 -
- porthlrlic 750 -
I
F
d rn
cesari pentru a se asigura o bun5 spilare a vasului d e closet. h a i n t e
de aqezarea pe cirlige a rezervorului se nonteazi la rezervor ven-
'Rhm
tilul $i se verifi'ci jocul liber pe care trebuie si-1 aibi sorhul clo-
potului in ventilul rezervorului.
$-
$1 8 ;; E
;
1 k ! ~ w280 4
I
1 4bll kG
Fig. 7.49. Rezervor d:: spalare Fig. 7.50. Rezervor de spglare de
din portelan sanitclr : m i d in5ltime pentru vase de clo-
- OrLficlul pentru ventil : set din porzelan glazurat :
a - EBuri Dentru fisarca rezer-
V W u i : 3 - orlliciul pentru ro-
1 - orificiul pentru venlil (racord) :
L - gauri pentru fixarea rezervorului ;
blnetul cu plutitor. 3 - orificiul P e n m racordarea la con-
ducts d e aD8.
i OOSZ @&Z "",-,
La moiltarea ventilului mde rezervor se ~de~urubeazii qi se scoate
de pe yenti1 mcoi-dul olandez ~i cpiulita de fixare ~i se introduce sub
rozeta ventilului o garnitur5 (rondelii) ~ d ecauciuc. Ventilul se intro-
duce astfel, .prin rezervor, in orificiul respectiv a1 rezervorului. Apoi
se i l l ~ ~ x u b e a zpe
a corpul ventilului, pe sub rezevor, piulita de fix-
are care se stringe bine ~i in cele din u r n 5 se monteaza la ventil ~i
r,acordul olanldez. ilntre piulita de fixare a ventilului qi rezervor nu
se pune nici o garnitur5, etanvarea fiind asiguratii n m a i de garni-
tura din rezervor.
Cind sorbul clopotului nu are joc sufkient in ventil, trebuie pilit
putin, pentru a nu se intepeni in tim'pul funlction3rii. Garnitura de
cauciuc original5 a clopotului se monteaz5 numai in momentul cind
rezervorul se ,pune dedinitiv in funotiune.
in cazul in care rezervorul d e spalare a1 closetelor este prevazut
a se fixa .pe pereti subvri, se poate folosi d u p i caz, unul din cele
trei esemple aritate i n figura 7.52, dupa Catalogul de sulsansambluri,
caietul I1 instalatii H i t a t 1.S.A.R.T.-I.P.C. - 1971. Pentru montarea
diblurilor m gi M in cele trei variante de construflii de pereti ( A , B
~i C) (v. fig. 7.8, 7.9 ~i 7.10).
G. LIONTAREA BIDEURILOR
Bicleurile sint obiecle sailitare fasonate dintr-o mas5 ceramic3
semivitrifiati (din semiportelan sau ,din faianw), sint acoperite cu
o glazur5 opa.c%al'b5 sau colorat5.
V a e l e tpentru bideuri se executs in doui tipuri : f8r8 d q sau cu
durj $i se unonteaza in locuinte, hoteluri, &mine de fete, intreprin-
deri industride etc.
Bildeurile sint prel-5zute cu doua robinete, pen-tm ap& calda pi
m e , Fau cu ~baterieamestecEitoare, in alcest caz scungerea va fi pre-
v8zut.S cu sita in loc de dop.
Pentru o cit mai bun5 folosire a hideurilor este necesar ca ele
SB fie rnontate astfel ca s i .aib6 sp.atiu1 de utilizare stabilit prin
STAS 1504-69. Figura 7.62 reprezing spat,iul minim necesar pentru
utilizarea bideului. In figura 7.63 sint ar5tate diferitele posibilit5ti
de montare a bideului fat5 de alte obiecte sani-
tare, $i intre acestea ~i partea finit5 a peretilor.
In tabelul 7.9 sint date distantele minime pe ori-
zantal5 intre bideu ~i alte obiecte sanitare. Bided
se monteazti pe pardoseala la o distant3 de
30-80 mm fat5 de pretele din spatele obiectului.
,' ,' Pozitia leggturilor de ap5 rece $i cald5 trebuie s&
< ,. *:
c;,,, ,'.....,._I
,/ ,, se afle la o in5ltime de 150 mm, m5surat5 intre
L B U pardoseala finit5 $i centrul conductei, distanta intre
Fig. 7,62. Spatiul cele dou5 pozitii fiind 20 mm. Centrul pozifiei le-
minim necesnr gjturii de scurgere trebuie s5 fie la 120 mm, ma-
pe1ltru utilizarea suratti de la suprafata pardeselii finite $i in axa
bideului.
vasului.
In cazul in care bideul este de o alt5 form5 ca ce.a curent5 sau
de fabricatie, leg5turile de ap5 .$i scurgere se execut5 de la caz la
caz, n m a i dup5 ce bideul ~i anm5turile au fost aduse pe $antier,
deoarece se pot da loc la greseli de executie, iar rnodifi.c5rile ulteri-
-
oare sint greu de f5cut.
DupB verificarea robi-
netelor, se $terge bine lo-
cul din jurul gaurilor in
care se vor monta robine-
tele. La robinete se mon-
tea25 sub rozet5 cu o gar-
nitur5 de cauciuc moale,
uns5 bine cu vopsea alb5
$i viscoas5 (preferabil cu
email) $i apoi robinetele
se introduc in g5urile res-
pective din vas. Dupa
aceea. dedesubt. sub vas.
se u i g e bine cu aceea~i
vopsea in jurul g5urilor $i
apoi se introduc pe fiecare
robinet, intii cite o garni-
tur5 de cauciuc moale ~i
apoi cite o garniturg de
plumb (rondelti), rolul
acestora din u r l n fiind de 'Fig. 7.63. Distnnte minime pe orizontalB intre
a nu permite garniturilor vnsul bideului $i nlte obiecte sanitare :
de ca&iuc s5 se roteascg I - bideu $i lavoar al9turat : ? - bideu $1 closct
alatllrat : 3 - bideu lime3 cada de baie ; 4 - bideu
~i s i increteasca atunci $1 closet fata In fata tae ncelasi ax) : 5 - bideu
cu axa DerpendicularP pe a x u l closetului : 6 -
cind se vor stringe bideu In ni$e.
tele d e fixare ale robinetelor. Atit garniturile (rondelele) de cauciuc,
tit qi cele de plumb, trebuie s i aibi diametrul mai mare cu 5-10 mm
decit piulitele de fixare ale robinetelor. Stringerea piulitelor de fi-
xare ce executi cu un c l e ~ t emops rnic, f i r 5 prelungitor de pirghie,
sau cu un c l e ~ t ede becuri (roltang), pini cind refuleaz5 putin5 vop-
sea dintre garniturile de cauciuc $i bideu. Ventilul de scurgere se mon-
teaz5 ~i se racordeaz5 la conducta de scurgere la fel ca la lavoare.
Bideul se q a z i pe pardoseala in pozitie orizontalg, ,care se veri-
ficci cu bolobocul, intrucit pardoseala are intotdeauna panti spre
sifonul cle pa,l-doseali. Pentru a-1 aseza in pozitie corecti, sub el se
pun citeva pene c~nfection~ate din degeuri ,de teavi de Iplum,b, iar
golul dintre vas qi pardoseali se m p l e cu ciment alb.
Bideul nu se va pune in functiune imediat ce a fost montat, ci
se lac6 s i se usuce mai intii vopseaua de sub garniturile de cauciuc
ale robinetelor, deoarece la ldeschi'derea robinetelor, in g o l d vasului
in care intri apa se produce presiune care sl51beStee t a n ~ a r e arobi-
netelor.
lnlsturarea scurgerilor pe ling5 arinsturi sau pe lings sifon :
\ 1 ) Dacii apa se scurge pe li7zgli robinet, se demonteazd pcrrtea de
SZLS (I robin.etului, iar la orijicitil de fi-tnre a a r d t u r i i pe obiect se
ert-ectitii e t a n ~ a r e aCZL chit sazL CZL garnitt~ride cauciuc, in functie cle
sistemul de fixare.
2) Dacii apa se sczdrge pe ling& sifon sazr pe la imbiniirile aces-
ttiia, se verificli garnitzcrile ~i dacli sint deteriorate se inloctriesc. In
acest caz, clacli garniturile sin.t bune, se string imbiniirile sclll szr-
rubz~lcle fixare a1 sifoitului. La sifoanele din material plastic, se ve-
rificfi clacli este crlipat capacul cle curiitire ;i se Cnlocuie~te.
3) lnfz~nclarea sifonulzii cle scurgere, datoritd acumullirii unor
materii in tlecantorzd acestuia. Pentru clesfundare se clesface capacul
d e curiitire, se inllitu7.ii clepz~7zerile,se spalii ~i se pune la loc.
. . .. , .Y'.,,
H. MONTAREX CHIUVETELOR
Chiuvetele au form5 dreptunghiula1.5 $i se mon- ,
teazi in bucitirii, spilitorii, garaje, la grupurile 5.
$1
/
sanitare etc., servind pentru spiiat Si evacuarea la . ,.; '
.
;.;~. ,, ', ,
canal a apelor uzate. Interiorul este emailat in cu-
loare albi, iar exteriorul este grunduit.
In figura 7.64 este aritat spatiul minim necesar
pentru utilizarta in conditii cit mai bune a chiu-
vetei. Obiectele amplasate in imediata apl-opiere
a chiuvetei trebuie s i aibi spatiu mini111 de uti- pentru utilizarea
Lizare stabilit prin STAS 1504-69. In figura 7.65 chiuvetei.
1n;iltilnrn d , ii~ontnrv
Dcnunii~.c:~
ol~icctuluir7iiitnr [IIII~I] Ol~~crvnp~
Cbiovete :
- corpul chiuvelci SO0 -
- robinetul 1150 -
Spllitonre cornune :
- robinelul sat1 hatcrin 900-950 -
SpalBtor de r a s e In lorll-
inle :
- spil:ll~~~~l 800
- bateria de perelc 200-250 De la pnrlea supc~.ioard
a spdlllorului
Sp5litor dc v a s e in rcs-
tauranle, canlil~ee l c . :
- spllPto1~~~1 La in:il(itnca ~neselor
d c lucru
- balerin s a robincllll
~
de servicia 900-250 L)c la pnvlcn s l ~ p c r i o n ~ol
sp:il;il nrului
L7 I
Sp5lBIcrr tle L)ni. nu
1-nse sail rnai pu-
c11i11rr1:i tin d e
400 m m
din axul
sp5lito-
~.uluila
perete
Fig. 7.65. Distante minirne intre chiuveti si nlte obiecle :
a - fara s ~ a t i ud e circulatie : b - .cu suatiu de circulatie : c - ve-
dere pe vertical& : 1 - chiuvet2 : 2 - rohinet : 3 - m a s 5 de ure-
gBtit : 4 - masina de gntit (aragaz).
'
de otel zincati, aceasta se terming in pozitia respectiva cu un cot
de 90" cu filet interior, in care se in-
~urubeazarobinetul de serviciu a1
1- chiuvetei. Pentru fixarea mai bun&
,---I/, :-I- d a cotului in perete, in jurul lui se in-
, - - di- - tl.oduce mortar de ciment.
Daci teava zincat5 este aparent5,
8 1 in apropierea robinetului de servi-
ciu ea se va monta ingropata sub
' 9; 2I
tencuiali pe o porfiune I . Pentru
, aceasta se execut5 e conduct& 1s
rece, o curb6 de etaj cu presa d e
+q+/.''.
-
mini, etajul avind o deviere de circa
//,/.' .
t
:,.::/ .:..;:;
;, .. 60 mm. Cind conducta este orizon-
b tala (fig. 7.67, a), la nivelul robine-
SF >.. : , .,. tului, distanta l1 trebuie sB fie mai
mare cu cel putin 50 mm decit junlg-
tate din l5timea chiuvetei. Cind con-
ducts coboara vertical (fig. 7.67, b),
a pe deasupra robinetului, distanta b2
Fig. 7.67. Montnrea conductei \.a fi de cel putin 300-350 mm.
aparente de nlimentare cu npb Cind legitura este executat5 din
n cl~iuvetei:
a - orizontala : b - verticali. teav5 de plumb de presiune, es se
va termina la pozitie cu un racord de perete pentru teavS de plumb
(v. fig. 4.21). In cazul conductelor de PVC, leg5tura se realizeaz5 prin
muf5 dub15 cu filet uzinat, care se lipeqte la partea far5 filet cu con--
ducta PVC, iar la partea ei cu filet se monteaz5 cot de 90' de fonta
maleabila cu filet interior ~i exterior sau racord de perete in care
se in~urubeazarobinetul.
Rabinetul se rnonteaz5 in cotul de 90" sau in racoi-dul de perete.
prin in~urubare,etanprea realizindu-se cu cinep5 ~i ulei de in fiert,
la fel ca 1s iimhinarea tevilor de otel cu filet.
-
retelui un capat de teava
cu lungimea potrivit8.
Dup5 finisajul peretelui
se taie capstul tevii din
plumb, astfel incit sS r5-
min5 in afara tencuielii a b c
sau faiantei o lungime de
25-30 mm. partea ieSit5 Fig. 7.68. Legareachiuvetei ia conducta de scurgere a
:
se inc81ze~te a ~ o i cu a - teava de scurgere IngropatB : b - teava de
vertical& : c - teava d e
lampa de b,enzin5, dup5 scurgere aparenta, scurgere aparenth, Inclinata.
care se rgsfringe, formindu-se un guler (rozeti) prin lovirea u ~ o a r 6
c u ciocanul de lemn. De acest guler se lipeste cu aliaj de cositor, la
be1 ca la lavoare (v. fig. 7.20).
1. SPALATOARE CU SUPORT
2. SPALATOARE DUBLE
~ 1
--
-~-
.-A
--C
. .
'
p]mp
-
:
...
C
,
A, .
.
' .
'
-
,
t2 : se pot monta ~i pe con-
sole de font5 emailati
STAS 3343-70). h figura
7. 69 este aratat spatiul
miniin necesar pentru
, , I
, . _, I .
o utilizarea in bune conditii
,.
. ,,.
" , :
1
.
/.. ;.'. '.
a sp515torului cu suport
pentru vase, a, $i a spila-
tolwlui dublu cu compar-
o b tiinente egale, b.
Fig. 7.69. Spatiul minim necesnr pentru uti- Obiectele amplasate i n
lizarea spPlltorului de vase : imediata apropiere a spa-
a - spRlalor cu suport pentm vase : b - spalator
dublu cu compartimente egale. litoarelor trebuie SB aib6
Fig. 7.70. Didante minime pe orizontalH intre spHlHtorul de vase
$i alte obiecte :
1 - spalator cu suport pentru vase sau spslator dublu ; 2 - masa de pre-
gAtit ; 3 - masini d e gatit (aragaz).
Denl~rnirraobirctului !nil\inlrn dc ~ ~ l o n l a r e
s;u~itar [l~um] Ohscrvnlii
- pentru copii de la
6 la 11 niii
De la pardosca15 In :
h = parlea superionrii a
ciocului vasulr~i
- pentru copii prsle h, = a n r ~ lpozitiei rol~i-
11 ani $i adulti netr~lni
h , = an111 conduclci tle
scurgzre
F l n t h i de biut apH,
montute pe peretc :
- penlru copii de la
6 la 11 nni h = 700
h, = 450 Penlru flnti~iile d e
b i u t a p i cu picior,
- pentru copii peste lniltirneii este datS
11 nni ~ ; iadulti 11 = 850 d e obirct
11,= ,500
Tabelul 7.14. D i s h t e l e minime pe orizontalH
Distnnta m
e mAmar8 : D i s h @ minim&
1 l'isoore:
- p e ~ l l r ucopii Axa pisoa- Perele a = 300 11 = 800
dr 1.7 G la rului b = 250 850
11 nni A s 3 nllni
pisoar
F a t o fro1ltnl5
c - COO -
3 allui pi-
5031' . d = 700 -
F a f a Iron- Pcrele c = 330 f = 850
tal5 a pi- F a t a fronlnli
soarului a allni pi-
S03P - g=1100
- p m l r u copii Axa pisoa- Perele n = 350 11= 950
peslc 1 1 rului b = 400 lo00
ani si Axa allui
adul(i pisoar c = 700 -
F a f a frn111alil
a nllui pi-
soar d = ROO -
F n b fron- Perete e = 100 f = 1 000
t a l i a pi-
soarului IFata fro11lnl5
a allui pi-
- soar - g=1200
2 Flnllni clr
b&ul opB :
-- penlru copii Axa flnt lnii ' Pcretc cr = 300 c = 800
de la G la
11 mi Axn allvi
fi111111i h = 550 -
- penlrrt copii Perrlc cr = 350 c = 950
peslc 11 Axn :~ltri
ani si adulti Cinl ini b = 650 -
2. MONTAREA FINTfNILOR
DE PERETE
B. INSTALATII INTERIOARE
In instalatiile interioare, apa este folositi pentru cpmbaterea in-
cen.diilor, sub form5 de jeturi compacte sau sub f o m i dispersaa.
La jeturile compacte, curentul .de a p i este uniform qi are f o m
cilindric5. Aceste jeturi trebuie s i ai'bi lungi,mea ~deminimum 9 m
la instalatiile din clidirile social-culturale (cinmatografe. cluburi,
teatre etc.) ~i de minimum 6 m in celelalte clMiri (locuinte, c5mine,
cliidiri d e produeie etc.). Jeturile se &tin cu ajulorul tevilor d e re-
fulare, prin care apa iese sub presiunea corespunz5toare for,rnGrii
jetului. in instalatiile interioare, furtunurile se ra.cordeaz8 la hi-
drantii de incendiu.
La forma dispersati, apa sub f o m i d e ipic&turi, se obtine cu aju-
torul unor tevi :de refulare speciale mobile sau cu ajutorul urior
instalatii spwi.ale, fixe, de sprinklere ~i drencere. Prin instalatiile
iilterioare de combatere a incendiilor se aisigur5 delbitul d e a@ ne-
cesar, cu presiunea corespunzEitoare, pentru a se impie,dica r5spPn-
direa incendiului si chiar stingerea lacestuia.
Misurile obli.gatorii pentru prevenirea gi stingerea incendiilor
sint stabilite prin Nolunativul .penti*uproiectare,a $i executarea con-
struaiilor din punctul de vedere a1 prevenirii incendiilor ((N.P.S.T.)
din anul 1972.
2. INSTALATII DE SPRINKLERE
$ /
spre deosebire de ale sprinklerelor, sint far8
diafsagms, astfel cB orificiile lor sint perma-
nent libere (neastupate). Diametrele orifici-
ilor
tul, distributia, 6 Si 12 $i
variazi intrenum5rul mm.pozitia
Amplasmen-
drencere- -
lor sc stabilesc prin proiect, ca ~i in cazul
sprinklerelor. Instalatiile de drencere se exe-
cut5 grupat, fiecare grup5 avind maxiinurn 72
drencere. Alimentarea cu a p i a fiecgrei
grupe se p a t e face inelar sau ramificat, cu De,asumode
conditia ins5 ca pe fiecare ramificatie secun-
Fig. 8.3. Schema unei
dar5 s5 nu fie mai mult decit 6 drencere ~i instalatii de cu
fiecare grupa s5 aiba vane (robinete) de ac- actionare manuals:
1 - conducts principali de
tionare separate. alimentrare cu a ~ :5 2 -
manometxu ' 3 - robinet
Actionarea vanelor se poate face manual princiDal de Inchidere :
sau automat. Instalatiile automatizate trebuie ~ , , ' 0 ~ ~ ",--
~ ~ "
sB aibi asigurata ~i posibilitatea de actionare z::zzczd%
-
ze;
tributie : 8
&k
ra~nificatll:
manuals. 9 - c a ~ e t e de d r e n c e n
Conductele retelelor de drencere sint din acelqi material ca a1
sprinklerelor. La aontarea axstor conducte gi la a m p h a r e a vanelor
de actionae e drencerelor se iau weleaqi rnkuri ca la insta1aTiile de
wrinklere, in ceea ce priveqte pantele, sacii de aer, dezaerisirile,
evitarea inghetului etc.
Presiunea disponibil.5 la orificiile drencerelor tre.buie sB fie de
cel putin 3-5 m H@ dupi felul de utilizare a insta1at)ei de dren-
cere.
L a instalatiile de incen~diunu se folosesc tevi din PVC. InstaLa-
pile de drencere se prev5d in inacgperi cu ,pricol mare de incendiu,
unde din auza propaggrii rapide a docului (de exemplu scenele tea-
trelor, expozivile, hangnrele pentm avioane ebc.), nu pot fi utilizate
cu destula efidenv alte mijloace de stingere.
Capitolul IX MONTAREA FOMPELOR
1. CITIREA PLANURILOR
2. SCARA PLANURILOR
3. SEMNE CONVENT1ON:lLE
Instalatiile din cl5diri sint executate din tevi sau tuburi ,prin care
rirculg .flui.de. 0 serie d e piese de leg3t~i~t3 permit alc3tuil.ea conve-
nabil3 a retelei ,de instalafii, diversele armgturi asigur3 exploatarea
lor, in functie de nevoile locata,rilor sau de procesele tehnologice pe
care le deservesc, iar anurmite obiecte sau dispozitive permit utili-
zarea fluidului respectiv in scopul pentru care este destinat.
Fiecare din aceste p5rfi ale instalatiilol. sint reprezentate ill
desen prin semne conventionale st.andardizate a, cgror folosire estc
obligatorie.
in planuri tr.aseu1 conductelor care servesc la transportul flu-
idelor reprezenlate prin linii conventionale t r a d e in negru sau in
anumite culori, inldicate in tabelul 10.1.
Culorile sint folosite 'mai ales pe copiile heliografice ale planuri-
lor, atunci c i d sint .desenate mai ~ n u l t efeluri de instalatii pe alce-
la$i plan, penlru a se deosebi , n ~ a iu ~ o rtraseul fieciireia din ele.
In lnajoritatea cazurilol- .desenele sint esecutate in negru sau cu-
loarea heliografiei cind alcestea sint co!pii heliografice, iar cind cu-
---------
-
C
Desthotio conductei
--